EPM_Vea Porotetani_192906.pdf
- extracted text
-
Te 29 O te Matahiti
TIU.NÜ: 1929
Hiîii 6.
ÏTANI
^^LITA’TU E NIU E TIA 1 TE ÏAATA’TOA IA HA^MAÜ MAORI RA O TEl HAAMAU
HiA RA, oiA HOi TE Mesia RA O lESU.
HOO I TB MATAHITI HOE;
P.
—
I Korinetia 3,11.
HOE
TARA
VERNIER, Directeur-Gérant.
'Ur's^
Aiio
i'/i
■
ana'è
lei'-S
g.s
ri-Eaha te aito? o te hoê ïa taata itoito, o te ore roa e taia to’na
farerei i te enerni, no te mea eita to’na mana‘o e vî; e
a|in ia
■pjatoi râ oia, mai te turori ore. Area rà, i roto i te ati e taa’i te
mau.
Na le ati e tamata i.to’na hiiru, e iteh ia’i e: e toa
t'i aito
81
8
te reira.
,
'
jE aito 0 loscphu: na le ali i fanite mai i to’na hoho'a mau.
■U to’na taparuraahia e te vahiné a Potiphara o tei haru i to’na
péreue, ua faarue teienei aito i to’na < hu i to’na rima, horo maira
i|-apaeau.;\. (Gen.XXXJX, tM2).
E Aito
0
Daniela : Na te ati i laataa maite i to’na huru aito. I
to’na faaearaa i roto i te tare
o
te arii i Babulonia, ua
faataahia
trt’na rnaa no roto i ta le arii iho, e ta’na uaina hoi no roto i ta
jit^arii iho!... Ua manato râ o Daniela e: eiaha vau ia vlivii i
PI te tuhaa maa a te arii, e te uaina ta’na i inu ra... (Dan. 1,8).
Il
ijUa patoi etaeta teie aito!
(E Aito te mau Ati Rehahi.... h ie nunaa tei purutia noa i te
e ta Jeremia peropheia i titan i te hiero i lerusalema
i
tahi rnahana, e ta’na i tamati, ma te tuu i mua i to ratou
arp i te au‘a î i te uaina, e mai te fa ihepo ia ratou e: A inu i te
uaina. - Ua parau maira ratou: E ore matou e inu i te uaina ••
o jlonadaba a Rekabi to matou n etua ra, tei a‘o mai ia matou,
medebara
na
l.
ô maira: eiaha outou e inu i te uaina, outou e ta outou mau
e amuri noa’tu
Ua faaroo hoi matou i te reo o to
tamarii
...
matou metua ra, e sitâ matou i inu i te uaina i to matou pue
.'fî
i
mVE A
POROTETANI
mahaiia i mairi aenei, o matou e ta
tou mau tamarii
tamaroa,- e ta
matou mau vahiné, e ta mai'
matou mau tamahine
(Jeremi^
XXXV, 5-9).
O lesu, te Tomaiii a le taata. Ua tamatahia oia e Salaiiih
meclebara: laua maa nel à tetamataraa matamua
tfo,
E aito
t te
.
.
faufaa tino, lepiLi ïa
tamalahia to’na faaroo, i Gesemane : aitjo
hinuhinu d teie nei ao, oia hoi te mau
tamataraa... e ua
te
parari ; e ua faariro hia ei pâpa, ei ofai tiava, i|;,
patuhia ta’iia Ekalesia i nia iho (Mat. XVI, 18: I Kor. lit, 11 G
oia mau la’na i parau e: te hacre moi nei le arii oteienei ao ia‘v‘^
aore r(i o’na i rolo ia‘u nci ( !oa. XIV, 30).
E oilQ aloa o Pavlu, apnsetolo... Ua rohi oia i te rohiraa mait;
O te faaroo, e tae noa'tu i te bopea. Aita oia i haafifi liaore
ia’n|,
iho i te mau peu rii o teienei ao, ia haaïuauruurii oia i tei maiJ^
ia'na ei aito ( 1 Tim._ JI, 4). .\’o reira i tia’i iania ia papai i ta’r,
tamaiti e: I là va vau i te tônia maitai; ua oH In'u horo‘o, ra. '
mau maitc na vau i le parau. E Icicnei, le vaiilio Ida ra le korov_.j
0 te parautia no‘u, (II Tim. IV, 7-8).
