TOREA_N_011_1938_Mati.pdf
- Texte
-
MATAHITI PIT.
MATI 1038
tHI 11.
TOREA
HOO I TE MATAHITI HOÊ: E MAHA TARA — E
2 FARANE I
TE VEA HOE.
FRANÇOIS HERVÉ, Directeur-Gérant
I te Fenua (Amite.
Te manaôhia nei ia e te mau haereraa o te politita i te fenua marite ra,
te haere ra ia i te aanoraa, no te iteraahia te mau manuia-ore e te peapea
e vai ra i nia i te mau manao faahiahia o te Peretiteni Roosevelt, i teie
mau tau i mairi aenei.
Ua iteahia e ua hinaaro o Roosevelt i te hoê politita, ia au te maitai o
te mau taatá toa, e ua roaa hoi ia'na te reira puai, i nia i taua faatereraa ra,
na nia i te tururaahia oia e te rahiraa o te huiraatira taata marite, no te tahoêraa mai i te feia moni e te feia rave ohipa: e mau manaô hinaaro-roahia hoi teie nei mau manaô, ia roaa-mau te oraraa oaoa i te ao nei.
Te ino ra hoi, ua rahi roa te mau hinaaro, e no reira ua taâtaâ roa te
mau taata e mau ra i te mau tumu paari o te fenua, o te moni; e na reira hoi, te
vahi i roaa mai ra: ua rahi roa te moni e horoahia na te taata rave ohipa,
e o tei horoa mai i te hoo rahi o te mau maa atoa e te fifi i te hooraa'tu
i te mau taihaa o te fenua i te tahi atu mau fenua e, na reira mai hoi,
iti roa a`e ra te fare hamaniraa i te mau taihaa no te hoo, no te rahi roa te taihaa
riro ore; tupu ihora te ati no te pae ohipa ore, alta atu ra ta te taata rave ohipa
e ohipa faahou, vai ihora ratou i roto i te veve rahi e te poia, na nia a`e hoi, aita
atu ra te mau tumu moni e roaa faahou te moni faananea, faaruê atu ra te
taata moni i te faatereraa o ta ratou mau ohipa; mai te opani i ta ratou fare
ohipa. Te manaô tumu ra, o te maltai ia o te mau taata atoa, no hea mai
hoi, te iteahia ra i mua, te veve e te ati.
Te faaite ra te mau taata manaô paari e, e teie nei tamataraa ta Roosevelt, e nehenehe ia parau, e ua roaahia 80 miria tara marite i pau
ia'na, oia hoi : 2.400 miria farane.
E no reira, i teie iho nei, ua faaruê o Roosevelt i taua mau huru faatereraa ra, e ua hoi mai to'na manaô, mai te faatia e mea maitai a°e e na
te mau fare ohipa rarahi e horoa mai i te maitai.
Teie nei Peretiteni o Roosevelt, e taata tura roa oia e te maitai, e to
manaôhia nei, e ua mauiui roa oia, i te mea e, alta ta'na polititaraa I ma.
TOREA
nuia; e o tei manaô maitaihia e ana, e manuia; e na'na ia e horoa mai i te oaoa i
nia i teie nei ao, na nia i te ra manao api to'na, alta ra hoi i manuia.
Area ra hoi, na nia ihoa ia i te mau tamataraa i te mau ravea api, e
iteahia'i e teilla te mea afaro mau, e no reira te manaô nei oia e i teie nei
e roaa mai ai te maltai afaro mau. No te mea, te manaô ra oia e te ohipa i ore i manuia i mua ra e manuia atu â ia i mua nei.
I to tatou nei fenua, ua iteahia aena e, ia paari te haari e tano ai i te
hamani i te puha ; e au ia, ia parau : « to'na tau, ta'na ohipa ».
I roto i te fare hooraa raau a L 11 E R ß 1 E R ,
I PAPEETE NEI,
e roaa ai ia oe te mau huru raau atoa ta oe e hinaaro,
no te mau huru ma`i atoa.
I reira hoi e roaa mai ai ia oe te mau raau maltai rahi ra, oia hoi : te
"RAARUMAl'I ", raau faahiahia mau no te rumati, o te tamaru e o te faaore oioi noa i te mauiui rahi riaria o taua ma`i nei, te mau hoi teie tel hau
i te maltai i te mau raau rumati atoa.
" MONATOE ", raau monamona no te toe, te hoo teie raau e tano no te
tamarii e no te taata paari atoa, no te haapoheraa e no te faaheeraa i te ra
mau manu faufau e te ino i rapae i te taata.
" RAAHOTA RAHI ", raau no te hota taata paari, e tano maltai teie nei
raau no te mau huru hota atoa.
" RAAHOTA AFA ", raau hota no te tamarii, e tano no te tamarii e 6 matahiti e tae atu i te 12 matahiti.
Te huru o te ao nei.
Te huru o te ao nei i teie tau, ua rahi roa ia te mau manaô au ore
i te tahi e i te tahi, e ua rahi te mau manaô lino. O Elemani e o Italia
o te hiôhia nei, mai te au rarahi mau, e te manaö hoé i nia i ta raua faatereraa, ua amui -au raua ia Tapone no te patoiraa'tu í te faatereraa "communiste" no Russia. O Elemani e o Italia nei, te faarahi ra ia raua i ta
raua mau moihaa tamai, mai te rave i te moni taatoa o to raua fenua e
mai te hiô ore i to raua nunaa taata.
E no te mea hoi o raua ana`e te upoo no to raua fenua, te ohie noa
ra taua mau ohipa ra,
TOREA
mai ra ea
noa
I teie taime te aro ra o Tapone ia Taina e te roaa rii
Patireia e tia ia ratou i te haere e tauturu
ia'na taua fenua ra. E te mau
i te haere i reira,
e e faahau i teie nei tamai, eita roa ratou e nehenehe
no nia i te mau hinaaro o Purutia e o
no te mea te faaineine atoa ra ratou,
mai ai i taua mau fenua nei.
