EPM_Vea Porotetani_192111.pdf
- extracted text
-
N”
Te 19 O te matahiti
ItdVtMA 1S21.
5
¥ea Porotetanî
AitaHu e niii e tia î té taata’toa ia haamaii maori râ o tei Iiaamau Lia ra^ oià Loi te
Mcsia
ra o
lesii.
( 1 Korinetia III, 11 )
<^^SSSSSSSSSSSSSSSS^S^SSSSSSSSSSSSS8SSSSSSSSSSSS!ÿgé'SSS?.SSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSS>ÿSSSS^S.
û. MOREAU, Directetiar.
E. AHNNE, Géraat.
Hoo i te matahiti hoe: l tata
PARAU
Diakono, te mau moni aroha tei opua*atoa-hia e te
te io’a e te moni aroha i aufau
mau
FAAITE
ma te papairaa mai i
aau,
hia ra.
E homa, teie tei hinaaro hia, maori râ ia pupu paatoa
Haapüraa Taiete no te
outou i taua mau mea ra ma te mana’o maitai o te faahe-
mau
Tamaroa
po-ore-hia. “O te taata horoanoa hoi ta te Atua i hinaaro.”
i Papeete.
Na te mau Orometua, e
.lJJUi,r:ri-'-Txr^Trr>^-r ■
L.
te mau Auvaha paroika e te
.
IRAVA PÀRAU
Diakono, e te mau Taeae e te mau Tuahine, e te
mau Taurearea tane e te mau Taurearea vahiné
tae noa’mau
Ei hüu to tei^nei utiiafare ( Luka X, 5 )
tu i te mau Tamarii atoa na.
***"**■★★
E HOMA,
Ua faataa hia te Mahana i faaau hia no te Hooraa’tu
( Bazar ) i Papeete nei te mau ohipa e rave
i opua hia
e tatou
na te mau
Tamaroa.
1.
-
rahi te huru
ei tauturu i ta tatou Haapüraa Taiete
Ua faaoto hiaa'enei te mau pu matamua no
te faa-
ineine-noa-raa i te mau tao'a aroha maitatai e te
nehenehe roa i mataro hia e te mau rima vitiviti a te mau Tamahine a Siona i nia i te fenua nei.
E te faaite-haere-hia’tu nei outou atoa na
e,
e
mea
i
Papeete io M. Ahnue ( Aniti ) Orometua Faatere i taua
Haapüraa ra i te mau ohipa i oti a’enei ia outou, i tera
ë rtera paroika.
fei, te màu puaa
fanau'a te mau moarii e rahi atu â, e tü hia’tu te reira
i roto i te mau mataeinaa, ia fatata roa mai te HOORAA,
E papai atu hoi au, ia tae i te taime au ra, i te hoê rata ia
outou, ei faaite haere atu i te mahana iho e tae atu ai te
mau ”TROC,, (
pereoo uira rarahi ) e rave i taua mau
mearaio outou, a hopoi mai ai i Papeete nei. A faaineine
2. - Area te mau tao’a aroha, mai te
nà.
hoi e. e ia tae i te Sabüti orOB no
aufau hia i roto i te rima no te
mau Orometua, e aore ia, te mau Auvaha paroika ete
3. - Ua faaau hia
Titema i mua nei, e
Te
faatia nei o Ltrka, i roto i teienei pene, i
te parau
i na pipi e hitu ahuru. E toru tau tono
raa rarahi tei tono hia e lesu, ta te Evanelia e faatia maij
no
to lesu tonoraa
!
nei :
1. -
To lesu tonoraa i na pipi tino-12 ( Luka IX, 1 - 6 ;
Mataio X, 5 -10 ) ei faaineine raa ia ratou no to ratou
rahi e vai
roa
to-
ra.
2. - To lesu tonoraa i na pipi tino-70. Tei tono hia io
te
faa¬
tia nei ta tatou nei pene parau i te mau ture no taua tono
mau mantoe
maitai ia haamata oUtou i te afai raa mai i TEiE nei
noa
de P.
raa ra, e
moeio IseraBla, ma te mana no lesu. Te
\
te manuia hoi o taua tere ra.
