EPM_Vea Porotetani_192909.pdf
- extracted text
-
l'e 29
Matahiti
0 Le
—■
TETEPA‘1929 —
Hihi 9
AITA’TU E NIU E TIA I TE TAATA’TOA IA HAAMAÜ MAORI RA O TEI HAAMAU
HIA,RA, OIA HOi TE Mesia RA O lESU. — I Koriiietia 3, 11.
HOÈ
HOO I TE MATAHITI HOB :
P.
E
VERNIER, Directeur-Gérant.
Parau
Ava‘e
Rahi
Ua laealiia ïa tatou te ava'e no Setepa. E
no
tumii
na
e
T AK A
toru i
raro
riro ïa ei ava'e rahi
nel :
1. Ei Setepa neie hope roa’i temau anfanraa noteohipa no tefaa-
Ua oti a'enei o Tahiti e te inan tufaa rapae; o Moorea teie e ravehia nei. E loparaa huru rahi to Tahiti. Eiha'toa tatou e maere:
ua huru ino te hoo no le niau faufaa o te fémia. Teie rà te iiiana
roo.
nei te
Atua'.
Eita to'na Patireia
ho‘i
i
mûri,
e paia to tatou
tupu à te man ohipa
tei faaterehia e te Apooraa Uahi. O tei faaaniu i na taata e pae
raau
orometua
e
e
ta raton mau tamarii, e, e
liaere mai
faaroo ia’na, e rahi roa’tu ïa oia 1 te
tauturu i ta'na mau tavini i ta ratou ohipa i teie tau, e tano ai
tauatini tei
e
I erc anei outou i te hoê mea ili? ( Luka 22.35 )
teie ava'e (18-20 no Setepa) e tae mai ai
te palîi Farani o '‘Louqsor” i Tahiti nei, e te tiaturihia nei to
ta’na parau:
Ei te pae ropu o
2.
tatou hoa orometua Taiete o André
taua pahi ra.
na
ia
Teotahitua Vernier
i nia
i
Te tonohia nei oia iô tatou nei ei tauturu i te ohipa
i Tahiti mâ nei. E parau oaoa rahi teie no te mea,
i ta le Vea i faaite a'enei: Na AVroier Metua teie tamaiti,
te Atua
au
fanau
na
oia i Tahiti nei,
e
25
matahiti to’na
mauraa
i
te
Farani, e teie nei te haere mai nei oia i te
tavini atoa i to’na Fatu.
toro'a orometua i
ai’a Tahiti
e
Ua riro to’na taeraa mai ei tapa'o iaaite e ua matara'lura tetarabu
rahi
no
to
tatou Taiete Metua i Paris. I teie nei râ, no te maati ra ua.iiehenehe i te Taiete i te tono i e 14
tararaa o taua
POllOT !-',T ANI
V KÂ
t(' niaii fenua faatupnraa parau, (o Teolaliitna
E 7 te reva’toa i teie ava'e, e 1 1 i te ava‘e no Atopa.
Ei te 24 ilo leieava'e e l.aamata'i te Apooraa Rahi Amiii i
oromet.ua,a‘n i
te lahi ).
3.
Papeete nei. Ua tae mai te inau aiivaha no Le tufaa V e te VI
araua'e rii mai to te tiifaa IV (Raiatea nia). E Apoorâa '
mauruiir'ü rahi teie no te mea te fnrere'i nei'te mau auvaha’toa
no te mau tufaa i te' vahi hoè no te feruriraa i te mau ravea. e
tere. maitoi ai to. tatou faaroô i. Oteania nei..
E haaraana‘0. le mau Par.oita i .taua Apooraa ra e te ani i te
Atua i to’na Vaiiia, ia pili mai à i nia i te mau auvaha o tae i
taua Apooraa ra. “ la ore letiova ia patu i le fare ra, e olüpa
faufaa ore ta le feia i pain ra ” (Sal. 127 ir. 1. )
i
e,
.
V.
P.
IRAVA P/\RAU
‘‘
A
rave
hoi i te parurii ra; o
iho ïa: o te mea
a
taua,
ia
e pôle
te faarco, ei nié rca
ai te mau ihe aiiahi
Ephetia. 6, 16.
