EPM_Vea Porotetani_192905.pdf
- Texte
-
t-;. *
jUl
i
b
“
'
piTe 29
te Mâtahiti
0
JAITA’TU E NIU
•O «
-
ME 1929
E TIA I TE TAATA’TOA IA HAAMAU MAORI RA O TEI HAAMAU
RA, oiA HOi TE Mesia RA O lESU.
hia
Hihi 5.
I Korinetia 3, 11.
—
^
a
HOO I TE MATAHITI HOE
:
HOE
TARA
'êf:|
P.
VERNIEM, Directeur-Gérant.
fet:|
Te
E peu
! te fenua
'
E i te laeraa’tu to tatou hoa’rahi
Æ
j
diatono,
mau
Allegreti reira,
o
e
te
n)aii
I
ra, e putuputu te ekalesia taatoa,
hoê, i nia i te hoê
rii mai
mua
i te airaa maa, te
patia hia nei te hoê raau,
( mai te hoê auri patia te huru ) e teie te faa-
aupaa e faaauhia nei no’na :
Te feia’toa e roaa mai i taua
haerehia
mua
liimene,
hia
no
piri,
te
e
faahou i
■
mau pupii liimene a
api.
i nia i te fenua
■
mataitai
oronietua i te vahi
,g| jijnahora. E Apooraa iti ralii; tei reira’toa te
te feia
ua
taua peu ra.
la tae i Le rnahana i faaauhia
te
ra
ra
^jtoaitai oia i
'
patia hia
iti laa ê ralii leie e haapaoliia nei e te feia ekalesia i
o Mare ( niau ferma moto i te pae Taratoni
).
'Oi''
1
i
raau
e
te
i te
te hoê
taua
na
mau
ekalesia,
aro
o
muhana ra,
teie
i te tere perelina te
e irtti e e patia
Apooraa taatoa. No reira ia oti te
poLo,®ua tia te feia ekalesia tei faataa-
na ratou
raau
te
maa pure
tere
mau
perelina, e te haere nei ratou na
fare o taua oire e o taua mataeinaa
te
mau
e’a
taatoa i te
I paimiraa i te mau rnamoe mo‘e, e te titauraa ia ratou ia tataraliapa
fariu mai ia lesu, te Faaora.
e ia
tE inaha ! araua‘e rii iho, teie mai nei ratou ua haamata i le
oi mai:
e
ekalesia teie
e
aratai rima mai nei
i te hoê taurearea
;|)aari; te vai
,
noa ra te mau hei oriorio o teie nei ao i nia i to’na
i teie nei râ, te inti nei taua taata taurearea ra i te raau i
rae;
•é.-
:
'
,
f.;A
-S
.
■
'
,
V E A
0 R 0 T E T A N 1
'
patia hia, e te patia hua faaliou nei i te aro o te Apooraa taa’toa, |i:
mai te faarue i
ia’na
inaii
Pei,
e
mai le
l'aaile i
to’iia liinaaro h
api^i te liaapae i te mau a va laero e te ma a haere'a o teie nei
ao
f
matauhia
e
te
ana.
rima hia nei e te hoê o^kalesia ^
raau î patiahia ra, e te patia
hinaaro i te ô i roto i te haapiiraa %
E aore ra, e potii teie e aratai
vahiné: te iriti aloa nei oia i te
faahou nei, mai te faaite i to’na
imi
m'ana‘0.
ekalesia tahito teie, tei huri hia aenei: ïe haere ^
oia, e iriti i te -raau i tanuhia, e te patia i'aahon 'r-i
nei mai te ani i te Apooraa o iarii faahou ia’na i roto i lo le
Atua pupu taata.
E aore ra, e taata api teie e l'aaile nei i to'iia hinaaro tiinm ht
E
aore
e
ra,
atoa mai nei
i te ô i roto i teaua orometua.
