EPM_Vea Porotetani_192112.pdf
- extracted text
-
T e 19
O
N°
te matahiti
TïTÊMâ
6
Vea Porotetani.
AltaHti e nîu c lîa i t<' taata’toa ia liaanian maori
Mesia
ra
o
Icsu
ra o
tri iiaalnaii hïa ra, oia lioi
( 1 Korinctla Ili, l ! )
®ë@SSgSS88®3g58gS SSSSSSSSSS«<SSSSSSS 5g8æS8SS8g®gS8Sgg88S8®SïK2«88SSSSSSSSSgSSSS@SSS888S8S
0.
lD>iff’©c4®tijiîr’o
Gé'T&i.n.to
Eù
Hoo i te matahiti hoe: 1 tara
BIBlLLi BARAH! f
RIBILIA EAMAHI !
—
Ua taefaahoii mai te maii Bibilia Rarahi. Teie te Hoo : 1 8 toata oia hoi, e S Tara, e 3 toata.,.,, Haapeepeè ï
Haapeepee ! Tei io de POMARET i Papeete e io VERENIE i Raîatea te Hooraa.
-«SiîSÏ
•r^ScüXlÿms!;»-
B.AZARM
HODRâ^ TBD*â ei tauîuru i te Fare Baapiiraa a fs mao Tamaroa ForoîetanL
★*★★★*★*★*★
£ Ara ! £ Ara ! 1 te 22 no Titema nei,
e
mahana
E faatupu atoa hia te amuraamaa ; e maa papaa e te
tahiti atoa ra. No reira, afai'mai i te moa, e te
maha ïa, oia hoi o te mahana rahi ïa o tei faataa hia e te
maa
Tomite ei mahana no te BAZAR.
puaa
Haapeepee tatou i te faaineine i te mau
tauihaa nehsnehe ta tatou i opua i te pûpû atu no ta tatou
Fare Haapiiraa Tamaroa Porotetani-, Paarahi noa tatou i
taua mau tauihaa atoa ra, (Ha'une raraa, - Taupoo, - Tahirihiri, - Eté, - 0‘ini, - Ara'iri, e te mau huru peue atoa
ra, - Turu‘a pae'ore, - Aeho, - Hei pupu. Afai atoa mai i
te mau peu no te fenua nei : Te turu tootoo haari e te
aito, te umete, te mau vaa rii ma te hoe, te patia, te matau, te au‘a apu haari, etc. Te faaroo hia nei e, e afai-atoa
no
Teie te auraa
:
mai te lioê Mataeinaa no Moorea i te
atoa hia te pârau, te to‘a, e te mau
hoi, te mau tipi e te to’i ofai
hito atoa
e
vaa
mau.
E
farii-
huru peu tahito, oia
te penu, e te mau mea ta¬
fanau'a,
Haapeepee mai tatou, ua poto tetaime ; ia rahi e ia rahi
napo,
varo,
te
huefo moa
e
te vanila e te tihota.
I te po e faatupu hia te tahi arearea, oia hoi te hoê Con¬
cert, e te cinema’toa.
I te mahana maha, e haapa'o hia te hoê mau arearea ta*
marii rii. E himene ratou, e e riro ïa ei mea nehenehe
roa.j
Haere ana‘e tatou, e
faatia i taua ohipa ra mai te iiialamua e tae noa’tu i te hope‘a. I reira, e manüia’i ^hoi,
e, e mauruuru roa tatou
i te ite i te fare haapiiraa tama-i
i te faatia-apî-hia ei tamaru i ta tatou mâu ta-]
maroa.
Ua paruru etaeta
ma-
te
te avaota, te vî, te taporo, te vai haari. te iita, e tae
nori’lu i te taofe
atu â te tauihaa.
