TOREA_N_010_1938_Fepuare.pdf
- Texte
-
MATAHITI pITI
FEPUARE '1938
If l
HIHI 111.
~ E~ E~
E
HOO I TE MATAHITI HOE: E MAHA TARA — E
2
K
~i~ y~ ~..~.,
.r
FARANE I TE VEA HOE'.
FRANgOIS HERVÉ, Directeur-Gérant
Te mau Parau Api no te Ao nei
Te mau Patireia rarahi
Na roto i te hiôraa a te tahi mau Hau rarahi e te tamau noa ra o Purutia i te faarahi i ta'na mau mauihaa•tama`i, te na reira atoa ra hoi o
Italia e o Tapone. Feruri iho ra te mau Hau rarahi nei, no te pae i te Tooâ
o te Ra, e faarahi atoa fa ratou i te hamani i te mau pahi rarahi hau e.
No reira o Marite e o Peretane i hamani ai i teienei i te tahi mau manua-tama`i rarahi mau, o te naeâhia e 45.000 tane i te pahi hoê, aita ea
te reira hnru falto í raeâhia e tae roa mai i teie tau.
O te Hau Farani ra, tel nia la ta'na faarahiraa i te mau manua falto
nainai e te mau pahi-hopu na raro i te miti.
Te maere-rahi-hia nei ra hoi i teienei, no te mea te parau nei te mau
Patireia atoa e te hinaaro nei te taatoa ï te hau, e ia hiôhia hoi, te tamau
noa nei ea 'la te mau Flau i te faarahi e i te haapaari i ta ratou mau
mauihaa-tama`i.
~
Te tamai Paniora:
Te haere noa ra te tama`i i te rahi i te fenua Paniora, te rahi-noa-atoa
ra te taata i te pohepohe e te mou noa'tura te taata i teie nei fenua.
alita e hopea te mau pahi-reva o te Tenerare Franco i te haere e tupita
i te mau oire o te tapeahia ra e te mau nuu piri Hau, e hanere hoi te taata
e pohe i te tupitaraa hoê, taa atu ai fa te mau taata putaputa, o tei hau
roa a`e â la i te rahi.
Te aro puai noa ra o na nuu pae piti i roto i te mau oire, ua ahuru e
ua ahuru tauatini te taata i te tahi pae e i te tahi pae, i taua mau faaûraa
ra, riro atu ra ia taua mau faaûraa rarahi ra, ei haamou faahouraa i te
nunaa trota o Paniora, e te haere noa atu ra hoi i te rabi o te feil i rotopu i na pae piti.
TOR E A
Ua hau roa a`e ra te nuu o te pae o te Tenerare Franco i te rahi e i
te puai i teie taime i to te nuu pin Hau.
Ua haamau haerehia e te mau manua-tama`i o te pae o te Tenerare Franco,
te hoê mau tupita haaparari na raro i te moana, o tei haati roa i te fenua
Paniora e i te mau pae ava tapaeraa na te mau pahi piri Hau, riro atu
ra te reiraa i haapeapearaa i te tereraa a te mau pahi faauta maa o te pae
piri Hau, e ua riro atoa hoi ei haapeapearaa i te mau pahi o te tere haere
na roto i teie moana e piri i te pae fenua Paniora.
No reira i te ava`e i maid a`e nei, mea rahi to te Hau Peretane pahi
i parari no te iriraa i nia i taua mau topita haaparari nei. Te parau-atoahia râ ra e, e mea tupitahia e te mau pahi hopu e aore ra na te mau
pahi-reva i tupita mai na nia mai.
Rave rahi atoa hoi te vetahi mau pahi o lei tapeahia e te mau manua
tama`ï a te Tenerare Franco, i tan taime iho ra, ua ani mai taua mau pahi
nei i te tauturu no ratou, na roto i te niuniu na te reva, eita noa iho e
maoro, te tae mai nei te mau manua tama`ì Farani e aore ra te Peretane,
o te tere haere noa ra i te mau pae fenua Paniora, no te faaora i taua
mau pahi i tapeahia ra.
No teie mau ohipa e tupu nei, te tuu faarahi ra o Farani e o Peretane
i teie net i to raua mau manna i te miti e piri i te fenua Paniora.
Ua tae atoa i taua miti ra, e ono pahi hopu na raro, no te Hau Rutia, o tei haere atu i te mau tipaeraa pahi o te pae pin Hau.
Te tauâ parauhia ra e, e riro paha o ratou teie e tupita noa nei i teie
mau pahi hoo-taoâ i parari noa a`e nei, i imiraa ï te hoê tumu peapea, ia
tupu ihoa te tama`i i rotopu i teie mau patireia rarahi o te ao nei.
Ua tuu te Hau Peretane ì te hoê faaueraa etaeta i to'na mau manua tama`i : « ia tupita ratou ma te faaara-ore i te mau pahi hopu atoa ta ratou
e farerei e o tei ore i hinaaro i te faaite i to ratou reva, i nia i to ratou
mau poromu i tua, e i te pae fenua Paniora ». Ua na reira atoa te mau
faaueraa etaeta á te Farani i to'na Nuu Moana. Ua pee atoa o Italia í teie
nei mau faatereraa, e ua tuu atoa i ta'na faaueraa i nia i to'na Nuu Moana,
e ua haere atoa atu ra, e tia`i na roto i te moana e piri i te fenua Paniora,
mai ia Peretane e o Farani.
