EPM_Vea Porotetani_192304.pdf
- Texte
-
Te 20
N° 10
te matahiti
O
EPESERâ 1023
¥ea Forotetani.
Aita’tii
e
iiiii
e
tia
haain
te taata’toa ia
i
ilirsia
îesu
o
ra
iu
râ
maori
toi liaamau liia ra, oia Jioi te
o
( î Koriiietia Mi, iî )
SS8.3e8««8SSgSe888S88
e
mai Marite atoa mai. E 31 ana’etei pohe roa, no te mao¬
ro
to ratou
hohoni-raa-hia !
rarahi no te mau
Matou, mai Farani mai, no to
faatupuhia te hoê aufauraa rahi e
Ua faatura mai te mau Arii e te feia
Fenua atoa ia Pasteur ra.
matou here
itoito roa
râ. E feia parau mau, e feia faaroo. Efeia faatere maitai
roa i ta raua pue tamarii i nia i te e’a afaro ra. Ua maiti
oia i te toroa no te Haapiiraa i roto i te mau Haapiiraa
Teitei na te Hau Farani, e ua manuia oia. Aita râ oia i
E feia
O
nehenehe ia patoi ! Ua patiahia te tamarii,
e
Pasteur
ia’na ra, ua
hamani i te hoê fare rahi roa i Paris, e tauturu
imi â i te
ravea e
ora’i te tahi
mau
ia’na
ma’i tumu. I
ra e
roto
i
imiraa i te ma’i.
I reira, e iteahia’i te mau raau e ora’i, i teie nei, te
Croup, te Fiva Aau, te Peste ( te ma’i no te matahiti
1918 ), e tae noa’tu i te Ma’i Iriti. E ma’i ino teie ! la pahure rii te taata, e aore ia puta, e ia ô noa te mau tumu
no taua ma’i ra i roto, eita e maoro e pohe roa na roto
i
te etaeta mauiui roa o te mau uaua atoa ra. la afai-oioihia râ i te Taote e ua patia hia, i te raau e au, eita e tupu
faahou. I te Tama’i Rahi, ia ore ia itea taua raau patia
ra, e aita i patiahia to tatou mau faehau puta, ua mirioni
a’e paha te taata e pohe roa i taua ma’i ra.
E mau ma’i rarahi a‘e te toe, mai te tutoo e te oovi, e
te ma’i aî-taata... la tia râ i te Atua, e itea’toa i te tahi
mahana, te raau e riro atu ai taua mau ma’i ra.
Te mea e mauruuru atoa tatou, teie : Noa’tu te rahi o
te ite o Pasteur, ua parahi noa oia ei taata faaroo mau
e te haehaa i roto ia Iesu Mesia, te Tamaiti na te atua.
taua fare ra,
te tamau haere raa hia te
i to'na ra faaroo.
i te Atua o tei horoa mai i te
hoê taata mai ia’na i to tatou Fenua, ei to te ao atoa nei.
Aita oia i huna
E haamaitai atu tatou
NA VEA
Mai te
au
POROTETANI,
i te hinaaro no oe o
tei
opua
maite i te haa-
i te mau haapiiraa maramarama, te man parau api,
tae noa’tu i te mau ohipa maitatai i tupu i tera vahi e te¬
ra vahi, i te pae o te varua e i te pae o te tino nei ; faaite
mai ra oe i to oe ineine e to oe anaanatae rahi i te aupuru mai i te mau manihini e tae atu ia oe na é amo atoa i te
hoê mau vahi rii e maraa i to ratou maa itoito rii i te tuhaa maitai rahi ta oe e faatere na. No reira 'ua opua te
parare
manao
e^apiti atoa’tu ia oe na e faatere
rii popoto haere
V ËA
i te hoê
vahi
mau
nei i nia i te tuhaa
tupu nei
e
i
to matou
faaapuraa. la tia
te farü
oe
mai i teie nei tau reni rii ei manihini atoa i nia i
api
mai te
na
te au ra, eia tia atoa ia
mea e,
mai i te
mauruuru o to
tauturu
a
hoa
liihi, i te turamaramaraa
ia vai-tahaa
noa
mahanahana
pae
ia maitai
e
Fatu, ia ruperupe,
te
na
te aratia
e
e
roa oe
mau
to
mau
farü
te
i roto i
maite to
anaana
roto ite
oe
ora
tino atoa hoi.
