EPM_Vea Porotetani_192904.pdf
- extracted text
-
Te 29
0
te Matahiti
-
EPERERA 1929
HiM 4-
AITA’TÜ E NIU E TIA I TE TAATA’TOA IA HAAMAU MAORI RA O TEI HAAMAU
HIA RA, OIA HOi
TE Mesia RA O lESU. —
HOO I TE MATAHITI
P.
HOÊ :
I Korinetia 3,11.
HOÊ TARA
VERNIER, Directeur-Gérant.
E ONA ANA‘E TATOU
a‘enei te Vea, i te ava’e i mairi a‘enei, eaha le hum o
nei. Te lai me te faufaa matamua no taua
ona ra. I teienei mahana, e hi'o tatou i te piti o ta tatou faufaa,
Ua [mile
teie onaraa i parauhia
maori
ra:
te
ite.
Te piii 0
E te mau taata apî nei !
le tareiii : TE ite.
te piti o te tareni i tuuhia mai i roto
faaauhia taua ite ra i roto i te Bi-
i to otou rima o te ite ïa, ua
lamepa. Ua ite ou tou i te ohipa o te lamepa, maori rà
E inalia, ua hqro'a mai te Atua ia tatou
atoa i te lioê lamepa, e lamepa faahiahia, ta tatou e afai haere
nei i te mau valu atoa, e tei tauluru io tatou i lo tatou atoa nei
mau haerca.
Taua lamepa ra, o te mana'o ite e vai i roto ia
tatou. Eaha rà te mau mea e raaitai ai te lamepa? ia noaa to’na
uiti alira'tu ai?e aore, ia nehenehe te pae rapae au o taua lamepa
ra? E ere ïa ; ei inori c maitai ni te lamepa.
Aita 0 mori, ua riro te lamepa ei mea faufaa ore. Oia’toa to
tatou mana'o; teie rà : ei mori e maitai ai, e taua mori nei, o
te ite ïa, oia hoi le mau mea’toa i haapiihia ru. la rahi te ite,
e rahi atoa te maramararna o teie nei lamepa.
Te feia, tei ia ratou taua tao‘a nei : e ite, e paari, ua riro ratou
bilia i te
te haamaramaramaraa.
ei tiarama, ei fare mori.
mori, o te hoê ïa mori rahi 1 tuuhia i nia i te hoô fare
teitei, i tahatai, e aore i te pae ava. la vehihia te moana rahi
Te fare
V E A
2
P 0 R 0 T li T A N1
poiri, te ama nei taua raori ra niai te hoê fetia anaana, e te faaite nei i te ihitai i te mau niato e te to‘a e paiari
ai to ratou faaiirao.—Ua riro te feia ite, mai Ae tare mori atoa
te huru, i te faaite raa i le taata’toa i te e‘a maitai ; tei ore râ
"
atea i te
[i
,j|
haapühia. ua riro raton mai te arahu ama iuchi- |
mohi, aita e faufaa no roto atu ia raton.
E te mau taata apî nei e! a titan onlou i te i e, ia rahi te mori
i roto i ta outou lamepa. Teie te vahi e hrona’i ; tei te haapiir.ia;
e ere te mea hoo, e mea horo'a noa hia rà.
A haere hoi outou i te liaapiiraa, ia noaa te ite; e ua uoaa
ra, e mauruuru rahi to tei opéré i te reira. A haaputuputu i teie
nei, i to outou apîraa ; te vai nei te mahana e opéré atu ai outou “
i ite, tei ore i
i
te
‘‘
reira.
P
JH huti outou 1 te pape ma
te pape ora ”
te oaoa no te tumu
Isaia 12, 3.
.
Te faaite nei le pene
!
11 i te taeraa mai o te Mesia, e te faaauhia nei t
i to Iseraela faaoraraahia i te taviniraa i Aiphiti. ( ir. 15 ).
Miti Uteute ua himene ràtou ma te oaoa.
E na reira’toa hia ia tae i to te Atua faaoraraa mai i to’na mau taata na
roto i te ohi no roto i te tumu o lese (ir. 10).
E oaoa ratou, e huti mai ratou i te pape ora no roto i te pu pape mau.'
ta’na ohipa e rave
la tae raton i te tahi pae o te
taua tohu a Isaia ra : 1 to lesu poheraa ua iritihia te hoê tumu |
I parau atoahia mai ai tatou a, a huti ma te oaoa.
Ua tupu
pape ora.
TUMU
I
NO'" TE PAPE ORA I PARAUHIA NEI.
Ua faaau pinepinehia te ora i roto i na faufaa e piti nei, i te pape; mca
TE TUMU
jano rahi.
1. E
mea
itea orehia e te mata.
te mau pu pape atoa ra. Ua moe ïa
mou‘a. E maitai i le taata ia ô i te hoê aFOo|j
pape. No te Atua râ te tumu o taua pape ra.
Oia’toa te pu o te ora varuà. E mea hi‘o orehia e to le mata. No roto
Ua na reira te pape o Siloama, e
i roto i te opu no te mau
ïa i te mou‘a mure ore ra.
||
VEA
3
POROTET-ANI
Ore noa’tu tatou ia hi‘o i te tumu pape, e inu â tatou i taua pape ra. la
inu atoa tatou i te pape ora e tia’i.
2. E
niea
pau ore ïa
O te huru ïa
o
te
mau
tumu pape i
Tahiti nei; Papeete, Puooro, Pi-
horo, Vaihiria, etc. E pohe Fautaua, Papenoo, Punaruu, Taharuu; eita
tera. Eita e rahi atu, eita e iti; o te huru â te huru mai tahito mai â.
