EPM_Vea Porotetani_192109.pdf
- extracted text
-
Te 19
O
N° 3
te matahiti.
¥ea
TETEPA
1921
Porotetani
Aita’tii e nhi e ti.m î te taata’toa îa hâainaii maori râ o toi liaamau hia rà, oia lioi te
Mesia
ra o
lesu.
( I Korinetia fll, il )
9lSSiSSSSSSSSSS:î:SSS»sSSS'SSSSSSSSSSSSS£SSSSSSSSSSS&SSSSiSSSSSSSSSSSS8SSSSSSSSlSSëSSSSSSSSSë^
E. é^BNNE. Càéraîfat»
Û. fVIÛRËAü.
Hoo i te matahiti hoe : 1 tara
,
ifïSSSSSSSSÿSSSSSSSSS&^SSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSiÿSSSSSSSS&ièSSSSSSSSSSSSSSSSSS!^
NO
EKALESIA
TE
ANANAHI
TE HAAPIIRAA SABATI
SW
E no te mau tamarii rarahi, e ere anei e toro’a mo’a te
haapiiraa a te Fatu ia ratou ra e te afai
0 te tamarii apî hoi, te ui no ananahi. Tei nia i to’na ra
maitai e i to’na ra ino, te maitai e te ino o te fenua nei,
to'na ïa ora e to’na hoi polie. Tei ia tatou, te feia paari, e
haamana’o e, e taime poto te toe, e faarue
ai i teienei ao.
Na teie ui apî tatou e mono. Na tatou râ e faaineine e e
faaau i taua mau tamarii apî na tatou ra no to ratou toroa
>-
^
tatara i te mau
atu ia ratou î te Metua
ra e
ia
lesu Mesia, ei tamarii, ei
pipi, ei ite mau no’na ra.?
Ua maramarama te tamarii, ua paari ; emeaineine mai¬
tai ratou i te mono ia tatou.
.
'
Nahea râ te faatere ? Na ô :
rahi a mûri a’e.
Eaha ta tatou ravea maitai ? Teie : TE HAAPIIRAA FAA-
Te vai ra te pupu no te mau arenio rii aore â i roaa
ia
“a”. Faataa roa i taua pupu ra i to te mau tama¬
ROO ïa, oia hoi te HAAPIIRAA SABATI e te HAAPIIRAA
ratou te
MAH ANA MAHA.
rii huru paari rii a’e, e na te hoê taeae e aore ra te hoê tu¬
ahine marû roa, e faatere ate ia ratou ra, ma te haapii
Nahea râ tatou i te faatia i te hoê Haapiiraa Faaroo
nounou hia e te mau Faatere e e
tei
te mau tamarii atoa hoi ?
E haamama’o tatou e, ua faatia te Mesia i te mau tama¬
rii rii o te haere mai ia’na ra, e ua haaputuputu
atoa mai
la haaputuputu atoa mai
ta tatou mau Haapiiraa Faaroo i te mau tamarii atoa e tia’i,
te taata paari i pihai iho ia’na ra.
m£w
te toru e te maha mai o te matahiti e tae
noa’tu i te
te mau tamarii paari.
taua mau Haapiiraa Faaroo nei ?
Te
faatia mai nei te Ture Haapaoraa e, na te Orometua, o
tei
Na vai
e faatere
i
tauturu hia e te hoê mau Diakono, e aore ra e te hoê mau
taeae e te mau tuahine maramarama, ta te Ekalesia e
iti no taua
ma-
ohipa ra.
Eiahae mana’o ino no taua toro’a ra,- no te mea etoro’a
rima o te taeae e te tuahine i papu maitai ia’na te Parau
te Atua, e o
mau tamarii
tei riro ei taata marû roa e tei here'i te
rii.
