EPM_Vea Porotetani_192907.pdf
- extracted text
-
:ta’tu e niü e tia i '• }•: taata’toa ia haamau
i
HIA RA, oiA HCT "’E
HOO I TE MATAHITI HOB :
P.
maori ra o tei haamao
Mesia RA O Iesu. — I Korinetia
3,11.
HOE
T AH A
VERNIER, Rh'ecteur-Gérant.
la orana
oe
e
Farani e!
tf.f
,
j:,Jla au i tei tohuhia ua tae mai Le palii rahi Farani
ville ” i td’na mahana
e
i to’na
hora
Ua
mau.
o
ite
“Tour-
to Tahiti
ilclgj'toa i te hanahana rahi nd taua vea taa ê ra tei tonohia mai
'e|(! Hau Metua i ô bleu net.
aî'^|[Ja faahiahia roa î;-iou ite pâli reva tei riro ei na
13'10^1 a
l'atu rahi
e
(e:
o
maue
i nia i te
rêva
nu.
Fapeetc. A
no
no
.
ihi
‘*'^oa pahi reva Farani i itehia i ô tatou nei. Ua faahiahia’loa tatou
'î le
Ml!
nehenehe
o
Icie pahi o “ Tourville
mauruuru
raalira
e
no
te
rahi atoa tatou ite tura e te
mataro o tei farii
mau
hiopoahia
F, ua
mauruuru
^’Vabl
hoi
atoa
toaitaihia to tatou fêta
maru
no
e
to
te mau
haapoupouhia e to Tahiti
taa’toa,
i
tei
liti taa’toa.
tatou i te
mea
e, ua fa,ahanahana
Tahiti nei, oia hoi to tatou mau
inataelnaa, e te tamaiti arii hoi. Ua tuuhia ratou i te
teitei e ua faateitei roahia’tu â te tahi
pae, oia hoi te mau
inana no
tayana tei haamauehia na nia i te oire i
Papeete.
;,|||ita teie faaearaa Jiuru
[fifl
maoro eo
“Tourville”
e moe
ia tatou,
teie nei ua reva'tura teie pahi; i Titema roa e hope ai to’na
tepe taati i teie nei ao. Te aiii nei matou i le Atua ia tuiamaitai
ruai oia i taua
pahi ra e tae noa’tu i te mau nuu moana
tatou Hau Metua bore o Farani
tei paruru ia tatou.
;
.4
no
to
Teie mai nei le 14 no
Tinrai, oiahoi te oro'a rabi no to tatoiJ
oiJ
ef
ohipa iuiu e te parautia i roto i tcfe nei a’ci
ia Farani
ani aLoa lafoir i le Atiia o ia haamaitai mai
laa’toa; ia riro noa taiia feniia tuiroo rahi ra
auvaha
te maii
Hau Metua,
no
e
IF^VA P/\RAU
“
Faarue maira te hoê paè rahi pipi a’na i reira ra
loa.
Teie
tumu
na
faaearaa i
raro
rarahi i pee alu
'|
6, 66-68.
ai’ te tahi pae rahi taata ia lesu i
to’nj
nei:
haaya, raatira nuu, auvali^
haaputu moni aufau. Ua na'reira te papai parau; Mat. 8, 19.
2. la horoahia tè pane na ratou, ta te tahi pae. loa. 6. 26.
3. la mataitai ratou i ta’na mau semeio, ta te tahi pae.
Tei to lesu faaiteraa ia ratou e, e Basileia varua to’na, e,' e inaa vari.|
ta’na i hopoi mai na te taata, ua inaheai’tu ratou, ua faarue ia’na.
E rave rahi ta’na niau pipi tei na reira. Aita râ i tia i te tino ahuru
piti ia faarue ia’na. la na reira’toa tatou e tia’i.
1. E feia
imi toroa te tahi pae: faaterehau,
TUMU
I
HOÊ MAU MEA 1 FAARUE HAERE AI TE
TE
RAVE RAHI lA
Ua rahi tei
Eita
e
riro ei
HOÊ MAU PlFl
lESü 1 TE MAU TAU ATOA.
parauhia, e iti tei niaitihia. E maa auparahia te tahi pae. j
maa mau.
«
1, O te hamarti ino
mai no te i‘oa o lésa.
tupu mai i ô tatou i Tahiti nei. Ua rahi roa râ te ml
fenua tei roohia e te hamani ino. Ua rahi tei pohe no to ratou faaroj
Aita ïa vahi i
Ua rahi atoa tei taiva ia
2.