3. - To lesu tonoraa i ta’na mau pipi eatinoa'e te
atoa
( Mataio xxviri, 19 ;
fenua
Ohipa I, 8 ), A hio-rvi tatOH.,^],
teie nei mahana, i te piti o te tonoraa ta tatou i
faatia a‘e
nei, ma te haamau i te mana’o i nia i te hoê parau aroha
raa ta lesu e haapii nei i taua na pipi tino-70 ra.
i
I. - '’Oe ftoe jiai/aii avof\<naa ajvi e
te avi moitai ta .â'eiu
ftaa|rti ola i to'na uvua |wjvi ?
1.
Ei hau to teie nei utuafare.
ij,
-
^
E rave rahi te mau parau aroharaa nehenehe roa i r jj.[
i te Parau na te Atua :
I to losepha fareroi faahouraa i JjqJ
nateina iti iaBeniamina, i Aiphiti, teie ta’na reo arol-.g,,3_
i reira : la aroha mai te Atua ia oe e tau tamatii / i lanra
aza
farereiraa i ta’na mau feia ooti, teie ta’na para
0
VEA
POROTETANI
haraa ia ratou : la ora 7ia qulou ia lehova ! Teie ta ratou
i pahono mai ia Boaza' : E ! la ora atoa na
oe
( Ruta II, 4 ). etc.
etc. I to tatou râmataitairaa i ta
parau aroharaa i
haapii atu i ta’na mau pipi : El iiAU TO
TEIE NJCI
te Me.sia ! O tei farii i te Evanelia, ua farii i te
hau, e o
tei faa ô ia lesu i roto i to’na iho ra aau, ua faataa ê ïa i
ia lehova !
lefu
reira i te mau amahainaharaa e te mau peapea, e te mau
ohipa iino i tupu i roto i to’na utuafare i te
UTUAFARE, mai te mea ra e, e pure teie ! E te na
ô nei to tatou manao :
e
mea
Te Hau i roto i to tatou mau
au roa
taua
aroharaa
tei farii ia lesu ei manihini tumu no
hau iae te ora.
ra.
utuafare, o te hoê ïa tao’a
lâ'ï.a-oa ©[rant: £u&a
roa. Teihea te utuafare te tia ia’na ia
pai-au e :
te hau iiei. tei ô nei ia'u nei ! Teihea mau te utuafare tei
varavara
hau‘a-noa-hia i
Hau
reo
reira te
hau‘a
noanoa o
taua tiare ra, te
tei napoto haere taua hau‘a noanoa ra i te
te mau
IC], Cj “ "Lta lac w<ii te cvaitf lc net
i tcicYvcl mafiatva.”
C.
V.
mau
piha, e te taupee, e to nia roa i té airaa maa ? E tei na ro¬
to atoa hoi i te aau no te feia
metua, e no te mau tamarii
e
matamua. O
to’na utuafare. o te
^
^
'I? ^
^
potii ? Teie ta tatou e hi‘o papu: e mea varavara
roa te mau
Tomoraa Fare paroita api o
Betelehema te io’a i Arue ra
utuafare tei parahi 7>ia te uau.'ÏQ rahiraa ra, o
te mau utuafare ïa tei tomo
Ijia e te peapea, e te roima-
ta ; e tei teiniaha i te mau satauro atca ra.
E no reira, e mea au maitai te
parau aroharaa ta lesu
i haapii atu i ta’na mau
pipi.
II. - êafia le l\unu i «ve aile fioe moH
1.
-
mau
metua,
Arii atoa, e te mau hoa manihini i
tamarii atoa hoi.
A hi’o na tatou i te utuafare olakoba.
'
maa ra, i te 15 no
Atopa 1921, ua
putuputu to le Paroita atoa i Arue ra, no le oroa
ifaatupuhia ei tomoraa i taua tare nehenohe ra.
Te Tavana mataeinaa, o Hinoi
Pômare, e le Hui
No te hara ïa !