~
Tamai Tinito
I te fenua Tinito alta o Tapone e haere faahou nei i mua, na faaea rü
i teie nei. Te haamata nei ra o Tapone i te faatumu i to'na parahiraa i
roto i te mau oire o tel roaa mai ia'na i roto i teie tama`i. Te opua ra
oïa e haamau i te hoê faatereraa Hau i rotopu i te mau tinito no taua mau
oire ra, i faatereraa au maltai ia nehenehe ia ratou i te patoi atu i te mau
faatereraa Hau a Chang Kai Seek.
te rahiraa o te mau
I te oire ra o Canton, oia hoi te oire no reira mai
i te mau oire
tinito i õ tatou nei, te hoê ia oire taata roa e te faufaa rahi
Hau no
atoa no te fenua tinito, ua amui tahi mai i teie nei, te faatere
Canton i te faatereraa Hau a Chang Kai Seck. Te faaineine ra o Tapone
i teie nei i te
i teie nei no te haru mai i taua oire ra. Ua haamata ratou
te mau huipupuhi atu i nia i te oire ra o Canton, no te faahuehueraa i
raatira tivira no taua oire ra.
i roto
Te haamata ra te mau taata no te mau Hau êê, o tei parahi tumu
te
Tapone.
faahuehueraa a
i taua oire ra i te haere, na roto i te mau
raveAita roa o Peretane raua o Marite i mauruuru i te reira mau huru
i roto i taua oire
raa i ta te Tapone, e mau tuhaa faufaa rahi roa ta raua
nia iho ia
ra. Te pâ rahi no Hong Kong tei riro mai i te Peretane tei
motu ra i taua
i te hoê motu Ri te haamauraa, e tei pihai iho hoi taua
oire ra o Canton.
i feruri a`e
Tae roa mai â i teie nei aita ea o Peretane raua o Marite
taua mau ohipa lino
i te hoê a`e feruriraa no te opaniraa ia Tapone i
na'na ra, eita ra o Peretane raua o Marite e vaiho i taua ohipa ra mai te
te peu raua
reira te huru, no te mea hoi e faufaa rahi ta raua i reira, mai
reira noa ra, te vai ra ia te mahana raua e
i vaiiho noa ia Tapone ia na
mai te peu
ite ai e ua ere raua i to raua mau tiaraa i roto i taua oire ra
mai i taua fenua ra.
e i manilla noa ata o Tapone i ta'na opuaraa no te haru
Initia-Taina.
Mai te reira atoa ia no Farani no to'na pae fenua i
Te mau parau api no Europa:
te reva i teie
I roto i te mau parau api o tei tae mai na te niuniu na
i roto i te
nei mau mahana, te faaite mai ra ia : e ua huruê te faatereraa
Nuu Purutia i Elemani i teie nei.
Te taata rahi ra o Hitler, tel mau i te mau toroa e rave rahi, ua rave
te nuu, e alta oia i
atoa oia i nia ia'na i te mana rahi no te faatereraa i
no
faaherehere i te huriraa atu hoê ahuru-ma-hitu raatira rarahi faatere
taua mau nuu ra, i rapae i to ratou toroâ, mai te faatuhaahia eana o ratou.
te tali mau
Rave rahi i rotopu i taua mau taata ra, o tel ore i farii i
manao to Hitler. Ua hinaaro te tahi pae i te piri Rutia, te hinaaro ra hoi
te tahi pae i te piri Italia.
la o te
Te mau taata i raro a`e ia Hitler i teie nei, o te mau taata ana`e
faatereraa
farii noa e o te faatla noa i to'na ra mau hinaaro e ta'na ra mau
fino anei. E ere atu ra
mai te feruri ore e mea maitai anel e aore ra e mea
ia te reira i te mau turu faahiahia no raro a`e i te hoê taata rahi faatere.
Ua iteahia hoi, e te hoê hoa maltai, eita oia e farii noa i te hoê parau, ma
te feruri ore e mea maitai e aore e mea fino anei. No reira, ia manao-noahia, eita paha teie ohipa faatere fenua e afaro maltai faahou ia'na.
4
TORÉA
Noa'tu â to Hitler lie i te mau parau paari no to'na fenua, aita ra oia
i mana`o e, i te tau i upootia ai oia I mutaa ihora, no te mea ia e te autahoê ra oia ia Peretane i reira. E riro paha ia i te feruri, e eiaha no te
hinaaro-noa-raa i te haamauruuru ia Mussolini ra, e opua ia i te faatupu
i te hoê tama`i rahi ia Farani e ia Peretane. No te mea o Mussolini ra, hoê
noa iho ia ta'na feruriraa, maori ra e, e aro oia no te haruraa mai i te
moana Mediterrane taatoa ia'na e ia riro mau oia i upoo faatere no nia
teie miti e fatuhia nei e
i taua moana taatoa ra, ta'na ia feruriraa i nia i
te tahi atoa'tu mau Patireia, mai ia Farani e o Peretane e te tahi atu â.
Na roto i ta'na mau Vea e na roto hoi i ta'na mau niuniu na te reva,
te faaitehia ra e, te oomo nei o Mussolini i te mau manaô orure Hau i
roto i te Arabia, i te fenua Peretane e to te Farani.