Italia, ia taa atu ratou i reira, e aro
i mairi aenei, ua tiaturi-roa-hia e, e
I muri a`e i teie nei tamai rahi
te ao nei. Faatupuhia atu ra te hoê Totaiete no te
ua roaa mau te hau no
mau
i roto í taua Amuiraa nei o te
mau Patireia, mai te manaôhia hoi e,
mau tama`i atoa e faatupuhia. Teie
Patireia Rarahi, e ore Ia ia ratou, te
i haapaarihia, ia nehenehe i
ra hoi, taua Taiete no te mau Patireia, aita
te faaiti i te mau moihaa tama`i.
aenei matahiti, te tama`iraa o Tapone no
a
ono
te
tupuraa
matamua,
I
patoi etaeta taua Taiete nei i te Tapone
te haru mai ia Mand-Chourie, na
i nia i te fenua Mand-Chourie te hoê
eiaha ia na reira, e ua faatae-roa-hia
te hiôpoa i taua ohipa ra; Ua faahoi
pupu taata no te mau Hau atoa, no
i rotopu i taua Taiete nei, eaha tei iteamai taua mau taata nei i te mau parau
mai te iriti ia'na i rapae i
hia i te hopearaa, o te faaruêraa ia o Tapone,
to'na hinaaro.
taua Taiete nei, ia nehenehe ia'na ia haapao i
i ta'na tama`i i Abyssinie, haere
Na reira atoa hoi o Italia, i te manuiaraa
te Ao nei. E i teie nei taime, mea
atoa atu ra oia i rapae i taua Taiete no
roa e tiaturi faahou, i nia i taua
rahi roa te mau Patireia neinei o tei ore
paraparauraa i roto i taua
Taiete nei. Te ite ra ratou, eere ia, e na te mau
to ratou fenua.
Taiete nei, e faaore i te ennemi ï te aro mai, i nia i
te hoê Patireia i te ao nei, o te hinaaro
I te mau tau atoa, e iteahia iho â,
ê, mai ia Tapone, Italia e o Elemani,
maha-ore i te haru i te fenua o vetahi
hau, maori
e nehenehe iho â ia, ia tiaturi, e hoê noa iho ravea e roaa ai te
Farani, Peretane e o Marite
ra, ia iteahia e te vai ra te puai. E ta te Hau
a ite ai.
e ite nei i teienei; ua huru maoro rii ra ratou
rahi noa nei o Farani, no te mea, ua
Parau mau ra hoi e, te vai puai
ta'na moihaa tama`i, mai ,te otiraa mai â
tamau-rii-noa oia i te haapaari i
mairi aenei. O Peretane teie e ite nei, e ua tano te Farani
te tama`i rahi i
no te imiraa i te hau, maori ra
i te na reiraraa, aita'tu ihoa e tiaturiraa
no te tama`i. Teie ra hoi,
o te vai ineine noa i nia i te paari o te ohipa
hau te mau
ua vai varea taoto noa o Farani, na nia ï te tiaturi-noa-raa e, e
Patireia nei.
peapea atoa i taua Taiete no te mau
na piha Tepute e te Senat i te hoê
I na mahana i mairi aenei, ua maiti
te hoê afata moni, faataa-roa-hia no te haapaariture api, no te faatupuraa i
Hau Metua ia ati i roto i te
papu-roa-raa i te moihaa tama`i, ia ore-roa te
mau tau i maid aenei no Farani taatau tamai. Te moni haamauaraa i teie
rayai maitai no te iti
toa e tiahapa roa ia 80 mina farane, o te ore roa ia e
te ohipa tama`i, te manu-reva
te tuhaa e ravehia i roto i taua moni nei, no
4
TOREA
e te nuu pahí iho â, o te hinaarohia nei i te faarahi faahou; e no te faa`iraa
i teienei afata ra, na te hoê ia vahi o teie nei" mau haamauâraa i nia nei, e
na nia i te ani haereraa i nia i te tanta farani, ia vaiiho i ta ratou moni i
taua afata nei, mai horoahia te hoê moni faananea, e te anihia nei, te mau
tanta farani atoa ia haamana`o i te tauturu i taua afata ra. Te faataa nei
te Hau Metua no teie matahiti 1938, i te moni ra 13 miria, no te hamani
i te mau moihaa tama`i api.
Te ite nei hoi o Peretane i te ati i mua nei, i nia i te mau hinaaro
te Tapone o, Elemani e o Italia, e ua faaitoito atoa, mai te tiahapa roa, i
ta ratou mau ravairaa i te moni ra 300 miria, o tei tiaturihia, e ia afaro
te afata i roto i na matahiti e maha. E i teie taime ihoa te rave ra te mau
fare ohipa rarahi o Peretäne e o Farani i te ohipa no te parururaa i to raua
na Hau.
O Marite hoi, te pee atoa ra i teie mau faataaraa a teie na Hau, e te mana
nei e e faatupu faahou i te hoê Nuu Moana no te pae o Atelanetita no
te mea o te Nuu Moana o ta'na e vai ra i teie taime, e vaiiho roa ia i
roto i te miti Patitifa no te apeeraa atu i te mau hinaaro aro o Tapone.
Ua tiaturi maitai o Marite i nia i te ohieraa o te purumu no Panama, no
te haereraa mai i roto i te miti Patitifa, i teie nei ra hoi, no te haereraa
te mau ohipa tamai i te vitiviti, na nia i te mau manu reva, manao ihora
ratou e, e ohie noa'tu ra ia, ia vavahi i taua purumu nei e e ore roa'tu
ratou e tae faahou mai ï roto i teie pae Patitifa, no te hoê tau ava`e, no
te hamani faahouraa i taua purumu nei ; e te tahi hoi o te mau pahi rarahi
46.000 lane e opuahia nei no te hamani, eita oia e tae faahou na teie purumu.
No reira o Farani, Peretane e o Marite e faaitoito ai i te tuu i to ratou
puai taatoa i nia i te haapaari etaeta maitai, i ta ratou mau moihaa tamai,
no te imiraa ia ore roa te mau Patireia enemi ia nehenehe ia ore i te
faaroo ia ratou, no te roaaraa mai te hau i nia i te ao nei, te haere noa
ra râ hoi te mau paraparau faaafaroraa no te hau e hinaarohia nei, i na
Patïreira e piti pae enemi.
