TOREA_N_013_1938_Me.pdf
- Texte
-
MATA
ML: 1938
HIHI i3.
REA
ROO I TE MATAHITI HOE: E MAHA TARA — E
FRANÇOIS HERVÉ,
2
FARANE I TE VEA HOÊ
Directeur-Gérant
O te huru o te tereraa o te 10 nei
Ua tupu i teie mau tau, te hoê mau tauiraa rahi i nia i te tereraa
o te mau Patireia rarahi, o te au ia matou ia faaite atu.
I mua roa, teie ia : I nia i te hoê mau faaauraa o tei tupu i rotopu
i te Hau Peretane e o Italia, o tei faaautalioê i teienei na Patireia,
tupu atoa ihora i rotopu ia Farani e o Italia te paraparauraa, e o te
mana`ohia nei e, e riro atoa paha ia, temu.here faahou araua iho o
Farani e o Italia, mai mua ra.
Te hinaaro puai-roa ra, o Italia ra, o te fariihia ia ta'na rê i te fenua Etiopia. Te hinaaro tumu mau nei oia, e ia faatura te mau taata
mana, mono i te Patireia o te mau Hau êê, i te Arii no Italia, ei Emepera mau no Etiopia, mai tei haamanahia e Mussolini i te riroraa-mai
ia'na te rê i nia i taua fenua ra. E ia manaô-noa-hia ra, e au mau la,
ia Farani ia piri atu i teienei hinaaro, no te imiraa'tu, ia auhere faahou mai o Italia.
Mai te haereraa o Elemani e haru-mai ia Oterita, ei fenua i raro
a`e i ta'na faatereraa, tupu ihora te aau-toetoe e te huruêraa o Italia i nia i to'na hoa o Elemani. Te ataata nei, o Italia i te mau hinaaro maha-ore o teienei Patireia-amui no'na nei, âuanei e haere roa'i
to'na mau hinaaro i nia i te mau fenua no te pae o te Hiti-o-te-Ra o
Europa, e a riro atu ai i ino no Italia a muri a`e.
Noa'tu te tere hanahana o Hitler i Roma, i na mahana aenei, e te
mau faahanahanaraa rarahi tei tupu no'na, mai te mea ra la e, ia
hiôhia, e aita roa te mau autahoêraa paari i tupu no nia i te pae NuuTama`i, i rotopu ia Italia e o Elemani. Noa'tu â atoa te mau parau
faahiahia o tei hohorahia i roto i teienei farereiraa, no te faatumu
raa ei hoê noa iho ia Roma e o Berlin. aita roa te mau faatere rara
hi o te Nuu no na pae piti o na fenua nei, i autahoê maitai, mai tel
tupu i rotopu ia Farani e a Peretane.
I te mahana e papai ai o Farani, mai ta Peretane, i te parau autak~.oêraa e o Italia, na nia ra i te tupu maitai o te mau faaauraa, ei
ISMIO•s••
TÕR1ilA
maitai no te tahi pae e te tahi pae, i te reira ia mahana, e nehenehe
ai ia parau, e vahi rahi tei roaahia i nia i te titauraT, ia roaa-mai te
hau ï nia i Europa. E ia mana`ohia ra, ua fatataroa taua mahana ra
i teienei.
Na roto i ta tatou nei Vea Torea i maid aenei, ua faataa-papu maitai atu matou ia outou e te fenua Teheto :Tchéco-Slovaquie), e fenua
ia o tei tupu-faahou-mai i muri iho i teienei tama`i i main aenei (e
Hau iho â i mua ra), mai te ravehia, te hoê vahi i Elemani e mai te
faaitihia te fenua Oterita, te vai ra ihoa Ia te hoe rahiraa taata Elemani e parahi ra i taua, fenua nei, Te hinaaro ra te hoê pae iti o taua
mau taata nei, ï te hoi I raro a`e i te faatereraa a Hitler, mai te ani
atu ia'na e ia haere mai oia e haru i taua fenua e parahihia nei e ra}tou, i Teheto (Tchéco-Slovaquie).
Ua faatia te Faatere-Hau o Teheto i te hoê mau vahi e hinaarohia e teie nei mau Elemani, mai te faatura ra ratou i to'na fenua.