I teie nei hoi, te haeraa mai ra to Abyssinie (pae fenua Aiphiti), no te
pae Hau Peretane, inaha, ua orure ana`e atura i nia i te Italia. I teie nei
ra, te vai nei ia i rotopu i te Peretane e te Italia, te hoê tama`i itea-orehia, e ohipa mata-huna noa, te haere noa ra te mau taata tarahuhia e te
mau mâta-huna, no te tahi pae e te tahi pae i te faaitoito i taua ohipa
orure Hau nei, no te haaparuparuraa'tu i te faatereraa a te tahi. Ua tuu
atoa o Italia i te mau mata-huna i roto i te fenua Palestine (lerusalema)
no te tautururaa atu i te Arabia i ta ratou orureraa Hau, e ua riro hoi te
taata rahi perof eta Mahometa ra o Mufti, i upoo no taua ohipa orure Hau
nei, i Ierusalema. I teie nei ra hoi, ua horo tapuni oia i nia i te tuhaa
fenua farani e parahi ai, e ua ferurihia e mea maitai a`e i te tapea ia'na
i ô tatou, i te tuu atu ia haere i te fenua Italia.
Te fare Moni a te Initia-Taina
E farii teie nei fare moni Initia-Taina i te moni a
te mau huru taata atoa o tei hinaaro e hopoi mai i
reira e vaiho ai, e ta ratou hoi e nehenehe ia tii mai e
iriti atu i te mahana ta ratou e hinaaro, mai te titau
ore atu taua fare moni ra i te hoê a`e taimé. No te faaherehere-noa-raa i ta outou moni i te hoê vahi maitai
o te ore roa outou e manaon ao no te hoê a`e mau fifi
e tupu.
E riro teie nei fare moni, ei ravea maitai no te faaherehereraa i ta outou moni e te mau taata o tei faaea i te mau vahi e aore ra i te mau fenua atea.
TOREA
Fare tapunuraa maa, tei faatupuhia i Tahiti nei.
maa hotu atoa e o tei
Tei te fenua Tahiti ana`e nei e iteahia ai te mau
Tae roa mai â i teie
hau a`e hoi i te maitai i to te mau fenua veavea atoa.
te
hooraa atu i taua
no
nei mahana aita roa a`e â i iteahia te hoê a`e ravea
ia ratou, mirioni te mau
mau maa ra. Area i te fenua Matinita ra te roaatera,haponoraa
atu i ta ratou
no
faatomoraa e faatomohia i te matahiti hoê,
nei i te fenua
Tahiti
te
atea
hoi
o
mau meia i te fenua farani boo ai. No
mau maa
tatou
i
ta
te
hapono
atoa
atu
farani i ore ai i nehenehe ia tatou i
hotu no
mau
reira
hoi
te
no
reira
hoo
ai,
no roto i ta tatou mau faaapu i
te amuhia,,i perehi faufaa ore noa ai
ta tatou mau faaapu o tei ore i pau i
i nia i te repo fenua.
te itoito rahi te hoê ohipa
Ua ravehia acenei i Tahiti nei i teie matahiti ma
nei
pae
fenua.
tatou
no te faarahiraa i te faufaa i to
te hoê Taiete faaapu no Tahiti,
E no reira ua ravehia a`enei i Tahiti nei, na
te tanuraa painapo, e ua faaapuhia hoi, teie
te hoê mau faaapu rarahi no
mataeinaa i faaitehia i muri nei, oia hoi:
mau
te
i
nei mau painapo, i roto
tumu, e te tanu faahouhia
Papeari 120.000 tumu painapo, i Papara e. 61.000
i Faaa e 25.000 tumu, i Arue
nei â i teie nei mau mahana 100.000 tumu,
tumu,
oia boi ia amuihia te taatoaraa
e 80.000 tumu, e i Haapape e 96.000
ua roaahia e 484.000 tumu o te faahotu mai:
E 968.000 painapo i
E 484.000 painapo i te hopea no te matahiti 1938. no te matahiti 1940.
te
hopea
i
te hopea no te matahiti 1939 e 1.386.000 painapo
te ta punu
Ua faatupu atoa hoi taua Taiete ra i Tahiti nei i te hoê fare no
taviriraa
hinu a
fare
te
i
raa •i te painapo no tuna mau faaapu ra, tei roto
matini
mau
ra,
tei
reira
hoi
te
fare
te Taiete P. C. P. C. te haamauraahia taua
no te tapupuraa i te painapo, te tapunuraa e te tunuraa hoi.
te hamaniraa punu a
Te vai ra te mahana i reira atoa te mau moihaa no
i te punu
taua Taiete ra e tae atoa mai ai, eita atura ia ratou e poroi faahou
ratou iho atura ia e hamani ta
no ta ratou painapo i te fenua Marite," na
ratou punu.
eere ia i te mea maoro
Area ra te tau no te auhuneraa painapo i ô tatou nei
te
matahiti hoê.
i
roa, mai te huru e, e maha ava`e te maoro i roto
i te vi e
E no reira ua manao ihora taua Taiete nei e, e tapunu atoa oia
te iita mai te painapo atoa te huru.
na to te Tuamotu e
Te vi o Tahiti nei ra, o te hoê ia maa mihimihi rahi
ia
amu,
teie
ra
te
ino
o
teie
nei maa e vi ia
maa maitai mau â hoi e te au
te
tahi
vahi
huru
atea,
eita
e
maoro i roto i
ta afatahia oia no te hapono i
vahi atea roa.
mau
i
te
te
hapono
te afata ua ino, no reira cita e tano no
i te vi tapunuia
amu
Tuamotu
te
i
to
Area i teie nei ra, e nehenehe noa ia
i
te tau no te
ore
te
tia`i
mai
hia i te mau taime atoa ta ratou e "hinaaro,
te
moni,mama
roa.
i
nia
i
tei
matarohia
ra,
te
hoohia
atu
auhuneraa vi, mai
Teie te hoê ohipa o tei ere i to tatou fenua iti i mua a`enei, i teie nei ra
o te hoê ia ohipa api tei tupu i ô tatou.