Vania ino ra
o te faaroo ra, o Paulo, i te haaaito a te ..Vlesia, maori rà e, ia rave ratou i te
liaapii mai nei te raatira nuu
Te
e au i te mau
haana’toa a te Atua ra.
paoraa
ta’na e parau nei, e ere ïa i te paruru
amuhia i te rima aui e tei riro ei mea faufaa rahi ia
Te paruru
iho taata; area râ o
ai
te
atoa
iti menemene tei tatatama'i toopiti noa
i te rahi, e moe
te hoè ïa paruru mai te hoê opani
aito i mûri mai.
ô te Etene i te taime e ineine’ ai to’na mau
taata i te tama'i, ia haamata ratou i te haamahiti i ta ratou inau opani fare.
Ua ite te hoê orometua i
Ua
au
te faaroo i te reira paruru.
TXJMU
TE FAAROO O TEI
7.
I
AU I TE PARURU RA, EAHA ANA'E
O te faaroo ïa i te Atua.
IA?
Aita ta te enemi e ravea i nia iho i tei
Te taata tei ore i faaroo ia’na, ua vare haere
noa to’na mana'o i te mau mea’ton.
E puta oia i te mau ihe atoa. Area
i tei faaroo ra, ua riro lehoha ei paruru. Sal. 2fi, 7.
itoito to’na faaroo ia lehova.
r
O tei faaroo mau ia’na, eita
ïa e vî i te ino.
6 tè faaroo ïa i ta’na Tamaiti ia lesu Mesia. E vehihia te mau
pahi manua i te auri meumeu, eialia ia puta i te ôîai.pupuhi. Te faaroo
ia lesu, e hau atu â ïa i te itoito : eita roa ïa e puta.
2.
V E A
PO P. U T 1); T A N 1
3
3. O te faaroo
ïa i ta’na m Parau. Aore roa e mea au ore rahi na
maori lâ o te Parau a te Atua. Ta lesu ïa parau i roto i te Me-
te Diabolo,
debara. Mai te opani rahi taua paruru ra.
4. O te faaroo ïa i ta’na
faufaa aroha i
5. O te faaroo
fafau mai ia tatou nei.
ïa i te Varna Allaitai. O tei
î
i te
Varua Maitai ra,
eaha ta’na ia mata'u atu ? TJa
tapoihia oia i te hoê paruru taea orehia. Te
mau Aposetolo i
te mahana Penetekose. Tetephano.
TUMU
TE MAU IHE AUAHI
II
E POHE l TAUA PARURU RA
O TE FAAROO.
Ua
parauhia ihe auahi, no te mea e mea veavea rahi
taero mai te hohoni o te
Ua
rau
tuahine
e
ia
puta
—
e mea
mau
taeae
e
te mau
ophi veavea.
te huru - Na te oronietua te tahi
pae e
te mau -diatono.
te
1. Na ihe auahi e te’ahia mai i nia iho i te mau tavini o
te Atua.
O te mau ihe atoa i haapa‘ohia no te mau taeae, e te tahi atu â mau ihe taa ê
ra.
Aila i manuia maitai ta
a.
oe
mau
a'oraa.
b. la a‘o
oe i tera
parau, e inoino ïa te taata.
E ere te toro'a orometua i te toro’a faufaa rahi.
c.
d.
E toro'a ieiaiia
roa
te toro'a
orometiia, e te mata'u rahi. E vai iho
te tahi.
rm
Auoa te faaroo ra, ua puta te mau orometua!
2. Vetahi mau ihe auahi e te‘ahia mai i nia iho
te mau taeae e te mau tuahine.
a.
E feia
ohipa rahi outou
reira! E tavini
noa
e
mea
navenave
E
mea
haumani ia haere i
d. Eaha te
e.
ino
mau
mm
diatono
e
diatono. Eaha ta outou faufaa i
iho.
b. E
c.
te
i te
ore
maitai te
mau
te
arearea
o
îeie nei
ao.
pureraa.
noa’tu te pure
Eaha te faufaa ia haapao
fetii ?
i te Evanelia?
f. O vai tei ite e, ua papaihia outou i te ao?
TUMU III
NAHEA RA TATOU I TA TATOU NEI PARURU E MAITAI
AI?
1. Mau maitai tatou i mûri mai i taua
paruru ra.
2. Faafariu atu tatou i ia tatou
Eiaha ia hahi ê.
paruru i te mata o to tatou enemi nei.