Te mau taata mana, mono i te Patireia o Farani e o Peretane e noho
ra i taua fenua nei, i te oire pû ra o "Pragues", ua turu puai raua
i te mana`o o te Faatere-Hau i teie fenua, i ta'na faaueraa-vi-ore
i nia i teienei mau Elemani e noho nei i to'na fenua.
AIETF ATIMAONO
( iiamaniraa Tih®ta
E to te fenua nei, haamana`o tatou i te tauturu maitai i
teie nei Taiete, na roto i te hoo-mai i ta ratou tihota.
E ;mea tiâlroa ia tatou ia na reira, no te mea, te tauturu
ra teie nei Taiete i te taata no te fenua nei, mai te rave
i te hoê rahiraa taata rave ohipa e te faatupu hoi i te hoê
ohipa faahiahia i to tatou ai `a nei.
No reira ia hoo tatou i te tihota, e ani ihoa i te tihota
Atimaono; eiaha to te tahi fenua ê atu.
Avaava ovirihia "MARVELS"
Noa'tu e tei hea oe, i Papeete e aore ra í te Mataeinaa,
a ani noa'tu i te mau fare-toa i teia nei avaava ovirihia
" Marvels"; e te vahi faahiahia roa'tu ia puhipuhi oe e ô
mai te mau opuaraa maitatai i roto i to oe upuo e te mama
hoi te hoo.
TOREA
Te aarner iti o te
( Te tucltiraa teie
o te aamu, i haamatahia i te Hihi 12 )
Lana mimi na'na ra, ma
Ataata noa atu ra teie nei tamaiti i
i te faaroo i te parau a tau
te parau e, a tamata noa ana vau
e parau nei.
ne! mimi penei a`e hoi e, e tupu ihoa te ohipa ta'na
te tiaâ-poiti ta'na i ani mai.
E inaha ua horoa atu ra í te pute e
Oomo ihora taua mimi na'na nei i te tiaâ-poiti ! horoa hia'tu
ra te huru, e ua
e ua faanehenehe ihora ia'na mai te liaiuafaaapu
taoto atu ra mai te hoê
haere atura i roto i te ho"e faaapu rahi e
oia a haavare pohe ai, ua faalneine
taata o tei pohe roa, hou We
o te pute mai te
noa Oia i ta'na pute, ua faahamama i te auaha
e te
tuu atu i roto i taua pute ra i te tahi mau huahua faraoa
mai te taamu i te hoê taura faamahemo
tahi mau huahua hamu e
mai ai oia i te hopea
i nia i te auaha o te pute e a tapea noa
o te taura i roto i to'na rima.
e
Aita rea i maoro roa, inaha te haere mai nei te hoê rapiti
ua haafatata maira i pihai iho i teie nei pute e ua tomo atu ra
i roto e ua mau atu ra i roto i teie nei herepata.
Rave ihora teie nei mimi tiaâ-poiti i teie nei rapiti e ua taparahi
ihora e ua parau ihora e:
E hopoi vau i teie nei rapiti na te Arii.
te Arii, ma te parau atu e:
E ua haere atu ra oia i te aorai o
Te Arii e, teie te hoê rapiti no roto I te faaapu, ta te tamaiti
hopoi mai na oe.
huiarii ra o Carabas, to`u fatu, i faaue mai e, e
o oe te hoê
A parau atu i to oe fatu e, te parau maira te Arii:
a faaite atu oe i to`u mauruuru
taata o tei hau roa i te maitai, e
rahi ia'na.
Ia tae ! te tahì tau na mahana i muri mai, ua hopoi faahou
E i mur! mai ua
atura te Mimi-tiaâ-poiti i te rapiti na te Arii.
hopol atu 1 te manu. Rave rahi na ava'e i to'na na reira noa-raa.
e
Ua tupu hoi te mauruuru rahi o te Arii i teie nei mau rapiti
e taata
te manu o tei hopoi-noa-hia atu na'na, no te mea hoi
manu, e tu+
arapoa rain teie nei Arii i te amu i teie nei mau
manu.
ite mau hoi to'na i te tunu i teie nei mau
noa atu
Area i te fatu o teie nei mimi-tiaâ-poiti ra, te haere
moni faahou„ aita a`e te tahi a`e
ra ia i te veve-roa-raa. aita e
ra e, te va! ra
mea e ua fiu i te faaoromairaa e te parau noa
te mahana e pohe ai au no te poia. Aita oia ! tiaturi faahou i
te parau a taua mimi-tiaâ-poiti na'na ra. Aita ihoa ra o!a e faariro
4
TORIJA
nei i te mau parau a taua mimi na'na ra
ei parau mau. Nahea
hoi ta tau
nei mimi e nehenehe ai ia haarnaitai ia maua, inaha
aita hoi o'na iho e ,maitai a`e ra ia'na iho.
