EPM_Vea Porotetani_192904.pdf
- Texte
-
Te 29
AITA’TÜ
EPERERA 1929
te Matahiti
-
E NIU E TIA I TE
TAATA’TOA
0
IA HAAMAU MAORI RA O TEI
HOi TE Mesia RA O
HIA RA, OIA
HOO I TE MATAHITI
P.
lESU.
HOÊ
:
—
HiM 4-
HAAMAU
I Korinetia 3,11.
HOÊ TARA
VERNIER, Directeur-Gérant.
E ONA ANA‘E TATOU
[mile a‘enei te Vea, i te ava’e i mairi a‘enei, eaha le hum o
i parauhia nei. Te lai me te faufaa matamua no taua
ra. I teienei mahana, e hi'o tatou i te piti o ta tatou faufaa,
Ua
teie
ona
onaraa
maori
ra:
te
ite.
Te
E te
mau
taata
piii
0
le tareiii : TE ite.
apî nei ! te piti o te tareni i tuuhia mai i roto
faaauhia taua ite ra i roto i te Bi-
i to otou rima o te ite ïa, ua
lamepa. Ua ite ou tou i te ohipa o te lamepa, maori rà
E inalia, ua hqro'a mai te Atua ia tatou
atoa i te lioê lamepa, e lamepa faahiahia, ta tatou e afai haere
nei i te mau valu atoa, e tei tauluru io tatou i lo tatou atoa nei
mau haerca.
Taua lamepa ra, o te mana'o ite e vai i roto ia
tatou. Eaha rà te mau mea e raaitai ai te lamepa? ia noaa to’na
uiti alira'tu ai?e aore, ia nehenehe te pae rapae au o taua lamepa
ra? E ere ïa ; ei inori c maitai ni te lamepa.
Aita 0 mori, ua riro te lamepa ei mea faufaa ore. Oia’toa to
tatou mana'o; teie rà : ei mori e maitai ai, e taua mori nei, o
te ite ïa, oia hoi le mau mea’toa i haapiihia ru. la rahi te ite,
e rahi atoa te maramararna o teie nei lamepa.
Te feia, tei ia ratou taua tao‘a nei : e ite, e paari, ua riro ratou
bilia i te
te haamaramaramaraa.
ei tiarama, ei fare mori.
mori, o te hoê ïa mori rahi 1 tuuhia i nia i te hoô
teitei, i tahatai, e aore i te pae ava. la vehihia te moana
Te fare
fare
rahi
P 0 R 0 T li
V E A
2
T A N1
poiri, te ama nei taua raori ra niai te hoê fetia anaana, e te faaite nei i te ihitai i te mau niato e te to‘a e paiari
ai to ratou faaiirao.—Ua riro te feia ite, mai Ae tare mori atoa
te huru, i te faaite raa i le taata’toa i te e‘a maitai ; tei ore râ
"
atea i te
[i
,j|
riro raton mai te arahu ama iuchi- |
mohi, aita e faufaa no roto atu ia raton.
E te mau taata apî nei e! a titan onlou i te i e, ia rahi te mori
i roto i ta outou lamepa. Teie te vahi e hrona’i ; tei te haapiir.ia;
e ere te mea hoo, e mea horo'a noa hia rà.
A haere hoi outou i te liaapiiraa, ia noaa te ite; e ua uoaa
ra, e mauruuru rahi to tei opéré i te reira. A haaputuputu i teie
nei, i to outou apîraa ; te vai nei te mahana e opéré atu ai outou “
tei ore i haapühia. ua
i ite,
i
reira.
te
‘‘
P
JH huti outou 1 te pape ma
te pape ora
te oaoa no te tumu
” Isaia 12, 3.
!
.
Mesia, e te faaauhia nei t
ohipa e rave i to Iseraela faaoraraahia i te taviniraa i Aiphiti. ( ir. 15 ).
tae raton i te tahi pae o te Miti Uteute ua himene ràtou ma te oaoa.
na reira’toa hia ia tae i to te Atua faaoraraa mai i to’na mau taata na
Te faaite nei le pene
ta’na
la
E
11 i te taeraa mai o te
lese (ir. 10).
i te pape ora no roto i te pu pape mau.'
Ua tupu taua tohu a Isaia ra : 1 to lesu poheraa ua iritihia te hoê tumu |
pape ora. I parau atoahia mai ai tatou a, a huti ma te oaoa.
roto i te
E
ohi
oaoa
no
roto i te tumu o
ratou, e huti mai ratou
TUMU
TE TUMU
Ua faaau
jano
pinepinehia te ora i roto i na faufaa e
na
mea
piti nei, i te pape; mca
itea orehia e te mata.
reira te pape o
i roto i te opu no
pape.
PAPE ORA I PARAUHIA NEI.
rahi.
1. E
Ua
NO'" TE
I
Ua moe ïa
maitai i le taata ia ô i te hoê aFOo|j
Siloama, e te mau pu pape atoa ra.
te mau mou‘a. E
||
No te Atua râ te tumu o taua pape ra.
Oia’toa te pu o te ora varuà.
ïa i te mou‘a mure ore ra.
E mea hi‘o orehia e to le mata.
No roto
VEA
Ore noa’tu tatou ia hi‘o i te tumu pape, e
inu atoa tatou i te pape ora e
2. E
niea
pau ore
O te huru ïa
o
te
3
POROTET-ANI
inu â tatou i taua
pape ra.
la
tia’i.
ïa
mau
tumu pape i
Tahiti nei; Papeete, Puooro, Pi-
horo, Vaihiria, etc. E pohe Fautaua, Papenoo, Punaruu, Taharuu; eita
tera. Eita e rahi atu, eita e iti; o te huru â te huru mai tahito mai â.
