EPM_Vea Porotetani_192109.pdf
- Texte
-
Te 19
O
N° 3
te matahiti.
e
nhi
e
1921
Porotetani
¥ea
Aita’tii
TETEPA
ti.m î te taata’toa îa hâainaii maori râ
Mesia
ra o
lesu.
o
toi liaamau hia rà,
oia lioi te
( I Korinetia fll, il )
9lSSiSSSSSSSSSS:î:SSS»sSSS'SSSSSSSSSSSSS£SSSSSSSSSSS&SSSSiSSSSSSSSSSSS8SSSSSSSSlSSëSSSSSSSSSë^
E. é^BNNE. Càéraîfat»
Û. fVIÛRËAü.
Hoo i te matahiti hoe
1 tara
:
,
ifïSSSSSSSSÿSSSSSSSSS&^SSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSiÿSSSSSSSS&ièSSSSSSSSSSSSSSSSSS!^
ANANAHI
NO
EKALESIA
TE
TE HAAPIIRAA SABATI
0 te tamarii apî hoi, te ui no ananahi. Tei nia i to’na ra
maitai e i to’na ra ino, te maitai e te ino o te fenua nei,
to'na ïa ora e to’na hoi polie. Tei ia tatou, te feia paari, e
faarue ai i teienei ao.
Na tatou râ e faaineine e e
tamarii apî na tatou ra no to ratou toroa
haamana’o e, e taime poto te toe, e
Na teie ui
apî tatou
faaau i taua
mau
E
>-
^
SW
no
te
mau
tatara i te
tamarii rarahi, e ere anei e toro’a mo’a te
haapiiraa
mau
atu ia ratou î te Metua
pipi, ei ite
Ua
e mono.
mau
Fatu ia ratou ra e te afai
lesu Mesia, ei tamarii, ei
ia
no’na ra.?
maramarama te
tai ratou i te
a te
ra e
mono
tamarii,
ua
paari
emeaineine mai¬
;
ia tatou.
.
'
rahi
a
Nahea râ te faatere ? Na ô
mûri a’e.
Eaha ta tatou
maitai ? Teie
ravea
ROO ïa, oia hoi te HAAPIIRAA
MAH ANA MAHA.
:
TE HAAPIIRAA FAA-
SABATI e te HAAPIIRAA
tei
Nahea râ tatou i te faatia i te hoê Haapiiraa Faaroo
nounou
hia
e
hoi ?
te mau Faatere e e te mau tamarii atoa
E haamama’o tatou e, ua faatia te Mesia i te mau tama¬
rii rii
o
te haere
mai ia’na
ra, e ua
haaputuputu atoa mai
paari i pihai iho ia’na ra. la haaputuputu atoa mai
ta tatou mau Haapiiraa Faaroo i te mau tamarii atoa e tia’i,
m£w te toru e te maha mai o te matahiti e tae noa’tu i te
te taata
te mau
tamarii paari.
Na vai
e
faatere i
taua mau
faatia mai nei te Ture
tauturu hia
taeae
e
iti
taua
no
te
e
roa
rima
na
o
te
mau
tei
mau
tuahine maramarama, ta te Ekalesia e
ma-
ohipa
Diakono,
o
te hoê
e aore ra e
ra.
no
taua toro’a ra,- no te mea etoro’a
ïa i te maitai. No reira, a tuu noa ia’na i roto i te
te taeae e te tuahine
Atua,
e o
i papu maitai ia’na te Parau
tei riro ei taata marû roa e tei here'i te
tamarii rii.
E toroa maitai
te ueue huero ora no te Parau
i roto
mau aau apî no ta tatou mau tamarii,
e te
haapao
maite i te tupuraa. E toroa maitai te aratai maite noa ia
rat^)u na nia i te mau e’a nehenehe roa no te Bibilia. E to¬
maitai hoi te faatia i
Mana
e
te pupu no
te mau arenio rii
aore
i taua pupu ra
i to te
roa
â i
roaa
mau
ia
tama¬
rii huru paari rii a’e, e na te hoê taeae e aore ra te hoê tu¬
ahine marû roa, e faatere ate ia ratou ra, ma te haapii
maite atu ia ratou i te taio i te reo Tahiti, e te faahimene
pinepine ia ratou e te tuatapapa rii i te mau parau nehe¬
nehe roa no te Bibilia, eiaha ratou ia haumani e ia fiu.