E te hui faaroo i Tahiti ma nei, ei aito ana'e’toa tatou T tel|,
tau hopea nei. E ati teie ! Tei-te c'a moana. Te haere mai ra
râ teie ofai i
lamata ia oe :
falata roa i te tae mai, taua manna roo
ua
ralfj^
“ Tourville ”.
ra, 0
faatupii. hia nei i Papeete, i. Raro, i NunhivS
mâ, mai tei faaroo hia, e te litau hia nei te taata e rave rahi
E taurua rahi te
mai i te
tairnru
mau
arearea
raa
tino. E nahea râ to oe huri=
roto i taua
taupili ra ? Ei aito ana‘e!
losepha, e ia Daniela, e i te mau ati Rekabi .
e ia Paulo, e i te Liona no luda, to Paruru Rahi. — Ei miti cl
na
A faaau i nia ia
te
no
fenua 1 Ei marainarama no teienei ao. A alvu i te
haaiil
tamai atoa o te Atua ra, no te mau mahana iino. A ahu hoi i tre
ahu
0
te
ao.
Eiaha
e
aueue! Faaaito.
If^AVA Py\F^AU
fe
'0
:/
I teie nei ra,
riro ei tavini
no
ua
te
faatiaxnahia outou i te ino, e
Atua, o te maitai tà outou e
tupu. Borna VI, 22.
I roto
uj ^
Ij
faahoro o Paulo i té mana'o
feia faaroo i Rbma i to ratou luiru tahito, e te ati rahi e au no te reir"!
i te
mau
irava i nia a‘e, ua
te
[>15!
1.Ua
V E A
PO R 0 T E T A N I
3
E tîtî i reira: 2. Te diaboro to ratou fatu: 3. O te ino ta ratou
g.
iTiihipa i reira: 4. Te polie
t^fia ia ratou i reira.
O
to ratou hopea: 5. Aita
mure ore
to ratou râ fariur. ai te
Mesia,
ua ore ia mau
mea
e
tahito:
faufaa i
e
mea
ÜMlipou te mea apî. Ua au no tatou teie nei parau.
TUMU
I
A FAATIAMAHIA TE FEIA FAAROO MAU I TEIHEA MAU MEA?
■r
a
faatiamahia rafoa i te faahepo o te hara.
JE
mau
fatu çtaeta rahi i nia iho i to ratou mau tavini.
Ë
mea
etaeta roa’tu â
te diaboro i nia iho
i to’na
mau
i nia ia. ratou i te liinaaro mâhâ o/e i te hara.
a
1. A hi'o
hi‘o
na
i te
nounou
i te taata inti
na
2. A hi‘o
moni:
ava;
4. A hi‘o
na
na
i te taata pere moni:
i te taata faaturi: 5. A hi‘o
|i te taata eia.
la
w.
faarave hia ratou i taua
eia faaroo
mau
ino
ra
e
to
fatu. Ua tiamâ te
ratou
i te reira.
2. Ua faatiamâhia raton i te liinaaro i té hara.
Aita taua vahi ra i noaa i te feia faahua faaroo noa. E
te
■
taata. E tuu
nounou
â ratou
ino; e rave â ratou i te ino; no te mâtau i to ratou fifi i te rima
aita ratou i peapea i te reira. Nounou Iseraela i Aiphiti. Eita
té avae,
'^ Jeia faaroo mau e na reira.
3. Ua faatiama
Aita’tu
mea
hia raton i te viivii o te hara,
le aro o te Atua; e au i te ahu viivii i faaruehia.
faufau i
ja Itamâhia te feia faaroo mau i te toto o te Mesia.
b' 4. Ua faatiamahia raton i te hopea o te hara.
oj E piti tau vahi i roto i te hopea o te hara: te faahapa e te iitiia.
‘ii| E faabapahja te taata ino no ta’na hara rau e te putuputu; eita ïa e
^re,» È faautuahia ïa: eiaha i te moni; e tapeahia rà; e haamauiuihia, e pô¬
hoi. Aita ïa utua no te feia faaroo.
le
TUMÜ
II
'
’
b TATOU ITE E, UA lîIRO TE FEIA FAAROO MAU E! TAVINI
;^|vIO TE ATUA.
i/. O te hinaaro ïa o te Atua tei ri v ei faatere i ta ratou haapaoraa.