E toroa maitai roa te ueue huero ora no te Parau
i te mau aau apî no ta tatou mau tamarii,
i roto
haapao
maite i te tupuraa. E toroa maitai te aratai maite noa ia
rat^)u na nia i te mau e’a nehenehe roa no te Bibilia. E to¬
roa maitai
faahimene
pinepine ia ratou e te tuatapapa rii i te mau parau nehe¬
nehe roa no te Bibilia, eiaha ratou ia haumani e ia fiu.
No te pupu tamarii paari rii oia hoi tei ite i te taio i te
Bibilia, a vahi atoa i na pupu e too ahuru, too ahuru ma
pae tamarii, e na te mau tauturu o te orometua e faatere,
mai te piiraa i te mau io’a, ete tapa’oraa i tei mairi e tae
noa’tu i te faafaaiteraa’tu i te mau ira va tamau hia, e te
faataioraa i te vahi ta te orometua i faaite mai i te sabati
i mua’e. Faataio atoa i te
mau
tou iaioraa. Ote ravea ïa
e roaa
taio e i te parau
tamarii aore i tere
ta
ra¬
oioi ai ia ratou te ite i te
hape ore i to tatou reo nehenehe no
Ta¬
hiti Nui.
hau roa ïa i te maitai. No reira, a tuu noa ia’na i roto i te
na
maite atu ia ratou i te taio i te reo Tahiti, e te
e
te
hoi te faatia i mua i to ratou aro i te Aroha e te
Mana e te Parau-tia a te Atua e no lesu Mesia.
Ua oti te taioraa, e te haapapuraa
hia te mau reo fifi tei
farerei haere hia, i reira te Orometua e paraparau i te mau
faaite atu i te auraa mau no te vaehauma¬
ni ïa te tamarii. Faatupu râ i te uiui noa i nia i taua va¬
hi ra, faaimi i te mau irava fetri, faapatu, faahimene, faapure ; No te tamarii te rahiraa o te parau, *eiaha no te
pupu atoa ra, ma te
haa 0 tei taiohia ra: eiaha râ e faariro ei a’oraa, e
orometua.
Teie râ, na tatou iho, feia Orometua ete tauturu, e faa¬
ineine maitai na mua, na roto i te taio ete puree te feruri. Eiaha roa tatou ia mairi roa : eiaha’toa ia mairi i
VEA
2
Eiaha e vai iho
noa’tu i te mau tamarii tei mairi ; eiaha’toa e faaino noa ;
te hora.
1.—
Atua, e
penei a’e e nounou noa ratou i te tiaraa faaroo. Auê to ta¬
tou oaoa ia ite tatou ia ratou ia 6 i roto i te pahi ora nei !
Eaha tatou e ore e tuu atu ai i te hoe i to ratou rima apî ?
papu ia ratou te itei te Parau na te
e
Ua ite ratou i te faatere, e ua papu ia. ratou
te to'a aau
pohe no te miti. Eita ratou e afai i te pahi i nia i te ofai.
raa
TE ATI E TE ORA
E tei te tomoraa'tu oia i roto i te
maira ia'ua 7ia lepej'a tino-ahuru,
i
tamati tatou i te [eruri
poto noa i laua parau
aroha rahi, mai te faataa i na parau rarahi e piti :
Te parau no laua ati ra, e ta’na i faatupu
mai.
fua-
tupu mai.
—
ati
MAI?
hoê maa oire iti, farerei maira ia’na na taata oovi
hoê ahuru, i te pii noa raa e: « E te orometua, e
lesu e, e aroha mai ia matou. »
A hi’o na râ tatou i taua na taata lepera ra, e o
vai mâ ratou? Teie la tatou e hi’o nei: Too-iva, e
mau Ati-Iuda
ïa; hoê râ, e taata samaria ïa. E te
maero nei iioi tatou, i to ratou amui-hoê-raa. Aitâ
amui
noa e : e mea au ore te Ati-Iuda e
IX, 46-62) E inaha. i ô ne,i
noa ratou i-4;e haereraa
te piiraa ia’na,' e i ta aniraa. Eaha râ
i te
ô atu ai
al ira noa’tu râ, ia ite tatoue, ua riro
te
Atua
tei taivahia e tatou.