E tau huru
te vai hoene
a‘e nei i
te
te
mahemo, mai reira
mau ohipa o te faaapu
te
i teie
roa
tupu heeuri
o
nei
te
o
ra
te matahiti i hope
i te
apî
noa
e
mau
tae roa
a‘enei,
te
5.
e
hoo
te
rautiraa
a
fo
o
te
Apooraa,
ma
tautooraa ia ruperupe
uoho mai i na tuhaa e
te itoito
to’na oire
te
puai rahi i te
to’na oire e mai te faa-
roa
e
e
piti uo te faatereraa i te mau haaia apeehia. Tuhaa matamna : te faaapu ; te
te mau utuafare. Faatere rii tatou i te parau no na
paoraa e au
piti
:
tuhaa i ornuahia i nia nei, mai te
io matou nei,
( Te
au mau
i te faanohoraa
vai attira i mûri iJw
).
Irava Parau.
TE
no
te
rave
i te
ohipa
na
ino i
e
te Fatu
e
faao-
tamarii atoa
ohipa ]
a
te
puai e i te mana’o
Atua, [ I reira, i rahi, e, i ma-
;
-
;
Eiaha tatou
;
o
e
tiai i te
te taviniraa
rave
i taua zugo ra
[
te tavi¬
maoro].
Roma XIV, 8.
TE HAAPAORAA NO TE MAU IVl FERA
ta¬
E
tiatia mai te
mero
ïa
maitai ia tatou, eita tatou
-
Opani
maitai
Tavana rahi farani i te tahi hoi ïa pae. E no reira ua
mau Peretiteni
Apooraa mataeiuaa, e te mau
mau
tegugo no â'eOn JReàia ?
te taviniraa ia Iesu Mesia, e ua faa-
zugo au
ravea
niraa faufaa
ua
tou
te
;
Te
(E
no
ma-u no
e
ata vanira
i te hoê pae
-
te mau
na
mai â
i taua
ra,
E hoho’a ïa
noa raa
roa
maa
ëafiate finru
mai i te taata tupu ;
3. - O te ravea e taati e, e tahoê i te
no
te itoito apî, e
rave-faahou-raa i te ohipa ;
ora
-
0
E zugo marû, [ no te mea e Fatu marû to tatou
; e
te haere noa nei to tatou oaoa e to tatou itoito i te rahi
faaapuraa.
tei
hopea
mau avae
puai rahi
auaa
maoro roa
noa raa
te
O
faahou taua tuhaa
oraora
2.
ra
4.
Te tuhaa
-
tia tatou ;
reira ) ;
pa‘oâ poiri atoa
te pae varua e te
no
1.
te
mau
tae ai te taata atoa i roto i te
te maramarama
no
ia
III.
mataeinaa
pae
ïa ia
roa
P 0 R OTETANI
ZUGO NO lESU MES/A. i Taioraa
XI, 20-30. - Irava : 29 e 30 )
:
Mataio
oaoa
ralii-to te Vea Katorika. A faaroo mai
na
ta¬
tou, peneia’e e oaoa tatou atoa. Te faaite mai nei ratou
e, i te 12 no Noema 1922 i Toulouse, - e oire rahi i te
pae Apatoa i Farani, - i te liora 12 e ua mairi e 15 miniti, ua faaoraiiia te talii Paretenia i te ma’i aî-taata, na
roto i to’na ho’iraa i' te ivi marô tei
tapaohia e ratou :
ririma no Taverio peata ». E taata rahi
paha oia no
ratou 0 tei polie e râ’ena te tau.
Na ô mai ratou, na
paruparii, e ua fatata oia i te po¬
lie, i alai hia mai ai taua ivi tino pohe ra i te Tare, e 50
«
miniti i mua’e i te hora 12 i te avatea. Faaoti oioi te
perepitero i na piirepoto e piti, E to matou Metua i te ao
ra, e la ora na Maria. Ho’i te paretenia i taua mau mea
ra. Pii noa’tura te
perepitero, la faaora o Taverio
ia
oe na
peata
!
Tirara,
Te zugo i parau hia i roto i te Bibilia, o te hoê ïa raau
tei taraihia ei haamau i nia iho i te aî o te
puaatoro, ma
te taâmu puai 1 to ratou tara. I reira, e neheuehe te
puaa.
toro ia
1 te
putô atu i te arote,
anotauAahito,
tîraa i te
I.
nunaa
ua rave
e aore,
i te
pereoo
teiaha
roa.
atoa hia ei tapao no te faatî-
i vî i roto i te tama’i.