Te rahiraa o te mau aniraa a Elemani, eita roa'tu e au no te faatia, te
ani nei oia ia Farani e o Peretane ia hinaaro raua i te hau, ia vaiiho raua ia
Elemani ia haapao i to'na hinaaro, mai te rave i te mau fenua i ropu ia
Europa. Ia faatiahia teie nei hinaaro o Purutia, papu roa la e, e rave oia i
teie mau fenua rii nainai atoa e pin ra i to'na Hau, mai ia Oterita e o
Tchéco; o teau ia, i te pae o te Farani e o Peretane, i te hoê ohipa faarue-inoroa i teie nei mau -fenua rii eita roa e tano.
Na nia a`e, te ani atoa ra o Elemani, ia faahoihia to'na mau aihuaraau
atoa o tei tiro i roto i teie tamai i mairi aenei. Mea fifi roa atoa ia, no te faatia.
Teie nei, no te riri rahi o Italia, i te ore roa i te fariihia i te ite, e e fenua
Italia o Abyssinie, opua ihora, e e haapeapea ia Farani e o Peretane i roto
TOREA
5
i to raua na Patireia aihuaraau i Arabia, na roto i te niuniu na te reva te
mau parau faahaehae te haere i taua fenua nei, e te taata atoa.
Ua mana‘o oia, e na te reira mau ravea i te haapeapea noa ia tatou, e horoahia'tu ai ia ta'na e hinaaro. Te ite ra râ oia i teienei, e i roto i te haapeapea noa i te tahi, e tupu ihoa ia te peapea rahi roa. Eaha tei tupu, ua haapeapea atoa o Farani e o Peretane i te Italia i nia i to'na mau aihuaraau. I
teie taime, tei roto roa te hoê vahi rahi o Abyssinie i te auahi, e tei roto roa
on It.A.lia i te peapea rahi i taua fenua ra.
Te mau parau api hopea o tei faaitehia i teie iho nei, te hinaaro nei o Italia
i te arii Negus no Abyssinie, ia hoi mai e rave faahou i te faatereraa o taua
fenua nei, mai te ani râ ia'na ia faaitihia to'na fenua, e ia vaiiho i te rahiraa
no te Italia; e mai te aufau atu ratou na te Arii Négus i te moni ra 10.000
paunu, mai te au ia 1.500.000 farane. Aita ea i iteahia te pahonoraa a te Négus.
I teie nei hoi, te faaite atoa ra te niuniu na te reva, e te tia atoa mai ra
te nunaa o Mand-Ohourie no te patoi etaeta atu i te faatereraa a te Tapone
i taua fenua i riro atu ia ratou ra. Te iteahia ra ia e, ua mohimohi roa te ao
nei, e te teiha noa'tu ra te parau no te tamai i roto i te ao taatoa nei, e
aita roa paha ia e ravea faahou no te faaore. Teie ra hoi, te tiaturi rii noa-hia
ra râ, no te mea te faatia noa ra te na hau enemi i te mau paraparauraa
i roto i na pae piti o na enemi nei, e riro paha la i te afaro atu â i mua
nei. Mai te mea atoa hoi e, teie mau Basileia e hinaaro nei i te hau, e te
ite mai ra te enemi e mea paari mau ratou, i reira paha la te manuia e
roaa mai ai, no te hau.
E mea iteahia, e mea taiâ ia hauti i te mea puai. Ia haamana‘ohia te parau a
te Peretiteni Roosevelt, te papa ruau o teie Peretiteni e faatere nei i Marite
i teie tau, oia hoi, ma i te parau i to'na tau : « I te rahiraa o te taime, ia tapea
noa oe i te hoê raau pautuutu maitai i te rima, mai te tairi ore, i te ite noaraa-hia e te tapea ra oe i taua raau ra, ua ore te peapea ».
Te mau taata Roma, i te tau o Iesu, te parau atoa ra, te faaite ra: « Ia hinaaro
oe i te hau, a faaineine ia oe no te tama`i ».
Ia hicohia hoi, i teie mau taime, mai te reira ihoa la te huru, tei te Basileia
puai te parau-tia. No reira eiaha roa e faaea paruparu noa.
"Te Metua Anil"
Te hoohia nei i Papeete nei, i te piha ohiparaa
a te Torea; te paero 100 kiro: 125 farane i te paero hoê.
OR EA
e aamu in o Rehu Auahi.
(Te tuätiraa teie o te aamu, i haamatahia i te Hihi 9)
Inaha i taua taime ra te tae ana `e atoa maira te vetahi mau
taata tiaraa teitei e ta ratou mau vahine, aita roa râ to ratou nehenehe e te nehenehe o to ratou ra mau ahu i huru fatata noa a `e
i te nehenehe o te ahu o Rehu Auahi.
Ia'na ihoa i taahi atu i nia i te e`a o taua aorai ra, e no te maramarama hoi o te mau mori turama, ua hi `o tutonu atu te taata i nia
ia'na no to'na nehenehe faito ore.
Ia tae ra i to'na tomoraa atu i roto i te piha oriraa, inaha ua hitimaûe e roa oia i te ite-raa i te nehenehe o teie nei piha.
Aita ra oia e ite ra e, te hi`o tutonu mai ra te mata o te taata i
nia ia'na no to'na nehenehe, to'na maru e to'na haehaa, ia tae mai
ra te mau taata on i mua ia'na, ua tahopu anae atu ra ia'na.
Teie ta ratou ohipa rahi maori ra, o te ui atu te tahi i te tahi e, o vai
na hoi teie nei vahine nehenehe rahi, e to'na ra hoi ahu, ua hau atu
ia i te nehenehe i to te mau vahine atoa ?.
Aita roa te hoê a `e o ratou e nehenehe ia parau e, o vai na ra teie
nei potii®
Tae noa'tu hoi i te mau feia faatai upaupa, ua vaiiho anae ratou
i te mau upaupa no te hi `o tutonuraa atu i nia iho ia Rehu Auahi e
note haapoupouraa ia'na.
Mai te parau atoa hoi ratou e, o vai na hoi teie nei potii nehenehe
rahi e o tei hau atu hoi to'na faaneheneheraa i to te tahi pae ? Aita
roa te hoê o ratou e nehenehe ia parau e, o vai ra.
Teie anae ta ratou parau e, te pereoo ï faauta mai i teie tamahine
ra, e pereoo ia no te arii o tei hau atu i te faahiahia i to te mau arii
toa, o tei ore â i iteahia e tae noa mai i teie mahana.