Teie â te auraa : Faaherehere oe i to moni no taua
te our'a,
fenua, mai te umara, e te ufi, e te puo haari, te feï, te
mei‘a puro'ini e tae noa’tu i te mau mei'a atoa fa, te pai-
roa na tatou
ra.
te i'a,
taua mahana ra ; e farii-atoa-hia te hoê mau maa no te
te Epikopo i te feia
Katolika
e,
eia-)
l a ratou e tauturu ia tatou nei, te feia HAIRESI !
irana ra; i reira a faaî i to pute, e a haere mai : E hoo noa
hia te mau huru mea’toa : mai to te fenua nei, e tae noa’
vahi ra. Te feia maramararna o tei hinaaro e tauturu mai ia
tu i to te mau fenua papaa,
tatou, e farii tatou ma te maur.uuru, eiaha râ tatou e ta-
te ahu, te crochet, te hitihiti,
te mau peu e au no te papa‘i i te parau,
tuira, penitara,
etc. e tae noa’tu ite mau tauihaa fare e te mau mea no‘a
no‘a e te pu‘a hahu taa E ite hia te hoê mau buka, e te
hoho‘a parabole nehenehe roa ta te hoê taata porote¬
Eita tatoue maere i te reira. Eiahahoi oia e peapea
1 aru.
e
Eita hoi
mairi.
Te
i taua
ta tatou Haapiiraa Tamaroa Porotetani
haamana'o nei tatou e, ua haapîi hia'tu
o te Parau na te Atua
o tei
haamaramarama mai ia tatou nei.
e hinaaro nei tatou ia haapii-atoa-hia ta tatou mau tama-
iatou i te
Evanelia, e
mau
liai ia tatou e o tei
tani tuirco rahi i peni.
”
Vea porotetani
2
l'ii i raro a‘e i te Ture o te Ëvanelia haapi‘o-ore-hia, ei faaafaro i to ratou varua ei to ratou aau i nia i te parau mau,
ia riro ratou ei mau taata tumu ei mau taata aratai i roto
i te Ekalesiae i roto i to tatou nei
fenua here. Te ui liia
la, tei faaineiiié ia ratou no to ratou tere rahi i lerusalema.
A faatitiaifaro i te haerea no te Fatu mana o te aratai
i taua mau tîtî aroha rahi ra na nia i taua e'a ra, ia ohie
noa
nei, “ Nahea te taata api i tetamâraa i to’nae'a ?” Te panei, “ la faaau i to’na haerea i te PARAU NA
1.O
te tere, e ia manina noa te haere'a.
O te reira mau te hoê e'a ta te peropheta e parau nei.
hono hia
TE ATUA. ” Sal. 119
:
aau
ïa e haere hia e lesu,
ia fâ mai oia ra.
I rcto i ta tatou nei irava (Luka
III, 4) ua faaauhia o
hoê vea; o te na mua ïa tei tono hia ei
faaineine raa i te e'a e haere e lesu, te Mesia, i te mahana
loane Bapetizo i te
Irava Parau
rahi e fâ mai ai oia i ludea e i Galilea hoi.
Ua riro
A haamaitai i te ea o (e Fatu, a
faatiiimfaro i to’na haere‘a.
LUKA III, 4 p. h...
mau
te aau o
Ati luda, i te reira tau,
te mau
mai te hoê e'a taratara rahi e te ataata ia haere.
maro
"E repo
roa”. (Isaia LUI, 2) Ua î i te aihere e tetataramoa !
Ua pu'e noa te mau ofafai e te matomato i nia
i taua e'a
aita e vea i tono hia na mua no te utaru raa, e
no te haamanina raa, e no te haamaru raa i taua e’a ra,
ra; e ahiri
0 Titema teie ! o te ava'e hope’a ïa no tematahiti o te
mau mahana toe, e farerei ai taoro'a rarahi oaoa no to tatou mau aau,
Fatu 1921. Ua iti roa te
e
i!ou i te hoè
fâ mai ai oia ra. Teie râ, e itoito rahi to te vea o te Fatu, i
mau
mea
ino roa’tura ïa te haerea o te Fatu, i
maori râ te FaNAURAA oia lioi o Noela (25 no Titema),
te medebara ra, i te a'o raa,
(31 no Titema), te Matahiti-Api (l no Tenuare 1922); te Hepetoma-Pureraa (l - 7 noTenuare 1922).