3. Eiaha
roa
iatoii ia faarue
i ta tatou nei paruru. E utua rahi to te
reira, Heb. 10, 5.
Ta te metua
mai
oe
ra,
vahiné Hereni i ta’na tamaiti ia haere i te tama'i: la hoi
ei nia iho ïa, e aore ra ei raro oe i to paruru.
POROTKTANJ
VKA.
Tuatapaparaa Parau
Tahito
Te mau matahiti i tae mai aite Evanelia i te moana
Patifita nei.
^
veano Tlural 1929.)
fenua Rai'otoa. Na Tilioni Viriamii i
afai i te Evaiielia i taua mau pae feniia ra, Ua na mua oia i le
tapae i Aitulaki e ua vaiho oia i reira i na ailo e piLi no Raialea mai: o Papeiha e o Vahapata,' Te vai oviri noa ra te taata
i Aitulaki i te reira tau; paraihia ratou i te re‘a e ua nana'ohia
to ratou mau tino mai le ava‘e e tae noo’tu i te üpoo. Ua tae
atoa 0 Tihoni Viriamu i taua matahiti ra i Mangaia, Atiu e i
Rarotonga.
1821.
Te
1822.
Tonga. Na le Taicte faatupuraa parau no Loneùona i
mau
haamau i te Evanelia i
reira. E repo paari roa, aita
i manuia
te ohipa; e rave rahi te mau orometua toi pohc roa i reira.
1830. Hamoa. Xa Tihoni Viriamu â i liaamau i te Evanelia
i taua fenua rahi, raua o Mil' Papii Metua no fluahine. Na te
vave
pahi Evanelia o te “ Ven o te EaiU', tei hamanihia e Tihoni Viri¬
amu i Rarol.oa, i laauta ia raua i reira.
1835. Te lenua Fiti. Ni te hoê Taiete poroletani ê i afai
i te Flvanelia i reira i te mata mua. Te ferma
te reira o le amu
ralil. la tupu alà te ohipa i reira,
paari ralii alna te repo.
1839. Niu Hepiriti. (Nouvelles Hébrides) E mau fenua rarahi .tei tarava noa i piliai iho i te mau fenua Taratoni i te hiti
0 te râ. Na Tihoni V'iriamu i opua i tcie terc atâatà rahi no te
mea aile à hoê popaa i tapae i taua ferma o te taata oviri e le
taata, e te taata mala huru è
anui
taata.
No reira oia
i faaineine
niaite ai
i
taua
tere
ra.
O la’na ïa ohipa lumu rahi e aita'tu i amo i to’na oraraa taatoa.
Na nia oia i le pahi Evanelia o Camderi i te haere, oi;j e te hoê
mau
i
orometua rnaohi no Hamoa e no Rarotoa.
te hoê pae no taua mau
Ua faarue oia
haapii Evanelia ra i liolunia e te tahi
i Eromatiya. Ua ite paatoa tatou
ra: maori rà ua taparahthia oia
pae i fana, e ua fano tia oia
i te hopea riaria no taua tere
na
roto i te
hoê ohipa haavare e ua amuhia to’na lino. Ua ite’toa
ohipa ta to’ria Hau i rave i te faarooraa i te reira
te Manua e tii i to’na mau oivi c
i Hamoa, e tei reira to'na menema
teie â tau.
(Te vai atii ra i mûri iho)
tatou
i te
parau api: ua tono mai oia i
ua tanuhia i te oire ra o Apia
i
E.taatainu
ava o
to’na hiaai rahi i te
faa
na
Petero i mutaaiho ’ra, e taata tamuta, e no
ava,
aita oiai faaherehere noaa‘e i ta’na fau-
to’na fetii rii, Haere atura oia i to’na haereraa mai te ma-
na‘o-ore i te ravea i noaa’i te
iti itoito i te irai
né
raa
maa*na ratou e
ati atura ta’na vahi¬
i te.faufaana ratoü. Hoê roa ra taraai'ii ta
Petero i here, maori râ o ta’na tamahine iti o Nele, o tei haere e
hii i te tamarii ote tahi mau- taata maitatai i te tahi ê fare. E mea
mana'o rahi oia i te reira tamahine iti mai mutaa miai â, e ua faamu
rii oia ia’na i te tnaa rnai te mana‘o-ore i te tahi pae.