T te iteraa atu te tamaiti arii o teie Aorai i teie tamahine, horo
atu ra e tahopu ia'na. Ua aratai atu i roto i te piha i faanahohia no
te tamaaraa e ua haaparahi mai ra i pihai iho ia'na. Te nehenehe u te
mata o teie nei potii ra e te unauna o to'na ahu, e ore roa ia te mata
e fiu ia hi`o, e te oto o to'na ra reo ia paraparau mai, ua riro ei faaoaoaraa i te mau taata atoa o tei faaati i te airaamaa.
I te hoê ra taime iti, ua hitimaûe a`e ra oia i to'na iteraa atu i to
ana tau na taeae i rotopu i teie mau manihini, i nia i teie nei tamaaraa e o tei hi `o tutonu atoa mai hoi i nia ia'na e te faafaahiahia i to'na
huru, mai te tahi atoa ra pae.
Aita i maora roa, ua tia a`e ra te tamaiti arii, e ua ani atu ia Rehu
Auahi e haere raua e ori. Farii atu ra o Rehu Auahi ia on raua. Ua
haapinepine noa atu ra te tamaiti arii i te faaori i teie tamahine, ma
TOREA
te faaea ore. Ia hi 'o atu ra o Rehu Auahi i te hora ra, te haere atu ra
ia i te tui-raa pô, oia hoi, hora 11 e te afa i te reira taime. Haamanao
ia'na.
iho ra oia i te mau parau a te vahine tahutahu i tuu mai i nia
e aita hoi e ravea te tamai arii e faarue faahou ai ia'na, e ua tamau
noa hoi raua i te ori.
Te tamau noa ra raua i te ori, te haere noa'toa ra te hora i to'na
haereraa, e te fatata noa'tu ra ea te nira rahi i te tae atu i nia
i te ahuru-ma-piti, e aita roa o Rehu Auahi e haapao faahou ra.
E inaha ua ta `i iho ra te hora. I reira iho ra, no te ite ore o Rehu
Auahi e nahea ra, horo atu ra i rapae, mai te faarue atu i te tamaiti
arii nei.
Tapapa atu ra te tamaiti arii na muri iho, mai te taa-ore eaha teie.
Ia tae ra o Rehu Auahi i nia i te e`a o taua fare nei, e no te oioi
hoi o to'na tuu-raa avae, ua mahiti atu ra to'na hoê avae tiaa, aita
ra oia i ohi, no to'na rû rahi.
I to'na hoi taeraa atu i nia i te taahiraa hopea o taua e`a ra, te
hope atoa ra te ta `i o te hora ahuru-ma-piti. I reira ihoa, moê taûe
noa atu ra taua nehenehe no'na ra, moê atu ra to'na pereoo, to'na
mau puaamau taata raverave tei apee mai ia'na e tae noa'tu i te
Auae noa iho ra, aita roa hoê taata i haapao noa a`e ia'na i taua
taime ra. O vai te manao e, o o'na taua potii nehenehe i mua iho ra,
taua aorai ra
i roto i taua oriraa ra. Haere noa mai nei oia i rapae i
to'na
haereraa
e tae
ma te ore roa te taata e haapao noa atu ia'na i
noa atu ra oia i te utua-fare. Alta ra oia i manao e te tamaiti arii tei
tapapa mai ia'na, e o tei ohi atu i te avae tiaa i marua atu i nia i te e 'a.
I' to'na taeraa atu i te fare, te otiraa te faanahonaho to'na faaeraa
tae mai
i te vahi i matauhia e ana, i pihai iho i te tahuraa auahi, te
ta
nei to'na tau na taeae e ua faatia mai ra ia'na te huru no ratou
oriraa i taua pô ra.
A taio mai i te Ve`a i muri nei, te tuâtiraa.
"
Te pereoo taataahi e te pereoo uira "PEUGEOT
i te maitai
Te pereoo taataahi " Peugeot ", o te mau pereoo Ia o tei hau a`e e tia te
i te mau pereoo farani atoa. Ia hoo outou i te pereoo " Peugeot", mama,
reira i te vairaa e a tau noa'tu. Ia hoo râ outou i te mau pereoo hoo
e moni hue Ia ta outou, eita roa e maoro ua ino, e au atura Ia i te hoê maa
tapû rahi auri faufaa-ore.
Te pereoo uira " Peugeot ", tei te fenua farani Ia te hamaniraa-hia, te
hoê teie mau pereoo o tei hau i te maitai e te tano maitai hoi no to outou
na mau fenua rii ei faauta horopatete e aore ra ei faauta puha. Ia hoo outou
i te pereoo uira ( Camionnette ) " Peugeot ", e mauruuru maitai outou i te
reira haamauaraa moni, no to'na paari e te iti hoi o to'na mau haamauaraa.
A poroi ana`e mai i to outou mau pereoo taataahi e to outou mau
pereoo uira ( camionnettes ) i Papeete nei ia Mr Rene Solari, mono i te fare
" Peugeot" e aore ra i te Piha ohiparaa a te "TOREA" i Papeete nei.
8
?AREA
Haapiiraa Nuu Moana.
Ei maitai no to'na nuu moana, e faahamani o Farani i te hoê
pahi tamai faito api, e ravehia teie nei pahi ei tapao no te pupuhi tapaoraa, o te nehenehe ia faaruru i te mau ofai no te mau
pupuhi fenua rarahi faito api, e ere teie nei pahi i te hoê mea
pohe e aore ra i te hoê mea o tei poitohia, o te vai noa
i te vahi
hoê, mai Le hoê pahi ora ihoa to'na huru, te teretere na tua.
e
ta,ui to'na tere no te aperaa i te mau ofai pupuhihia atu i nia ia'na,
e faarahi oia i te auauahi o te pahi ia moe oia i roto, ia
ore oia
ia iteahia mai a horo tapuni atu ai.
Aita e taata ora i nia i teie pahi, na te mau Robots (taata auri
uira) ana`e e faatere te mau ohipa atoa i nia i teie nei pahi, e na
ratou hoi e faatere te mau matini o te pahi.
Teie nei mau Robots ra, na_te hoê ia ofitie no nia i te hoê pahi
Atimarara e faatere, na roto i te hoê mau uira e faataehia'tu e
ana í roto i teie nei mau Robots, na roto i te niuniu n'a te reva.