Oia’toa te tumu
no
te pape ora, te
rahi noa ra ïa. E navai te Evanelia
te mau huru taata’toa i te mau tau atoa.
no
3 E taoa faiifaa
tumu te reira.
Aita
oriorio (e mau raau atoa, e pohe te mau laata e te
mau
e
pape ra, e
puaa.
No reira, eita e
maitai ia haapae tatou i te tumu pape ora nei. Mai reira
e horoihia’i to
tatou viivii, e maha’i to tatou poihâ
mai hoi
te anavai
varua ;
anavai moana roa ia faatere i to tatou vaa e tapae noa’tu ai ta¬
e
tou i te ao.
TUMU
II
TE RAVEA E FAUFAAHIA’I TATOU 1 TAUA TUMU
PAPE
ORA
RA.
Aita i rahi te faufaa ia mataitai
noa te
taata
haafatata rii
'•
poihâ i te tumu pape e ia.
nga’tu i pihai iho mai te parahi noa.
1. la huti tatou i taua pape ra e tia’i.
i te pape i roto i ta tatou farii
Te hutiraa, o to tatou ïa faaroo. Ote taura ïa
e hutihia mai ai te pape dra i roto i te farii o te aau.
“
E huti outou. ” Tei ia tatou te huti
Te farii, o to tatou ia aau.
2. la inu tatou i taua pape ra e
1 noa’tu ai te farii i te pape,
faufaa? Eiata’toa tatou
e
maitai ai.
ia ore tatou ia horomii i te reira, eaha te
maitai i te reira. la inu râ tatou e maitai ai.
,
o
3. la inu tatou i taua pape ra ma te oaoa e tia’i.
e te poihâ, ia farerei oia i te pu pape, e inu oia ma
te mea e faaorehia to’na mauiui tino. la na reira’toa tatou
ia inu i te pape ora: Iseraela i Horeba; te vahiné hara i faaore hia to’na
viivii; te eunuka i haapiihia e Philipa ; te tiaiTare tapearaa i Philipi etc etc. . .
Te ratcre tei roohia
te poupou, no
OPANl.
E te feia i hiaai
ra
e haere
mai i te pape nei. Isaia 55,
pihaaraa e tae noa’tu i te ora mure^ ore ra. lo. 4,
14.
1. E tia ïa i te
POROTETANI
VEA
4
Te tüpùràà o te Evanelia
i te fenua Tapone.
Tei te matahiti 1549 to te fenua Tapone taearaaliia e te oro-
^
’metua matamua tei
afai i te Faaroo fFîaroo Tatoritu) i
reira. O
E itoito rahi to'na i te l'oraa i teparau;
aita râ i manuia maitai i te reira tau. Na rolo râ i teie tau ua
parau hia o, e 76134 Tapone i riro i te Haapa'oraa no Roma.
No mûri roa nei to te Forotetani tonoraa i ta raton mau vea i
Tapone, e au i te matahiti 1850; area râ e tia ta tatou ia parau
e tei te matahiti 1873 te haamalaraa no te tupuraa ruperupe o
Saint François Xavier ïa.
te
Evanelia i te fenua
Tapone.
Evanelia i Tapone i teie tau?
Teie: 231391 Tapone teie e-mau nei i le Faaroo Evanelia. E teie
te vahi iti taa ê: o le feia mana e te ite, e te maramarama no
le fenua tei riro mai i te faaroo; mea iti to te manahune. îylai
teie te huru: hoê noa iho Taponi'e roaa nei no nia i te 1000 o
te Tapone manahune, e hoê ahuru Tapone e roaa nei no nia
te 100 0 te Tapone ite e tefaufaa. Ei tapa'o faaite e, le manuia '
rahi nei te Farau na te Atua i rolopu i te feia maramarama, mai
te orometua haapii tamarii, te feia papai puta, te mau raatira
Eaha te huru no te tupuraa o te
nuu,
te feia faatere
faretoa rarahi.
,
paroita e rave rahi i reira. E m'au
paroita ora ana'e. Mea tupu roa te mau Haapiiraa Pipiria no te
feia taurearea, te mau Haapiiraa Tapati, te mau amuiraa faaroo
Ua
no
haamau hia te mau
te u‘i
api.
Aiteâ l’e fenua taatoa i roaa mai,
mirioni Tapone e vai nei, e. i nia i taiia
Eiaha râ tatou ia oaoa vave.
Haamana‘0 tatou e 66
nei e 40000.000 taata tei aore â i
iti noa'e i te parau no lesu.
E teie atoa tetahi. !\^i tei te mau fenua popaa
rahiraa ra, te vai
faaroo e hoê
i mûri a‘è i
rahi atoa mei i Tapone i teie anotau te
haapa'oraa ore e te mau ohipa no teienci ao. Ei faaitoitoraa te
reira ia tatou ia tauturu tatou na roto i te pure e aore ra na
roto i tetahi mau rarea ê, la tupu noa’tu, i te mau Taiete e faa-^
tupu nei i te Evanelia i reira.
Mai te riiea ra e te vai taràarii noa n;'i à te Etaretia Tapotiê,
aiteâ i noaa ia’na te paari. Teie ta tetalri Tapone faaroo i paj ai
teie tama'i rahi: te tupu
parau i te fenua popaa: “A tono
orometua iô matou nei, no te mea eita à e n‘ia
raa ia matou ana'e te faatupu i te Evanelia i to matou nei fenua”.
i te
mau
mai â i te
Taiete faatupuraa
mau
Fait partie de Vea Porotetani 1929