Tlo vai i Ivaiow fiia ma i e te Talti ?
1. - Na tefeia aau haehaa (mai te tamariite huru, ir. 25)
2. - Na te feia haa rahi ( Roohia e te ati ; hamani ino
hia e to te ao nei ; faaruehia e te mau hoa ; faaino haava-
rehia ;
taiâ te aau ).
( i te pae varua ; faahemaraa, hara, turoriraa, tatarahapa, poiri ).
II. - êuhu te ■mtuvao no to te ooi te gn^o a â'eAH. JlXeAia ?
3.
■
no
1.
-
-
te
parau
2.
-
Na te feia teiaha i te hopoia
Patoi ratou
tîtî,
-
no
].
Te
auraro ra
ite e, 0 taua zugo ra
te
to ratou teoteo
[ No te mea e tapao
te faaore i te tiaraa taata tiamâ - ta ratou i
no
taàta. Te
ratou i te zugo no
teiè nei ao ( Aita i
tei hau a‘e i te teiaha e i te faaino i
taura i taamu hia i nia i te taata
vare, nounou
moni. taiata, hara. Eita
e
:
teoteo, haa-
tiarnâ te taata ! )
ua oli ! Taamu faahou te perepitero i ta’na
ivi rii i roto i te puohu : Ua ora te
paretenia e ua
liaere oia e tamaa ! Hoê hora e hoê aluirii
miniti, te taime i au no te faatia hoê semeio !
mau
E mea vitiviti !
Peneia’e, e peata Marite, taua peata
ra, 0 Taverio, e te haamana’o ra oia e, E moni te laime,
mai tei parauliia i roto i taua fenna rù roa ra ! No reira
i taio hia’i te miniti !
Mauruuru lioi e, ua ora taua paretenia ra i to’na
i taua raau taa ê ra. Teie rà, taua mau semeio atoa
ma’i,
ra, e
noa i te mau vahi atea noa ! Ahiri tatou i ite i taua
valiine ra, e i te huru mau uo to’na ra
ma’i, e to’na tia
raa mau i teie nei, e i te parau na te Taote i
nia iho i
taua ohipa ra ! Aita rà. Atira noa’tu!
tupu
E riro paha e, e rnàere oe, la farerei o Peteho raua
loANE, e aore ra o Paulo, i te tahi ma’i, eaha ratou iore
i faahoi ia’na i te tahi ivi tino polne
mana, ma te parau
e, « la faaora o Mea peata ia oe ! » Na ô noa mai e : « A
tia oe i nia, a liaere i te io’a b IESU MESIA i
Nazarefa
ra. » E ua ora hoi, e pan roa te
taata, ua ite !
Oia
mau
iho â ! Aita râ to Roma i
tou e tiaturi roa i ta Peteho
tou e,
mau
reira. Eita
ra¬
haapaoraa. Mata’u
ra¬
na
eita paha e manuia. Eaha, eita aiiei
e
mana’toa te
V E A
i
P O R
iio
to’iia orometuaraa e to’na ra hoa i
tamarii, e mau Orometua te tahi pae, e mau Haava te tahi pae, Ua pohe to’na ra hoa i
te matahiti 1921 ; area râ oia iho, mai te matahiti 1906,
aita oia i nehenehe ia haere, ua hapepa ïa. E mea herehia
raua e te taata fenua, no to raua itoito e no ta raua faa-
le pera
»1? i:» tl» AÎ? tib »1:»
rib ^
22
taua
te ora ;
I taua fe¬
ra, mai tei roto i te rahiraa o te mau fenua Aferika,
ta haapao noa nei â te Etene i te peritome i te mau tamarii. E uariro taua oroa ra ei turan no te faatupuraa
i te mau peu tahito iino e te viivii roa. No .reira, i opani
roa hia’i te feia faaroo, eiaha e tuu i ta ratou mau tama¬
rii i te -peritome. Teie mau avae i mairi a’e nei, ua tama¬
ta te Amuiraa Etene mau i te haru i te mau tamarii o te
feia faaroo, e faariro faahou ia ratou ei Etene, na rcto i
te peritome. Aita roa i manuia. Maori râ, i nia iho i te
potii na te hoê Orometua Haapii, e e Tauturu Orometua
no
te tamarii, e ua huna ratou ia’na, e
Uaitea râ e ua rave faahou
te metua ia’na. I reira, ua tamata ratou i te^aparahi atu
ia’na ra. Ua faaitehia’tu râ i te Tavana Hau, e ua paru'
ruhia oia. Aitarâto ratou riri i marû.
ua
6
no
AFERIKA ROPU I TE
Tuaroi
:
;
Taioraa; Luka
Taio-
VIlI, 1-18
-
mau
PARIS.