Te fare Moni a te Initia-raina
E farii teie nei fare moni Initia-Taina i te moni a
te mau huru taata atoa o tei hinaaro e hopoi mai i
reira e vaiho ai, e ta ratou hoi e nehenehe ia tii mai e
iriti atu i te mahana ta ratou e hinaaro, mai te titau
ore atu taua fare moni ra i te hoê a`e taime. No te faaherehere-noa-raa i ta outou moni i te hoê vahi maitai
o te ore roa outou e manaonao no te hoê a`e mau fifi
e tupu.
E riro teie nei fare moni, ei ravea maitai no te faaherehereraa i ta outou moni e te mau taata o tei faaea i te tahi mau vahi e aore ra i te mau fenua atea.
Te hoê Hunaaraa o to tatou ite paari i teie tau.
1 roto i te hoê fare ra hi haapiiraa no Mante, ua parauhia i reira
e, mea maitai ia ite te mau taata o te ora i roto i te 6.000 ma-
TOREA
tahiti i muri a`e ia tatou nei, í te huru mau no to tatou oraraa i
teie nei tau e te huru no to tatou ite e te maramarama.
E no nia i. taua vahi ra, ua opuahia iho ra e hamani i te hoê
pyramide rahi paetaeta maitai (te hoê faxe raid). Tei Arkansas
(fenua Marite Apatoerau) te vahi i maitihia no te haamauraa i
taua pyramide ra, i nia iho i te hoê pâpâ rahi orai, o tei para..
hia e te mau feia ite paari e, eita roa teie nei pâpâ e aueue n'
a`e i mua i te mau aueueraa fenua atoa.
E ore roa te pape e te mataf e haere noa a`e i roto i teie pyramide, ua faai-roa-hia ia i te gaz ana`e ra, e i roto i reira e vaihohia ai te mau huru taihaa atoa, mai te taihaa auri e te taihaa auri
ore, o te ore roa e ino noa a`e. Teie te moni i pau no te ha maniraa i teie nei pyramide 10.000.000 tara marite oia hoi 300.000
000 tarane.
E opani atoahia i roto i teie nei pyramide, te mau pereoo uira,
te mau pahi reva, te mau ripene hohoa teata, te mau pehe upaupa taria, tei roto i reira te tamauraahia te reo o te taata ite
hau e, e te reo o te mau taata rarahi faatere no te ao atoa nei, te
mau puta, te mau moihaa tamai e tae noa'tu i te mau huru ohipa atoa no to tatou nei tau.
E opanihia teie nei pyramide no te 6.000 matahiti te maoro, e
na te mau taata hoi no te reira tau e iriti i teie nei pyramide, e
na te reira hoi e faaite ia ratou i to tatou huru mau, to tatou oraraa e te guru no to tatou maramarama.
Na teie nei hoi mau pyramide, e te mau menema rarahi tanuraa no te mau arii Aiphiti, i faaite mai ia tatou i te huru mau
' na 5
{,
no te oraraa e te. mau peu a to tatou mau tu p una i roto, ~
e aore ra i na 6.000 matahiti i mairi a`e neï.
A puhipuhi ana i te Avaava
"NATIONALE"
Te avaava oviri o Lei hau i te maitai e te hoo-mäma, o te hoohia
i Papeete- nei T fr. 10 i te puohu hoê, la rave oe hoê afata ( 20 puohu
i roto) tei roto te hoê mau taoa rü haamauruuru: tipi ofati e
aore ra e tahere arapoa poepoe.
No te faaitoitoraa ia farani i te tereraa o ta ratou ohip
Ua tai8 ae nei matou i roto I te hoê Vea farani o te parau
hia e: Paris-Soir, i te hoê parau Q tei papaihia e te taata ra o
iÓ
TORE A
Maurice Petsche, Tepute, Ministre tahíto, rio te faaitoitoraa i te
mau hui taata farani e ia tiaturi hoi ratou i nia i ta ratou iho
ohipa. Te tahoê nei matou i raro nei no te faaiteraa i te mau
ohipa atoa:
1. I te anotau tamai ra ua roaahia hoê toata te fenua farani.'
o tei faaino titi-roa-hia e te tamai rahi i otí a`enei, e ua oti roa
te reira i teienei i te faahamani-hia e ua faa-api-roa-hia hoi,
teie te mori i pau no te reira, oia hoi ua hau atu Ia i te 3.000.
000.000 farane ( toru miria ).
Te rahiraa o te pereoo uira i te fenua Farani.
I te matahiti. 1920 . . . . . . . . 150.000.
«
«
1936 . . . . . . . . 1.650. 000.
Te rahiraa no te pereoo ohipa (Camion)
I te matahiti 1920. .
. . 80.000.
«
«
1935
500 000
Te mau tereraa ohipa taoa na te moana.
I te matahiti 1913
.
. . 43.801.000 tane.
Te rahiraapahi i afai í taua mau taihaa nei. 134.000 pahi.
I te matahiti 1936. . . . . . . . 48.000.103 tane.
Te rahiraa pahi i afai i taua mau taihaa nei. 172.000 pahi.
Te He neí ia tatou e, i te matahiti 1936, te rahiraa taatoa no
te pereoo uira i te fenua farani .
. . . 1.650.000.
Te rahiraa no te mau pereoo rarahi. . . 500.000.
1 te fenua purutia ra teie ia te rahiraa. . 961.000.
Te mau pereoo rarahi ( Camions) .. . . 27 t.000.
Te Pape "GAZOR"
Te "Gazor" e rito Ia o tei iritihia mai no roto mai i te mau huru maa tupu
Stoa o te fenua nei, o tei anoihia i te tihota, te pape e te gaz. Te hoê teie
pape o tei hau atu i te maitai no outou e to te Tuamotu na, no te haamaharaa i to outou hiaai maa tahiti, afta hoê topata ava taero i anoihia i roto i
teie nei pape GAZOR. E hoohia te GAZOR e 30 farane i te tatini hoê, e 6 farane i te hoo mohipa, ia faahoi-mai outou i te mau mohina. e faahoi faahouhia'tu te na moni'e 6 farane no te tatini mohina pau.