Ia tae ra i te hoê mahana, i
to'na hi`oraa atu i to'na fatu ua
hepohepo roa, aita atu e faaoromai toe,
ua parau atu ra e:
Tau fato e, ua fatata roa í
te taime e tupu ai.
Ua pahono ato ra taua tamaiti nei e, e ua faaineine vau i
to`u
nei puohu no te reva i te tahi vahi
ê roa a imi atu ai i te ora
na nia i te aratia o teie nei poromu.
Pahono atu nei taua mirni na'na no e, eiaha oe e haere
a faaroo
mai oe í tau mau
parau e parau atu nei ia oe, o to oe teie ora.
A hi`o na oe, te ite ra oe i
tera anavai rabi pape e tahe ra i te
atea ê roa. Haere na oe i roto I
tera ra anavai hopuhopu noa ai
i te pape. Te faaroo maira oe. E na`u ia e haapa`o te
mau vahi
rii toe.
Ua faaroo atu ra taua tamaiti nei, e inaha ua ou'a ato ra i
roto i te anavai. I toua
taime ihora te horo atoa mai nei te Arii
na nia i to'na pereoo. I reira atoa ihora hoi
to te mimi piiraa e:
Tauturu, tauturu, tera a`e te tamaiti Arii ra o Barabas ua
paremo.
I te faarooraa te Arii i
tera tuo, inaha ua fariu maira i mori e
ua ite maira i teie nei mimi, e na
faaue atura i te taata atoa ia
haere e faaora i to'na boa here i
te tamaiti Arii ra o Carabas.
Ua faa fatata ato ra te mimi i pihai iho i
te Arii e ua parau
atu ra e, i te taime a hopuhopu noa ai
tale nei tamaiti i te pape
ua haere mai ra te nana eia e na rave
atura i to'na mau ahu.
E ua parau atu ra te Arii e a tii rave mai i
to`u ahu o tei
hau roa a`e i te nehenehe, hopoi
mai e faaahu atu i nia í to`u
ra hoa i te tamaiti huiaríi ra o Carabas.
I te oomoraa ihoa teie nei tamaiti
't te ahu o te Arii i nia ia'na
mea iti tano maitai roa, no te mea
hoi e, e tamaiti mata porotu
ihoa teie nei tamaiti, inaha rahí roa atu ra to'na neheneheraa,
e ua haere maira i mua i te Aril
e ua haamauruuru atu ra, e
na roto hoi i to'na ra nehenehe e te
tano maitai o toe nei ahu
i nia ia'na, mana`o ihora te Arii e, e tamaiti huiarii
mau ihoa
tale, e na roto hoi i
te faahiahia o te Arii e ta'na atoa tamahine
o tei apee mai na mori ia'na, inaha
na parau atu ra te Aril e,
a tauma mai i nia i to
maua pereoo e a apee mai oe ia maua.
A taiö-mai i te Vea i mua nei, no
te tuâtiraa i teienei aamu
TOREA
5
Te pereoo taataahi e te pereoo uira "PEUGEOT"
a`e i te maitai
Te pereoo taataahi " Peugeot ", o te mau pereoo la o tei hau
" Peugeot ", e tia te
i te mau pereoo farani atoa. Ia hoo outou i te pereoo
pereoo hoo mama,
mau
reira i te vairaa e a tau noa'tu. Ia hoo râ outou i teau atura Ta i te hoê maa
e moni hue Ta ta outou, eita roa e maoro ua ino, e
tapû rahi auri faufaa-ore.
te
Te pereoo uira " Peugeot ", tei te fenua farani Ia te hamaniraa-hia,
outou
no
to
te
maitai
e
te
tano
maitai
hoi
hoê teie mau pereoo o tei hau i
faauta puha. Ia hoo outou
na mau fenua rii ei faauta horopatete e aore ra eeimauruuru maitai outou i te
peugeot
",
i te pereoo uira ( Camionnette ) "
haamauaraa.
reira haamauaraa moni, no to'na paari e te iti hoi o to'na mau
e to outou mau
A poroi ana`e mai i to outou mau pereoo taataahi
Solari, mono i te fare
pereoo uira ( camionnettes ) i Papeete nei ia Mr René
i Papeete nei.