No te pupu tamarii paari rii oia hoi tei ite i te taio i te
Bibilia, a vahi atoa i na pupu e too ahuru, too ahuru ma
pae tamarii, e na te mau tauturu o te orometua e faatere,
mai te piiraa i te mau io’a, ete tapa’oraa i tei mairi e tae
noa’tu i te faafaaiteraa’tu i te mau ira va tamau hia, e te
faataioraa i te vahi ta te orometua i faaite mai i te sabati
i mua’e. Faataio atoa i te
tou iaioraa. Ote
taio
e
ravea
i te parau
hape
ïa
ore
mau
e roaa
tamarii
aore
i tere
ta
ra¬
oioi ai ia ratou te ite i te
i to tatou
reo
nehenehe
no
Ta¬
Ua oti te
taioraa,
e
te haapapuraa
hia te
pupu
atoa ra,
haa
tei taiohia
0
ma
te faaite atu i te
ra:
eiaha râ
e
fifi tei
i te mau
mau reo
farerei haere hia, i reira te Orometua e paraparau
auraa mau no
te vae-
faariro ei a’oraa, e hauma¬
ni ïa te tamarii.
roa
i te
roa
ra
“a”. Faataa
hiti Nui.
Eiahae mana’o ino
hau
Haapaoraa e, na te Orometua,
te hoê mau
mau
Haapiiraa Faaroo nei ? Te
Te vai
ratou te
:
te Parau-tia
a
mua
i to ratou
aro
i te Aroha
te Atua e no lesu Mesia.
e
te
hi ra,
pure ;
Faatupu râ i te uiui noa i nia i taua va¬
faaimi i te mau irava fetri, faapatu, faahimene, faaNo te tamarii te rahiraa o te parau, *eiaha no te
orometua.
Teie
râ,
na
ineine maitai
ri.
Eiaha
tatou iho, feia Orometua ete tauturu, e faa¬
na
roa
i te taio ete puree te ferumairi roa : eiaha’toa ia mairi i
mua, na roto
tatou
ia
VEA
2
râ. Eiaha e vai iho
tamarii tei mairi ; eiaha’toa e faaino noa ;
noa’tu i te
mau
i to ratou ra mau metua,
e fàaitoito ia ratou e ani faaliou ia ratou, e haere mai.
Araua’e e papu ia ratou te itei te Parau na te Atua, e
penei a’e e nounou noa ratou i te tiaraa faaroo. Auê to ta¬
tou oaoa ia ite tatou ia ratou ia 6 i roto i te pahi ora nei !
Eaha tatou e ore e tuu atu ai i te hoe i to ratou rima apî ?
Ua ite ratou i te faatere, e ua papu ia. ratou te to'a aau
haere râ tatou e farerei ia ratou e
1.—
no
O le
Eiaha ei maniania, ei aroha
te hora.
pohe
POROrETANI
te miti.
Eita ratou
e
afai i te pahi i nia i te ofai.
Maseli XXII. 6 & Timoleo2 III, 14,
V.
tatou:
i
taamu faahou liia’i te taata o te taata tei taa ê.
2.
noa
rahi. Na’na
XVII, 12 - E tei te tomoraa'tu oia i roto i te
iti, ua farerei maira ia'ua 7ia lepej'a tino-ahuru,
i le
nehenehe roa, e te aroha hoi, tèi tupu i
lerusalema, maori râ
lepera tino-ahuru tei horo mai ia’na... e o
ealia, i to lesu haereraa
E riro
mau
11.
[eruri poto noa i laua parau
aroha rahi, mai te faataa i na parau rarahi e piti :
laua ati ra, e ta’na i faatupu
mai.
2.
Té parau no laua ora ra, e
—
ta te reira i fua-
tupu mai.
I.
Na
—
ati
MAI?
—
to’na tomoraa’tu i roto i te
hoê maa oire iti, farerei maira ia’na na taata oovi
hoê ahuru, i te pii noa raa e: « E te orometua, e
i to’na e’a: e inaha, tei
lesu e, e
A hi’o
aroha mai ia matou.
na
râ tatou i taua
vai mâ ratou? Teie la tatou
na
e
»
taata
lepera ra, e o
hi’o nei: Too-iva, e
Ati-Iuda ïa; hoê râ, e taata samaria ïa. E te
maero nei iioi tatou, i to ratou amui-hoê-raa. Aitâ
mau
nei tatou i faaroo
to Samaria?
e mea
te
amui
noa e : e mea au ore te
Ati-Iuda
e
( Luka IX, 46-62) E inaha. i ô ne,i
noa ratou
le 2 ïa o
le
aratai i te Atua, iaau|i te hoê huri
reo o P auto i to Luietera i te
i te pohe rahi e ô atu ai
Te
—
1.