E
||
reira noa, e
pô noa'lu. 1 le mau taime atoa e,patia R
hia’i te raau nei, te porohia nei te parau api oaoa, e ua pa‘ipa‘i
te Apooraa taatoa i te rima, ei tapao no te oaoa.
1 taua mahana ra, ua iti te hanere o te taata tei patia i taua
raau ra. E riro paha te tahi pae i te toetoe faahou e i te hi‘o â
mea ua
i mûri; te rahi raa râ, ua noaa mai ïa
Aue la lubili
Oaou
rahi
oaoa
e
!
lo nia i
i te Fa tu.
Au(' 'la Penetekose
le rai i
mauruuru
te taata hara hoê
ia
e!.
latarahupa.
f Luka XV, 7. )
m
IF^AVA P/\KAU
No te
Sapati
-
at
Penetekose
E maha! na‘u e tcno màc la outou nei ta tau Metua
i parau mai ra.
Luka: 24, 49.
O te mahana teie lei
naoraa
E
haapaohia
e
te mau ekalesia keresitiano ei haama-
i to te V. M. tono raahia mai i nia iho i te
Penetekose,
mea
e
Ekalesia, i te mahana '
ei haamaitai i te Atua i taua horoa rahi
oaoa
1
J
rahi ia amui hoê atu tatou
feruri i taua horo'a ra, e ia pure atoa tatou
oia i te hoê Penetekose
no
tatou,
e noaa
i te
mau
ra.
mirioni
atoa
ia’na ia faatupu faahou
mai ai ia tatou te itoito
y
no
o
tei
mai
nia mai
fh
^
V EA
lei('nei A anotau, aita'tii
I
O
a
il
0
I
fi
basileia rahi
e
e
7
te aano,
maori râ
t|» le fenua Linilo, eita e hope maitai la'tia
mau taata ia tatau :
iijja parau hia e; o; 400 milioni tiiiito e vai nei.
E '2 tau luliaa rarahi no taua fenua: oia hoi te fenua tinito
( 18 liihaa i reira ),
a
P 0 B 0 T E T AN 1
Ipria,
l;|l to
tuhaa tinito rapae ( Mane-
te mau
e
Monogolia, Tiii])et etc )
.
. .
.
anotau taliito. taa noa’tu ai te
paari
maramarama e te
o
H mau tinito, te vai atoa ra te hoô mau, vahi peapea.e te riaria
^ ralou, tei parau
hia’i e, e fenua eteue. To hoê peu rahi i.ô
'âtou
taparatii i te mau tamarti tamahine: { ua na.reira’toa
:
O
;i|a i Tahiti i miitaa è, i te anotau no te mau Areoi); ua riro le
no le lioê tamahine iti i roto i te hoê utua-fare ei ati
lllii.
ii^naiiraa
.1
Oia'toa te vahiné
,
i
,
tinito; ua riro oia mai te hoê tavini. e aore
mai le hoè tîtî te hiiru i raro a‘e i to’na fatu mana.
I te pae o te faaroo, e 3 tau haapaoraa etene e haapaohia nei,
ei nei A e te mau tinito, E mea a-noi l'oa rà : mai te mea ra e,
Atua hoê ta raton e haamori nei. Te parau raht râ ta te tinito
haapao nei, o te haamoriraa ia i te liiii-tapuna e to ratou mau
enema.
4 aha
na
te feia faai'oo ( [lorotelani
) i le tinito, ei haaraarama-
rïfma ia ratou i te' ora e ora’i? .
•;IUa lono raton i te mau orometua mitionari
nplia i taua fenua ra.
'^Na te Taiete Faalupurua
e
faatupu i te Eva-
.
parau no Lonedona i tono i te oro-
nft'iua matamua, i tematahiti 1802, o Robert Morisson to’na i‘oa. E
ati rahi râ to’na, e to te mau orometua
no
mûri mai, e
i taua fenua ra iu leriko, “ te oire i auahia ra
opani etacta roa te tinito i to ratou aau i te Evanelia.