Te
mau
lesu, e o tei nounou i tp ratou oraraa tino.
tatipapu o te aaii i te mau mea o teie nei ao-
te tutae auri aan
Anania e Saph|
Ua mohimohi te niori, ua inaaro te miti. Ua faarue ia lesu, no te ii|
tei raro nei to tatou mau niana'o e to ratou mau tiaturiraa.
Ua
Pau
au
taua mau
atura
te
ora
taupupu ra i te aihere faaapiapi, i
faaroo i roto i taua feia ra: luda,
TETANI
3
3. Te mâtau faakouraa i te mau peu tahito.
E
rahi lo taua huru
rave
ra
i roto i to tatbu nei fenua. 1 te matamua
ta, ua tamata raiou rha te faahiahia i te mâna no te rai, e te maitai o" te
patu. Ua riro râ mai te huero i mairi i roto i te vahi papa. No te parularu o
to ratou faaroo, ua hoi faahou ratou i te mau
Ja hiaai ratou i te mau maa
no
mea
o
teie nei
ao.
Aipt-iti, ua fiu ratou i te Mesia.
4, Te hinaaro i te Fatu api e te haapaoraa api.
No reira te tahi pae i faarue ai i te Mesia. Ua au ratou ia Iseraela o tei
.
iFiu i te haapao i te mau ture a lehova, e tei haamâtau i te
raa Idolo no Kanaana.
TUlîU
haamori
mau
II
TE MEA E ORE E TIA‘I I T£ FEIA
PAIETl MAU lA FAARUE
tA IESU.
O Petero to ratou auvaha.
1, No- te "mea
“O vai râ
riaiti
a
ua
ite
roa ratou e,
o
Iesu te ora. mau aituHu.
i to outou mana'oraa? Petero; “O te Mesia oe, te Tàte Atuà ora ra, ”
vau
E Atua oia:
ua
E aroha faite
ore
Oia ana'e te e‘a
No reira ratou e
itea ïa i ta’na
e;
to’na:
ua
mau
parau, e ta’na mau semaio.
faaoromai oia i te
ore
e
faarue atu ai ia’na.
2. No te mea tei ia
\a iesu ie
maii
parau no te ora mure ore. •
Oia iho te ora: ta’na
lia i parau ia Mareta:
la taa ê ia’na ra, O
o te
te
aea
ua ora
pohe satauro.
tae atu ai i te Mctua ra.
"O vaü te tia faahoiiraà e i
pohe ïa. 1 roto ia Iesu ra, o te ora ïà:
ora atoa ïa outou
vau, e ora
»
».
Te hoè faatumuraa parau areare:^
0 te faatumuraa ïa ta le oroinetua tahito
no
Punaauia
o
Tu-
[•aitaaroa i faatumu i te raaliana i tomohia’i te fare putuputuraa no
Taunoa
letua
ra
(Papeete) i te 23 no Tiunu 1887.
te a'oraa i nia i te 1. Parai. 29, 1.
Teie te huru 0 ta’iia faatumuraa :
Na taua oro■
I FAATIAHIA HA TEIE NEI MAA FARE ITI El AH A ?
I. El peletmraa i le
IL Ei
hau maleata.
ohopaliopa raa i jç laoq, ÎQ, Rire.
P 0 H0 T ET A N 1
V. K A
4
IJI. Ei vavahiraa i te pcipntuo o te Alua..
IV. Ei taperearaa i te tapii o te Puaihope.
Tuanwnui tahitmiu.
V. Ei vanaaraa i teupu no
Tuatapaparaa Parau Tahito
Ua anihia te Vea ia haamaramarama rii
oia i to’na mau hoa no te niau
matahiti i tae mai ai te Evanelia i roto i te paeau
tei ara i nia i te
nioana
Patifita nei. E
na
rahi o le mau fenua
rcira ïa tatou.
1797 Te fenua màtamtia tei reiia te faatupuraahia o te Eva
,
nflia 0 Tahiti ïa e o Tonga e o iSm-lHva.