E riro paha e, te faaineine nei te mau utuafare no te
farereiraa i te reira mau oro‘a, i te pae o te tino. Eita paha
te mau faufaa rii maa enava'i maitai, no teino o teie tau;
eita râ e ore te mau utuafare i te haapa'o i te vahi te ma-
i haere mai ia’na
te Pô-Matahiti
raa
mai.
te faaineine raa rahi e au
mau ia
tatou, i te
Ekalesia, no te farerei raa i taua mau oro'a e fatata
mai nei, maori râ te faaineineraa o to tatou mau aau. E
mau ratere-varua teie e tiai hia nei; ua fatata roa ratou
mau
io tatou nei; e no rei reira, ei faaineineraa
to te Varua e tia’i, no te farerei raa i taua mau manihini
ra, ia tia mai ratou ra.
i te tapae mai
I. Te HOE M.IU FAAAURAA NO TE e'a O TE FATU E PARAU
HIA NEI
?
mai te taiâ ore, i te mau taata
Ua.ta'iri oia i te teoteo ete haavare
o te mau Pharisea, fanau'a ehidena (Luka III, 7); ua a'u,a'u oia i te telona nounou tao'a (Luka III, 12); ua patoi
oia i te hamani ino a te mau faehau
(Luka III, 14) etc
.
Ua
tupa'i oia e ua haaparari i te mau ofai paari o tei taumi
noa
i te aau no te
mau
tamarii
na Aberahama
i te reira
No Isaia te reo ota tatou irava (XL, 3). Na roto i taua
nei te peropheta i te parau no to te mau
tîtî ho'i. raa mai i lerusalema, mai te fenua tîtî raa mai.
Mai te mea ra e, te faahiti nei te peropheta i ô nei i te hoê
pene ra, te tohu
maori râ, o te tono-haere na
i te mau oire, e aore ra i te mau
i vahi ta te nuu e tuatapapa araua'e iho; e na taua mau vea
tumu na te mau nuu,
i te hoê mau
vea
faanehenehe i te e'a, e te maa, e te pape, e te puhaI paraa o te nuu. A tere mai ai taua nuu ra, ua haere mai
ïa mai te h au, e te ohie, e te ^vitiviti, no te mea, ua nai ra, e
mua-hia ta’na mau tuaroi i te -faanahonaho hia. Oia’toa te¬
ie nuu rahi,
hia e taua na mua 'aaïT'
oia i te aau o te
taata, oia hoi te e'a o te Fatu; ua faaohie oia i te terë o te
Eaha te aura a o te ohipa i rave
haehaa ra ? E ere anei e, ua haamanina
Arii o te mau Ati luda i to’na haere raa mai e farerei i to’
na iho ra taata
? Ua haamaru oia i taua aau ra, na roto i te
faatupuraa i te tatarahapa.
3, O te
e a ta e
(Luka III, 3,8).
haere hia e te Varua
no
lesu i te mau
mahana i mua nei.
I te 25 no Titema nei, e faahanahana te Ekalesia taatoa
tee'a medebara ïa e haere hia e te viau Tamarii no
heracla i to ratoti ko'iraa mai. mai Babulonia mai.
mua
ra.
te mahana i
tau.
Teie râ
-
2. O te e’a
9.
pia hoi o Iseraela, tei parahi tîtî noa i Babulo¬
nia; ua fatata roa to’na tau oto raa i te hope. (Is. XL, 1-2)
e mai te mea rae, te hi'o-orama ra te peropheta i te hoê
vea tei tono hia i roto i te mau medebara e te mau area
fenua tei faaarea ia Babulonia e ia ludea, i te faaheporaa
i te mau nunaa etene, mai te reo mana rahi e : a haamaitai
i te e'a medebara e haere hia e te mau tamarii no Iserae¬
here. I te reira mahana
oia
hoi to’na horo'a raa i ta’na Tamaiti Fanau tahiei Ora no
i te Fanauraa no to tatou Fatu
e farerei
tatou i te huru o te aroha o te Atua i to te ao,
(loane III, 16). E hi'o tatou i te taata tao'a
i te huru o te hoê tavini aau haehaa, i te
fanau raa i roto ite phatene. ( I Kor. VIII, 9; Phil. II, 5).