^I teie nei rà, e rave rahi te mau Totaiete faatupuraa
rShe nei i le oliipa i Taina.
^
a
;i
a
E
mea
parau e
:[üa riro te matahiti 1900 ei matahiti ati rahi
no taua mau Tota134 orometua Porotetani tei pan i te laparahi hia e te tinito
hé roto i te hoê orure hau peapea. Ua hau râ i teie nei e te
|ére rahi fa;thou nei te Evanelia i reira. Ua iti te 500 tauasini
^iée
'
faaau
ua
rà|tou
:
tijiito tei roaa i te haapaoraa Evanelia.
Hoê orometua rahi tei riro ei ailo
no
lesu Mesia i te
fenua
tfiilo, e 0 tei polie i te matahiti 1903: o Hudson Taylor. E 30
nf|alahili to’na raveraa i le ohipa a le Fatu i reirai te ueueraa
i |te huero mai te tuutuu ore: E ua tupu te huero.
1.—
23..E—
POROTETANI
V EA
8
Parau rii
Te
faravi
manua
rn o “
Ua faaite mai te hoê radio
i
Papeete, mai te
e:
e
api
Tourmlle
tae mai te
manua
farani
o
“Tourville
i te 8 no Tiunu. 1 teienei râ, e radio apî tei t
faahou mai, ei faaite e: ei te l8 noa ilio no Tiunu e tapae mai ai tait
pahi ra. Teie te tumu e taüpupu rii ai oia, maori râ ua faauta oia i Am
rika, i te tino pohe no te auvaha mana no Amerika i • Paris oia hi
au
,
Herrick, tei pohe i ho nei i Paris. E auvaha roo maitai rahi teie,
taata aau hau e te faatupu i te hau. No ta’na mau ravea, i taamu hia’i
o
Farani
raua
o
Marite i te taura
o
te aroha. Ua oto to
ia’na; e ei tapa‘o no to Farani here rahi
ville ” i faauta i to’na tino i Marite.
ia’na,
na
Paris
te manua rahi
Ua oti taua tere i teienei, e ua fano mai taua manua ra i te
Matinita. Ua parau
to
hia
faaea taua pahi
e: e
E 20 Raatira i nia
iho,
nia iho. E
tere rahi
manua
Ua
reva o
rerei haere i te
Oro'a
no
Afareaitu
roaa
Paulo Verenie i
mau
te "Me”.
(Moorea)
e
:
Paroita
no
e
o
“Tou
fenri;
mau
9 mahana i ô tatou
ra e
600 matero. Ua
e
to Farar
e
parau
atoa hia
e
ne
revi
2 pahi
36 maile i te hora hoê.
te
rrmu
Fenua i
taua tnhaa ra, e e
Raro,
faatere i te
e
faj
maj
Ua amui atoa ia'na,
e o
o Vehiarii, ororaelua
Hitore, diatono i Tantira. Na te Fatu
haamaitai i to râlou tere.
fc
•
unira a peapea.
hia e, ua ani hia te Hau,
Ua faaroo
i
taraiiu i le pae niiüL
(o tahatai ) mai te fare pureraa i Paofai e tae uoaTu i Pauraii|J
ei faatiaraa i te hoê
roa
ra,
tare rii tarahu
mau
e
e
rave
rahi. K parau
te reira, note mea o te uuaiina mau no Papeete taua
tei reira te mata’i hau marû, e Le hopuraa miti o La
mau
tamarii. Te tiaturi nei tatou i lo tatou Tavana Hahi'
patoi i taua aniraa
vaht:
tatoi^'
no
^
Faatiarau, 1 tara.
Imprimerie Eue
.B
,
Moni tauturu i
:
ti
ra.
..
Hikueru
lil
te
Vea
MAURUURU.
Juventin.— Papeete, Tahiti.
Fait partie de Vea Porotetani 1929