Teie atoa hoi te hoê faufaa rahi e vai noa nei i ô tatou nei o tei ore â i
i roto
tamatahia i te rave maori ra e, o te raera oura rahi e vai noa a‘e ra
etaeta
te
hohonu,
i te miti i te mau vahi o tei naeahia e 25 e aore ra e 30
o te roaa ohie noa mai na roto i te faa.
E faufaa rahi te roaa mai, no reira a tiaturi ana'e tatou e, te vai ra paha
te mahana e toro atoa atu ai te rima o to tatou nei mau boa i nia i taua
imiraa faufaa ra,
TORËA
Te aamu iti o Rehu ~luahi.
( Te tuätiraa teie
o
te aamu, i haamatahia i te Hihi 9 )
Parau atu nei te vahine tahutahu ia'na, eiaha e tal faahou, a tiâ i
nia e a haere.
E aha hoi te na, te faaoo mai nei ia oe ia`u.
Parau atu nei hoi taua vahine tahutahu nei e, aita vau e faaoo atu
nei ia oe, a tia i nia, a haere a rave mai i te mautini ta`u e ite noa'tu
nei i roto i ta oe faaapu.
Pahono faahou atu nei hoi o Rehu Auahi e, eiaha hoi na oe te
reira mautini ?
Eaha hoi to oe mana`o e ta'u tamahine e Rehu Auahi, te mana`o
nei oe, e aita ta te mautini e ohipa maitai e oti, e ta te iore e te poromu fare, e ohipa maitetai roa te oti ia ratou ; a rauae ia vau e faaite
atu ai ia oe, eaha ra to ratou huru mau.
Pahono atu nei o Rehu Auahi e, ua tia roa ia`u, te haere nei ia vau
e tü i te mautini, mai ta oe e faaue mai nei, no te mea, ua ite vau
e vahine tahutahu hamani maitai oe, ia mana`o vau ra, e mea tano
ia matou i te parau e : eaha hoi to te iore e to te mautini e to Rehu
Auahi tere i te oriraa i ô te arii ; i ô a`e noa ihoa te vahi maitai no
matou, maori ra ia e, o te faaea noa i roto i te ra a`e ra repo rahi i
roto i te ra a`era fare-tutu. A tiâ la parau, e faaroo nua iho â la vau
i ta oe faaueraa.
I reira ihora to Rehu-Auahi haereraa i roto i te faaapu no te rave
mai i te mautini i faaûehia ia'na e tii, e ua afai mai nei i te vahine
tahutahu ra, rave ihora taua vahine tahutahu nei i ta'na turutootoo
mana e ua faatoro ihora i nia i taua mautini nei, inaha, riro atu ra
taua mautini nei, ei pereoo nehenehe roa.
Ua hitimaûe-roa a`e ra o Rehu-Auahi i te iteraa i teie nei ohipa i
te tupuraa i taua taime nei iho â, e ua parau atu ra e : aue hoi teie
nei pereoo i te nehenehe e.
Na ô iho ra teie nei vahine tahutahu ia Rehu-Auahi e, o to oe teie
pereoo no te haereraa oe i taua oriraa nei.
Parau ihora o Rehu Auahi e, ei puaahorofenua atoa ihoa la e maitai ai, no te putoraa i teienei pereoo ?
I te reira ra taime, te ite atu nei teie nei vahine tahutahu i te iore
ï te horohoro haereraa na roto i te fare-tutu, faatoro ihora oia i ta'na
turutootoo i nia iho i teie nei mau iore ; inaha, riro mai nei teie nei
mau iore ei puaahorofenua rarahi roa e te nehenehe e te mau haneti
atoa i nia iho i taua mau puahorofenua ra. I muri iho, ite faahou atu
nei te vahine tahutahu i te moo i te nee haereraa-mai na nia i te opa-
TOR EA
ni o te fare-tutu, faatoro atura i nia iho i ta'na turutootoo-mana, inaha, riro atura taua mau moo nei i taata faahoro pereoo no te pereoo
o taua potii nei o Rehu-Auahi, e i mau taata raverave hoi no'na e i
apee atoa hoi ná muri ia'na.
Ua hitimahuta e ua faahiahia roa o Rehu Auahi i teie nei mau ohipa maere rahi ta'na e ite nei, e ua haapoupou atu ra hoi oia i teie nei
vahine tahutahu. Parau haehaa atu ra oia i teie nei vahine : a e ita roa
teie pereoo nehenehe roa e au ia `u no toû hairiiri e te repo, e ia haere hoi au mai teie noa ra e riro paha ia vau i te tiahihia mai i rapae.
Inaha toro atu ra te vahine tahutahu i ta'na turutootoo i nia ia
Rehu Auahi, riro a`e ra oia ei vahine nehenehe falto ore, e to'na hoi
ahu ra o te ahu ia o tei hau a`e i te nehenehe i to te mau vahine atoa.
Haapoupou atu ra o Rehu Auahi i teie nei vahine mai te parau atu
e : « aue te mauruuru e te oaoa rahi i to oe na maitai, e ua au atoa hoi
tou nehenehe i tou na taeae.
Eita roa e manao faahouhia e o Rehu Auahi, ua taui roa oia na roto i
te nehenehe o to'na ahu e ua hau a`e to'na nehenehe i to te na taeae.