A tamata e homa i te inu i teie nei pape "GAZOR ", tena i nia i te mau
pahi hootaoa atoa, e aita râ, poroi-roa-mai i Papeete nei, i te piha-ohiparaa
a te Torea. Ia tamata outou, eita e fiu faahou.
Te mau paraparauraa 1 roto .1 te mau Patireia.
Ua huruê rii te faatereraa Hau i te fenua Paniora i te ava`e
mairi aenei. E te tamau noa ra hoi te parau no te opaniraa I
TOREA
te mau taata no te mau Hau éê
a te Paniora.
,.,
Ua huru rii maru atoa mai o Italia i to'na manao etaeta i nia
i taua vahi ra.
Te tumu, aita ea te tamai i tupu i roto t te mau Patireia e
inaha noa ae nei, e ere ra ia i le oia mau, e manao faaitoito noa iho
ia i te taata, e eita mau â te tamai e tupu. No te mea te mau
ravea atoa e imihia nei no te tamaruraa i te mau peapea huru
rau e tupu nei e o tei manuia, hoê â ía huru te reira e, o te hoê
ia re rahi tei roaa mai.
I te fenua Rutia ra, te tamau noa ra ia te taata rahi faatere
ra o Staline i te faautua i te utua pohe i to'na mau boa rima
tauturu i mutaa ihora, e te taparahi haapohehia ra hoi ratou.
Te faatupu nei ra o Staline i teie nei i te fenua Rutia i te hoe
Apooraa faatere. E ua ravehia ae nei hoi te hoê maitiraa no te
-haamanaraa 1 te hoê taata faatere no taua Apooraa faatere ra.
Tele ra i roto i te mau tuhaa oire atoa, hoê noa iho ia taata
maltai i faataehta atu, maori ra o te i`oa ana`e o te taata ta
Staline i maiti. E no reira hoi i roto i taua maitiraa ra, tei nia
ana`e i taua taata hoê nei te rahiraa no te reo oia hoi 90 °'a.
TAIETE ATI.11IA4N
t Iiamarüraa Tihota)
E to te fenua nei, haamana`o tatou i te tauturu maitaa 1
teie nei Taiete, na roto i te hoo-mai i ta ratou tihota.
E mea tia roa ia tatou ia na reira, no te mea, te tau u
ra teie nei Taiete i te taata no te fenua nei, mai te rave!
i te hoê rahiraa taata rave ohipa e te faatupu hoi i te hoê
ohipa faahiahia i to tatou ai 'a nei.
No reira ia hoo tatou i te tíhota, e ani i º ite
Atimaono; eiaha to te tahi fenua é atu.
Avaava ovirihia 'MAR LE
Noa'tu e tei hea oe, i Papeete e aore ra i te Mataeinaa
a ani noa'tu i te mau fare-toa i teie nei avaava ovirihia
" Marvels"; e te vahi faahiahia roa'tu ia puhipuhi oe e ô
mai te mau opuaraa maitatai i roto i to oe upoo e te mama
hoi te hoo.
MOM
12
TOREA
.Haruraa rê, na te manu na te reva.
Te mau taata o tei mau ana`e f te ré
no te pahi reva e o tei
haruhia mai e te tamafti tapa`o anaana ra o
Paris,:
Teie nei pahi reva e 6 matini faatere fa'na, ua haru oia e
maha ré no te ao atoa nei.
1. No te tere puai e 211 kilometera i
te hora, no te 10 tane te
teiaha.
2. No te tere 189 kilometera 700 i
te hora, no te 15 tane i
te teiaha.
3. Te ré no te tere rahi roa ace i te teiaha
2.000 kos, 18 tame.
Teie nef rê tei mau noa-hia e te Italia
e tae noa mai i teie
nei mahana no te 10 tane; e te rê no
te fenua tei te Rutia ia
no te 13 tane.
Te 4 no te rê no te haere i nia e 3.000
metera te teitei e 15
tane te teiaha.
"Te Pia AORß+4I"
Te pla Aorai, oia hoi te Pia apt mau:
i ô tatou iho nei hoi te hamaniraahia. — Ua î roa fa i te mau faaitoito e au no
te tino.
Te Pia Aorai, o te mea ora mau. Ua
hau to'na maitai i to te mau Pia
atoa e vai nei, e te hoo mâmâ hoi.
No to outou na oraraa maitai, 'a faarahi i te inu
i te " Pia Aoral ", o tei
hamanihia e te Fare Pia o Tahiti; Emile MARTIN
te fatu.
parau no te naonao:
I roto i teie vea, ua faaite atu matou
i te parau no te pape i
roto i te fenua Tuamotu. I
teie nei ra te tuati atu nei ia matou
i te reira parau i te hoê parau
e tano no te fenua Tuamotu
eo
te tano atoa hoi no te fenua mouâ, oia hoi o te parau
ia no te
naonao. I roto te naonao i te pape ofaa ai
í to'na huero, e toru
hopetoma te maoro f muri mai ua riro taua
mau hnero no'na
ra mai te hoê iroiro te huru i roto
i
i te pape mai te oraraa atoa o te honute pape, e ora ratou i roto
i roto i te miti, i te tahi
mau taime e haere ace ratou i nia no
te hutiraa i te matai apt
Ia manii oe i te mori arahu i roto i
taua pape ra eita atu ra ia
teie nei mau iroiro e nehenehe faahou
ia huti i te matai api
no
tera mori arahu, eita hoi e maoro te oraraa ua pohe.
Auae hoi
$eie nei rayea no te mori arahu o tei ravehia e te
Hau Marite
TOREA
13
na roto i te mau pape vari í te fenua Panama i mou roa ai te
naonao raki o taua fenua ra i teie net, e mea na roto mai hoi
i taua mau naonao ra, o te patía mai i nia i te taata, e roaa atoa
hia mai ai te taata e te ma`i riaria rahi i parauhia ra e fiva rearea no Panama, o tei haapohe i te tauatiniraa o te taata. Ua
tamata atoa o Farani i Ceie nei ravea no te mori arahu i roto í
te hoê tuhaa no te fenua Algérie no te haamou-atoa-raa i te naonao,
o tei horoa atoa mai i te hoê mau fiva uno roa.