—
I te matahiti i
apî i te mau
iO PâRIS
mairi a’e nei, ua tono hia’tu
Fenua i haapaobia e to tatou
Taiete Metua.
FARIIHIA MAI. — Teie te rahiraa o
Taiete no te faaoti i te matahi¬
taiohia nei mai te 1 no Eperera 1922 e tae roa mai
MONI E AU IA
moni tei titau hia e te
te
ti
( te
Mati 1923 ) : e piti hanere e maha ahuru ma
tauatini e toru hanere hoê ahuru raa piti tara ! E
moni rahi hoi.-jVitâ tatou i ite e, ua noaa mai anei. Area
i te 31 no
toru
Taie¬
tatou e tamata i te tauturu maitai i to tatou
roto i te tamata i te haapao i te mau haamau’araa moni atoa no to tatou nei fenua, ei liaamauruuru ia’na, e ei tauturu i te ohipa na te Fatu.
râ,
na
te Metua na
(Lessouto). — Ite 7 no Tenuare i mairi'a’e nei, ua ho’i atu i te Àtua te hoê vahiné oromeua paari roa, o Madame Ellenberger. E 84 to’na
ra maAFERIKA APATOA
Farani. Te tauturu atoa
pipi.
nei te mau ta¬
faaitoito i te mau orometua e
haere mai, na te tamarii iho â ehamani i te fare haapiiraa.
MADAGASCAR.'— I roto i taua fenua rahi roa ra, ai-'
ta i navai atu to tatou mau orometua no te ohipa.
Te
maurnuru nei ratou i tonohia’tu ia ratou
hoê orometua
apî ei faatia e ei faatere i te hoê Amuiraa Rahi no te Feia
Madagascar apî f.aàroo. Na taua Amuiraa ra e tauturu i
te mau tane apî, - e i te pae vahiné, - i te mau vahiné apî,
eiaha ia ho’i i mûri, ia rahi atu â ta ratou haapaoraa.
FENUA TINITO. — E fenua hau a’e terâ, i te mau fe¬
nua atoa i te rahi. E 7000 Orometua Papaa, i reira ; 1000
Orometua Tinito iho â ; E 30,000 tane e te vahiné o tei
tauturu i te mau orometua no te faatupuraa i te Parau.
E 10.000 oire i faatupuhia te Parau ; hoê afa mirioni taa¬
ta faaroo ; E 300,000 taata Pupu Irai Maua’o, e ua faaôapî-hia mai i e 30.000 taeae e te tuahine i te matahiti hoê.
E 278.000 tamarii i roto i te Haapiiraa Sabati, e i e 200,
tauatini i roto i te mau haapiiraa liebedoma no te mau Ta¬
iete Orometua. Ahiri a’e ratou e tono mai i te hoê Oro¬
marii ia
i
20 orometua
no
I roto i te mau
tl:» ’l:» «Æ» ’l? ri» i:» ri? ’l? rî? r|? r|? r|? r|? r|? r|? ’i'» i? r|? r|? rf? rf?
e
apî
reira ç te mau Orometua
Taiete orometua, i faatupu
-
TâïETE OROMETÜÂ
).
i haapaohia e te Purutia
hia nei tatou i
Marite. Na ratou e na te tahi
a’e na i te mau Haapiiraa rarahi i reira, Hinaaro noa te taata ia haapiihia mai
E
Haapiiraa haapii Toro’a ta ratou i reira, e ua rahi roa te
huaraau
Fatu i nia i te ra’i. - Te faanuuraa’tu i te mau pipi a lesu i mua. Taioraa ; Ohipa 1,
1-11. Tuax’oi : Mareko XVI, 19 e 20.
10 no
TOOA O TE RA { CAMEROUN
hou i te Tama’i.
E ua horoahia’tu ia Farani i teie nei. E mea tupu rahi te
ohipa Evanelia i reira i te tau i tupu ai te Tama’i. Na to
tatou Taiete e amo i taua vaehaa rahi ra no te Fenua Ài-
29.