ê atura raua, e haere noa’tura o
tauihaa tammta. no te ava e
rahi atura te peapea o te feia i te utuafare. Tae atura i te hoê mahana, ua hoi iriâ noa oia i te fare e haere atura mai te tuhi i to’na
ra roi ; roohia’tu te tiai hîa ra e te vahiné
mai te peapea, e o te
iiî'.ô e : hoê parau iti peapea i tae mai nei e Petero, ua pohe o
Nele iti i te fiva. Pee atura to Petero taero e ui papû atura oia
mai te haamao ore i to’na teoteo e te poiri, mai te naô noa ia’na iho
e, Aue oe e ta‘u tamahine iti here e ! O Nele iti te pohe i te
fiva ? Abiri au i ite i te pure, e e faaroo mai te Atua ia‘u e ani au
i t’na i te ora no Nele iti. Eita râ e nehenehe, e taata ino roa vau !
I tei mûri iho râ anotau, taa.
Petero i te ino. hoo atura i ta’na mau
Aue e ta‘u here iti- e ! Aue hoi
au e
!
■
Nele, e
maitai
roa hia ; faafatata iho ra te metua i te tamahine e ati atura oia i te
peapea ! Te huti rii noa ra o Nele i to’na aho ua toetoe roa te rima
e te avae rii. Ite atu ra oia i to’na metua tane o te rave roa e tauahi
ia’na mai te oto rahi, e ani atura o Nele ia haere ê to’na tiai ; toe
Haere noa’tura è tae l’oa a'era i te fare i
parahi hia
roohia’tu te tiaihia ra e te hoê vahiné tiai ma‘i,
e
e mea rave
atu ra raua ana‘e ra.
Naô ihora o Nele, « E Papa e ! Ei onei oe, te reva nei au, eita râ
to‘u varua e matara vaveno to‘u mana‘o rahi ia oe. E pure na taua
e
Papa iti e ! i to taua metua i te ao ra ! »
Naô atura
o
Petero.
«
Eita
e nehenehe » !
e autâ noa’tura
i te
Naô atura ra te tamahine ; « E pure e Papa e, eiaha e
taua hororaa, e na’na oe e tauturu ». Na reira rii
noa’tura oia i te parau e faatia ihora te metua i te hmaaro o te ta¬
mahine 0 te faafatata i to’na paparia iti i to’na, e naô atura. « E te
Atua e, a aroha mai ia‘u i te taata hara nei ! » E no to’na ati i te
peapea, tere noa’tura ta’na parau mai te ani i te ora no raua o Nele
1 te Patireia ra e te faaore i ta’na mau hara rahi. E i te hope raa o
peapea rahi.
taiâ,
0 lesu to
te pure, ani atura te tamahine ia faarue te rnetua i te inu
te naô e «EPapa, ia reva ê au ra mahere
ava
mai^
paha to‘u varua i t'
mana'o mai âia outou i te utuafare ra, e etia anei ia oe te haamata
faahou mai ta tatou i ite a oa la noa’i
tatpu i to tatou nohoraa i
mutaa iho ra?” Naô atura te n etua: “A e !
Uatiaroaia‘u, ia tau^
turu hia mai au e to taua metua i te ao ra ! ”
Marû roa’tura te mana‘6 o te tamahine, e faaearii atura raua mai
te oaoa rahi. Iti roa a‘era te aho o Nele e
paruparu roa’tura to’na
rima rii, tautau atura te upoo i rJa i te tapono o te
metua, e ite atura
oia'e ua reva te varua o to’na tamahine here !
Maoro noa’tu ra o Petero i te otoraa i te tamahine, e aita i haere
imi ite ohipa. Tae atura râ i te hoê mahana, faaitoito atura
e haere atura e ani i te
ohipa mai te faaite i ta Nele parau rii i to’na
fatu, e te ani i te tahi tau raoni rii ei hoo faahou i ta’na mau tauihaa
vave e
tamuta. E no te maere o to’na fatu i ta’na mau
parau, ha‘o atur;
mai te hiro tamau i to’na mata ; A hi‘o maitaimai naia’u nei. »
Hi‘o atura o Petero mai te taia ore e huru rii macro,
to’na fatu ; « A e ! Tera te moni, a hoo mai i ta oe mau
na ô
ihora
tauihaa, e
tera te ohipa, inaha a mau e ia ora oe i te Atua. » Haere ihora o Petero e haapoa'o maite atura i ta’na parau i
tapu i te tamahine, ait:
roa oia i haapoa'o noa a‘e i to’na hiaai
ava, rave atura i te
ohipa ma;
te itoito, e oaoa’tura ta’na vahiné e te utuafare atoa.