O ta tatou ïa pahonoraa poto : te hara a te mau
ta te
e
I te mahana
uluafate c laee vahv
ICa u. ?
i le
e o
E taata ati rahi
ra, e te orometua no Maareva, o Emana a Mateau
teie, tei ore iite i te hau i roto i ta’na utuafare, i faaite
ai oia ia Pharao, j te mahana i farerei ai raua i
Aiphiti e :
I to’r'7';"’ ^\hana, i to’u matahiti i te
purutiaraa,
iûU la
na Auvaha
“
matahiti ; e tck.^ .r^.iàajta
potô hoi ia'u e te ino\ ” Te
tumu? te Hara o te metua e
te hara o te mau
tamarii. To
lakoba mau hara i parahi noa’i
oia ma te mata’unaroto i
na matahiti e rave
ralii, ua ite noa ïa tatou ! Te hara a ta’¬
na mau
tamarii, tae noa’tu i to losepha hooraa hia e ta’¬
na mau
tuaana, i parau ai o lakoba ia Reubena
e: B tae
roa
tau upoo hinahina i
raro i
te apoo ma te oto ia
( (aen. 42, 38 ), ua ite atoa ïa
tatou.
outou na
Oia’toa te hoê mau fare e rave
rahi i te tau hopea nei
aita e hau raa, no te liara o te
mau
metua e aore ra no te
tamarii. Ua riro paha te metua i
te inu, e
te pere, e aore ra i te
mau peu o teie nei
mau
aore ra
ao ; tei te area
aita i faatura iaahou i te sabati '
aita e ma
ta’u raaia lehova ; aita e
pureraa fetii ! E mai te mea i
te reira te hiiru o te
metua, eaha’tura ïa te huru o te mai
rea
noa raa
;
^^marii
? Hoê â ïa ! E faatia ratou i to ratou iho hinaaro
nai te faa ô i te
faaturî e te mau huru ino atoa i
afere,-iNo-t& hara amui o te utuafare i
roto i fe
te mau ama
lhamaha, te feii, tetama’i e te peapea i roto i taua utua
l’are hoê ! no te hara i ere roa’i i te hau.
ni. - êafïa le
tau
vaeea c noua
mai ai
le Ivan
o
to
le
paroita e te mau Diatono, e te mau taetuahine, e te mau laurearea tane e
mau
te
liîcïivlaa.reâfeirvïnïînë.Vt'o"mau lamanTlîtôa^raV
ua.Iiope mai l’a to taua paroita ra i te haereraa mai
i roto i taua oroa ra,
maori ra o
i te ma’i.
no te Tavana
Mataeinaa, ei taviri i te opani,
faatura ia’na.
0
lesu to ta
Ephes. 2, 14 ).
^'î te hara ia lesu ! ua ô ana’e te hoê hihi mahana
B hoê piha poiiri, ua pee ïa te poiri i reira !
Oia'toi
o
ei
la oti te pureraa
tomoraa, ua titau hia matou e
feia'toa tei lauluru mai i taua fare
paroita ra,
0 M. Smith o te tahi
atu â mau hoa, ei manihiui
i te ainuraa maa maitai roa tei
faanahonaho hia i
rapae au i te pae i uta i taua fare ra.
E ua rave hia taua mau
ohipa ato.a ra, i te pae o
te varuaei te
pae o te tino nei, |hâ1të~haïï7e^é’
maniania ore, e te lura mau, e te
faaino ore ia
te
tahi ê
ve-
ra.
Mai tei papai hia e, Ote Mahana
teie i faaau tiia
lehova ia oaoa tatou e ia fanao i
teienei maha¬
na.
Uesu te ravea hoê roa e hau faahou ai !
Paora, tei pohe
Tei Hautoru taua fare
paroita apî ra i te faatiaraa
hia mai, i le vahi neheneiie roa
ra.
la oti le himene amui e le
navenave roa i te liimene hia mai, ua tuu hia te
taviri i roto i te rima
e
J. - la niu hia ïa i nia i te Mesia.
\iu e uafaariro ia tatou ei hoê (
ae e
tatov
-utviajiavc?
litau hia mai,
Tealo, te orometua faatere i taua paroita otare
L. de P.
VEA POROTET'ANI
Tomoraa i te fare putuputuraa apî i Maareva
pae ma te oaOa raiii, e te maliatiahatia 0 te aau i te
parau i faaroo liia ra.
E mahana Oaoa rahi teie
mau
Na rnto i te faatere raa a Emana a Mateau,
*★*★*★★
aore roa e
Ua hamani hia taua faro
putuputuraa
apî ra i le
Teio
tei tauturu mai, mai le hi’o orc i te huru
le faaroo, na roto i te aroha.