Te ohipa hurü e rahi ta te ora o taua
—
LEPERA
RA I
na
FAATUPU MAI ?
1. — O te haamoêraa ia i te Atua.
le ati i
fuatupu mai ; i teienei râ, e maere à talou i ta te
ora raln o taua na feia ma’i ra- i faatupu aloamai.
] maere noa na tatou i te oiiipa njaere ta
Mai la tatou i ite:
ua
faaora lesu i laua mau feia
oovi; Na to’na aroha le reira
ohipa. Aiia oia i pipiri i laua ora ra! Ua faatia roa oià i te aniraa.
ma’i ra i te hi’oraa e:
mau
feia.
ua mâ roa to ratou lino!
Eaha
taua
te aau o let lala e! ua haamoe ratou iana l
Na roto i to ati, te horo nei ratou aïoa la’na, lia
te pi’o 0
roto râ i te ora,
i to’na e’a: e inaha, tei to’na tomoraa’tu i roto i te
to Samaria? ( Luka
hoê huri
Atua, iaau|i te
te lîoê reo o P auto i to Luietera
te ore e rave hia e ratou, ei faaite i to ra¬
tou mauruuru rahi ia lesu? E inaha! auêffe ino e
Te haere ra o lesu i leriisalema; o to’na ia tere
hopea a pohe atu ai. Na le hiti Samaria i te haere
raa mai, mai le farerei haere i te mau oire rii i nia
nei tatou i faaroo
le
ïa lapa’o
Ua faatupu mai îa i to ratou aiUaeaeraa.
mai ia lesu
i
to lumu
iio
le reira hoêraa e no taua autaeaeraa? Teie ïa; hoè
â to ratou
e aratai i te
Auê ïa ora e! Eaha râ le oaoa d
o TAUA NA LEPERA KA 1 FAATUPU
le 2 ïa o
nei ei e’a ohie e ho’i alu ai tatou i
11.
toi faaorahia e Tesu.
I. — Na oiupa ru mauruuru rahi e piti ta te
o
E riro paha e, ua mau‘a te reira mau haapiiraa i
le
to lesu haereraa
Té parau no laua ora ra, e ta te reira i
no
te hoê pao;
mau ra,
lerusalema, maori râ
na taata lepera tino-ahuru tei horo mai ia’na... e o
—
taa ê
te ali
Te faaile nei o Luka i roto i teienei pene, i
le ealia, i
E tu orometua e lesu e aroha ruai ia ma¬
»? E ere aneiotaua ati nei â?
_n;v ô raa e; E na roto tatou i te pohe rahi e
i le Basileia o te Atua ra.
hoê parau nehenehe roa, e te aroha hoi, tèi tupu
e mea
reo a : ^
rahi. Na’na
tia noa -maira i te atea ê.
1.
ohipa mauruuru rahi la teie ali i
faalupu maij_Auaa laua ma’i peapea rahi, eita roa
'lu paha ï i ratou e ite ia lesu e e imiia’na. E iha
’tura le tumu i horo ai ratou ia lesu, mai te pii i
te
liaapiiraa rahi ta teie aliehaapii mai nei : Na’nae
ume i te taata ia lesu ; iia’n.a e faatupu i te
faaroo
pRfjU i roto ite* aau no te hoê mau taata o rave
IRAVAPARAU.
'LUKA XVII, 12 -
2.
2. — Ua avalai ia ia ratou ia lesu.
tou !
P.
V.
e
Oîe2ïao
te
Maseli XXII. 6 & Timoleo2 III, 14, 15
hoe oire iti, ua farerei
^
faatupu oia i le aroha laeae, i te huri raa
i r.Hfo i te mau patu faataa ê raa. O te taura ïa e
tatou:
taamu faahou liia’i te taata o te taata tei taa ê.
fàaitoito ia ratou e ani faaliou ia ratou, e haere mai.