^I-Tirara ratou i te haapao i ta Salant: ua. faarue ïa i taua fatu ra, e ua
làro i te Atua, oia hoi:
1. Ta’na
Parau; 2. Te mau îaauerar a to’na Varua.
2. O te aroha ïa
.
o
te
Atua tei taïu iru mai ia ratou.
m.--K
'■i./Ua riro ïa aroha mai te aua teitei
te pare
etaeta. Na’na fa ratou
flahanahana ia ratou.
maa,
i te haatiraa ia ratou, mai te paruru
to ratou-aaliu: oia te liai e te haa-
4
VEA
POROTETANI
3. O te Basikia ïa
o te Atua ta raton e haamaitai.
Mai te lavini haapao, e haanaita; oia i te utuafare o to’na fatu;
iô
losephai
Potiphara: losepha iô Pharao. O a'toa te feia faaroo. E faatae ratou
te Evanelia a te Mesia i te
niau
i:
ferii ,a atoa.
TUMU
\
III
'
TA TE FEIA FAAROO MAU E FAATUPU.
7.
Te
Efaatupu ratou. i ta te ann tiama.
aau
1. Te
tîtî ra, e
arue
e
niihi ïa : Te aau tiaraâ râ,
te haamaitai.
ïa
e oaoa
Roma 8, 1: 2. Te hinaaro
Atua, mai te amaa i ma iho i te tumu: 3. Te
aroha i te
e
te atiraa’tii i te'
mau
taeae
e
te;
taata atoa.
2. E faatupu
ratou i ta te vaha tâmâ hia.
;
Te vaha viivii ra, e paraparau ïa i te mau parau
hupehupe atoa: Te va
ha tamâhia ma te arahu no nia mai i te fata
ra, e parau mailai
ïa, e te
mo‘a, e te faaitoito, e te faafariu mai i te feia hara. Fsaia.
TUMU IV
TO TE FEIA FAAROO MAU RA HOPEA.
1. E atiraa
mure ore ïa
to ratou ia lesu.
2. Aita e otia i to ratou
oaoaraa.
E milioni noa’tu te tau.
OPANl
Ei tavini paatoa tatou no te Atua e tia’i.
Na Taata Matapo Too Piti.
I mutaa ihora te parahi ra i Rom.a na taata
matapo toopiti. Te
pii haere noa ra te hoê i roto i te mau arciâno te oire ; “ O ta te Âtua
e tauturu mai
4'
’
ra, ua tauturu mau hia ïa.
Ua na ô râ te tahi i te pii
“Ua tauturu mp hia ïa o tei tauturu hia mai ete Arii ra. ” Ua
na reira noa raua i te mau mahana’toa
; e no te pinepine rahi o te
Emepera i te faaroo raa i ta raua ôii, faaue atura oia i te hoê taata
eu faraoa ia hamani i te tahi faraoa
maitai, e ua faaî atura o roto i
te raoni piru.
Hapor.o aéra oia i taua faraoa i faaîhia i te moni piru ra na te ta- :
ata matapo o tei tiaturi i te tauturu o te
Emepera.
e,
Tei te ite raa oia i te toiaha
phi o te reira faraoa, ua hoo atura
oia na te tahi taata matapo ra is noaa mai ta’na raoni iti
veo, afai
atura teie nei matapo i to’na tare i te faraoa ta’na i hoo
mai ra.
Tei te vavahi raa oia i te re^ra, lî sa hia’tura te moni
piru ia’na, e
ua haamaitai ihora i te Atua. Mai taua rnahana
ruai ra to’na faaea
roa raa i te ani haere i te maa. Area râ te tahi
matapo, ua tamau
oia i te taparu haere noa naroto i te oire ; titâu hia'tura oia
e haere
i mua i te aro o te Emepera o tei ui mai ia’na
e,
“ Ua nahea’tura
POROTETANl
VEA
5
^ i te faraoa ta'ti i haooni) atu ia oe i na mahana’i mairi aenei ? Na
Aatura taua matî.pora ia’ua : “ Ua hoc atu ia vau na te tahi hoa nc’u,
i no te mea e
faruoa teiaha roa, e
'-aa hia. ”
ua
mana’o vau
e,
aita i hopue
maitai na mua i te eu
Ua parau atura te Emepera e, “ oia mau â ia, o ta te Atua e tau-
tijiru mau hia la ” ; tiahi ê iitura oia i taua taata matapô ra.