A faaineine i to tatou mau aau; a faaineine atoa i ta
tatou mau himene, no te arueraa e te faahosana raa i te
Atua no taua horo'a faahiahia rahi ra.
I roto i te hoê mau Ekalesia e rave rahi, te vai nei te
hoê mau oro'a matutu raa parau e haapa'o hia i te pae
te taata hara
rahi i te
rave raa
hope'a no Titema; faaineine atoa tatou no te farereiraa i
taua mau tusia o to tatou mau aau ra. O te e'a atoa te rei¬
ra o te Fatu, i to’na haere raa mai io tatou nei.
Te vai nei te oro'a po-matahiti (31 no Titema). E oro'a
tumu e te hanahana roa te reira no te mau Ekalesia. Ahaaraaitai atoa i taua e'a ra; ia manina e ia hinuhinu roa... E
na reira’toa te Fatu i te haere ! E te vai atoa nei hoi te
oro'a HEPETOMA-PURERAA. ! O te manihini hope'a ïa ta
tatou e tiai nei, na roto i teie area matahiti apî. A rohi, e
VEA
te mau Ekalesia !
POROTETANI
A haamaitai i te e‘a no te Patu i to’na
3
te feia Hairesi i taua anotau
haere raa mai io tatou nei, i te tau hopea nei. lahaere mai
ra.
II. Te Feia tei haava ia Tehani è tei faautua ia’¬
oia, mai te mana o to’iia Varua.
Irava Opani : Isaia LXII, 10 p. r. : Q ofvc i te o^attci:
na.
eiufia et cj’ai.
i
Rouen, oia hoi :
e
1. —Te TiRiPUNA EPISEKOPO, 0 tei peretiteni hia
le Epikopo Roonui ra o Pierre Gauchon.
2. — Te TIRIPUNA .MOA NO TE « IN(*ÙISITION PAPALE »
O
tei peretiteni hia etc Monati ra o Jeaü Le
O na Tiripunamana ïa no
C. V.
tre
JEANINE D’ARC.
oia lioi
TEHANI
Ua haamana hia o .Tean Le Maître e te
—
Haavaraa.
i
te Teia o lei riro ei tumu mau
no to Jeanne d’Arc poheraa, e uamoê riihoi ia'na
mai no taua polii ailo
ra.
1. Te feia tei papi
mai ’ia Tehani i te hara hairesi; e tei luu ia’na i rolo i le rima no te feia Haava
ia faautu’a hia.
2. Te feia lei liaava ia Tehani, e tei faautu'a ia’na
no te hara liairesi ;
/. Te Feia tei pari ia Tehani i te hara hairesi e tei
tuu ia’na i nota i te rima
utu^a hia.
Ua pari
tere i te
no
te feia
Haava, ia Jaa-
.
Te “Prince” Cardinale,
o To’na Hanahana
•Winchester, RaatiraNui no te mau Episekopo aloa
1.
i Pare ta ne ra ;
2.
d.
4.
5.
G.
1.
kopo no Bayeux.
■
2.
Jean Beaupère, perepitero, Tauturu-Episekopo no Paris ;
3.
Thomas de Courcelles, perepitero, Tauturu-Episekopo no Amiens ;
4.
Pierre Morice, perepitero, Tauturu-Episekopo no Rouen ;
—
—
—
5.
Nicolas Loyseleur, perepitero, Tauturu-E- /
pisekopo no Rouen ;
J
G.
Raoul Roussel de Vernon, perepitero,
Tauturu-Episekopo no Rouen ;
7.
Jean Alépée, perepitero, Tauturu-Epise¬
kopo no Rouen ;
8.
Raoul Auguy, perepitero, Tauturu-Epise¬
kopo no Rouen ;
9.
Jean Basset, perepitero, Tauluru-Episekopo, no Rouen ;
10.
Guillaume de Baudribox, perepitero, Tau¬
turu-Episekopo no Rouen ;
11.
Jean Brulloi, perepitero, Tauturu-Epise¬
kopo no Rouen ;
•
12.