E ua ralii atoa te oaoa o le Drometüa> o tei haamailai i te Alua, no lo’na haatnanuiaraa mai itaua
ohipa niaitai roa i‘a.
oialia atoa te puliipulii a-
te mau mea au oreatoa ra.
te
e, e ere le tahi pae
i te feia fare nahonaho
vaihoraa i to ralou tino pohe.
te
TE HOE TERE FAATUPURAA
Ua faataa hia e, ei te 21
no
A hi’o na i roto i te
Vea Porotetani Tiurai, Atete, Atopa 1921 ■
■kifirk-k*
Me e tnmo hia’i.
3. — No te oroa amuraa maa iti e te
mau
I le otiraa te
.4/jooma tuhaa no Rurutu(24 no
Atete ), faaineineine attira matou no to matou tere
mani~.
hini i faaau Ma ra.
Ua faaineinehia taua oroa iti ra mai
i mûri
no
ta-
hoê,
e
ua
puaa mao''to mai â i te .opu o to ralou maiaa
ra, e ia hi’o hia
taua mau fanau’a
puaa ra, mai te hiiru mau e, e
mea tapu mau hia ïa. E leie te
tahi valii, maori râ
te fatuna ralou taua mau
te taria ra : Na te
puaa fanau’a i tapao hia
Diatono, hoê; na te Taeae, hoê;
te hoê Taurearea, hoô.
E ia ite to te Arauiraa atoa i
taua ohipa maore
rahi ra, ua parau iho ra raton e. ua tia mau
toienei
ohipa. E ua faalupu mau hia taua oroa amuraa maa
E ua titau hia te tahi mau
manihini, oia hoi
feia mana e le feia tei tauturu rii mai i te
ra.
te
fare putuputuraa.
la tae i te 21 no Me ua tomo hia te
turaa apî O SipOAMA.
ohipa
fare putupu¬
—& ia-ll6pa-x&-t-a-ata-artüarr-ttrtonicr i toToTle faré
putuputuraa, ua himene hia le hoô himene-amui.
E
farerei ai i te fenua rao Tubuai i te ahia¬
hi mahana maa;,e mea huru atea i
rapae. No to
matou râ opuaraa e tuatapapa i naivavae na mua
-
a’e,
ua faaite
te ororiietua i to’na faaturaraa i le
Hau
Farani, i roto i te io'a no te Alua, o tei faaore a’e
nei
e o tei faaupootia ia'na i fo’na r'a mau
enerni. E
tei haaparare a’enei i temanaraa no Farani i
nia
iho i te mau fenua o tae roa mai i leienei fenua
i
0
Maareva nei.
E i mûri a’e i te reira, ua faaitoilo te
orometua i
te amuiraa na roto i le irava parau nei :
loane'ix, 7
la oti le pureraa tomoraa, ua haere te taata
b^ra-
Atete). Ua au rii te matai ( para pu ); no reira
matou i
taria
fanairmai e toru maiaa
Ua motumolu a’e iia te taria, mai ro-
na
i Tubuai. Ua faarue mutcu i Rurulu i te ahiahi
(25
te
E
fanau’a puaa ra, ia tapu hia ïa le
ei tapao e na le fare putuputuraa le reira.
taua mau
i
te au
parau i faaoti liia i te 3 no Me 1920, oia hoi :
tai hoô a’e fanau'a
puaa maohi i te taata
F.
EVANE-
NELIA IRURUTU MA
no
2. — Xo te ntahana tomoraa.
_
e
no
valu e farii hia i rolo i taua
tarera, ma¬
ori rà e, O te tino pohe ïa no te amuinia ilio. No le
mea
paroita taaloa.
Üa farii atoa hia ei manihini i le amuraa maa, le
No te haanio'araa i taua fare ra.
Eiaha te amuraa maa,
le
mau taata
nehe roa’i. E ua nehenehe atoa te aua taatoa
I te 16 no Me. i te hora loru i te
aliiahi, ua haaputuputu te ornmetua i to le Apooraa diatorio ei
feruriraa i le tuau valu i faalaa liia i mûri nei:
vaava e
no
peapea. Aila e ohipa ino. O le hau râ
le harnani mailai Ici lupu i reira.
18 no Eperera e tae noa’tu i te 16 no Mo i oti nehe-
1.