Hanmaramaramaraa- Tare.
■;
!l|e Ture no te 22 no Atete 1890.
porohia hoi Laua lure ra i roto i te Ve a a Le Hau ; area ra
hoi, aore le paeaii rahi i rotopii ia tatou nei i ite e i haro‘aro‘a
noa‘e i te reo farani ; no reira, mai te mea’tura hoi ia e: aore
i tuutuuhia'e na roto i te Vea. Teie hoi te vetahi mau hiro'a rii
Ua
®
garau o taua tare ra.
Ua ali te
mau
valu atoa, e oia'toa hoi i Tahiti nei, ite ino pea-
fea 0 le hui rnetua o tei faarue noa i ta ralou mau lama i roto
i te ino, e o tei orea'eiiei i paruru ia raton i te mau faahema-
r|ia a te laiata. O taua mau hui raetua ra, o ralou mau ra laua
#ia i horo-rù-noa i nia i te ava ra, e ma le haamataro hamiimu
iile reira, e haapa'oraa ino hau a‘e ta ratou, e te tuu atoa mai
rji raton i te hoè mau avei'a iino ei hi'oraa no ta ratou ra mau
tàmarii. E inaha, ua faataahia laua ture nei ei tahiti ô mai i laua
rnau lama ra mai roto mai i taua feia ra, e a tuu Lia'tu ai i le
fèia
“
j
i.
“
•
ei utuulu e oi tia
lupu atoa nei hoi h* mana'ona'o i te hirahira o teienei faah’aehaaraa, o te faaô mai i roto i te pue au rahi o te feia haapa'o
te
qre o tei tuu i te hi'oraa
•
^
,
I
ino na ta ralou ra mau tamarii.
Raverahi roa hoi to Tahiti nei o tei
haapae mai i ta ratou ra
apiraa nei
e faaturi liaere noa’tu ai i Papeete e i te mau vahi atoa ra. A
mau
!
ia ralou e tae iioa’tu i to ralou ra
imetua i te haaraa i te faacre raahia i le liai i ta’na ra mau tamarii,
e
-
e au ra
j^iariraa. O te metua liai hoi ta te Tiripuna e rave mai ei metua
Lane e ei metua vahiné, o tei tuuliià’tu ïa e te apooraa fetii i nia
i^e tahi ê alu taata.
j':’ Aore hoi e faufaa ia‘u ia la'o atu ia outou na e, eaha ra ia tau
tamarii
tamahine i te utuafare
hiri noaTu à hoi taua feia
ra
metua i te vai
i faatere maitai ia ratou iho, e no
te toaruaru ra i vaiilio noa’tu ai i ta ratou mau tamarii ia na
Eeira noa na, ua riro â ïa ratou ei feia hara no to mea hoi te
6
VEA
POROTETANI
tuu.mai nei le ture i le lavea ia ratou
ta ratou ra
Taua
mau
ra
no
te faauliiaraa’Lu i
tainarii.
nei, o te titaiiraa’tu ia i te Auvalia ture o te Répnpii'ita ra ia tapea hia taua inau taniarii iino ra hoêaya'e i roto
ravea
i te auri mai le
e ua luiru laea te ahuru ma ono matahiti
hoi ava'c i te auri, ia hau ata i te ahuru
ma ono matahiti i te
paari. Teie atoa hoi te lahi: e ore roa ïa
e tia noa a‘e i te
tamariûia faarue mai i te, utuafare o te rnetua
mai te faatia ore hia’tu e na
rnetua, e no te mea, hoi toi raro a‘o
i
te
paari;
à oia i te rnetua
ia
mea
e e ono
e
l'aarue mai ai i te utuafare, e lia ïa i na molua
haapuai i te faahoiraa mai ia'na, na roto i te tnuraa’lii ia ta¬
pea hia e te mufoi. Aita’tna hoi c otoheraa to te
lei faatoaruaru noa i te raveraa i te vahi e au ia
i la ratou Va
mau
Te vai atoa
tamarii, o
au
mau
inetua
o
ratou i nia iho
hoi i te ture ia faaiitua ia ratou.
hoi to hoè pupu taata o tei hau è roa’lu A i Le
hara, o te tia ïa i te feia inaitatai ra ia fariu è mai, e ia faaino
ra
hia’tu, mai te mau animala i
mau rnetua
raa
o
tei faatia
ta ratou ra
a
mau
noa
hau ro'a
i tei
noaa
i le faufau
mai
na
ra :
oai lioi te
roto i te faaturi
tamarii ei maitai no ratou.