Nicolas Gavai, perepitero, Tauturu-Epise¬
kopo no Rouen, etc. etc...
—
—
—
—
Te
Arii-PTpisekopo no Oanlorbery ;
Arii-Episekopo no York ;
'J’e Arii-Episekopo no Lonedona ;
Te Arii-Episekopo no Ely ;
Te Arii-Episekopo no Both ;
Te
E Hui-Arii ana"e
—
—
ïa no le Ekalesia Katorika, o
tei haamanai3ffa>ra'ma-ana‘e-hia e te
Pope Arii
no
—
O te huruïa no te feia lei riro
Roma i rolo i to ratou mau toro‘a,
hia i le hara lama‘i, i te hara
hairesi râ, oia hoi i te hara i te pae o le faaroo, i
te pae o te Ekalesia ana'e rû.
No tauapariraa teimaha ra, ua luu hia e ua tape‘a
hia Tehani i rolo i te tare tape'a raa e taua feia ma¬
Aore Tehani i pari
na rahi
na
E ia lae i te 3
Episekopo, e Tauturu-Episekopo, e Pere|
ana’e tei riro ei Tiripuna mana, ei haava
Katorj
faautua ia Tehani, tei hara i te Ekalesia
Tenuare 1431, ua faaue Win¬
arataihia’lu Tehani i te Epikopo
no Beauvais, i Rouen, iahaavahia oia no te
hara
tiairesi, e ia faautua roa hia ïa, mai te au i te map
Ture no le Ekalesia Katorika, o tei faahapa roa’lu
aito ar^
E
ro
Teie te hopea riaria rahi no
no
ei-Tiidpuna"
r.ahi i Rouen, ei haava i taua poUi
rahi ra, toi pari hia i te hara hairesi.
ra.
chester ma, e ia
pae no taua mau Haava ra:
1
Jean d’Eslivet, perepitero, Tauturu-Epise-
—
—
hia Tehani e le feia loro'a rarahi tei faaEkalesia Katorika i Parelane i taua ano-
tau ra, oia hoi :
Ua amui-hoô-hia mai na
Peretiteni ei haava ia Tehani : Teie te io’a no
na
te tahi
te toroa e te oliipa a
aroha rahi
—
feia toro’a no te
i ile maitai roa i të i‘oa
le mau parau i^tuatapapahia
no
E rave rahi roa te mau Haava no roto mai i te
Ekalesia Katorika tei amui mai
"PARAIT 11”
Aita le Vea Katorika
Auvaha
le « Inquisition » i
Farani, ei mono ia’na i
liripuna
e piti ei .Tiripuna hoô e te mana rahi roa.
O
TARETA
Maî¬
.
Nui
te
—
te Ekaresia katorika
1.
—
taua Haavaraaj
1 te 30 no Me 1431, i te hitiraa o
teMahij
l’Adv]
perepitero atoa ei faaite ia Telia]
roto i te Eare lapearaa e, e tahu hia O'a i le A'
inaha ua tono hia te hoô Monati o Martin
e
te hoê mau
i taua poipoi iho ra.
VEA
2. — Uafaatia te Tiripuna no Le Inquisition i te
Peniteniaraa e te Komunio iaTelianio tei ani mai.
Ua fa‘i atura o Tehani i ta’na mau hara, e ua faahia ïa. B no te mea e, ua faaore liia ta’na mau
ore
hara, ua hopoi hia te Oroamo’a no te Fatu.
3.
E oti a’era taua Komunio ra, ua aratai hia
—
oia imuai te Tiribuna
no
te
Inquisition i te rna-
hora O te Matete Taliito, e ua taio hia
reira o tei faaite ia Tehani :
ta’na
utua i
lia iriti-ô-hia oia i rapae i le Ekalesia Katorika.
1.
2. E tuu hia oiai roto i te rima no te Feia mana i
te pae no te
4.
—
fenua nei, ia tahu hia oia i te aiiahi.