Te taria faufaa.
ir. 18.
Me : Revaraa no te
Me
hamani ino ratou ia’ha ra.
O te fenua teie
haamana’oraa ia tatou i mua i te aro
Taioraa ; Hebera X, 19-31. - Heb, IX, 24 o
Exodo XXVIII,
-
'toa. Ua haru ratou i
Eperera : Te
te Atua.
no
HAAPAORAA ETENE.
nua
raa :
19
i -te ohipa ma te maramarama,
TE ARARAA O TE
paroika otare.
iioEperera 1623 : Te ravea e nôaa mai ai
Mataio XIX, 16-26. - Tuaroi : ir. 17.
fenua ra. 10 ta raua
tere maoro
rî? ’tf:?
Te mau tuaroi parau no te mau
N I
lahiti. E GO matahiti
tahito o te l'eia katorika tiiiroo ralii
E te lieiai Inuîre iioa raton e le liaiitiuli iioa i te maii ivi
O te feia laliito. Eila aiiei raton e laaroo i le jiaiaui, i te
lia ô raa e, « Ealia
oei lianti mai ai ia’n ? » I Saimiela
XX.Vni, la.
te lani iiei raton ia Iesü Mesia, te Eatn
Haiialiaiia ; Tei ])aran e, « O van te Tia-Eaalionraa e te
(3ra » ; Tei faaite mai e, « O le mana atoa i te ra’i aloa
iiei na pnpn liia mai loi ia’n aiia’e... 15 iiialia, toi piliai atoa iho ïa VAU ia onton,’ e tae noa’tn i le lioiiea o teic
nei » Alat. XXVIII, 18 o ‘2U ; le tani nei raton lA’NA no
te lioê ivi tino polie, e te [ni nei. raton, « la laaora o Taverio peala ia oe ! ! »
Eali.a rà le liaapiiraa a te Paran na te AIna f Teie ;
Kolosa lü, 17 : o Te man mea aloa ta onton e rave ra,
i le oliipa e le paran, a rave ana’e ïa ma le lO’Ao te FATU ra 0 lESU AiESlA..-.»; E teie le liopea : loa-ne XIV,
14 : « O la onton e ani AlA TO’U RA lO’A, na’n ïa e ra¬
ve.'! Aila i pai'an liia : ma le io’a o te peata. Peneia’e
na moe ia lesn Alesia ! ! ! )
V. P.
ivi
inau
0 T E T A
metua
mataeinaa, te nounou noa
haapiihia. E no te
i’o nei !
I
Aita
faufaa
e
e faaite mai
ia’u i te i’oa o te mau taata.
papai hia mai ia’u nei ra, eilaroa’tu e
faa¬
ite hia’tu ia vetahi ê. Eita
hoi e nenei hia’tu i roto i te
Vea.
Te
mau
rata
e haru i te
taata painu. Ua
huru paruparu roa te
e
Area râ, eita
e au
: Ua
fatata oia
! Na te Atua i faaora
mai ! la haamai-
ia
V. P,
E
ua
Mas. XXIV, 11.
ta’oa hunoa
o tei ou’a i
tamata i te faaora’toa ia ratou
ra.
I mûri a‘e, ua
bapetizo hia taua aiû ra e ua mairi
to’na i’oa o Mose.
mai i te moana rahi
Salamo XVllI, 16
e
ia
i te 10
no
Te
Atopa 1023.
2
apî i tupu i
Afareaitu nei i ananahi. E
maraamu puai i teie mau mahana e torii i mairi
a’enei. 1 te monire i te
pô, i marù
ai. E miti
rà, e ua ino te ava io matou. I te
mahanapiti, i te hora 9, ua roohta te pahi ra o
Mitiaro i te ati
ia’na i tae mai i roto i t‘e
ava. Ua
tapoi hia te pahi e te
miti e ua topa e
pae taata ( hoê vahiné e to’na aiù 10
avae, e te taiii atu â tau vahiné
toopiti e hoê
kono oia ) i roto i te
vahiné,
rnaiti
miti, i roto i
tane,
te
ava.
ua ora’tuïa oia i niai te
pahi. Ta’u
te Tavaua malaeinaa no
na
niai te
pahi. I te hi’oraa
i te ino
e
Te hoê
na
hunoa, te
ta-
o
te
i,. .ti
e, e ati
9
23
25
nia i te
vaa
ruparu ratou. Ua
i
tua,
e ua roohia’tii
e au.
