EPM_Vea Porotetani_192905.pdf
- extracted text
-
t-;. *
jUl
i
b
“
'
piTe 29 0 te Mâtahiti
-
ME 1929
Hihi 5.
JAITA’TU E NIU E TIA I TE TAATA’TOA IA HAAMAU MAORI RA O TEI HAAMAU
•O «
RA, oiA HOi TE Mesia RA O lESU. — I Korinetia 3, 11.
hia
^
a
HOO I TE MATAHITI HOE :
HOE
TARA
'êf:|
P.
VERNIEM, Directeur-Gérant.
fet:|
Te
E peu
! te fenua
'
i
patia hia ra
iti laa ê ralii leie e haapaoliia nei e te feia ekalesia i
o Mare ( niau ferma moto i te pae Taratoni
).
'Oi''
1
raau
ra
E i te laeraa’tu to tatou hoa’rahi
Allegreti reira, ua mataitai
o
^jtoaitai oia i taua peu ra.
'
j Æ
la tae i Le rnahana i faaauhia ra, e putuputu te ekalesia taatoa,
te
diatono,
mau
e
te
n)aii oronietua
i te vahi hoê, i nia i te hoê
,g| jijnahora. E Apooraa iti ralii; tei reira’toa te mau pupii liimene a
te feia
I
api.
mua
rii mai
i nia i te fenua (
i te airaa maa, te
patia hia nei te hoê raau,
mai te hoê auri patia te huru ) e teie te faa-
aupaa e faaauhia nei no’na :
Te feia’toa e roaa mai i taua
■
haerehia
e
faahou i
mua
te
ekalesia,
muhana ra,
teie
i te tere perelina te
e irtti e e patia
Apooraa taatoa. No reira ia oti te
liimene, e te hoê maa pure poLo,®ua tia te feia ekalesia tei faataahia no taua tere perelina, e te haere nei ratou na te mau e’a
piri, na te mau fare o taua oire e o taua mataeinaa taatoa i te
■
mau
i te
aro
o
na ratou
raau
te
I paimiraa i te mau rnamoe mo‘e, e te titauraa ia ratou ia tataraliapa e ia fariu mai ia lesu, te Faaora.
tE inaha ! araua‘e rii iho, teie mai nei ratou ua haamata i le
oi mai:
e
ekalesia teie e aratai rima mai nei
i te hoê taurearea
;|)aari; te vai noa ra te mau hei oriorio o teie nei ao i nia i to’na
,
i teie nei râ, te inti nei taua taata taurearea
rae;
: •é.'
,
f.;A
-S
.
■
'
,
ra
i te raau i
V E A
0 R 0 T E T A N 1
'
patia hia, e te patia hua faaliou nei i te aro o te Apooraa taa’toa, |i:
mai te faarue i
ia’na
inaii
Pei,
e
mai le
l'aaile i
to’iia liinaaro h
api^i te liaapae i te mau a va laero e te ma a haere'a o teie nei
ao
f matauhia e ana.
te
^
E aore ra, e potii teie e aratai rima hia nei e te hoê o^kalesia
vahiné: te iriti aloa nei oia i te raau î patiahia ra, e te patia
faahou nei, mai te faaite i to’na hinaaro i te ô i roto i te haapiiraa %
imi
m'ana‘0.
ekalesia tahito teie, tei huri hia aenei: ïe haere ^
oia, e iriti i te -raau i tanuhia, e te patia i'aahon 'r-i
nei mai te ani i te Apooraa o iarii faahou ia’na i roto i lo le
Atua pupu taata.
E aore ra, e taata api teie e l'aaile nei i to'iia hinaaro tiinm ht
E
aore
e
ra,
atoa mai nei
i te ô i roto i teaua orometua.
E
||
reira noa, e
pô noa'lu. 1 le mau taime atoa e,patia R
hia’i te raau nei, te porohia nei te parau api oaoa, e ua pa‘ipa‘i
te Apooraa taatoa i te rima, ei tapao no te oaoa.
1 taua mahana ra, ua iti te hanere o te taata tei patia i taua
raau ra. E riro paha te tahi pae i te toetoe faahou e i te hi‘o â
mea ua
i mûri; te rahi raa râ, ua noaa mai ïa
Aue la lubili
Oaou
rahi
oaoa
e
lo nia i
!
i te Fa tu.
Au(' 'la Penetekose
le rai i
mauruuru
te taata hara hoê
ia
e!.
latarahupa.
f Luka XV, 7. )
m
IF^AVA P/\KAU
at
No te Sapati - Penetekose
E maha! na‘u e tcno màc la outou nei ta tau Metua
i parau mai ra.
1
J
Luka: 24, 49.
O te mahana teie lei
haapaohia e te mau ekalesia keresitiano ei haama- fh
i to te V. M. tono raahia mai i nia iho i te
Ekalesia, i te mahana ' ^
Penetekose, e ei haamaitai i te Atua i taua horoa rahi ra.
naoraa
E
mea
oaoa
rahi ia amui hoê atu tatou
feruri i taua horo'a ra, e ia pure atoa tatou
i te
mau
mirioni
atoa
ia’na ia faatupu faahou
oia i te hoê Penetekose no tatou, e noaa mai ai ia tatou te itoito
y
o
tei
mai
no nia mai
V EA
P 0 B 0 T E T AN 1
7
lei('nei A anotau, aita'tii e basileia rahi e te aano, maori râ
I
O
t|» le fenua Linilo, eita e hope maitai la'tia mau taata ia tatau :
a
iijja
parau
hia e; o; 400 milioni tiiiito e vai nei.