Ei reira iho ra
ua
luu taua Tiribuna mo’a
ia Tehani i roto i te rima no te Bailli no te oi-
ra
re ra
hia e,
i Rouen ( oia hoi te Haava rahi ) o tei faaue
e tahuia Tehani i te auahi i taua laime iho
i rnua i to ralou aro e no Le taata atoa rae tia’i.
ra
Riro atura taua taata ra, te Bailli no Rouen, ei
rimà'no te Tiripuna mo’a no te Ekalesia Katorika
ei tahu i taua potii hairesi rai te auahi.
Pohe mau atura o Tehani i te Ekalesia Katorika
0
tei
huri i to’na lino hairesi i nia i le 'l'ahuraa
auahi, e to’na varua hairesi i roto i te auahi pohe,
ore
no
Ite 7
le
te Pô e amuri nna’tu.
no
Tiurai 1456 ( e 25 matahiti i mûri a’e i
poheraa o Tehani ) ua faahapa te
pope Galixte
111 i taua hahvaraa Lia ore ra, no te inoino o te aau
0 te taata e rave rahi e te hororaa a te mau
lelii
ia'na. I reira i faahapa’i oia i te ohipa na
te « In¬
quisition. i>
rahi roa, tei rave hia e le mau Tiripuna
mo’a a te
Ekalesia Katorika i mutaa ihora na roto i
le mau
faaue mana na le mau Pope lahilo ra, te tumu mau
taua
mau
to i te a'oraa i nia
iho i teienei tuaroi : « A faateiteina i to reo ma le u‘ana, e lerusalema neio tei
I.-
hopoi mai i te parau maitai. » laahiahii puluputu
faahou ai te taata i te amuraa maanehenehe roa o
tei faaincine hia mai, e aita roa hoê mea i loe i
reira,
e tae
noa’tu i te uâpuai ta te Atua i haaraa-
iri ei faarari noa i
te fenua marô. l te pù i haapao
liia’i le irava parau o tei lioroa hia’tu i te paroika.
Ua pupu hia’lule tiaraa o taua fare ra i le paroika
ei faut'aa paroika e amuri noa’tu. E ua riro te taaraa ei
toa
e no le
lapa’o no te itoito rahi o te mau faatere
taata atoa no taua Amuiraa ra.
PARAU FAAITE
★★★★★A-
Êi te 45> eu
NA et taou
no
‘^en-u.aue e
(vajiouo fiia’lvi. al le KALE-
ututicirofm iva te T?ea'i to’nu
xivqm-
Iroa.
★■A-AAAAAAAAAAAAAAAAAAAA-AAAAA-AAA-Ar’
Iravatauturu note Fanauraa
LUKA
lî,
T
'5e üoe mau l’aie lt|vaeuaa tei c'ia-nifvia i teienei 5101110-
ili
no
te TfO
l'unaniuii in-ai ? ■
I. -0 te fare tipaeraa ïa no Betelehema.
- 2 - 0 te fare tipaeraaïa no te aau o te mau Ati-Iuda. ( loane 1, 5,-11 ;■
Isaia LUI, 2 ). - 3. -0 te fare tipaeraa ïa no te aau o te
taata o teienei ao ( loane III, 19 ).
II. - .51e tnmui
itian
E mea maitai roa hoi ia faahapa roa te Pope arii
i teienei anotau i te mau Haavaraa tia ore e rave
no
POROTETANI
1.
-
ote
ai teienei
‘5am.uiti i t> ai i i/ctc i taua
l’aie tiliaet-aa ta'!
( Isaia LUI, 2 p. r. )
l’aiii lianafiana nt> te |lanani,ara o Icie
No te mea alta to’na e huru
III. - '5c ft-oc
5 aina.it i ?
iiian
1. - 0 te Phatene ïa no Betelehema. -2.-0
no
te aau liaehaaote taata tei tataraliapa.
te phatene ïa
( Sal. LI, 17 ).
ohipa tia ore ra.
Faatahinuraa Orometua i Papara.
L. de P.
Alopa, i m nri a’enei,ua putuputu mai
hoê, no le Oroa
oaoa rahi i faalupu hia no le h’aalahinuraa ia
Tufaraahia a Tetuaero, Pipi Orometua^!©! tei faatia hia
e le Apooraa Rahi a le mau Ekalesia Tahiti, e tei
haamanahia hoi e le Hau, eimono i to’na ra metua, 0 Tetuaoho, tei pohe a’enei i te matahiti 1918.