Ua parau atu ra te vahine tahutahu ia'na : a haere i to oe tere.
Teie ra tau parau ia oe, e ta oe e faatura maitai, teie la : eiaha ia
ta `i te ahuru-ma-piti i te po, ua tae faahou mai ia oe i te fare nei. Ia
mairi ana`e te reira hora ia oe, te ho `i faahouraa ia o mautini, o iore,
e o moo ma i to ratou iho huru mau.
Pahono atu ra hoi o Rehu-Auahi e, ua tia roa ia ia`u te reira, eita
e hope te ta`iraa o te hora ahuru-ma-piti o te po, ua tae faahou mai
vau i te fare nei, e ua haamauruuru maitai faahou atu ra o RehuAuahi i taua vahine tahutahu maitai rahi nef, e ua t,izma ihoro i roto i to'na pereoo e reva atu ra.
I nia i te mau aroa poromu atoa e tia te mau taata atoa o te hahaere ra na nia i te mau poromu e mai te faahaehaa hoi e te haapoupou i te haerea o Rehu- Auahi, e parau ai hoi ratou ratou iho : o
vai ra hoi teie arii vahine nehenehe rahi e haere nei ?
Aita roa hoi teie nei pereoo rahi e maumauraa a`e, mai te puahiohio ra to'na tere ia haere iho, e puehu hoi te repo i to'na ra tere.
E no te mea hoi, aita ea o Rehu-Auahi i tae a`enei i te mau vahi
mai teie te huru, te hope roa nei ia to'na oaoa rahi, aita roa oia e
faaearaa te parau e
Aue hoi teie nei vahine tahutahu i te maitai rahi e, aue hoi ia vau
te arearea ia tae atu i reira e.
Inaha, ua mau taüe noa ihora te pereoo i mua i te aorai o te arii.
Ua haere oioi noa mai ra to'na mau taata raverave, ua iriti ihora i
te opani o te pereoo, e ua pou mai ra o Rehu Auahi.
( Taiô mai ia i te yea í mua nei, te tuâtiraa o teie nef aamu.
4411111111
TOREA
Te pereoo taataahi e te pereoo uira "PEUGEOT"
Te pereoo taataahi " Peugeot ", o te mau pereoo Ia o tei hau a`e i te maitai
i te mau pereoo farani atoa. Ia hoo outou i te pereoo " Peugeot ", e tia te
reira i te vairaa e a tau noa'tu. Ia hoo râ outou i te mau pereoo hoo mama,
e moni hue Ia ta outou, eita roa e maoro ua ino, e au atura la i te hoê maa
tapû rahi auri faufaa-ore.
Te pereoo uira " Peugeot ", tei te fenua farani Ia te hamaniraa-hia, te
hoê teie mau pereoo o tei hau i te maitai e te tano maitai hoi no to outou
na mau fenua rii ei faauta horopatete e aore ra ei faauta puha. Ia hoo outou
i te pereoo uira ( Camionnette ) " Peugeot ", e mauruuru maitai outou i te
reira haamauaraa moni, no to'na paari e te iti hoi o to'na mau haamauaraa.
A poroi ana`e mai i to outou mau pereoo taataahi e to outou mau
pereoo uira ( camionnettes ) i Papeete nei ia Mr René Solari, mono i te fare
"Peugeot" e aore ra i te Piha ohiparaa a te "TOREA" i Papeete nei.
Haamaramaramaraa i nia í te pae o te Ture :
I roto i ta matou yea Torea no te ava`e i mairi a`e nei, te faaite
atura ia matou e, eita te tune e farii ia faataime faahouhia te
moni taime, maori ra ia e, mai te peu te vai ra te hoê parau
faaau papu maitai i faaotihia i rotopu i te fatu tarahu e tei aitarahu mai.
Te nao ra hoi ta matou faaiteraa e: « e tia noa ia faaotihia teie
nei faaauraa na roto i te hoê faaiteraa i nia ì te mau parau tarahu
o tel faataehia atu i roto i te rima no tei aitarahu mai ra ».
E no reira te faaite atu nei matou e, e ua faaite mai nei te
mau feia toroa teitei no te fenua nei e, noa atu â te reira mau
huru faaiteraa, eita ihoa e
te faataimeraa i te moni taime.
No reira matou i faaite oioi atu ai ia outou e, e fariihia te
faataimeraa i te moni taime, mai te peu te vai ra te hoê parau
faaau papaihia i rotopu i te fatu tarahu e, tei aitarahu atu, ta
raua i papai i to raua i`oa i raro a`e i taua parau faaau ra, no te
mea e ore roa e tia noa a`e i te fatu tarahu i te faataime faahou
i te moni taime, te hoê teie arairaa rahi ta te ture ia outou i
mua ì taua mau vahi ra.
E ohipa matarohia i ô tatou nei, oia hoi: te mau taata maohi,
i te vai oraraa o na metua ua opere raua i ta raua mau faufaa
i rotopu i ta raua mau tamarii.
Ua ara e ana te mata o te ture i taua vahi ra. Te faaite mai ra
te irava 1075 no te pue Ture Tivira e : « E nehenehe noa i te
metua tane, aore ra i te metua vahine e aore ra hoi i te tahi noa
atu mau fetii i te opere i ta ratou mau pue faufaa i rotopu i ta
ratou mau tamarii ».