Mai ta tatou i ile, na teTaiete rahi faatupuraa parau no Lonedona i tono i tepahira o Dulî (Parapu) i Tahiti. Ua
Evanelia i Tahiti i te Sapati « no Mati 1799, e ua
ta(; ïa pahi
tutau oia i
(Haapape) i te uionire hora hoê i te ahiahi. Faaoti ihora
pahi i te hoê pnreraa haamaitairaa ma te himene i nia i
te tahua o te pahi. Te faaroo noa ra le mau taata Tahiti tei ho<'
oioi niai na nia mai i taua ohipa raaere rahi ra. Te tuinu paraît
i a'ohia o te aroha ïa o te Atua. O te pnreraa mataimia roa lei
riro ei omuaiaa no te ohipa Kvanelia i to tatou mau pae fenua.
Te vai noa ra i nia i te tira rahi ropu te hoê reva nlente, e i
nia i taua reva ra ua faaauhia e ioru tau iiupa rii iiouo, e amaa
Malavai
to te
olive i te utu.
O
ïapena Wilson te raatira o taua pahi ra, e te vai atoa rt» i
nia iho ia Parapu e 29 orometua tei, opuahia c ana no na fenua
e toril oia hoi o Tahiti, o Tonga, e o Nuu-Hiva. Hoê ahuni
ma vau
(e maha noa iho rà i fiiatahinnhia ) tei vaiihohia i Tahiti;
hoê ahuru tei vaiihohia i Tonga, e
1814.
fe
rriatahiti
ïa
i
hoê noa iho i Nuu-H/va.
ai te Taiete faatupuiaa
baamau
Lonedona i te hoê orometua itoito rahi i rotopu i le
no Nutirani. Ua tamata hoi oia lia mua a‘e i
taua matahiti ra i te tiaamau i te ohipa i reira, aita rà r mau,
maori râ i te matahiti 1814. '
Parau
uo
nunaa
rahi Maori
1820. Vaihi. Na te hoê Taiete Marile i haaman i te Kvaneli;i
(Oahu). üa tnpu oioi ma le ohipa i reira i tono mai
maohi baapii
Evanelia i Niiu-Hiva mà, oia hoi o Kekèla mâ.
( Te vai alu ra )
i flonoluln
ai te feia faaroo no Vaihi i te hoê mau orometua
VEA
POROTETANl
5
Te a'oraa a te hoê Tamaroa iii.
Tft faaarearea
tamarii tamaroa toopiti, o EU te hoê e o
ra na
ÈAri te tahi.
o Hàri ia
EU e: Ei pureraa ta taua i iéie nei
ai, O vjiu U; ororaetua, e na'ii alura le a'oraa.
Paraii maira o EU: Ua lia roa ïa ia‘u; e o vau ihora te amui
Na ô maira
iliahana
e au
fîaa ta a ta.
Haamata’lura
o
EAri
i te
naô-raa
e;
E tîno parau poto roa
tà’u e le imi ohie; leie ïa :
« Ei haraani maita; e tia’i». Ua
baapao
hia i roio i te Bibilia
t|e vetahi raau irava parau na te lamarii iho ; e le maa parau
t)»‘u i rave iho nei, o te tahi ïa. E raverahi te mautumu parau
i ta'U nei a'oraa.
TBIE TE TUMU I
^
E hamani mailai oe ia Papa e viaitai
ai.
Eiaha
pai ia maniania ia rooliia oia e te mauiui i to’na upoo.
I to‘u nei mana'o, e EU, aita roa oe i ite i te huru o te mauiui
upoo: ua ite rà vau. Ua mamae to'u upoo i te hoê mahana, e
î|ila roa vau i mauruuru ia paraparau noa hia’tu te tahi parau;
:4 mai te mea hoi e, ia faaroo noa’tu vau i te tahi maa reo iti,
^ mamae faito ore tc‘u.
TBIE TE TUMU II
‘
E hamani mailai
oc
ia Marna e lia’i.
Tera te huru: ia faaue mai
oia i te hoê
ohipa ia oe, a rave
ïa oe; eiaha oc e faatautau noa‘e.
A mana'o na hoi oe i
tn’na rohirohi, ia ahiiru ta’na parau raa
mai ia oe e, « E liaere
niaii
i te
haapiiraa, e haere i te haapiiraa!»
TBIE TE TUMU III
E hamani mailai oeid Ain
Mai te
e
c
,
mailai ai.
hoi e, ia liiriaaro oia i ta oe puaatiôrofenua raau
uteutenaoe, eiaha oe e pipiri noa'lu : e e mauruuru
mea
te faaehau
lura oia ia oe i reifa ra. '
TEIE TE TUMU IV
E hamani mailai oe ia loana, le lavini vahiné, e au ai.