"Peugeot" e aore ra i te Piha ohiparaa a te "TOREA"
No te haamouraa i te lore:
Ua faatae mai nei te Fare Taote ite-rahi a Pasteur "Institut Pasteur" de
Paris i te Taote raau no te farema`i no Papeete nei, i te hoê raau api no
tel anoihia i
te tupoheraa í te lore. I te amuraa ihoa te iore i te maa o
teie nei raau i reira ihora te lore ua pohehia i te ma`i. Teie te vahi maere
amu i te maa o tel faataerohia,
i teie nei raau, ore noa'tu te hoê lore e
i te piri-noa-raa atu ra oia i pihai iho i te iore o tel roohia e te ma`i no
te amuraa i taua raau taero ra i reira ihora, ua pee-atoa-hia mai oia e taua
mau lore,
ma`i ra, e na reira hoi, ua hopoi ana`e atu teie i nia i te tahi atu
i reira ra, ua pohe ia ratou pauroa.
e, eita teie nei
Teie ra te vahi o tei hau roa atu i te maitai, maori ra
êê, eita atoa hoi e pee
ma`i e pee atu i nia i te tahi atu mau animara
mai i nia i te taata.
E mea maoro-roa te tau no te itea-raa-hia teie nei Taau. Inaha a tahi
a`enei ahuru matahiti te maoro i teie nei, ua faataehia mai teie nei raau,
lore, e
i te farema`i no Papeete nei, no te faatamataraa i te faataêro i te
ia e,
alta roa i manuia maitai. Teie te tumu no te manuia-ore, maori ra
no te atea te fenua Farani i te fenua Tahiti nei, ua tae ana`e mai te raau,
ua mâ`i te puai.
I teie nei ra, te faaite mai ra taua Fare-Taote-Rahi nei no Paris "Institut
Pasteur de Paris" e, teie nei mau ravea apt ta'na, hoê matahiti te maoro
te raau. Ua haponohia mai i te farema`i no Papeete
e pohe ai te puai o
nei, no te tamataraa, te hoê vahi no taua raau api ra. Mai te peu e, e manuia
teie nei ravea api ra, i reira ia taua Fare-Taote-Rahi Pasteur e hapono rahi
mai ai, no te haamouraa i teie nei iore rahi i Tahiti nei, e to te Tuamotu hoi.
o te atenita
E ere te taero o teie nei raau i te taero ino, mai te taero
te taata.
"arsénic" o te haapohe i te mau huru animara atoa e
Teie nei parau no te haamouraa i te iore, e parau oaoa teie na te mau
faataehia mai nei i te TOREA nei, no te
feia faaapu. Rave-rahi te rata e
6
TOREA
iiiimes••••
aniraa mai ia imihia te tahi mau ravea no te haamouraa i teie nei gore
rahi e faaino-nei i ta ratou mau faaapu, e no reira te mana`o nei matou
e, e mea tia-roa ia matou ia faaite atu e, te vai ra te mahana e manuia
ai te ohipa no te haamouraa i te gore na roto i teie nei mau ravea api.
Na matou â ia e haapapu maltai atu ia outou i te mau huru atoa e
faaite-hia mai ia matou e te Taote raau no te farema`i no nia i taua vahi rá
"Te Pia AOR,Ai"
Te pia Aorai, oia hoi te Pia apî mau: i õ tatou iho nei hoi te hamaniraahia. — Ua î roa Ia i te mau faaitoito e au no te tino.
Te pia Aoral, o te mea ora mau. Ua hau to'na matai i to te mau Pia
atoa e vai nei, e te hoo mâmâ hoi.
No to outou na oraraa maitai, a faarahi i te inu i te " Pia Aoral ", o tel
hamanihia e te Fare Pia o Tahiti; Emile MARTIN te fatu.