No taua mau huru taata nei, o tei vai noa ta ratou
mau tama¬
rii taea ore te matahiti
paariraa i roto i te taiata, te vai atoa ra
ïa le mau ture u‘ana maitai i roto i le ture
ta‘u i ta‘o atii nei,
no
ratou.
Na te hoè Paruru i
Tahiti,, i mua a'enei.
Te parau no Teriinatoofa, Orometua
1.
,no
Pare ( Huahine )
Ua reva aenei to tatou hoa here o Teriiriatoofa a
Vaiho, orome¬
no Fare-Fitii
(Huahine) i te vahi maitai tei haapaohia no te
feia parau-tia ra.
tua
.
1 te 14
raveraa
mene
-
no
oia
( Fare
Eperera te haamataraa to’na fiva, i raurt iho i to’na
e te hui raatira
i te ohipa no te e‘a turu i Haa-
Ua haerenor
taua fiva i te rahiraa, e tae roa mai
Eperera i mairi ai to’na tüoto hopea. Ua
hopoihia to’na tino i roto i te tare pure i Fare: tei reira hoi na
oronuitua, tae noa’tii i to’na hoa, te utuafare tamarii e te Paroila.
i teahiahi
no
te 29 no
!
VEA.POROTETANJ
7
#■
''■rfy
1
-,
I te 30 no Eperern, hora maha i te aJiiahi to'na hunaraa hia i
j^oto i le aua oromotna. E tairuru raa rahi : tei reira te Paroita
Na na oromefua l,oû-toni no Matairea i faatere i taua oro'a ra.
ei te irava i a‘o hîa e Puni Barff i te tare
pure:
Il Tim. IV, 7.
Iia’toa, te Hui man o te fenua, te mon Tav na Hau.
Te oto rahl nei te l'aroita no
ronielua niaitai. —
1 Tevaitoa
Tiva
Fare,
e to Matairea taa’toa i .tana
(Raiatea) to'na faatahinuraahia oia e o Teriirâ or.
(Tahaa). i le 24 no Tetepa 1916; i te ava'e no Atopà
916 to’na liaarnauraahia i Fare, e mai reira mai â e tae roa mai
0
teie nei to’na faatereraa i to’na toro'a
orometua, mai te itoito
mtuu ore. Ua here rahi hia o ïoofa e to
Matairea, no to’na
au haehaa, e no to’na afaro. —
Na’na i amo i te paroita no Maeva
tiïhiti e iva.
,
^
E teie nei, ua reva
ta’ua ohipa
taua taata
(tluhine) na roto i na ma-
hanahana i te Atua; ua
i te ao nei.
hope
ÏUa ô oia i te faaearaa man. Te aroha nei o Vea Porotetani i
o’na ivi valiine e i to’na iitua-fare tamarii, taenoa’tu i te
poroita
Fare-Felii, na roto i teie ati rahi.
10
J Ta tatou
'i:
Te ani
noa
mau
liia nei matou
e
buka e vai nei.
te feia tei noho i
te
mau
l.uhaa
J^nua i rapae: Tuamotu, Nnu-Hiva, Rurutu etc... te hoho'a o
fe
mau
buka
te
o
Apooraa Rahi, e te hoo o taua mau buka ra.
t
Teie ïa te huru:
Bibiliü rahi
(hiti uleule)
(iri puna, haapuupuu, anaana) '
Bibilia naivai
I' Bibilia nainai (hiti uteute)
■'1^ Avalai Bibilia
2 tara
(te
Lfiqo Aura
(no to te imi mana'o)
A'oraa 40
(Pomaret)
(G. Vernier)
A'oraa 40
oraraa
I’ flimeve (feia paari)
■% Himene.
o
,
11 tara.
2 tara.
(Faatoro)
Emariucla
10 tara.
lesu)
e te
afa.
1 tara.
rt
4 afa.