3
-a’p, i ore ai maluu+ta^e'aH-^Hiètiai+tOTarasù^
Ua faatere noa o
« Teohu» i
mua; teie râ, ui
hee rii alura te mata’i i nia î ie’« Moiho », e i mûri
ra.
iho i nia ia « Toa»; ua na mua roa’tura te mala’i
ia matou, papu atu ai matou e, eita ïa matou e tac
i Raivavae no le sabati. No reira matou i hoi mai
ai i Tubuai i le mahana maa, 28 no Atete. Ua tapae matou i te uahu aie Hau,i le hora 10 i te avatea. Tei reira te mutoi farani, e o
le tahi pae i te farii
Eugène Doom,
ia matou, tae atura matou i te
fare orometua, o Tapuluura.
î to maiou mataitai raa i teie fenua, ua
tupu to
matou inaere i lo'na inaitai. Teie te tahi inaitai, o
to'na ïa papu.
E mea iti roa le mau ai vi tei tei i Tuhuai ; tei te aoao noa ; i ropu rà i taua na mou’a
rii e piti, o te hoô ïa fenua papu e te ateatea rahi.
Toic..ji;toa te tahi mailai : te huru o te repo ; ,e refio
hau roa no te mau huru faaapu : te taofe, te mail-
ii iari, le vanila; e tano atoa no te faapuaatoro, puaahorofenua, puaaniho,
puaa maohi, moa, raoro, etc... E tupu atoa te mau
maa pota e te vetahi atu â mau raau
popaa. Teie
ota, te tô, te
amuraa pu la ;
atoa te tahi;
uahaati
roa
hia o Tubuai e te
hoê
purumu ale Hau, e
24 kilometera leroaa; no rei¬
ra, i rahi ai te mau pereoo i reira. Hoê â vahi iti
taa ê tâ matou i lii'o inaoii rà te mau oire.Aita
hoi
oire mau i Tubuai ; tei Rurutu te mau oire rarahi e le ruperupe. Te oire-pù i Tubuai, o Mataura
e
4
VEA POROTETANÏ
ïa ; e vauïa fare i reira, ia amui hia: to te mutoi fa-
ua, e i ta'na ekalesia, e i
Rurutu mà hoi.
rani, to te orometua, te fare pureraa, e torutau fare
hooraa tao’a, te tare haapiiraa, tirara’tu ai! Hoô â
liuru O Taahueia e o Nialiu
e o
Matuila,
Huahine. Eaha râ
te tufQü no te reira? ïeieïa : te iti
te
o
taata( 630
taata i Tubuai ia amui hia), e te rahi o Le fenua ;
üa piirarahaere Le mau taata i roto ita ratou mau
faaapu ; e ia lae i te sabati e aore ra i te hoô mau
pô puLuputuraa, ei reira ïaratou e rùru mai ai i
te vahi hoô oia hoi i Mataura. Tei
farerei-maitai-raa i to te fenua i te
Te papai mai nei 0 Tehaameamea, orometua no
Puamau ô, Ua ura i te auahi te fare pureraa rahi
Katorika no Puamau, E fare nehenehe roa. Ua
pauroa ïa
i te auahi, aita e lauhaairoaa mai.
reira to matou
sabati
29
no
E ali atoa teie e tupu nei i Europa, oia hoi i Ru'faua ati ra, o le ati-poia ïa. No le pa’urâ rahi,
Atete, i roto i le fare pure, o « Siloama». E farerei
raa maitai roa hoi, mai te
poipoi e lae noa’tu i te
TiA.
pô, Uahi'opoa atoahia te hoê pipi-oromelua tei opua hia no te aua. Ua rnahanahaua roa te aau no
paoraa lino i reira ! Ua mirioni e ua mirioni
mau taata tei faarue i to ratou mau uluafare e
le
vahi tei hi‘o hia e tei faaroo hia i taua saha-
mau
ti rahi ra, e ua faaitoilo haere matou i to te
fenua
i te faaroo, e te mau ohipa o te faaroo,
ïe na reira nei to Tubuai. Te faaea nei ratou mai
e mau papu
te hau
e te
itoito.
