EPM_Vea Porotetani_192907.pdf
- Texte
-
:ta’tu
e niü e tia i '• }•:
taata’toa
i
HIA RA, oiA HCT "’E
Mesia
ia haamau maori ra o tei
haamao
Iesu.
RA O
HOO I TE MATAHITI HOB
P.
la
orana
oe
Farani e!
e
au i tei tohuhia ua tae mai Le palii rahi Farani
e
i to’na
ilclgj'toa i te hanahana rahi nd
'e|(! Hau Metua i ô bleu net.
aî'^|[Ja
faahiahia
13'10^1 a
l'atu rahi
‘*'^oa
pahi
le
reva
roa î;-iou ite
e
o
nehenehe
o
mauruuru
e
no
(e:
te
maue
taua
pâli
hora
vea
ua
hoi
atoa
no
.
e
te
maru
tatou i te
mea
no
e to
te
mau
Tahiti
e, ua fa,ahanahana
inana no
na
;,|||ita
teie faaearaa Jiuru
teie nei ua reva'tura
tepe taati i teie
nei
nia i te oire i
maoro eo
Papeete.
“Tourville”
teie pahi; i Titema
e moe
roa e
ia tatou,
hope ai to’na
Te aiii nei matou i le Atua ia tuiamaitai
ra e tae noa’tu i te mau nuu moana no to
ao.
ruai oia i taua
pahi
tatou Hau Metua bore
.4
nu.
Tahiti nei, oia hoi to tatou mau
inataelnaa, e te tamaiti arii hoi. Ua tuuhia ratou i te
teitei e ua faateitei roahia’tu â te tahi
pae, oia hoi te mau
tayana tei haamauehia
;
na
no
haapoupouhia
toaitaihia to tatou fêta
^’Vabl
to Tahiti
tei tonohia mai
ra
tei riro ei
rêva
rahi atoa tatou ite tura
mataro o tei farii
mau
mauruuru
“Tour-
o
ite
i
taa’toa,
F,
taa ê
reva
i nia i te
Ua
mau.
Fapeetc. A ihi
itehia i ô tatou nei. Ua faahiahia’loa tatou
Icie pahi o “ Tourville
tei hiopoahia e to
Farani
liti taa’toa.
raalira
[fifl
T AH A
VERNIER, Rh'ecteur-Gérant.
ville ” i td’na mahana
i
3,11.
,
j:,Jla
Ml!
I Korinetia
HOE
:
tf.f
'î
—
o
Farani tei paruru ia tatou.
ia Farani
ani aLoa lafoir i le Atiia o ia
laa’toa; ia riro noa taiia feniia
auvaha
te maii ohipa
no
rabi no to tatoiJ
haamaitai mai oiJ
Tinrai, oiahoi te oro'a
Teie mai nei le 14 no
Hau Metua,
e
iuiu e
ef
a’ci
tuiroo rahi ra
te parautia i roto i tcfe nei
IF^VA P/\RAU
“
hoê paè rahi pipi a’na i reira ra
loa. 6, 66-68.
Faarue maira te
Teie
tumu
na
faaearaa i
raro
rarahi i pee alu
ai’ te tahi pae rahi taata ia lesu i
to’nj
nei:
faaterehau, haaya, raatira nuu,
haaputu moni aufau. Ua na'reira te papai parau; Mat. 8, 19.
2. la horoahia tè pane na ratou, ta te tahi pae. loa. 6. 26.
3. la mataitai ratou i ta’na mau semeio, ta te tahi pae.
1. E feia
'|
imi toroa te tahi pae:
auvali^
Basileia varua to’na, e,' e inaa vari.|
inaheai’tu ratou, ua faarue ia’na.
E rave rahi ta’na niau pipi tei na reira. Aita râ i tia i te tino ahuru
piti ia faarue ia’na. la na reira’toa tatou e tia’i.
Tei to lesu faaiteraa ia ratou e, e
hopoi mai na te taata, ua
ta’na i
TUMU
HOÊ
TE
MAU MEA 1 FAARUE
Ua rahi tei
riro ei
e
parauhia,
e
HAERE AI TE
HOÊ MAU PlFl
lESü 1 TE MAU TAU ATOA.
RAVE RAHI lA
Eita
I
auparahia te tahi pae. j
iti tei niaitihia. E maa
maa mau.
«
1, O te hamarti ino
mai
no
te i‘oa o lésa.
tupu mai i ô tatou i Tahiti nei. Ua rahi roa râ
fenua tei roohia e te hamani ino. Ua rahi tei pohe no to ratou
Aita ïa vahi i
Ua rahi atoa tei taiva ia
2.