Araua’e
nei ia
O le haapiiraa rahi teie ta te all.^e haapii
Eiaha ei maniania, ei aroha râ.
haere râ tatou e farerei ia ratou e i to ratou ra mau metua,
e
POROrETANI
te faarue nei ratou la’na !
Ehoaino mâ, eiaha talou ia
faaau i
lepera
no
too-iva, tei ore i mana’o faahou mai ia lesu, i te
taime ora; a faaau râ talou i ta taua taa a iti Sama¬
ria, tei ho’i mai — oia ana’e — ia lesu ei faaile i
to'na aroha e to’na mauruuru rahi,
mai
te faaroo
i na ô ai lesu ia’ua e: A tia, a haere i
tere, ua ora oe i to faaroo !
popu ia’na,
to
Eaha’tura te faaroo? o te ite papu anei e, ua mâ
talou i tatou ma’i, oia hoi te hara? eere ïa! Teie râ;
o te horo mai ia i
tepae avae no lesu, e te pûpùraa
ia tatou iho ia’na ra ! o te reira te faaroo,
»
OP ANI; SALAMO
cm,
S
C. V.
5
ati. E enemi hoi ratou i roto i to ora, e e
autaeae hoi i roto i to ati.
,.I|
r
JT
VÉA
POROrETANI
Poheraa, uafaatia faahouhia oia e lesu Mesia. E i mûri a’e
PARAÜFÂÂÂRA
~Eto Tahiti e, hinaaro anei oé eiahat to nunaa ia pohe
i te A VA
e i
te
afai tino’hia oia i nia i te rà^i e te mau melahi. I
ua
aratai rima lesu Mesia ia'nà i roto i te piha nehenehe o
reira,
hi, e tei arue ia’na ma te tipapa i raro e tae noa’tu i te vatei reira te Terono faahiahia ta te
Atua i faaineine no te haaparahiraa ia’ha. I reira’toa to
UAiNA / Haapae roa ! Faatura’tu oe
ia oe iho, e to hoa e to mau
ua
te ra’i i rotopu i te Tiri’a Rahi Beata e te mau pûpû mela-
mai to Matuita ? Faataa maitai oe i to rnana'o : faarueroa
oe
3
hi teitei roa o te ra’i ;
tamarii e te io’a no to mau
tupuna. E ora îa oe. { Te mau Arii 2, IV, 40 )
lesu Mesia faahei raa’tu ia’na ei Arii Vahiné no te ra’ie te
fenua, e ua farii mai oiai taua mana arii ra ia tia ia’na
te tauturu puai ia tatou i
j
roto i to tatou atoa nei mau ati.
O te huru ïa no ta ratou iritiraa parau
PARAU
RII API
Aita roa ïa taua i ite i tena na parau !
Eiaha r'â oe e peapea, no te mea aita’toa o Ioane i ite,
( Mai te 1 no Epera e tae noa’tu i te 31
no Mati ) : Teie
E toru hanere e ono ahuru
te rahiraa o te moni e mau'a :
oia i its. Ahirî ratou i ite ra, e ore roa ïa ratou e huna
tausani tara. Teie te rahiraa o te moni tei aufau hia a’ene*
i te Taiete i te ava’e no Tiunu ;
Hoê ahuru
ma
noa’e î taua parau faahiahia rahi roa ra. E parau
piti tau¬
haavare
V, i
sani e toru hanere e toru ahuru ma toru tara. Te toe nei
râ o tei faatupu noa hia e-bê Pope Arii ra o H.!EO
â e toru hanere e maha ahuru ma hitu tausani e ono
te matahiti
nere e ono
te
pipi tei aupuru ia Maria e tae noa’tu i to Maria poheraa ;
Oia’toa PETERO ta ratou i parau e, oia te Pope Arii matamua, aita oiai ite; e tae noa’tu ia PAULO,.aita’toa hoi
PARIS. - Te kaamau araa moni no te màtahiti 1921-22:
ha¬
849, ma te faahapa’tu i te Apooraa Rahi
no
te mau Ekalesia no te matahiti 415 o teifaatia e, teiEphe-
ahuru ma hitu tara. (Hagai II, 8)
sia 0
O te huru ïa, e hoa, no taua oroa
TAHITI. ( Orofara ). — Hoê tamaiti o tei fariu mai
i te Evanelia i teie mau mahana-i mairi a’enei,
Maria te poheraa e tei reira to’na hunaraa hia.