Alta ea te reira huru fiva i tae mai i ô tatou nei, ahiri mai
te peu e i tupu atoa mai te reira fiva i ô tatou nei, e mou roa
paha ia te mau taata maohi i to tatou nei fenua iti, no te mear
eíta to ratou tino e au ia faau atu i taua mau hure ma`i ra.
A aro atu tatou i te naonao no te haamouraa na roto i te manta
haereraa i te mori arahu na roto i ta tatou mau punu farii pape
e aore ra na roto i ta tatou mau tura pape. Eiaha e tala i te
mori arahu eere ia i te raau taero, ia manu oe i te mort arahu
i roto i te pape e pee a`e le moriarahu i nia, mai te peu e, e
ropine to ta oe tura pape ra, ia taviri mai oe i te pape ra, o te
pape ana`e ia te haere mai eita te mori arahu, e ia anu hoi oe i
te reira alta roa hoê a`e hauâ mori arahu.
I roto i te mau pape rit varivari mea maitai a`e ia, te tun atu i
roto i taua mau pape ra, te iâ amu naonao o tel parauhia e "Million
Fish ", tel Tahiti nei te reira íâ, tei ApataKi hoi, tel Takapoto
e Niau.
I te fenua Niau, ua fatata te naonao i te mou, no te tuuraahia
taua mau iâ ra i roto i te roto no Niau, e na roto hoi i te mau
pape rai varivari o te fenua.
Tei roto i te faretoa a te Taiete WING MANG LUNG, tei
parau atoahia e o Afou, e hoohia ai te mau huru taihaa atoa e
tano no te Tuamotu, oia hoi: mai te maa punu, te uaina,
te mau taihaa no te tamaaraa e tae noa atu . te mau
huru ahu e rave rabi te huru.
Ei roto hoi i teie nei'faretoa o outou e ite ai i te mau huru taihaa
maitatai atoa e te hoo mamai Papeete nei. No te mau huru taihaa
atoa e hinaarohia e outou a aril noa mai i te faretoa WING
MANG LUNG, i Papeete, i pihai iho i te faretoa a Herault (Ero).
TE MAU PARA U API NO TE FEN UA NE
Haamanaraa ia Mr Aumont no te fenua Sénégal.
Ua faaohia a`e nei o Mr Aumont, Raatira faatere no te pae ohipa a te Hau
e no te pae moni, i- roto i te pupu no te " Cadres des Secrétariats Généraux ".
Mea maoro to Mr Aumont parahiraa i o tatou nei, i mutaa iho ra e Tavana-Hau oia no te fenua Matuita ( Nuuhiva ), muri a`e ra, Raatira hiopoa no
14
TOREA
te pae ohipa a te Háu, mai to'na ea mau-raa i te toroa faatere no te paeohipa a te Hau e te pae ohipa moni, te itearaahia e, mea tere maitai roa
te mau ohipa i to tatou pae fenua
E riro hoi o Mr Aumont ei manaonaoraa na te mau taata'toa o tei ite
i to'na huru e ì te huru no ta'na ra mau ohipa.
ELESCA
E i`oa no te hoe Cocoa, o te Cocoa ia o tei hau ace i te maitai
i te mau Cocoa atoa, ua oti noa i te ta-tihotahia e i te ta-ûhia.
15 aûa e roaâ mai i roto i te punu hoe. Te hoo no te punu hoê
15 farane, e au ia 1 farane i te auâ hoê. Tunuraa ohie roa, e tunu
noa maa pape veavea e tarapu noa'tu ai, aita e ta-tihotaraa e aita
e ta-ûraa.
A ani atu i to outou mau hoo taoâ ia hoo mai i te Elesca na
öutou.
e puha.
Na nia i te aniraa mai a te vetahi pae rabi o to matou mau
hoa ia haapapuhia atu ia ratou te tumu no te toparaa o te pene
puha ì raro, no reira te faaitehia atu nei matou, mai tei faaitehia i raro nei i te mau huru ta matou i ite no nia i te hooraa puha
ì te ao atoa nei, no te mau tau i mairi ace nei, e no te mau tau
e hau ace nei.
Oia hoi i te ava`e Atete i mairi ace nei te tauiraa no te tara
marite e 22 farane ia, e te pene no te puha Tuamotu ra te hoohia
ra ia i Papeete nei 1 f. 60. I muri roa mai, ua haere faahou te
tauí o te tara marite i nia i te 30 farane, i te reira taime ra ua
haere roa ia te pene puha i nia i te 1 f. 83.
Mai te reira mai ia tau e inaha noa aei, afta roa te taut i topa
noa ace, area te pene puha ra te topa noa ra ia i te mau mahana
atoa. I te 6 no Mati i mairi acenei, ua hoo-hia te hoê poti puha
no Tikahau i Papeete nei, i nia i te pene f•a 1 f. 46.
Te tia mau ra, ia hi'o tatou na nia í te tauiraa moni ra, mea
tia roa Ia ia hoohia te puha i teie mau mahana i nia i te moni
ra e 3 f. 50 i te kiro.
Rave rahi te mau tumu o tei faatopa i te pene puha i raro.
I - Na nia i te monoraahia te hinu puha i nia i te mau matete
hooraa hinu, i te hinu tohora, E te tamau noa ra hoi ma te
tuutuu ore te mau pahi Purutia e te mau pahi Norvège i te hi i
te tohora, no te raveraa mai i to ratou hinu.
E na roto hoi i te hoê mau ravea taaê no te tunuraa i teie nei
mau hinu tohora e moê roa Ia to'na haua, no reira, nehenehe
noa'tu ra i teieneí ia rave i taua hinu tohora nei, no te mau huru
ohipa atoa e tae noa'tu no te tunuraa maa.
TOREA
Te vai nei i teienei, tauatini e tauatini te rahiraa no te mau
paero hinu tohora i nia í te mau matete rarahi hooraa hinu.
2 - Na nia iho hoi í te rahiraa no te tahi mau hínu taaê e vai
nei, mai te hínu acatita, te hinu haari papaa, to papaa, vavai e
te tahi atu â mau huru.
3 - Na roto hoi i te mau peapea huru rau e tupu net i te fenua
Marite no nia i te mau tereraa ohipa e o tei tapiti roa mai hoi
i nia i taua mau matete ra.