I te 28 no
rato f&^Paroita taatoa rai te vahi
TOiiOMâ FÂSE POIiPyTIÏMâ
iüüSüiLEüâ** à Afas^eaitua Moorea
le 4 no Noema i puluputu ai to te Paroika taa10 Afareaitu e
te
Inoa’tu i le hoê
no
Apooraa Tuhaa no Moorea, e
mau
manihini no te tomo t te
le Amuiraa no Maatea i reira.
Ua iriti hia
Ipani e te Tavana Mataeinaa, o Mataitai ; e
je Peretiteni no le Apooraa Tuhaa e te mau
I roto i na matahiti
e
3 i mairi a’enei, ua vai ota-
i raro a’e i te Faatere o na
Auvaha paroita, 0 Afantïm ma, e te mau dialono
re
taua paroila rahi ra
atoa ra, o tei haapao maitai, ma te aau hoêe leiloito rahi i tauanàuà aroha ra. iaore ia purara haere
ê te mau maraoe no te liai ore ra.
Ua tauturu atoa mai na orometua i Mataiea é Pa-
laha, e tae noa'tu i to te Amuiraa e le
Paroi-
loa ra, e tomo e ua haamo‘a hia te fare
ea i taua Ekalesia ra ma
na ro¬
hirohi ore i te mau Sabati oroa atoa ra.
te
mana’o maitai e le
ro-
VEA
S
FOROTETANI
TAUTURURAA VAHINE FJINM
1 leieneijUa lae i te niahana i faaau hia e lehova
rahi i ro-
E ua horo maira le taata atoa ma te oaoa
lo i le aau.
Ua lae mai ia matou te parau i mûri nei ei faa^
ile mai i te ohipa apî maitai roa ta te Taole o Sas-
Ua tae mai i Papara, ei faatcreraa i laua oroa ra
na Orometua farani, dePomarele o Moreau e te
rnau Oromeliia lahili lei titau hiamai'ei tauluru i
rolo i taua oroa nelienolie roa ra. Ua î le fare pureraa i le taata.
pcrtas, i faalupu ei tauturu i le mau ^ ahine fanau
Ei ile
faalupu atoateTaotei te hoô Hi’oporaa aiù i te
mau mahana maa atoa i le fare fanauraa, ei haa-
Na Moreau le a’oraa ;
oulou no’u... »
Ohipal, 8
v, h. «
Parau lumu I. Te tunaiimaiti hia’i oe ei ite f
No te mea e, e
huaai oe no te taata faaroo.
2. No le mea c, ua haapü hia oe.
3. No te mea e, te litau mai nei lote ao t
Parau luniu U. Ei Ite oe no te
cwo no
te Ite.
Mesia i mua î le
vai ?
Ekalesia.
2. 1 mua i te aro no to te Paroita.
3. Imua i le aro no te Malaeinaa e tae noa’tu i le
\. l mua i te aro no te
mau
vahi atoa ra.
Parau lumu 111. Ei ite niana anei oe 1
1. Ei ite maua oe, ia î oe i le Varua Mai lai.
2. Ei ile mana oe, ia ore oe ia taa ê ia lesu Mesia.
Opani: Ohipa IV, 2 ; loane VI, G8.
la oti te a'oraa, ua ui alu o de Pomaret ia Tul’araaliia i te mau uiraa e au no taua toroa mo’a ra,
eua farii mailai oia i mua i te aro no le Atua e no
te Ekalesia.
’lu i le Alua, ianinii mai i lo’na Varua
i laua tavini apî no’na ra.