rahi
no
te Ekalesia
V.
P.
Katorika ra. E oroa hairesi ïa.
ëo tei ba-
petizo hia, ua mairi atura to’na taoto hopea e ua reva i te
Atua ra.
Ua parau hia e. e raau apî tei tae mai e ua
tamrtahiaji
nia iho' i te tahi mau taata. Aué te mauruuru
rahi e, ia
manuia noa’tu taua raau ra!
MOOREA. - I te,27
vaa.
no
TE HOE TERE FAATUPURAA
Tiurai, i painu ai i reira te hoê
EVANELIA 1 RURUTU MA.
Ua tii hia e te mau tamarii no Témae, e inaha, e ti"
A hi’o na i r<)to i te Vea Porotetani no Tiurai 19êl
pohe, aita râ i ino,. O TERAI, diakono tahito ïa. Ua huna hia oia i reira. (Mataio XXV. 13)
no
taata to roto. Ua
'
1 le mahana maa, 14 no Atete, to matou ia faaino te farereirâa i te ME i Averà. Eau ite
nein-u’aa
TE 15 NO ATETE t*
.* sAbati
farani*
Ua ui mai nei te hoê ïaniaiti Faehau ia
tani i te auraa no te Tapati Farani i faatumu
Vea Porotehia i te 16
Atete, mai te faaite papu mai i to’na mauruuru rahi i
Tiurai o tei nenei hia i roto i te Vea no
te avae Tiurai, e ua hinaaro oia ia haamaramarama hia te
taata’toa ite tumu i faariro hia’i tauamahana 16 no Ate¬
hora 3 i le ahialii i faarue ai matou- to le Tomite- i
te oire ra o Moerai. E meahauahana roa taua tere
ra: ua amui hia le Hau Arii o le Hau Evanelia i
roto i taua maitiraa ra. Ua ahuru paha matou: i te
arii hoi o Epaliana, te orometua o Tumatauru, e te
hoê mau auvaha no le pae o te Ekalesia e no te
pae 0 te mau feia toroa a te Hau. Na nia ana’e ma¬
tou i te puaahorofenua; e hapefiia e nuu puaaho-
no
rofenua i te
te parau no te 14 no
papu roa to matou farii raa hia e to Averà i roto i
te fare rahi ra a signa. E ia oti te pure no te tare-
te ra ei Tapati Farani.
Teie te pahonoraa a Vea Porotetani : Ua tia roa !
te reira mahana i faaite hia i roto i
Aore
te mau parau tuata-
litapouraa i ô mai, i Averâ. E mea
reiraa, to matou ia tamaaraa. E viti vjti rahi to tmia
oire ra no te mau ohipa no te pae o te lino, e ua
maere matou- te hoê mau popaa- i te nehenehe o
le mau raveraa maa. Ei tapao atoa no te vilivili
e
papa no Farani, e oroa noa iho te. reira na
te ineine no te
tino raahia i nia ite ra’i.