E no reira te faaara atu nei matou ia outou no te mau fifi e
rave rahi o te tupu mai no nia i taua mau opereraa ra, mai te
peu e, aore i au maitai i nia i te mau hinaaro o te ture. Te faa-
TOIAEA
9
te
hamani i taua mau parau opereraa faufaa na outou ra, i mua i
te Notera no te Tuamotu o te apee`atu i te Tavana-Hau i to'na
ta outou mau
atoa ra mau tere na te Tuamotu na, e hamanihia ia
ore, i
parau mai te au i te ture o te ore e riro ei mea faufaa
muri a`e i te poheraa o te taata o tei opere i ta'na faufaa.
roa i ravehia
No te mea rave rahi a`e nei te mau parau, aore
E riro
mai te au i te ture o tel haapararihla e te mau tiribuna.
huaai, no
hoi taua mau haavaraa ra, ei haaveveraa i te mau au ihoa
reira mea maitai a`e te rave faaoti i te hoê ohipa mai te
i te ture.
a`e no outou i
ara atu nei matou ia outou e, mea maltai roa
A puhipuhi ana i te Avaava
"NA7.'IONALE"
te hoohia
Te avaava oviri o tei hau i te maitai e te hoo-mama, o
20 puohu
i Papeete nei 1 fr. 10 i te puohu hoê, ia rave oe hoê afata (
tipi ofati e
i roto) tei roto te hoê mau taoa rü haamauruuru :
aore ra e tahere arapoa poepoe.
Parau no te pape
aore roa e anavai pape e a'ore ra te .paI roto i te mau fenua Tuamotu
mai
pe pihaa, teie ia ta ratou pape maori ra te pape ûa o ta ratou e faatahe
i roto i te mau tura tima.
e, aita atu e pape
Tera ra ua fatata i roto i te Tuamotu taatoa, mai te peu
i te mea maira, e inu ia ratou i te pape apoo. E ere roa hoi te reira pape
ûa, e hopuna te
tai e ere hoi i te mea mâ, e taa noa ia outou ia feruri, ia
ino
atoa
o te taata e
pape na roto i te fenua, e horomii hoi oia i te mau
te animara o tel vaiho-hia mai i nia i te fenua, e hia ia rahi-raa manumanu
mau apoo pape ra.
fino i roto, e haere taua mau ino taatoa ra i roto í taua
te hopuraa pâraû raNo reira outou e ite ai i mutaa iho ra i te mau tau no
no reira
rahi i te Tuamotu, na roto i te raki e te pirihao o te faaearaa taata,
e te ma'i hi toto.
ua roohia ratou e te tahi mau ma'i taaê, mai te ma'i mane
E ara maitai ia outou eiaha roa e inu i te pape o taua mau apoo ra mai
na mua a'e a inu
te peu e, e inu outou i taua pape apoo ra, e tunu roa ia
atu ai.
reira, e tae noa'tu
Area ra i teie nei, fatata paatoa te motu e tura pape to
i te maltai i te pape
í te mau vahi rave-raa puha tei reira te pape hau a'e
apoo, ia haapao maitai outou i taua mau pape ra e maitai ai.
manuOia hoi: ia tapei maitai outou i ta outou mau tura pape, eiaha te
i roto.
manu, mai te i'ore pe, te pehu e te tahi ata â mau ohipa ia topa
so
Te rahi no te pape e haere ra i roto i ta outou mau tura, o te rahi-raa ia
o te pape ta te ûa e horoa mai, mai te au i te rahi-raa o te fare.
Teie te faaauraa: te hoê fare e 8 metera i te roa e 7 metera i te aano te
rahi-raa tuea no te punu i nia i taua fare ra, ua naeahia ïa e 56 metera tuea.
Mai te peu i te matahiti hoê e roaahia hoê metera pape ta te ûa e faatopa
mai i nia i taua fare ra, e roaa ia e 56 tane pape i te matahiti hoê, mai te mea
hoi e te rave noa-hia ra te pape i te mau mahana atoa, mea maitai roa a'e
ia i te faahamani i te hoê farii raki, ia raval maitai te utuafare taatoa i te
pape.
Teie te hoê ravea hau ace i te maitai maori ra, e haapiha te farii pape na
ropu, e aore ra hamani e piti tura pape, ia fatata te tahi tura i te pau, horohoroi roa ia ma, tapoi atu ai. Haamata atu ai i te rave mai i te pape i roto i
ta piti o te tura. Ia ûa faahou mai ra ia, e î mai ia te tura i pau e te pau
atu ra ia te piti o te tura, horohoroi faahou atu ia te reira.
Mai te peu hoi e, hinaaro oe i ta oe pape ia ma maitai noa, a horohoroi
noa ia e aore ra poromu maitai te aihere i nia i te punu fare e to roto i te
mau faataheraa pape.
Eiaha roa atoa e rave i te patete o tei taamuhia i te taura no te taipuraa
mai i te pape i roto i te tura, e ere te reira i te mea ma, no te mea, te taura
e taamuhia ra i nia i te patete e te patete'toa iho, ua ha'uri noa ia i te mea maa
e te repo atoa. No reira e homa, mea maitai a'e te faarue i te reira mau ohipa
e ta ropine roa te tura pape, te reira ra, mea hau roa ia i te ma.
Ia ta ropinehia te tuna pape ra, ia haamau atoa-hia te hoê titia pape e tano
ai, haamau te titia i te auvaha o te tura, mea hau roa ia i te maitai e te ma.
Te pape apoo, te hoê ia pape taitai roa, eita te pu'a e hu'a maitai, e ere te
pape maitai no te puã i te ahu, eita te ahu e maoro ua pe.