E
faatapea
mea
pa¬
Na to hoa i te faaroo
E teie te parau
re ia mai te
mea
'na hoeraa.
;
VEHIARIl, Or.
te taata tei mataitai
ia’ua ra, .Ua ri¬
e, e pererau to to’na
vaa, i te puai o taI tae ai oia i te
ava, horo na nia i te are
pohe
a
Taioraa
e maitai ai i te
maramaLuka I, 67-79 : Tuaroi ; ir.
:
Te toroa ravaai taata. : ir. 19.
E uiraa mai te tare auri
Taioraa
Tuaroi
:
Tuaroi
;
:
XI, 2-19
mau
mai,
Tuaroi
;
maitai.
-
:
Ma-
e te pair. 5-4.
:
Taioraa
;
He-
ir. 19.
Titema : NOELA, tanauraa no
te Fatu. Te oaoa
Taioraa ; Luka II, 1-20
; Tuaroi : ir. 10-11.
30 no Titema : Te
hopea, te ohipa, te utua. - Taioraa •:
Apokalupo XXII ; Tuaroi : ir. 12.
tei
vau ia ratou i nia i te vaa. Mea
maoro te pahi i tae
mai ai ei faaora ia matou
atoa E mea
maitai roa te marna e te
pepe iti i teie nei.
Te feia aroha
-
Taioraa : Mataio
Titema : Te tutau e
no
-
31
no
Tuaroi
Titema
:
Ua navai.
-
Taioraa
Salamo XXXIV
:
Luka XXII, 35 p. h.
:
Tabula
Haapiiraa
;
Sabati
NO TE AVAE TENUARE
1924.
te marna ; ua
ite oia i te
marna i
MAU PAROIKA OTARE
-
VI, 9-20
rahi.
pohe,
nia iho i te
miti, ua
pepe iti i te painu noa raa i nia i te
miti, aita i topa i ra.ro roa : na nia ô
haere noa te painu.
1 te taime i
tapoi hia’i te pahi, ua pohe te matini
; e
mea maoro i tere
faahou ai, oi pohe atoa te
pahi.
I
te
tere faahouraa
haere roa’tnra i nia i te uahu.
I te taime mau it
apoi hia’i te pahi e te miti, ua hoê
na
no
bera
:
;
Titema
no
houoraa.
huri oia i te hoê mau iri
i te moana ei faurao
tapea
ratou ei haamaharaa aho.
E ua ou’a oia i raro
atoa e tauturu atu ia
ratou ra.
Aita roa te hoê o ratou i
pohe. Aita’toa te aiù iti i
pohe : painu noa na nia i te miti. Mea
maere roa te aiù
aita i topa i
raro, no te mea i to raua toparaa e to’na
mania i roto i te miti
ua taviri hia raua
e te
opape. Mahemo atu ai te aiù mai roto atu
i te rima o
au
IV, 18-25
16
:
nia mai.
Titema
no
taio
raa no
te
Titema
no
rama no
dia-
o
Teavaro-Teaharoa,
ua
tae
hia
p.
tuaroi parau
mau
NO TE
i te hoê
parau
oe
raro
Salamo XXXIV, 7.
Àfareaitu,
au
e
V.
Teie te rata tei tae mai ia
matou nei i te 11 no
Atopa
i mairi a’enei. No te
raln o te parau i ore i
nehenehe
e
e nenei i reira.
Te faaite atu nei
e ua
mauruuru atoa hoi i
i te miti
raro
iti,
i te mairi i rare
tai hia to’na ra l’oa !
Te mauruuru roa
nei o V. P. i to tatou hoa
orometua ô
tei ore i feruri noa i
nia i te ati pohè i mua
ia’na ra. Aita
oia e feruri e,
too-vau ta’na iho mau tamarii
rii, e ma te
tiaturi i te Atua, ua horo i
te tauturu e faaora i te
feia
i fatata i te
pohe ra.
tatou, e parahi noa ma te vaiiho i
te tahi pae no to tatou
mau tamarii i te
haere i te tiamâ
ore e i te taoto noa.
Tamata itoito tatou i te tauturu atu
ia ratou ra. O te hoê
vaehaa mau, teie, no to tatou
toroa
tauturu i te tamarii i tuu hia
mai i roto i to tatou rima.