I te 15 no Atete, e sapati rahi ia; o te mahana ia
i i'aaau-atea-hia e lehova ei oaoa raa ei fanao raa
te Haapaoraa
Katorika ei Haamanaoraa’tu i to Maria hopoi
Teie tei faaite hia i roto i te Raanuu na te Varua : Eita
te tino o te Metua Vahiné o te Atua e nehenehe ia vai ta-
huti noa. No reira, e toru mahana i
mûri a’e i to’na
ra
pae o te varua.
rahi o te mau ohipa i opua hia i taua mahana ra, ua amui hia te Oroa Euhari i te pureraa poipoi; ua vai iho hia te mau ba-
no
taua paroita ra. No le
VEA FOÎJOTEfANI
4
petizoraa no te laime avatea. Ua faaau liia le oroa
Me no te area i ropu i te imreraa avatea e te jiuro
raa aliialii... e ei opaniraa no laua mahana rahi ra,
e tuaroi iaiei faatupu hia i rolo ia signa.
Eita roà’tu e moô ia matou te ruperupe rahi e te
rnahanahana o taua sapati ra; te pueraa pipi i rolo
i te hiero rahi ilERusALE.MA! e te oroa eupliari i
lere hia i reira."Auê te tara e te
lai i te mau taala fare nehenthe, e anre ra mai
oti le aufauraa.
faa-
hanahana o taua
putiiputuraa matainuao le l'ikalesia no lesuMcsia!
pureraa avatea lioi! Auê ia pu'reraa rahi taata. üa î maiiai taua fare rahi ra; e ua hope te mau
unauna’toa a te mau valiine e a te mau tane, e a te
E
itoito, e te haamaile
faahapa i le feia mana'o faalau, tei taolo noa i roto
i le repoète hupehupe. E pili hi‘npo‘a raa i te matahiti hoê; i le rnatahiti-apî, e i te ava‘e no Me, ia
faaitoito i te mau feia mana‘o
te
Ote oro'a ïi ta matou i farerei raaitai i Averà e
i
A4,iti ei Mocrai lioi. Ua iiaainatahia laua hi‘opo‘a
raa ra
i le poipoi (liora 9) e tae imaTu
te ahialii,
i le hora 3 i
mri te tomo maite matou i rolo i te mau
utuafare atoa. Tei reira hoi te fatu uluafare e la’na
felii atoa i le tiair m i
'l'omite mai
ine-
tamarii, mai-te lapuae avae einia roa i le upoo! Auê lo matou oaoa i to matou farerei raa i te
mau liimene arue mau tei Eiaineine hia notehaamoriraa i te Atua na roto i taua pureraa rahi ra !
Eeiaha ana’e te reira! Te oroa-Me rà! Ahiri e nehenehe ta matou e faatia luaite i te huruotauaoroa ra; lo’na \iliviti rahi, to’naoaoa, jjju-na tara,
e to’na manuia! Mai te aufauraa a te mau lama-rii, tae noa’tu i ta te mau amuiraa rarahi, e ta te
Tomite! Ua maere matou i te tere rahi o taua oroa, tei mana’o hiae, e.tae roa p iha i te pô, e inaha, aitâ iafate hora maha, to'na ia oliraa. Te huru
teie id'; e 710 tara e te raera i haaputu hia mai
te aau hoê e te horoa mau, i taua taime ra, no te
faatupu raa i le Ëvanelia no lesu i roto i teie nei ao.
E te luaroiraahoi, i te pô o taua sapaM ra!(Hebera xu, 1) Ua lupu to matou rnahanahana rahi i
te farerei faahouraai te hoè rave raa rahi papu,
ia au i tei màtau hia e to Enrutu iho. Ua oaoa ra¬
hi matou i to matou hi’o raa i te itoilo o le mau lamarii tae noa’lu i te mau feia lauroarea; ua mauruuru atoa matou i te faarooraa i te mau hinn ne
mau
tefenua, te mau “himene-maluturaa’h Ua
tu‘i te pô i faaoti ai matou.
hoi no to te Tomite haapapuraa i te Iruru o te faaearaao lo te utuafare. Tei oti i le fd;upoii)o hia, e
mau
lumuo
tealea; ua parai hia te
mau punu i le peniapi; ua
papa'i. I rotoi taua mau fa¬
ua liope te mau peu rii e oaoa’i te mata e
na reira’loa liia
re
ra,
te mau
hotatara’i le aau
o
le
mau papaa : aita e.taata
mai to Rurutu no to hamani lifaifai, e te velii tue
ru‘:i, e le po‘ue, e te laup^o e rave rahi te huru l
Ua uavnt'i atoa te mau hoho‘a i nia i te mau papa‘i
fare :
tloho'a-Bibilia, Hohô‘a-oire
le Tamah
no
Rahi.