I te monire, 30 no Atele, ua opua matou e hae¬
re i Raivavae, teie râ te vai ino
noa ra le matai ;
liai noa matou i te mahana piti e fae noa’tu
i le
mahanamaha; e no te huru ê ore, fano tia’tura
matou i Rurutu, e ua tapae i Moerai i te ahiahi sa¬
ua
bati, 5 no Tetepa.
e no
te mau faatereraa orure haui ino roa’i te haa-
te
to
ratou mau oire, mai te tapnpa i te mau fenua ta ralou i faaroo e, e maa to reira! Teie rà te pohepohe
hoa nei te rahiraa i te e’alia, e le larava noa nei to
raton mau lino i te pae purumu. Ua ahuru e ua
ahuru te taualini o te mau aiue te mau tamarii tei
polie roa! E ua na nia atoa le hoê mau ali api, oia
hoi te ma’i mau'e, te Choléra, etc... Te pii nei le
Hau Rutia i tote ao taatoa : e tauturu mai ! Te na
reira hia nei : te hapono nei te mau Hau rarahi no
Europa e no Marile i te maa e te ahu e te raau ! E
haarnanaoaioa tatou i te ali no Rutia, e to Tahiti
mà i roto i ta tatou mau pure.
Te vai atura i mûri iho.
G. V.
Te Tacana Rahi.
ore hia no
Teie le tahi hopea mana’o
patoiraa i te mau haamau’araa
no to le Tavana Rahi taatia rii raà
—
to Tahiti
moni leiaha, e
i to ratou hinaaro.
Ua faaore hia to’n.a toroa Tavana Rahi e te
PRRAU RIIAPÏ
★★★★★★★
ri faaroo a'enei tatou i le
parau no te hoê mai
tupu i Oieralia i le avae i mairi a’enei.
Ua peapea rii to Tahiti, o te lae atoa mai taua ali
rahi riaria io tatou nei. Area rà, ua huru ore atura
taua ma'’i ra ; e te iii nei te feia e pohe nei i Uteua
Faa-
na le
noa nei te
tere Hau no te Fenua Aihuaraau i Paris,
e
Tavana Hau e mono ia’na. 'l'e maere
taata i taua ohipa ra e te tupu noa ra te aroha i
ua Tavana Rahi ra i roto i lo'na peapea.
ta¬
maue tei
teralia. Aita’toa i Tahiti, mai i Niu- I’ilaui, no te eo te mau turaAa to Hau i tuu i nia i
te mau
taeta
pahi e le mau horo%atele.
ilIma’ihuru
rahi tei%e tupu noa nei i Rurutu.
Ua faaroo hiahoi e: uS rahi a’enei tei pohe i Averà e i Moerai i na avae no Eperera e no Me i mairia’eneii Mai te ma’i Avale huru, na niai te tino
taatoa ; hoho’a ma’i-typhoïde.
I teienei rà, ua tae
faahou mai te parau api e ; te puai noa ra taua
ina’i ra i Auti ( Rurutu ). I roto i te uluafare ana’e
Vavitu, orometua, ua pohe roa o Vavilu v., e
no Vavitu mà. Te tupu nei le
toetoe rahi o te aau i te reira parau, e te faaile nei
o Vea POROTETANÏ i to’na aroha ia Vavitu,
orome-
Te amahamaharaa Tinito. — E haapanraa tama¬
rii hauti noa to te tahi pae mau Tinito.
ITaina, ua
faaere hia te Hau A rii e ua mono hia e te Hau Re-
pupirita. E ere rà mai te mea ua oti maitai: le vai
noarà le taputoraa. I rotopu i te mau 'l’inito teiparahi i Tahiti, e ati te tahi pao i te paeau Repupirila;
c te
taM-^aed te H-wAfifr^-t&a^iiii rà-i'at'O-ttTTdr
tatou, e aita hoi i au ia ratou i te faatupu i ta ratou
tamah i to tatou nei fenua. Area rà o ta ratou hoi
i faatupu, e ua moto, e ua faaino le tahi i te.tahi; E
meahaama te reira ! — E te mau Tinito e, faalura
mai outoui te fenua o tei farii noa’tu ia oulou ei
manihini, e aore ra, a ho’i i Taina i reira a haapao
atu ai i to oulou hinaaro.
no
0
na tamariie toru
IMP.
DE L’OCEANIE
Î^UE DBS ECOLES
Fait partie de Vea Porotetani 1921