]
tei taivahia
ra,
e
e
ho’i alu ai tatou i
te
tatou.
ohipa hurü e rahi ta te ora o
RA I
Atua
FAATUPU MAI
taua
na
?
O te haamoêraa ia i te Atua.
—
maere noa na
tatou i te
oiiipa njaere ta le ati i
; i teienei râ, e maere à talou i ta te
taua na feia ma’i ra- i faatupu aloamai.
fuatupu mai
ora
raln
o
Mai la tatou i ite:
faaora lesu i laua
ua
mau
feia
oovi; Na to’na aroha le reira
ohipa. Aiia oia i pipiri i laua ora ra! Ua faatia roa oià i te aniraa.
ma’i
ra
ora
e! Eaha râ le oaoa d
i te hi’oraa
e:
ua
mâ
roa
taua
mau
feia.
to ratou lino! Eaha
lapa’o te ore e rave hia e ratou, ei faaite i to ra¬
tou mauruuru rahi ia lesu? E inaha! auêffe ino e
ïa
Ua faatupu mai îa
i to ratou aiUaeaeraa.
Te haere ra o lesu i leriisalema; o to’na ia tere
hopea a pohe atu ai. Na le hiti Samaria i te haere
raa mai, mai le farerei haere i te mau oire rii i nia
1.
o
paha e, ua mau‘a te reira mau haapiiraa i
al ira noa’tu râ, ia ite tatoue, ua riro
Auê ïa
oiupa ru mauruuru rahi e piti ta te
o TAUA NA LEPERA KA 1 FAATUPU
aroha ruai ia ma¬
e
te lîoê
nei ei e’a ohie
LEPERA
toi faaorahia e Tesu.
Te parau no
lesu
te hoê pao;
te ali
-maira i te atea ê.
tamati tatou i te
e
no
_n;v ô raa e; E na roto tatou
i le Basileia o te Atua ra.
TE ATI E TE ORA
taata
taa ê
raa
Te faaile nei o Luka i roto i teienei pene,
na
e
aneiotaua ati nei â?
ere
liaapiiraa rahi ta teie aliehaapii mai nei : Na’nae
ume i te taata ia lesu ; iia’n.a e faatupu i te
faaroo
pRfjU i roto ite* aau no te hoê mau taata o rave
hoê parau
le
»? E
te
E tu orometua
reo a : ^
tou !
P.
Ua avalai ia ia ratou ia lesu.
ohipa mauruuru rahi la teie ali i
faalupu maij_Auaa laua ma’i peapea rahi, eita roa
'lu paha ï i ratou e ite ia lesu e e imiia’na. E iha
’tura le tumu i horo ai ratou ia lesu, mai te pii i
'LUKA
tia
—
Oîe2ïao
te
15
IRAVAPARAU.
hoe oire
^
r.Hfo
haapiiraa rahi teie ta te all.^e haapii nei ia
e faatupu oia i le aroha laeae, i te huri raa
i te mau patu faataa ê raa. O te taura ïa e
i-4;e haereraa mai ia lesu
piiraa ia’na,' e i ta aniraa. Eaha râ to lumu
i
iio
le reira hoêraa e no taua autaeaeraa? Teie ïa; hoè
ati. E enemi hoi ratou i roto i to ora, e e
autaeae hoi i roto i to ati.
pi’o 0 te aau o let lala e! ua haamoe ratou iana l
Na roto i to ati, te horo nei ratou aïoa la’na, lia
te
roto râ i te ora,
te faarue nei ratou la’na !
Ehoaino
mâ, eiaha talou ia faaau i no lepera
i mana’o faahou mai ia lesu, i te
taime ora; a faaau râ talou i ta taua taa a iti Sama¬
ria, tei ho’i mai — oia ana’e — ia lesu ei faaile i
too-iva, tei
ore
to'na aroha
e
popu
to
ia’na, i
tere,
to’na
na
mauruuru
rahi,
mai
te faaroo
ô ai lesu ia’ua e: A tia, a haere i
i to faaroo !