Eiaha hoi oe e pain ia’na, eeiaha oe e aue noa ia horoioia ia oe.
Tupu atura te haamâ rii no EU i reira,
Eiaha hoi taua vahiné ra i
lere
mai ra?
u ncume
e ua na
ô mai oia e:
mai ai i to'u
rouru ra pa-
Na ô atura
Hari e, Eita e tia ia
o
paraparaii
noa te
taata i
roto i te pureraa.
TEIE TB
TÜMU V
Ë hamani mailai atoa oe i le piifare e
Te mana‘0 nei anei
oe
oe
e,
alla oia i mamae ia iiti haere
noa
i to’na itéré ?
Oto atura
o
e ua na ô atura oia ia Hâri :
Eti,
Mai
teie atu nei, e riro
naea’toa vu.
vau
A tira oe i te a‘o.
i te hamani raaitai atu i te mau
Monoraa Faufaa
la pohe te hoê taata, e riro ïa ta’na mau tao'a e ta’na
tarahu ei faufaa
to’na
na
E riro hoi ei huaai
raa:
1° ta’na iho
metua tane
e
e
le
vahiné,
e
aore ra,
mono
mootua: 2o to’na
to’na
e
aore
ra
ra
iho
hili-tupuna; 3°
paino, te
mau
te mau tamarii tarnahine
a
to’na
taeae^ 5“ to’na iho ra vai taeae.
Mai te pe&
e
mau
hui-taeae e te hui-tuahine : 4“ to’na
tamarii tamaroa
hoi
no’na, ràa te au i teie mau papanai
te metua
mau
ra mau
liuaai.
tamarii
ra
mau
ana’e
mau
mau
to’na
ra
ra
hoi e,
iho latau,
e
aore i vai iho mai i te huaai, e aore atoa
riro. ïa to’na ra hui-taeae e te hui-tnahine ei
ia’na.
Aita’tu hoi
e ravea ê a‘e e au mai, maori rà o teie ana‘e nei
papanairaa taata te mau i le tiarâa ei fàtu no te mau tauhaa
e au mai i te faufaa a„to ratou fetii i
pohe ra. E ei te vahi e
ravehia’i te hoê parau tuutuu roa e taua fetii no ratou ra i te
mau
haê taata ê atu, e ore e tia i teie ia mau ei fatu i taua tao'a
litau tia’tu râ ïa oia i te reira i te mau huaai mau iho.
ra,
e
E ia vai iho mai hoi taua taata i pohe ra i te mau tamarii
molo.o ra; te vai atoa ra ïa ta te tnre hi'oraa i te reira...
.
VEA
R ia
Ifel'ii.
oro
noa’tu lioi
e acre
liol
e
POHOTETANI
f e ta a la i
feiii
lapin',
,7
pohe ra i vai iho mai i
te hui
e ^ore atoâ e parau tuutuu, s riro
Iho; taiia mau tao'a ra na le Hau,
haapao atoa hoi oia i tefaariro
o te Tiripuna.
A taa’i le reira
l u vahi,
teio atoa le tahi: ia pohe te hoê
jlaata ra, o ta’na ra ; au lao’.i, e, oia'toa hoi ta’na ra mau tarahu
raa
ia’na iho ei lalo
<
i te
uiiia
'
h :o
îe riroaua'p ïa ei fa i,raa na U; hu lai. Mai teie hoi te
reira, no te raveraa u ai i te mau tao'a a te taata i
te
â'
pohe ra, te
if
auraa o
faajiu ana'e atoa rs ïa te mau huaai c, e haapao atoa ralou i le
iufauraa i te taatoa raa
R
reira ra, e tu pu
no
^ho raa mai arire'a noa
o
X
ta nia la mau tarahu.
rii â ïa i te hoê taata i pohe
iho
e
tao’a,
e o
te tarahu
ra, te
vai
tei rahi.
No
Ï'eie nei vahi ra, aila'tura ta’na tao’a i rahi roa, oia mau â ïa,
faal'aa roa ê ïa i te mau huaai te ore te rave mai i
te
E tia hoi ia ia liiriorio atea noa na ua
mua, hou a farii
ai i le faufaa. Te mea rnaitai roa a‘e, no roto i te ite
ore
mea
aoa.