E ere atoa hoi i te pape maitai no te hopu. Ia hopu oe i roto i teie pape,
e tupuhia ia oe i te hoê mau ma'i, tera ra eita te reira mau ma'ima'i e vai
tamau i nia ia oe, ia hopu oe i te pape ûa, e pee teie mau ma'ima'i.
Te Pape " GAZOR"
Te "Gazor" e rito ïa o tei iritihia mai no roto mai i te mau huru maa tupu
atoa o te fenua nei, o tei anoihia i te tihota, te pape e te gaz. Te hoê teie
pape o tei hau atu i te maitai no outou e to te Tuamotu na, no te haamaharaa i to outou hiaai maa tahiti, aita hoê topata ava taero i anoihia i roto i
teie nei pape GAZOR. E hoohia te GAZOR e 30 farane i te tatini hoê, e 6 farane i te hoo mohina, ia faahoi-mai outou i te man mohina. e faahoi faahouhia'tu te na moni e 6 farane no te tatini mohina pau.
A tamata e homa i te inu i teie nei pape "GAZOR ", tena i nia i te mau
pahi hootaoa atoa, e aita rã, poroi-roa-mai i Papeete nei, i te piha-ohiparaa
a te Torea. Ia tamata outou, eita e fiu faahou.
Ohipa maro.raa
E nehenehe ia parie: a e oti ia faataahuri i te hoê hapaina
o
tei 4 maitai i te pape, mai te haamaníi ore i te pape i rapae ~.
A rave i te hoê hapaina e ä faaî-maitai-roa i te pape, i reira ra,
a tuu atu I nia iho i te auvaha hapaina i te hoê parau, mai te
TOREk
11
tapoi atu i taua auvaha hapaina nei. Faataahuri vitiviti noa ai
hau
i taua hapaina pape nei, i nia i te hoê amuraa-maa, e o tei
te poreni,
roa'tu ra, o te hoê ía amuraa-maa o tei vauvauhia í
i te hiti
I reira faahee rü maru noa mai ai, i taua hapaina nei,
te parau e
rü o te amuraa-maa e a huti rü maru noa mai ai i
mai,
vai ra i teie nei i raro a`e i te hapaina, e na te mahiti roa
te hapaina,
e ite ia outou i taua taime ra ia vai noa te pape i roto i
mai te manii-ore. Ua manuia atura Ia taua parie nei.
i te
Ua ite hoi tatou, e cita roa e nehenehe ia faataahuri noa
hoê hapaina pape, ma te haamanii-ore i te pape, inaha e auvaha
rahi to te hapaina, na roto ra i teie nei ravea e manuia ai.
Te anihia'tu nei ra outou e, eiaha roa teie nei ohipa ia ravehia i roto i te piha fariiraa, no te mea, ia hape ta outou raveraa
ra, e rari roa 'fa taua piha nei i te pape.
TA.IETE ATIMA0N0
( ttarnaniraa Tihota)
E to te fenua nei, haamana`o tatou i te tauturu maitai i
teie nei Taiete, na roto i te hoo-mai i ta ratou tihota.
E mea tiâ roa ia tatou ia na reira, no te mea, te tauturu
ra teie nei Taiete i te taata no te fenua nei, mai te rave
i te hoê rahiraa taata rave ohipa e te faatupu hoi i te hoê
ohipa faahiahia i to tatou ai `a nei.
No reira ia hoo tatou i te tihota, e ani ihoa i te tihota
Atimaono; eiaha to te tahi fenua ê atu.
Avaava ovirihia "MARVELS"
Noa'tu e tei hea oe, i Papeete e aore ra i te Mataeinaa,
a ani noa'tu i te mau fare-toa i teia nei avaava ovirihia
" Marvels"; e te vahi faahiahia roa'tu ia puhipuhi oe e ô
mai te mau opuara• maitatai i roto i_ to oe upoo e te mama
hoi te hoo.
Te taata tahutahu
Te Arii ra o Louis XI, e Arii oia no farani o tel mau i te fa
tereraa mai te matahiti 1461 tae atu i te matahitt 1483. E taata
rahi teie Arii o tei imi i te maitai no farani. No to'na hinaaro
12
TOREA
rahi i te faatupu i te maitai e ia afaro te mau faatereraa, ua faaetaeta oia i nia i te mau vahi atoa. Rave rabi tei faaino ia'na, na
roto i te parauraa e, e Arii hamani ino taata.
Teie ra te ino ia'na e taata manao paruparu e te tiaturi noa
i te mau parau tohu.
I taua anotau ra, rave rahi i rotopu i to'na mau hui-taata te
mau feia tahuâ hiôhiô e te tahutahu o tei riro hoi ta ratou mau
peu ei tiaturiraa na te vetahi pae taata.
Ia tae ra i te ha mahana, na roto i te faaâhaâha a te hoê o taua
mau taata tahutahu ra, mai te parau e, e mana haúê-roa to'na,
e ite oia i te mau ohipa atoa e tupu, e te hopea o te tahi e te
tahi. Tapeahia iho ra taua taata nei i te fare auri, e faautuahia
iho ra i te utua pohe. Te parahi ra hoi taua arii nei i roto i taua
oire e tapeahia nei taua taata tahutahu nei; ani atu ra taua taata
nei i te aril ia faaora mai ia'na i taua utua pohe, i faautuahia i nia
ia'na ra.
Titau atu ra te arii i teie nei taata ia arataihia mai i mua ia'na.