TE MAU PARAUAPI NO TE AO NEI
Te tama'i Tinito:
I te fenua tinito te haere noa ra te tama`i i te puairaa, ma te
tuutuu-öre i rotopu i na pae e piti. E pau rahi to te Tapone i roto
i teie ava"e, ua faaû rabi atu te tinito i
tapone. Te tamau itoito
noa ra te tinito i te turai atu t to'na enemi. Area i te pae o te
tapone, na roto i to'na aau teitei, aíta oia e faariro ra i te ré a
te tinito ei mea faufaa, te tuu noa ra oia i to'na taata ì roto i
te pohe rahi riaria-no te titauraa ia roaa mai ihoa ia'na te rê rabi.
E puai ralai hau ê a`e ihoa ra to te nuu tapone i to te tinito.
Area ra i te pae no te taata ra e n u naa rahi roa a`e ia to te tinito
i to te tapone, o tei naeahía e hitu a`e rahiraa i to te tapone.
Ahiri o taina e tahoê ana i raro a`e i te faater•eraa a Tchang Kai
Tchek, mea papu o tapone te pau ia'na.
I roto hot i te autahoêraa e roaa-mai ai te ré rabi, e nehenehe
anei ia tiaturi i nia i taua vahi ra. A haamana`o maitai ana, te
ora nei i teie nei mahana i roto i te fenua tinito, 10 toto hururau
o tei huruê te tahi i te tahi, tei huruê hoi to'na reo, ta'na
mau
peu e to'na mau mana`o i to te tahi. A hi`o ana i te mau tinito
no Canton, eita ratou e taa i te reo no te mau tinito no ShangHai e to te mau tinito no Pékin. Nahea atu ra Ia e roaa
mat
ai te au tahoêraa i te ha nunaa rabi taata o tei ore te tahi e
7
TOREA
i te mau ati hururau
ite atu i te tahi, o te ore hoi ratou e ite atu
noa atu i te mau ohipa
e tupu ra i nia i te tahi e te tahi, e tae
e tupu ra i roto i te mau oire tapiri.
hau ê atu, no te
E ere to Tchang Kai TcheK te mana teiteí
a nehenehe ai ia
mea alta to te fenua tinito e Apooraa Rahi,
to'na Peretíteni, no te
tuu atu i to'na mau mana taatoa i nia i
ei mea ino
faatereraa. Ua riro ei mea maitai, e ua riro atoa hoi
ei mea maitai no'na no
no te Maréchal Peretiteni. Inaba e riro
na nia i to'na ana`e
te mea e, e nehenehe noa ia'na ia faaoti
mana`ohia eana ra. E riro atoa hoi ei
iho mana`o, i te vahi i
iteahia i roto i te tahi
mea ino no'na, no te mea e: aore oia i
mau paeau no te fenua tinito.
mau vahi e
Te paruparu ra te faatereraa a Tapone i nia i te
roto
maitai ai te fenua taatoa. Ua tupu te veve rahi i ô ratou, na
ratou, no te haamaitai
i tete tama`i, ua riro ei mea fifi rabi no
moni o tei haamana`ofaahouraa i ta ratou tereraa faufaa. Te mau
to'na huiraatira, ua riro ia ei
hia e te Hau tapone e tuu i nia í
i teie
hopoiâ rahi-roa o te ore -roa e maraa ia ratou. Te tupu nei
roto ia Tapone.
nei te tahi mau mane() au ore i
Te fare Mon' a te Initia-Taina
E farii teie nei fare moni Initia-Taina i te moni a
mai i
te mau huru taata atoa o tei hinaaro e hopoi
reira e vaiho ai, e ta ratou hoi e nehenehe ia tii mai e
iriti atu i te anaitana Y~ _ It6~j~ ,. É;á.-ras~.°o~ t~~a~ te ti tau
. te faa'
ore atu tG-L1913. Care 113.011i 3 s' l, ~l ';3~z` v ~ ~~1L
maitai
herehere-nt)a--i`"cïa l Qa olliõ 6º nom I te ho
mau fifi
o te ore roa outou e n2anaona.o no te hoê a`e
e tupu.
E riro teie nei fare n,_ ii ~ ei ravea maitai no te faaherehereraa i ta outou moni e te mau tasata o tei faaea i te tahi mau vahi e aor
Fait partie de Torea