■f-lllhriai
taua vahi ra, o te faaile raa’tu Va i le
Hina
e,
e
ore e
faai'-:
mai i
te
piha papairaa a te Tirifaufaa, maori râ ia hop; te pa-
lairaa i te tao'a, oia lioi te inahana e ile hia’i e: e
mea teiaha
froa le tarahu. E ti; tua ia paloi oioi noa’tu na roto i te
faataa-
^^aa’tu i te piha papairaa a'ti* Tiripuna no Papeete, i te haere|ino-hua raa’tn,
e aore ïa
na
roto i te hoê auvaha mono.
Na te hoê Paruru i Tahiti i
mua
a'enei.
To tatou Vea Porotetani.
Te ani onoonohia nei te mau hoa o te Vea tei aore â i
aufau i ta
latou utua, ia haapao ratou i te reira i teie nei, oia hoi te matahiti
nei. Te vai atoa nei hoi te hoê pae huru rahi tei,pre atoa i auJ[au i te utua no te matahiti 1928 e inaha ! te haponohia nei ta ratou
pM ea mai te hapeapea ore. Aita râ i au. No reira eiaha mau ratou ia
(*aupupu, 0 te faaore roa hia ta ratou vea. Tei roto i te rima o te oro-
|929
letua,
e
aore ra
■llei ore â i aufau.
i te auvaha parolta, te tapura tia mau o te feia
Karau
'ii
api
1. Ua lamata te hoê tau aito Farani i le ava'e
no
Tiunu î te tapapa ia
fi
'POROTETANI
VEA
8
i nia i te moana. E inaha! ua manuia roa ratou. E tere faahiahia mau: 28 noa iho hora i tae ai
ratou mai Paris e tae noa’tu i New-York. Aita i moê ia tatou te tere no
te hoê aito Marite o Lindberg, na matahiti i mairi a'enei, tei ma‘ue mai
New-York i Paris; teie râ e 33 hora i pau ia’na i te maueraa. Ua taniuniu te Peretiteni no te Hau Marite i te Peretiteni Farani i Paris ei faaite i
Marite
na
nia i te hoê pahi reva mai te tau ore
to’na faahiahia.
2. Aitâ O Gérbault
i tapae, i Farani, ua fatata roa râ e te
imi noa nei te
pahi ia’na.
mau
3. Teie te mau mahana e
mai - te -20 no Tiurai, te
tapae mai ai i Papeete te pahi Vea mai Marite
17 no Atete; te 14 no Tetepa, te
12 no Ato-
te 9 no Novema e te 7 no Titema.
pa,
mai Nîuterani mai: o te 22 no Tiurau, te 19 no Atete, te 16 no Tetepa, te 14 no
Teie atoa te mau mahana e
tapae mai ai i Papeete te pahi
Atopa, te 11 no Novema, te 9 no Titema.
4. Te faaite
M'ie Marthe
reva
nei
o
Vea Porotetani i to’na aroha
Perrier, faatere no to tatou haapiiraa tamahine i Papeete. E
nia i te pahi Farani o Antinous.
oia i te 13 no teieava'e Tiurai nei na
E 8 matahiti i teienei to’na haapii noa raa i
no
i to tatou hoa here
reira te hoi rii nei oia i te fenua ai‘a
rerei haere i te
rahi ra i to’na
mau fetii.
te tamarii mai te faaea ore, e
ei haamaitai i tb’na tino e ei fa-
Na M''^ Emilie Debrie e faatere
i taua haapiiraa
moeraa.
5. E parau
api: ua fanau o M™^ Ariège, oia hoi te vahiné no to tatou
hoa orometua i te haapiiraa tamaroa o M"- Ariège; o
René Ariège, to’na i‘oa.
>
Moni tauturu i te Vea
Papeete : M. Leon Garnier 1 tara ; Hikueru : Faatiarai 1 tara ;
( Raiatea ) na te hoê hoa 0, 40 ; Poutoru ( Tahaa ) M.
Uturoa
Charles Maua, e 2 tara ; Fare (Huahine)
Tihoni Ropati 1 tara ; Ta¬
péta a Viau, 0, 40. la atnui hia $ 5. 80.
MAURUURU.
Imprimerie Eue Juventin. —
Papeete, Tahiti.
Fait partie de Vea Porotetani 1929