I nia i te
reira, maori râ te hi’opo'-a
raa i te maufai-e no Averà. E ohipa tumu roa te¬
ie i Rurut-u. Na te Apooraa Tuhaa i luu i le reira
Tureinia i te ferma taatoa, ei rave'a no te faaapi
farerei i
taliito e ei faaunauna raa i te mau uluafare atôa. E i to matou
hi'o raa, no te mau orometua no Rurutu i mau mailai ai taua Ture ra e i manal. Hou to rarou taeraa
mai i nia i te fenua; ua parau hia e : e-, mea Jiuru
repo e te hupehupe te rahiraa o te mau utuafare
atoa. Te fare niau, te ali'a ohe, e le tahna aretu, o
le haapa'o raa tumu lia i te reira tau. faaoti alura
na orometua i te hoê ture rahi, mai te haamana hia
e te Apooraà-Tuhaa, maori ra e : e hi‘opo‘a hia to
mau fare atoa no na oire e te hoê Tomite tei maili
hia i rotopu i le hui-arii e te hui-mana, e te mau
orometua; o'na taua tomite ra e hi‘opo‘a, mai te
îaahou raai te mau liaapa,o raa rii
papaa, Hoho‘a
airaa maa, ua
mau
faaineine aloa te taala tare' i te hoê
monamona, ei
mau
maa
rii
tusia no to ratou aau tae !
Eiaha rà mai te mea ra e, o to rcira ana‘e
ohi¬
pa a te Tomite, maori ra ; m hi'opp'a noa i to hu¬
ru
raa
rapaeo le tare; ua faaau atoa hia tehoêhi‘opo'a'
laa ô : le huru ro'o o te aau o lo le utuafare.
ua riro leie mau tere i rolo i fera utua¬
i fera uluafare ei rave‘a api e te nehenehe
Oii mau !
fare
Ici
I le Montre, 16 na Atete, e ohipaapi roa
te
E fare ofai te pacau rahi; un faaapi hia lo ralou ahu
e
ore
! Tei ô i roto i te Ekalesia e tei orel.
oti i le faalaa e tei orel.
ia matou i
te
ino raln. Ua tupu le mahan thana rahi o te aau i
le farerei raa i te unauna ruhi o laua mau fare ra.
.
..
Tei
etc. etc.
Riro atura taua mau tere ra ei tere Ëvanelia mau!
1 le hora 3 i le aiiiahi, i mûri iho
i ie lamaaraa
rahi
hopea, ua puuiputu mai le Paroha taatoa i le
’vahi hoê, no te faaroo raa i te huru o te mau maTomite, e no te faaotiraa i te pureraa hope‘a, ataaôalu ai le mau 'l'omite.
na'o 0 te
Ho’i alura matou i Moerai mai le haamailai i te
Atua no le mau ohipa ruperupe rahi ta matou i fa¬
rerei i Averà,
mai te mahana maa mai e tae mai ai
i taua monire ra. E Ekalesia
ito rahi taua Ekalesia
no
ra l -ti'e
mana‘o hoê
te ito¬
vai* nei te mau ailo
e
lesu Mesia i reira, i raro a‘ei te faalere
raa
liviti rahi no te orometua rà o Mauore!
(
Te vai atura i muré iho)
G. VERNIER
Jmp.
de
L'pCÉANIE, P^US DES BCOLES
vi-
Fait partie de Vea Porotetani 1921