Aita roa e taata maitai, noa'tu e taata tiaraa teitei, no te faaite
mai ia tatou e, eaha ra te huru o te pene puha i teie mau mahana
i mua, e haere mai nei. E ia hi`o noa atu hoi matou ra, mea papu ore
te taui te topa í raro ; mea huru maltai a`e ra te mau noa te taui
i reira i te haere faahou i nia.
"LE FLAMBEAU"
(e i'oa teie no te hoê tima)
Te tima maitai roa a`e i te mau tima farani atoa.
Te vai nei te pute parau e 40 kiro, e 32 farane te hoo ;
E te paero 180 kiro, 110 farane.
i
i
A ani noa mai i te piha o te "Comptoirs Maritime et Colonial
Papeete, i te tahua i raro i te fare-hotera a Teve (Hot i Stu rt
te aroa purumu i tahatai (Quai du Commerce).
Te pahi ra o Ravarava.
Mea roa alta ea, i faaroohia te parau no Ravarava ó tei faarue i Papeete
i te 3 no fepuare no te tere atu i Rurutu e i Tub uai.
Na roto hoi i te hoê matai rahi o tel tupu i te pae i Rurutu ma i t
13 no fepuare, no reira ua manaohia e, ua moe o Ravarava.
Aita ra oia i moe, ua putohia oia e teie nei matai rahi i Marutea,
hoê motu i pihaiiho i Makemg
Mouette.
Te mau parau api tei tae mai, mai Amanu mai, te faaite mai ra ia e,
tere noa ra te mau ohipa no te faàoraraa ia Mouette.
Te rave itoito nei te mau huiraatira no te mataeinaa Amanu, Hao, Hik
eru e o Marokau no te faaoraraa ia Mouette. E riro hoi te reira ei tautu
rahi no ratou e i raven no te faautaraa mai i ta ratou mau faufaa i Papeete
nei e hoo ai i nia i te pene maitai, e a boo atu ai hoi i te maa na ratou i ni
i te moni mama roa, mai te mea e
maitai i taua pahi nei o Mouette.
Te Taiete Faaapu no Ta i i
n
Te rave net te Taiete faaapu no Tahiti nei, i te ohipa ta-punuraa i te ma
huru maa hotu atoa o te fenua nei, e na te mau taata iho hoi o te fenu
nei e rave nei teie nei ohipa.
E horna e, a hoo na i teie nei mau maa o tei hamanihia i o tatou iho nei;
e o tei hau atu hoi i. te maitai i to te tahi . i , 11=- , e~ _ . a,.,hgg,
16
TOREA
teie ra, te ite ra la outou e, te moni ta outou e haamaua ra, te vai ra ihoa
la te mahana e hoi faahou mai te reira i roto i to outou rima, ia hoo mai
ra outou i to te fenua êê mai ra, e haere ïa te reira moni i rapae i to tatou
nei fenua o te ore roa hoi e hoi faahou mai.
A ani atu i to outou mau hootaoa i tera ra maa hurt rau o tei hamanihia e te Taiete faaapu no Tahiti, oia hoi : mai te vi, te iita e te painapo.
Te manua tamai Marite.
Ua tae mai te hoê manua tamai no te Hau Marite i o tatou nei i te 13
no Mati, o " Louisville" te icoa, e ua farii hanahana-roa-hia oia, ua faaea
oia i o nei, mai te 13 e tae noa'tu i te 16 no Mati. 10.000 tame to teie nei
manua, e 650 taata i nia iho. Ua oaoa rahi roa te mau ihitai no taua manua
ra i na mahana rii a faaea mai ai ratou i o tatou nei.
Te mau taata o tei reva .i Farani.
Ua reva na nia ia Ville d'Amiens o tei faarue i Papeete nei i te 17 no Mati:
Te Tomana ra Paucelier e ta'na vahine.
Mr Distel, hoo poe; e o Mr Mme Clottes, no roto i te pupu tuanie.
Parau api no fe faime hopea:
I te Fenua Farani:
Ua faahoi o Chautemps i to'na toro`a no roto i te Apooraa faatere. Teie te
tumu oia i faahoi ai, no te mea aore i tiahia ta'na titauraa ua pupu atoa-hia
mai i roto i to'na rima te mana taatoa no te faatereraa i te pae moni, ia nehenehe ia, ia imi e ia faarahi i te mau ravea no te haamaitairaa ia Farani. Ua
patoi atoa hoi te Apooraa faatere i te maiti i te ture, o tei faatiama noa i te
Ministre i te haamana i te ture na roto noa iho i to'na hinaaro, ta'na i mana`o
e, e mea maitai.
Ua haamana te Peretiteni no te Repupirita Farani ia Leon Blum, no te
faatia faahouraa i te hoê Apooraa faatere api, ua tia taua Apooraa ra i teie
nei, te mau mero i roto i taua Apooraa faatere ra, o te mau mero tahito ihoa
no roto i te Apooraa faatere a Léon Blum i mua ra.
I te fenua Eremani:
Ua tupu te hoê ohipa i te fenua Oterita ( Autriche ) o tei faaehuehu i te
manaco o te taata taatoa. Oia hoi e, ua tomo te nuu Purutia i roto ì taua
fenua ra, e ua rave i te faatereraa, na roto i te parauraa e, i haere mai ratou
i tauturu i te hoê pupu taata nainai piri Purutia no taua fenua ra.
Ua faahoi te Ministre tahito no Oterita i to'na toro`a. E ua tuuhia atu
taua toroca ra i nia i te hoê taata ê, ei hoa mau iho no Hitler. E na roto i
te faatereraa api a teie nei taata, ua farii poupou maitaihia ia te nuu Purutia
i te taeraa atu i roto i te fenua Oterita.
Aita roa ra, te hoê ace peapea na roto i te opuaraa tama`i i tupu noa We
i roto i teie nei ohipa, inaha te parauhia nei hoi e, na te Oterita iho i ani
atu i te Purutia ia apiti raua.
I teie nei ra ua haere faahou ia te tai`o o te Purutia i te rahiraa, oia hoi,
ua roaa faahou mai ia'na i teie nei 12.000.000 taata api.
Lair RULE= EVE F, J JVENT1N -- RUE DU COMMANDANT DESTREMAU.
Fait partie de Torea