Ua horoa malou i reira
mo’a i nia
i te rima amui ia’nara.
mailai mai i le mau
mailalai i a’o hia’tu ia’nara, —e aroha’tura
E ua lia oia i nia,.e ua farii
i le Ekalesia e le
Paroila lei maili ia’iia ra.
la oti taua oroa malianahana rahi ra, ua farii
maira te mau diatono e to Papara atoa i te Pava¬
malaeinaa, ia Mose Salmon e ia malou atoa ei
manibini i te amuraa maarahi i faanahonaho hia
i ro'.o i le fare puluputuraa no na Pupu 11- 111 ra.
na
E rave rahi roa te mau maa
e
maramarama
i te mau metua vahiné no te huru-
l,
raveraa.
Te faalia roa’tu nei matou i te Tîaote i taua ohi^
pa ra; Ohipa tumu mau ïa, ohipa faaora lino.
Faa¬
itoito, e te mau metua vahiné apî, eiaha e haama.
Na tatou atoa râe tauturu i laua raVea maitai apî
\
ra.
'
Ta moni ore
Ei faaiteraa teie i te
taata’toa ra e uâ faatüpü hîa i Pare^
ute, i te pae pa, te hoê fare no te haafanauraa vahiné e
no te raveraa ti’a i te aiû rii fanau apî.
e te àiû hoi
é
rahi noa ra te pohe io tatou nei, no te tia ore te raveraa
O te ravea teie e iti ai te rahiraa vahiné
e
te rapaauraa i te vahiné i fanau e i te aiû rii i mûri a’e i te
fanauraa.
E 0 te mau vahiné hapû moni ore, te veVe rii hoi te farii
ta\
hia i roto i taua fare tauturu ra, eiaha te feia e faufaa
fl
ratou.
I mûri iho, ua tuu oia i te luri i rare i mua i le
aro o le Ealu, e te rima i nia i le Bibilia. e
riro
alura o Teato ei auvaha no matou aloa i le aniracu
parau
maitai to fatou fanauraa, e ia haapao
mailai hia to ratou mau aiû, eiaha ia pohe noa. E
veve, ia
Hou te mahana no te fanauraa e tia’i e e farii âPte taote i te
mau
o
paia a’era matou, uaho’i alura le lahi pae i
Papeete.
E
fanauraa. la aratâi te
i roto i teie nei fare i ta hoêfetii ei tautüruturu ia’na e
ta'na maa.
E i te mau wafiana iitaa aloa (vol-t lehova 10 i te jvoijvci
i roto i teie nei a fare, e hi’opoaraa aiû ïa no te haapü papu raa i te m.au metua vahiné i te mau huru raveraa tia e
no
te imi raa e no te raveraa î
maitai ai te tamarii.
Te tiaturi nei hoi te feia
e faaitoito nei
i teie ohipa tau¬
turu, ia outou paatoa, ia turu mai i teie nei ohipa
mai tei
hia i te mau fenua’toa. - la ora na tatou.
\
Dr. Sasportas, Chef du Service d’Hygièrte
/
na reira
et de prophylaxie publique
maitalai i reira, aita
vahi i toe ra.
vahiné hapû, no te faataa raa i te taime e i
te huru o te mau raveraa ti’a no te
'k'k'krk'k'k'k'k'k'k'k'k'k'k^irkiK-kkif'kk'k-k'k-k-k'k-^
Area te lahi pae ra, uaparàhi â ratou i Papara
ei haamahanahana e ei faaitoito i to laua paroila
ra e to’na Orometua apî e tae noa’iu i te laime au
1. Te o‘e i Rutia.
ra,
mailai e te poupou, ia parahi
atoa te mau taeae ma te au maile t Ei reira leho¬
va i te faaueraa i te maitai, e ua horoa mai i te ora
«
e
Inaha hoi, te
amuri noa’tu. »
L. de P.
★★★★★★★★★★★★★★★★★★★★★★★★★★★★★★★
—
Alla roa’lu i farerei
mai le raatamuamai âi te ali mai te reira te
hî
hnij
Na roto paha i te faatere raa hape roa a te mau
Fj
lere api no
taua Fenua rahi roa ra, ua faaere,
te hoê mau
malaeinaa rahi roa ite mau huru
atoa ra. Aita i rave hia le ohipa, aita i ueue hi
sitona, e i leionei, ua tae i roto i le tau toetoej
Fait partie de Vea Porotetani 1921