E '2 tau
luliaa rarahi
a
taua fenua: oia
no
( 18 liihaa i reira ),
e
te mau
0
I
fi
tuhaa tinito rapae ( Mane-
Ipria, Monogolia, Tiii])et etc )
l;|l to anotau taliito. taa noa’tu ai te maramarama e te paari o
.
il
hoi te fenua tinito
. .
.
H mau tinito, te vai atoa ra te hoô mau, vahi peapea.e te riaria
^ ralou, tei parau
hia’i e, e fenua eteue. To hoê peu rahi i.ô
'âtou
taparatii i te mau tamarti tamahine: { ua na.reira’toa
:
O
;i|a i Tahiti i miitaa è, i te anotau no te mau Areoi); ua riro le
ii^naiiraa no le lioê tamahine iti i roto i te hoê utua-fare ei ati
.1
lllii.
Oia'toa te vahiné
,
i
,
tinito; ua riro oia mai te hoê tavini. e aore
mai le hoè tîtî te hiiru i raro a‘e i to’na fatu mana.
I te pae o te faaroo, e 3 tau haapaoraa etene e haapaohia nei,
ei nei A e te mau tinito, E mea a-noi l'oa rà : mai te mea ra e,
Atua hoê ta raton e haamori nei. Te parau raht râ ta te tinito
haapao nei, o te haamoriraa ia i te liiii-tapuna e to ratou mau
enema.
4 aha
na
te feia faai'oo ( [lorotelani )
i le tinito, ei haaraarama-
rïfma ia ratou i te' ora e ora’i? .
•;IUa lono raton i te mau orometua mitionari e faatupu i te Eva-
nplia i taua fenua ra.
.
'^Na te Taiete Faalupurua parau no Lonedona i tono i te oronft'iua matamua, i tematahiti 1802, o Robert Morisson to’na i‘oa. E
ati rahi râ to’na, e to te mau orometua
no mûri
mai, e ua faaau
E mea
rà|tou i taua fenua ra iu leriko, “ te oire i auahia ra
opani etacta roa te tinito i to ratou aau i te Evanelia.
^I teie nei rà, e rave rahi te mau Totaiete faatupuraa parau e
rShe nei i le oliipa i Taina.
:[üa riro te matahiti 1900 ei matahiti ati rahi no taua mau Tota^iée : 134 orometua Porotetani tei pan i te laparahi hia e te tinito
^
hé roto i te
'
a
hoê
orure
hau peapea.
Ua hau râ i teie nei e te
|ére rahi fa;thou nei te Evanelia i reira. Ua iti te 500 tauasini
tijiito tei roaa i te haapaoraa Evanelia.
Hoê orometua rahi tei riro ei ailo
no
lesu Mesia i te
fenua
tfiilo, e 0 tei polie i te matahiti 1903: o Hudson Taylor. E 30
;i nf|alahili to’na raveraa i le ohipa a le Fatu i reirai te ueueraa
a i |te huero
mai te tuutuu ore: E ua tupu te huero.
1.—
23..E—
POROTETANI
V EA
8
Parau rii
Te
faravi rn o “ Tourmlle
manua
Ua faaite mai te hoê radio
i
Papeete, mai te
api
e:
e
tae mai te manua farani o “Tourville
i te 8 no Tiunu. 1 teienei râ, e radio apî tei t
faahou mai, ei faaite e: ei te l8 noa ilio no Tiunu e tapae mai ai tait
pahi ra. Teie te tumu e taüpupu rii ai oia, maori râ ua faauta oia i Am
rika, i te tino pohe no te auvaha mana no Amerika i • Paris oia hi
au
,
Herrick, tei pohe i ho nei i Paris. E auvaha roo maitai rahi teie,
taata aau hau e te faatupu i te hau. No ta’na mau ravea, i taamu hia’i
o
Farani
raua
o
Marite i te taura o te aroha. Ua oto to Paris
ia’na; e ei tapa‘o no to Farani here rahi
ville ” i faauta i to’na tino i Marite.
ia’na,
na te manua
rahi o “Tou
Ua oti taua tere i teienei, e ua fano mai taua manua ra i te
Matinita. Ua parau
mau fenri;
hia e: e faaea taua pahi ra e 9 mahana i ô tatou
E 20 Raatira i nia
to
to Farar
e
iho,
ne
nia iho. E
manua
matero. Ua parau atoa hia e 2 pahi revi
tere rahi : e roaa e 36 maile i te hora hoê.
Ua
reva o
Paulo Verenie i
e 600
te
rrmu
Fenua i
Raro,
e
faj
maj
rerei haere i te mau Paroita no taua tnhaa ra, e e faatere i te
Oro'a no te "Me”. Ua amui atoa ia'na, o Vehiarii, ororaelua
Afareaitu
(Moorea) e o Hitore, diatono i Tantira. Na te Fatu
haamaitai i to râlou tere.
fc
•
unira a peapea.
Ua faaroo
i
hia e, ua ani hia te Hau,
taraiiu i le pae niiüL
(o tahatai ) mai te fare pureraa i Paofai e tae uoaTu i Pauraii|J
ei faatiaraa i te hoê
roa
ra,
tare rii tarahu
mau
e
e
rave
rahi. K parau
lil
ti
te reira, note mea o te uuaiina mau no Papeete taua vaht:
tei reira te mata’i hau marû, e Le hopuraa miti o La tatoi^'
mau
tamarii. Te tiaturi nei tatou i lo tatou Tavana Hahi' no
^
patoi i taua aniraa ra.
..
.B
,
Moni tauturu i te Vea
Hikueru :
Faatiarau, 1 tara.
Imprimerie Eue Juventin.—
MAURUURU.
Papeete, Tahiti.
Fait partie de Vea Porotetani 1929