Ua
Pau
Te
au
mau
te
ora
raro
tei nounou
teie nei aoi te aihere faaapiapi, i te tutae auri aan
taupupu ra
faaroo i roto i taua feia ra:
Ua mohimohi te niori, ua
tei
e o
faaroj
i tp ratou oraraa tino.
tatipapu o te aaii i te mau mea o
taua mau
atura
lesu,
te ml
nei to tatou mau
luda, Anania e
te miti. Ua faarue ia lesu, no
niana'o e to ratou mau tiaturiraa.
inaaro
Saph|
te
ii|
TETANI
3. Te mâtau
E
ta,
rave
faakouraa i te
rahi lo taua huru
tahito.
mau peu
i roto i to tatbu nei fenua. 1 te matamua
ra
tamata raiou rha te faahiahia i te mâna
ua
3
no
te rai, e te maitai o" te
patu. Ua riro râ mai te huero i mairi i roto i te vahi
laru o
to ratou faaroo, ua hoi faahou ratou i te
Ja hiaai ratou i te mau maa
no
Aipt-iti,
ua
mau
No te
papa.
mea
o
paruteie nei ao.
fiu ratou i te Mesia.
4, Te hinaaro i te Fatu api e te haapaoraa api.
No reira te tahi pae i faarue ai i te Mesia. Ua au ratou ia Iseraela
.
iFiu
haapao i te mau ture
Idolo no Kanaana.
i te
raa
a
lehova,
e
TUlîU
tei haamâtau i te
o
tei
haamori
mau
II
TE MEA E ORE E TIA‘I I T£ FEIA
PAIETl MAU lA FAARUE
tA IESU.
O Petero to ratou auvaha.
1, No- te "mea
“O vai râ
riaiti
a
ite
ua
E Atua oia:
ratou e, o Iesu te ora. mau aituHu.
itea ïa i ta’na
ua
E aroha faite
No reira ratou
2. No te
mea
Oia iho te
to’na:
ore
Oia ana'e te e‘a
e;
e
ua ora
ua
ore
e
parau, e
ta’na
mau
Tà-
semaio.
pohe satauro.
ra.
faarue atu ai ia’na.
tei ia
\a iesu ie
ora:
mau
faaoromai oia i te
tae atu ai i te Mctua
ta’na
lia i parau
la taa ê ia’na ra, O
o te
te
aea
roa
i to outou mana'oraa? Petero; “O te Mesia oe, te
te Atuà ora ra, ”
vau
maii
parau no te ora mure ore. •
ia Mareta: "O vaü te tia faahoiiraà
pohe ïa. 1 roto ia Iesu
ora atoa ïa outou
vau, e ora
e i
ra, o te ora ïà:
»
».
Te hoè faatumuraa parau areare:^
0 te faatumuraa ïa ta le oroinetua tahito
no
Punaauia
o
Tu-
[•aitaaroa i faatumu i te raaliana i tomohia’i te fare putuputuraa no
letua
Taunoa
ra
(Papeete) i te 23 no Tiunu 1887.
te a'oraa i nia i te 1. Parai. 29, 1.
Teie te huru
0
ta’iia faatumuraa
:
Na taua
■
I FAATIAHIA HA TEIE NEI MAA FARE ITI El AH A ?
I. El
IL Ei
peletmraa i le hau maleata.
ohopaliopa raa i jç laoq, ÎQ, Rire.
oro-
P 0 H0 T ET A N 1
V. K A
4
IJI. Ei vavahiraa i te pcipntuo o te Alua..
IV. Ei taperearaa i te tapii o te Puaihope.
V. Ei vanaaraa i
Tuanwnui tahitmiu.
teupu no
Tuatapaparaa Parau Tahito
Ua anihia te Vea ia haamaramarama rii
oia i to’na mau hoa no te niau
matahiti i tae mai ai te Evanelia i roto i te paeau
tei
ara
i nia i te
nioana
Patifita nei. E
na
rahi
o
le mau fenua
rcira ïa tatou.
1797 Te fenua màtamtia tei reiia te faatupuraahia o te Eva
,
nflia 0 Tahiti ïa e o Tonga e o iSm-lHva.
Mai ta tatou i ile, na teTaiete rahi faatupuraa parau no
LoneTahiti. Ua ta(; ïa pahi
1799, e ua tutau oia i
Malavai (Haapape) i te uionire hora hoê i te ahiahi. Faaoti ihora
to te pahi i te hoê pnreraa haamaitairaa ma te himene i nia i
te tahua o te pahi. Te faaroo noa ra le mau taata Tahiti tei ho
Fait partie de Vea Porotetani 1929