Ai’ue, atura te
taata i matau i te tuhi e i te faamo i te Atua, i te i‘oa moa o lesu.
Taîararaa frava rii fifi
Te fenua tamaru pererau : Isaïa XVIII,
Te parait rahi o feie tolni, o to ie fenua
Etopia ta fe-riieraa ia lehova.
E tupu ia parau i mûri iho i te pauraa no Arura i te rima
e
riro ïa
pauraa
maere
pererau) ia lehova,
e e
ei faafaruiraa i
to
o lehova;
Etiopia (^te fenua tamaru
hopoi raton i te ô na’na i lerusalema (Sal. 68. 31;
Zeph. 3. 10).
Te
tau
i tupu
ai teie parau.
Ua tupû ïa tohu i te anotau i tcmo mai ai te nuu
.
no
no Senakerika
(Arii
Arura) i roto i te basüeia no luda, e haapeapea ia lerusalema (.Mat. 700).
Te arii
ei aihua
ra
o
raau
i taua tuhaa
Sabatoka i nia i te basileia rahi no
no
Etiopia, uarirooA iphiii
Etiopia i reira ; e o Tirahùka te tamaili arii tei
faaterj
xa%p_Napata te oire füaterc raa hau no taua tuhaa aiphiti.
Vil
VKA
'POROTEÏANI*
7
Tatuhaaraa o teie pene.
E 3 tau tuhaa rii i roto i teie pene.1“ Ua arepurepu
Etiopia i te faaroo raa e, te haere mai ra te
Senakeripa. Te tono nei te arii ra o Sabatokà i to’na mau vea
oioi na nia i te mau pahi rii opaero, i nia i te mau anapape rarahi tei
tahe tia i uta i te fenua Aiphiti (Nile e to’na mau amaa) no te faaheporaa i to’na mau nuu ia
haapufuputu haapeepee mai (Ir. 1-2).
2. Te faariro nei te Peropheta i to te ao atoa nei, ei ite no te ohipa rahi
taa ê ta lehova e rave (Ir. 3)
nuu
roa
o
no
3. Te tiai nei lehova i to’na
hora, ta’na iho i faaau e tairi ta^ue noa’i
Asura, (oia lioi té tai ne e para maitai ai te huero, ia faaauhia ra).
1 reira o Asura e paru hia’i na te mau manu o te reva, e to te fenua hoi
(Ir. 4-6)
oia ia
4. A hi‘o ai to Etiopia
atoa fioi.
i te reira ohipa rahi mana na te Atua teie faaora
ia. ratou iho ite rima o Senakeriba ta ratou i laiâ rahi ra. I reira
farju ai ia lehova, niai te hopoi i te ô na’na i leruaalènia. O te
ratou
e
parau
opani ïa (Ir. 7).
Te fenua
Irava 1.
tamam
pererau.
mai teie te huru : te fenua à te
maru pererau, e aore ra ; te fenua o te hariini
pererau.
.
Mat te mea
ra e, te mairi nei le peropheta i taua i‘oa ra, no te mau tiaa
manu rii e
rave rahi tei ma‘ue putupntu noa na nia i taua fenua veavea ra
(mai te
akerite te huru) no te rahi taua mau.aere ra e harurute pererau, ee maruE nehcnehe
ia irifi i teie parau
noa
.
mau
te
te fenua. E mai te mea
mau
nuu
no
ra
e, e
faaauraa tena
na
mau
tiaa
manu
no
Etiopia tei haaputuputu i raro a‘e i te ara, no tearoraa.
'
O te huru ïa
no
te faaauraa tumu
Te lubiü
Ua
no
te
o
teie tohu.
Taiete neneiraa Bibilia.
faatupuhia te hoê oro'a lubili
no
te 125
o
te inalahiti
o to
taua
Taiete nei haamauraahia.