Oia’toa te tumu
te
no
no
te pape ora, te
rahi
noa ra
ïa. E navai te Evanelia
huru taata’toa i te mau tau atoa.
mau
3 E taoa
Aita
mau
e
faiifaa tumu te reira.
pape ra, e oriorio (e mau raau atoa, e pohe te mau laata e te
puaa.
No reira,
eita
e
mai hoi
te anavai
varua
anavai
; e
maitai ia haapae tatou i te tumu pape ora nei. Mai reira
e horoihia’i to
tatou viivii, e maha’i to tatou poihâ
moana roa
ia faatere i to tatou vaa e tapae noa’tu ai ta¬
tou i te ao.
TUMU
II
TE RAVEA E FAUFAAHIA’I TATOU 1 TAUA TUMU
PAPE
Aita i rahi te faufaa ia mataitai
haafatata rii
Te
e
te taata
o
pape e
ia.
tia’i.
E huti outou. ” Tei ia tatou te huti
farii,
poihâ i te tumu
nga’tu i pihai iho mai te parahi noa.
1. la huti tatou i taua pape ra e
“
RA.
ORA
noa
'•
i te pape i roto
i ta tatou farii
to tatou ia aau. Te hutiraa, o to tatou ïa faaroo. Ote taura ïa
hutihia mai ai te pape
dra i roto i te farii o te aau.
2. la inu tatou i taua pape ra e
1 noa’tu ai te farii i te pape,
faufaa? Eiata’toa tatou
e
maitai ai.
ia ore tatou ia horomii i te reira, eaha te
maitai i te reira. la inu râ tatou e maitai ai.
,
3. la inu tatou i taua pape ra ma
o
te oaoa e tia’i.
e te poihâ, ia farerei oia i te pu pape, e inu oia ma
te mea e faaorehia to’na mauiui tino. la na reira’toa tatou
ia inu i te pape ora: Iseraela i Horeba; te vahiné hara i faaore hia to’na
viivii; te eunuka i haapiihia e Philipa ; te tiaiTare tapearaa i Philipi etc etc. . .
Te ratcre tei roohia
te poupou, no
OPANl.
E te feia i hiaai
pihaaraa
e
ra
e
haere mai i te pape
tae noa’tu i te ora mure^ ore ra.
nei. Isaia 55, 1. E tia ïa i te
lo. 4, 14.
POROTETANI
VEA
4
Evanelia i te fenua Tapone.
Te tüpùràà o te
Tei te matahiti 1549 to te
^
’metua matamua tei
Saint
fenua Tapone
afai i te Faaroo
taearaaliia e reira.
te oro-O
fFîaroo Tatoritu) i
i te l'oraa i teparau;
rolo râ i teie tau ua
76134 Tapone i riro i te Haapa'oraa no Roma.
François Xavier ïa. E itoito rahi to'na
maitai i te reira tau. Na
aita râ i manuia
parau hia o, e
No mûri roa nei to te
Tapone,
tei te
e
te
Forotetani tonoraa i ta raton mau vea i
i te matahiti 1850; area râ e tia ta tatou ia parau
matahiti 1873 te haamalaraa no te tupuraa ruperupe o
e au
Evanelia i te fenua
Tapone.
Eaha te huru no te tupuraa o
te Evanelia i Tapone
i teie tau?
Tapone teie e-mau nei i le Faaroo Evanelia. E teie
o le feia mana e te ite, e te maramarama no
le fenua tei riro mai i te faaroo; mea iti to te manahune. îylai
teie te huru: hoê noa iho Taponi'e roaa nei no nia i te 1000 o
Teie: 231391
te vahi
iti taa ê:
Tapone manahune, e hoê ahuru Tapone e roaa nei no nia
Tapone ite e tefaufaa. Ei tapa'o faaite e, le
rahi nei te Farau na te Atua i rolopu i te feia maramarama, mai
te orometua haapii tamarii, te feia papai puta, te mau raatira
nuu, te feia faatere faretoa rarahi.
,
Ua haamau hia te mau paroita e rave rahi i reira. E m'au
te
manuia '
te 100 0 te
paroita ora ana'e. Mea tupu roa te mau Haapiiraa Pipiria no te
Haapiiraa Tapati, te mau amuiraa faaroo
no te u‘i api.
feia taurearea, te mau
Aiteâ l’e fenua taatoa i roaa
mirioni Tapone e vai nei, e. i nia i
Eiaha râ tatou ia oaoa vave.
Haamana‘0 tatou e 66
vai nei e 40000.000 taata tei aore â i
iti noa'e i te parau no lesu.
E teie atoa tetahi. !\^i tei te mau fenua popaa
rahiraa ra, te
mai,
taiia
faaroo e hoê
i mûri a‘è i
rahi atoa mei i Tapone i teie anotau te
haapa'oraa ore e te mau ohipa no teienci ao. Ei faaitoitoraa te
reira ia tatou ia tauturu tatou na roto i te pure e aore ra na
roto i tetahi mau rarea ê, la tupu noa’tu, i te mau Taiete e faa-^
tupu nei i te Evanelia i reira.
Mai te riiea ra e te vai taràarii noa n;'i à te Etaretia Tapotiê,
aiteâ i noaa ia’na te paari. Teie ta tetalri Tapone faaroo i paj ai
teie tama'i rahi: te tupu
i te
parau i te fenua popaa: “A tono
orometua iô matou nei, no te mea eita à e n‘ia
ia matou ana'e te faatupu i te Evanelia i to matou nei fenua”.
mau
mai â i te
raa
Taiete faatupuraa
mau
Fait partie de Vea Porotetani 1929