Mai
ïa to’na taeraa mai
au
marna o te pepe
6
Tenuare
no
Taioraa
:
ueueraa ;
13
no
Luka
b)
:
Parabole
no
te
VIII, 1-18
p. m. ;
mahu.
fenua e
Tenuare ; lesu Mesia
na
e
ka
taata
huero.
ueue
ir. tam. 5-8.
te vero.
Taioraa
-
-
a) te
-
:
Lu¬
VIII, 19-25 ; ir. tam. 20-24. a) Utuafare
tino, utuafare varua ; b) Te vero.
20
Tenuare
no
Taioraa
:
:
Te taata demoni
o
Legeona e te puaa.
VIII, 26-59 ; ir. tam. 37-39. a) Puai
demoni ; b) Ûa vî
; c) Ta te taata i mana’o.
Luka
-
0
te ururaa
27
no
iiou-hia
Tenuare
raa
:
mai te
Te tamahine
a
pohe mai
-
40-56 ; ir. tam. 50-55.
ru
i te
pohe
;
-
a)
b) Te rèi nia
ra.
laeiro i te faatia-faa-
Taioraa
Tapaparaa ia
i te
pohe.
:
Luka. VIII,
lesu ei
p^ru.
Parau
no
i te mau ohipa faaroo o te Amuiraa
titau hia te Orometua o TUA i te ho’i mai i
Na raua e faatere
no,
faaite.
te mea, ua
Tahiti nei.
Te faaite hia’tu nei e, te vai noa
ra te mau Hohoa Parabole nehenehe rahi o tei opua hia
e faanehenehe i to tatou mau fare, e o tei hamani hia e te
hoê taata Porotetani tuiroo rahi, E 7 toata i te hohoa hoê.
Tei io Moreau, Orometua i Papeete.
Hohoa
Raau
parabole,
—
haapohe i te iore,
e
—
Te faaroo nei matou e, e
hoo hia’tu paha, hoê
te fare ia’na ra.
Eita te tahi mau manu e ino i taua raau ra, mai te moa,
e tae noa’tu i te urî e te piifare. E no te mea, e tumu,
te iore, no te faamaue atu i te mau ma’i e rave rahi, e-au
ïa e tamata i te faaore i taua mau manu ino ra.
horoa
raau
hia’tp
puai
e
te Hau, e aore ra, e
roa e
pohe te mau iore atoa o
Moreau v. i te 11 no Atopa e ua ma¬
reira, no te parari o te hoê vahi o te
matini pahi. Ua mauruuru râ, no te mea, no reira i nehe¬
nehe ai te hi’o maitairaa i te ohipa a te Amuiraa,
B riro e, te vai ra e 200 e aore ra e 250 taata poroteta¬
ni i roto i ta tatou Amuiraa, mai te mau Fenua o te Patifita atoa ra, Tahiti ma, Raiatea ma, Raivavae ma e tae noa
Ua haere maua o
rii hoi maua i
oro
fenua Paretane. Too 9 Ekalesia. E riro e,
faaipoiporaa e opua hia, e rahi
ai
feia Ekalesia. E 45 e aore ra e 50 tamarii i tae mai i
'tu i te mau
Haapiiraa Sabati.
Ua maiti hoi te Ekalesia i na taeae ra o
Te
apî
nei.
Aldébaran. — Ua fatata e piti avae i teié
nei. Te vai nei te hoê mau tamarii Maee i
nia iho, e Porotetani ratou, e, e tamarii no to tatou Taiete Orometua i Paris.
Te
maniM
Peretiteni no Marite, — O Harding
hinaaro hia oia no to’na ra maitai e te
poheraa no te
to’na i’oa. E taata
hia hoê
E
tai roa ia maua
reraa
E
— Ua
no’na ra, i
Manihi to'na ra faarueraa. E mea rahi te taata i ite ia’na
ra, e e toetoe hoi te aau i te faaroo i teie nei parau.
Na
Poheraa
no
te Diakono ra o
i teie nei ua
Taaroa a Tuahine.
pohe i roto i te tere hopea
tauturu atu ia Taaroa v.