1 te matahïti 1829,
oiahoi hoê hanere matahiti i mairi aenei, ua nénei-
hia te Bibilia i roto i na reo taa ê 71. E inaha! 1 te matahiti
1929 nd ua
neneiliia’tu ra te Bibilia, e aore ra te hoê mau tufaa nd te Bibilia, i roto i
na reo 886. 1 Aferika anae ua iti te 200 reo i neneihia’i te Bibilia.
; 1 te matahiti
1829, oiahoi 100 matahiti i mairi aenei, te pau ra i tehoo
(e aore ra i te opère) 559.000 Bibilia i te matahiti hoê. E inaha! Teie
atura te
rahiraa
o
te Bibilia o tei pau i te hoohia e aore ra i te
operehia’
3
V E A
P 0 R 0 T É a' A NI
i roto i te matahiti i mairi aenei
(1Ç2S) hoê ahuru mahoê
mirioni e tiahapa.
Ua ite atoa tatou e, te nenei nei taua Taieie ra i i:e Bibllia no te feia
matapo. E maha mirioni tufaa i operehia na ratou i te matahiti Î928.
Ei tapao faaiteraa teie mau
parau e, te rahi roa nei te hiaairaa no te mau
varua
i te parau na te
Atua, oiahoi te maa e tia i te vairaa.
Parai! rii
1. Ua
api
pohe te hoê mau hoa here no tatou i teie tau ava‘e i mairi a'enei :
O Haipo V. oia hoi te vahiné na
E ma‘i fahito hoi to’na i te avae.
O Mataitai v. oia hoi te
( Moorea i. Ma‘i huru
vahii.e
to tatou hoa orometua no
o
to tatou hoa
tavana
Rimatara.
Afareaitu
no
atoa
hoi, i te ava‘e râ no Tiurai to’na u‘anaraa. Ua fâautahia oia'i
Papeete, aita rà i roaa.
O Teriiapeu. t. oia hoi o Teriiopu t. diatono i Uturoa
( Rafatea ).
maoro
E taata parautia teie tei reva’tu na. Mai te tau maoro i mau ai oia i
te
toro'a faaroo, aita roa eaueueraa. Taata afaro i roto i ta’na mau
raveraa
te mana‘o
paari. Ua riro oia ei hi‘oraa rahi
baapa‘0 maitai.
*
no
te
hui
faaroo
no
e
to’na
Oia te diatono metua e te tiaau no te hiero o
Betela; oia te hoê toohitu tiaturirahi hia no to’na paari; oia te Peretiteni mono uo te Taiete
haapae etc.
Na roto i te’taù ma‘i rahi
(oia hoi Titema 1918) oia te taata itoito rahi
tei tomo i roto r te mau utuaîare e tei tauturu rahi i te mau
ati. No reira
to’na i‘oa i neneihia’i i roto i te Vea no te Hau i tauaanoiou
ra.
I Tiva (Tahaa) to’na poheraa. t;
piti noa
hunaraa o to’na teina, o Teanui do.
iho mahana i mûri a‘e i
Te faaite nei o V’ea Porotetani i to’na aroha i to tatou
i te ati, oia hoi ia
mau
te
hoa i roto
Haipo t. ia Mataitai t. e ia Teriiopu v. e i to ratou mau
utuafare.
2. Ua vaiho rii to tatou Faaterehau tuiroo o Poincaré i
to’na toroa no
to’iia ati ma‘i. Ua tapuhia aenei oia mai te
manuïa; te vai nei râ te piti
o te
tapuraa, e mea huru atâatâ ïa. O Briand teie e mono nei ia’na ei
Faaterehau Rahi.
3. Ua tapae atura o .Alain Gerbaule i Farani i te
te oire ra
o
Ua topa
roa
to tatou
mau
pae hopea no
Tiurai i
Le Havre. Ua pau e 3 matahiti no to’na'haaatiraa i teie nei ao
i nia i to’na faurao iti tira
hoê, o Firecrest, aita i moe ia tatou. Ua farii
mauruuru hia oia i Farani.
4. 1 a paapaa te pahi tira
piti o Avarua i te auahi i Uturoa ( Raiatea ).
Te haere tia ra oia mai
Papeete mai i Rarotoa. Aita roa’tu e taata i ino.
râ te pahi i raro. Ua farii maitai roahia
te
mau
amuiraa Porotetani e vai i Uturoa. Na ratou iho
parau i faatia i te hoiraa mai i Papeete nei.
mataro
te
e
reira
Fait partie de Vea Porotetani 1929