ua ora oe
Eaha’tura te faaroo? o te ite papu anei e, ua mâ
talou i tatou ma’i, oia hoi te hara? eere ïa! Teie râ;
o te horo mai ia i
tepae avae no lesu, e te pûpùraa
ia tatou iho ia’na ra ! o te reira te faaroo,
»
OP ANI;
SALAMO
cm,
S
C. V.
5
â to ratou
,.I|
r
JT
VÉA
POROrETANI
Poheraa, uafaatia faahouhia oia
PARAÜFÂÂÂRA
ua
hinaaro anei oé eiahat to nunaa ia pohe
Matuita ? Faataa maitai oe i to rnana'o : faarueroa
mai to
oe
i te A VA
ia
oe
iho,
tupuna. E
e,
hoa
e to
îa
ora
Haapae roa ! Faatura’tu oe
tamarii e te io’a no to mau
{ Te mau Arii 2, IV, 40 )
e to mau
oe.
fenua,
farii mai oiai taua
e ua
RII API
Aita
-
Te kaamau
te rahiraa o
araa
moni
no
te màtahiti 1921-22:
tae noa’tu i te 31 no Mati ) : Teie
te moni e mau'a : E toru hanere e ono ahuru
Epera
te 1 no
e
tausani tara. Teie te rahiraa
o
te moni tei aufau hia a’ene*
i te Taiete i te ava’e no Tiunu ;
Hoê ahuru
piti tau¬
Te toe nei
â e toru hanere e maha ahuru ma hitu tausani e ono ha¬
nere e ono ahuru ma hitu tara. (Hagai II, 8)
sani
e
ma
toru hanere e toru ahuru ma toru tara.
TAHITI. ( Orofara ).
—
ua
mairi atura to’na taoto hopea
e ua reva
mana
no
arii
ra
ia tia ia’na j
mau ati.
ta ratou iritiraa parau
ïa taua i ite i tena
na
peapea, no te mea
oe e
O te huru ïa, e hoa, no taua oroa
Hoê tamaiti o tei fariu mai
a’enei, ëo tei ba-
Katorika
i te Evanelia i teie mau mahana-i mairi
petizo hia,
melahi. I reira,
parau !
aita’toa o Ioane i ite, te
pipi tei aupuru ia Maria e tae noa’tu i to Maria poheraa ;
Oia’toa PETERO ta ratou i parau e, oia te Pope Arii matamua, aita oiai ite; e tae noa’tu ia PAULO,.aita’toa hoi
oia i its. Ahirî ratou i ite ra, e ore roa ïa ratou e huna
noa’e î taua parau faahiahia rahi roa ra. E parau haavare
râ o tei faatupu noa hia e-bê Pope Arii ra o H.!EO V, i
te matahiti 849, ma te faahapa’tu i te Apooraa Rahi no
te mau Ekalesia no te matahiti 415 o teifaatia e, teiEphesia 0 Maria te poheraa e tei reira to’na hunaraa hia.
roa
Eiaha r'â
PARIS.
mau
puai ia tatou i roto i to tatou atoa nei
O te huru ïa
( Mai
lesu Mesia. E i mûri a’e
te
aratai rima lesu Mesia ia'nà i roto i te
te tauturu
PARAU
e
e
te ra’i i rotopu
i te UAiNA /
e
afai tino’hia oia i nia i te rà^i
piha nehenehe o
i te Tiri’a Rahi Beata e te mau pûpû melahi, e tei arue ia’na ma te tipapa i raro e tae noa’tu i te vahi teitei roa o te ra’i ; tei reira te Terono faahiahia ta te
Atua i faaineine no te haaparahiraa ia’ha. I reira’toa to
lesu Mesia faahei raa’tu ia’na ei Arii Vahiné no te ra’ie te
ua
~Eto Tahiti
3
E
ra.
oroa
rahi
no
te Ekalesia
V.
P.
hairesi ïa.
i te
Atua ra.
Ua parau
hia
e. e raau
apî tei tae mai
tamrtahiaji
e ua
nia iho' i te tahi mau taata. Aué te mauruuru
rahi
ia
e,
manuia noa’tu taua raau ra!
MOOREA.
vaa.
no
-
Ua tii hia
I te,27
e
te
TE HOE TERE FAATUPURAA
Tiurai, i painu ai i reira te hoê
tamarii no Témae, e inaha, e ti"
EVANELIA 1 RURUTU MA.
no
mau
A hi’o
pohe, aita râ i ino,. O TERAI, diatahito ïa. Ua huna hia oia i reira. (Mataio XXV. 13)
taata to roto. Ua
kono
'
na
i r
Fait partie de Vea Porotetani 1921