1 tara.
1 tara.
1.50; 0.90; 0.70.
te mau tamarii
7 raera.
E au teie hoo i te feia tiaraa Porotetani mau. A
poroi noa mai
i te mau orometua i'aiele i
Papeete, mai te faatae atoa mai i te
ijnoni, e e faaoioi Jiia’tu.
a
8
fOHOTETANI
VEA
Parau rii
api
1. Ua pohe roato tatou hou here, o Henri Bremoud vahiné, pipi orov
metua vahiné i Heremona. Mai mua rii mai hoi te tupuraa o to’na ma‘i,
aita râ i mana'ohia e no te pohe oioi. Aita râ i roaa. I te mahana piti,
3(11
Eperera oia i pohe ai, i nia i te mou'a ra o Heremona; e i te 1 noT
Me, i hunahia’i. i Mahina.— E ati rahi teie no to tatou hoa pipi orome no
tua o Henri Bremond e no te utua-tare tamarii. Te faaite atu nei o
Porotetani i to’na aroha tumu ia’na. (Heb. Xll, 6. )
( mahana 2 ) i te hora 8 i te poipoi, te avariraa hi.!p
patuhia i Papeete, no ta tatou mau tamarii tamahine,=
(Haapiiraa Vienot) —
|
Ua faahiti a'enei teie Vea i te parau no taua tare api o tei patuhia i tÜl
2. 1 te 7
no
Me
te tare haapiiraaapi tei
oîai-tima.
E piti tau ava'e e te afa i oti roa’i. E tare faahiahia rahi mau; e toru pih
rarahi e te au maitai. Ua mauruuru roa te taata i te tamuta oiahoi tisA\
tamarii a Fero.
Ua tomohia taua fare ra, na roto i te hoê pureraa tei faaterehia e te Peretiten-v
_
Moreau, mai te tautnru hia e C. Vernier ; na te mau tamarii te himene.
,1^
Area râ, te vai ra te piti 0 te tomoraa o taua fare aoi ra ; e tupu ïa i tÿ*
tahi atu tau. E poro iiaapapu maitai hia taua parau ra, i to’na mahana. 3. la tia i te Fatu, e tae mai te hoê orometua Taiete i Tahiti nei, i tt ^
ava'e no Tetepa i mua nei; o André Teotahitua Vernier.
1 Tahiti to’na fanauraa; e
tamaiii na Verenie Metua; e teina no Paulcla
e e tuaana no Charles Vernier.
î te’'vai api roa raa, to’na revaraa i Farani,
o
-
e
tei reira to’na
mauraa
i te toro'a orometua- na roto i
na
matahiti e 25.
E teie nei, no
to’na hi'oraa i te navai ore o te mau orometua popaa
Tahiti mâ nei, no reira oia i aiii ai i te Taiete no Paris e ia tonohia majto
oia i Tahiti nei, e raye i te obipa a te Fatu, na roto i te hoê mau
matahitilj.Q
Ua farii popou te Taiete i to’na hinaaro, e ei te 6 no Atete oia e faal >
rue ai i Farani, oia e io’na hoa. —
Teie atoa te tahi tumu i tono faaoioi mai ai teTaieie ia André Vernierÿa
maori
râ, te orometua no Raiatea o Jean Cook, tei h ataahia e te Taiete
e tae vave roa mai ; te
pohepohe nei to’na hoa i te ma'i. l'ai
4. E parau aroha rahi ta te pahi ta-ie o “ Tahitienne ” i faaite mai,
to’na hoiraa mai, mai Maareva mai : maori râ te moei'aa o te hoê poti H
ropu i te area no Marutea e no Maareva ; e 8 taata no Maareva i nia
taua poti ra. — E 2 hoi poti tei faarue i Marutea i te taime hoê, i i
titauraa i Maareva; E rnata'i rahi râ tei tupu i tua mai, taa ê atura na
poijja-v
Hoê noa iho tei tae i Maareva; te piF râ, aita to’na parau i ite faahou hi
I te pae hopea no Mati teie parau i te tupuraa. —
eita’tura oia
t.
Moni tauturu i te Vea
Rereao
v.
( S*' Amelie ), I tara.
Imprimerie Eue Juventin. —
MAURUURU.
Papeete, Tahiti.
Fait partie de Vea Porotetani 1929