Te Pharap tio te tau no Mose. — I teie mau avae i mairi a‘enei ua itea hoê menema i roto i te hoê patu i rare
roa i te mou’a, i Aiphiti. Ua mana’o hia e, o te menenxa
no taua Arii Aiphjti ra, o tei pohe 1700 matahiti hou o lesii Mesi^. E te mana’o hia ra e, e itea to’na ra tino haamarô hia i roto i taua menema ra, Ua î te mau piha matamua i te mau mea nehenehe roa, e te faufaa rahi, i haaputuputu hia i reira ia rave hia e te Arii i mûri iho i to¬
Atua e haapao, e e
pohe.
ra
te hi¬
i nia i
hia i te haaputuputu i
i te fare tura maitai, taua fare tahito ra, e
nei te Amuiraa e taui i te tiaraa e afai atu
faaapî roa. Ua'haamata
moni fare pureraa apî i taua pô
fenua e
i te
iho â ra.
Thunot, i ai taua fenua
taa ê roa e tae noa’tu i te mau ana rarahi tei te pae miti,
tae noa’tu i te mau ohipa atoa e faatere hia i nia iho i
te fenua mai te tapu i te repo, e tae noa’tu i te hamaniraa
ei fotofa, e ua afai noa hia na te matini i nia roa i te uahu. Mai reira hoi e afai hia’tu i te fenua papaa, e anoi hia
i te repo e faahotu roa i te sitona. E ere anei e mea maerahi e, ia pure noa tatou, Hô mai ia matou i te maa e
ia matou i teie nei mahana, ua afai te Fatu i taua fe¬
ra i nia mai raro mai i te moana, é to’na ra feo, e te
ofai miti, ma te repo e au no te faanayai i ta tatou pane ?
E hia tauatini matahiti, o vai tei ite ?
hoa here, o OFE t., oia hoi o
atu ia maua i te mau vahi atoa e matatai
Na to tatou
fai
e
te fenua.
’na
tahito.
ere
te
te
atoa ra. I te sabati i te pô,
manihini no te paroika o tei haapao mai¬
i Temao, i tahatai, te vahi no te fare pu-
itoito te mau pupu
riro maua ei
ua
Ua patoi
puai oia i te hamaniraa e te hooraa i te ava e i te mau huru uaina atoa ra i Marite. Teie te hopea : Mea rahi te mau
fare auri, aita e taata faahou to roto. Ua iti te ma’i ; ua
puai te tamarii, e uâ pee haere atu te tiaraa veve i nia i
maoro
faaipoiporaa.
mea
faatere afaro roa.
mata’u i te faaite i to’na faaroo.
tiketi Ekalesia.
te Amuiraa taasabati. I reira’toa i bapetizo
paari. Ua haamo’a atoa
naaro
Aita oia i
Diakono rao Teriitahi t., e
ra o
toa, ia oti te pure avateai te
hia’i too 8 tamarii, e too 2 taata
nei i Tahiti ma
Te
reira, i teie nei, o te
Tutomo t., tei papai i te mau
Ua faatoroa hia raua i mua i te aro o
aoré
mau
ua, e o
Teriitahi t.,
Diakono. Ua farii mai raua, e ua
mauruuru te taata no te mea, ua matau raua i te ohipa,
no ta raua tauturu pinepine i te orometua.
No
tuati no Orofara. — Te tiai noa hia nei â raPaulo Vei'enie ma i roto i te avae i Fepuare i mua
re
au
nua
E
tere
au
hoi te faaite
Rahi
hoê fare no te
mauruuru rahi i te Faa¬
tei farii mai ia maua i roto i te
ua haapao hia maua i te mau mea
atu i to tatou
te Taiete, o
o
Taiete, e
i to
te
Raatira ohipa ta maua i farerei haere. E tae noa’tu i
Raatira
te Pahi Cholita, o tei farii mai ia maua ei
manihini,
tae noa’tu hoi i te Faatere i te mau ohipg a-
atoa, aita roa
hoê toe ! Te faaite atoa’tu nei matou
i ta’na mau tauturu, e tae noa tu i
matou mauruuru
mau
na
Tere i Makatea
Ua
poroi hia’enei au e te
Apooraa Rahi i te haere
no
e
toa o te
i Ma¬
farerei i te Amuiraa Porotetani i reira, e faaitoia’na ra, e, e faatoroa i na taeae toopiti ei Diako¬
katea, e
ito atu
ia
te
te
Tutomo ei mau
raua o
Parau rii
a’e
oti te hoê mau
Pahi Cholita i
îxnpritnBri^
Papeete,
O. M.
roceanie - Rue des Ecoles
Fait partie de Vea Porotetani 1923