Afaihia atu ra taua taata tahutahu nei í mua i te arii. Ani atu
ra te arii e: x inaha e taata mana rabi oe, e ite hoi oe i te mau
mea atoa, te ani atu nei au ia oe, e nehenehe anei ta oe ia faaite
mai iaû i te mahana e te hora no to oe poheraa H.
Pahono atu ra taua taata tahutahu nei : « e tau arii e, eita roa
taû e nehenehe ia faaite atu í te mau ohipa e tupu i nia iaûiho
teie noa ra râ te hoê vahi tau e nehenehe ia faaite polo noa atu
ia oe, mai te au i ta toû mau manamana i faaite mai; e pohe
vau na mua noa a`e ia oe N.
Hiti mauê-roa a`e ra te arii i teie net pahonoraa, e ua faaora
atu ra i teie nei taata tahutahu. Auaê teie nei pahonoraa maramarama i ta'na i ora ai oia i teie nei utuâ pohe.
"Te Pia AORAI"
Te Pia Aorai, oia hoi te Pia apt mau: i ô tatou iho nei hoi te hamaniraahia. — Ua î roa ïa i te mau faaitoito e au no te tino.
Te Pia Aorai, o te mea ora mau. Ua hau to'na maitai i to te mau Pia
atoa e vai nei, e te hoo mãmâ hoi.
No to outou na oraraa maitai, a faarahi ì te inu i te " pia Aorai ",
o tei
hamanihia e te Fare Pia o Tahiti; Emile MARTIN te fatu.
TOREA
13
TE MAT) PARA U API NO TE FEN U« NEI
Te pahi farani ra o "Eridan", no te Compagnie des Messageries Maritimes
(Taiete farani) o tei faaitehia e, e faaruê oia i te uahu no Papeete nei i te
mahana pae 4 no fepuare i te hora 5 i te ahiahi, aita atura oia i reva i taua
mahana ra, ua taupupu rü mai â, no te tahi tau na mahana rü, no te hoê
mau peapea rü o tei tupu i nia i te mau tanta no tuna pahi ra, ua oti rá
taua peapea ra i te faatitiaifarohia i Papeete nei. Ua faaruê taua pahi ra i
te uahu no Papeete nei i te mahana piti 8 no fepuare i te hora vau i te poipoi no te reva atu i te fenua farani.
Te mau haamauâraa e pau i taua pahi ra i te mahana hoê e 50.000 farane,
e no na mahana rü i taupupu rü mai ai oia i Papeete nei, ua pau ia te Taiete
175.000 farane.
*
*
Ua reva atoa na nia - i taua pahi ra o "Eridan" te Taote ra o Massai, no
Taravao, mea roa to'na parahiraa i reira. Mea pinepine hoi Ceie nei Taote
Massai te tere haere na nia i te pahi ra o Mouette na te mau fenua Tuamotu,
no te horoâraa atu i te tahi mau utuuturaa e rave rabi i nia i te mau huiraatira
no te pae i Maareva ma.
Ua na nia atoa hoi i taua pahi ra o Mr Senac, te Tavana-Hau no te pae
fenua Tuamotu e Maareva ma, te reva i Farani, na roto i te roo-raa-hia to'na
tino e te mai.
Tei roto i te faretoa a te Taiete WING MANG LUNG, tei
parau atoahia e o Afou, e hoohia ai te mau huru taihaa atoa e
tano no te Tuamotu, oia hoi: mai te maa punu, te uaina,
te mau taihaa no te tamaaraa e tae noa atui te mau
huru ahu e rave raiz te huru.
E i roto hoi i teíe nei faretoa o outou e ite ai i te mau huru taihaa
maitatai atoa e te hoo mamai Papeete nei. No te mau huru taihaa
atoa e hinaarohia e outou a ani noa mai i te faretoa WING
MANG LUNG, i Papeete, i pihai iho i te faretoa a Herault (Ero).
Ua haamanao te Hau e, e ere i te mea tia i te tapea noa mai â i te taata
ra ia Fages i Tahiti nei, o tei faautuahia i te matahiti i mairi a`e nei, i te
utua auri e tae noa'tu i to'na poheraa no te hara taparahi i te-vahine.
Ua tuu-hia atu oia i raro a`e i te tia`iraa a na muto`i farani o te hoi atoa
ra i Farani na nia i taua pahi ra. E ua opanihia hoi oia i roto i te fare auri
no te pahi. Ia tae atu oia i te fenua farani ra, i reira oia e opanihia atu ai
i te fare auri rahi. Tei reira te opaniraahia te mau taata utua rarahi, mai te
faaoreraahia mai â te fare auri i Guyanne.
Un tuu-atoa-hia atu i nia i te taata ra o Mr M. Aumont, raatira rahi faatere ohipa a te Hau e no te pae moni, te toroa faatere no te pae fenua Tuamotu e no te pae fenua Maareva. E taata toroa teitei o Mr Aumont, e te faa-
TOREA
tereraa maramarama, e na nia hoi i taua mau toron teitei no'na ra, ua tapea
noa-hia mai ia i te oire pu nei. E tonohia atu paha te hoê Haava e aore ra
te hoê Taote, no te haereraa atu na te Tuamotu na, i mono ia'na. Na roto hoi
i te parariraa o Mouette, fifi roa atu ra i teie nei te mau faatereraa ohipa o
te Tuamotu.
Te imi nei ra te Tavana-Rahi i te mau ravea atoa ia roaa mai te hoê pahi
i mono ia Mouette, ia nehenehe ia haere atu na te Tuamotu na, no te faatitiaifaroraa e te faaotiraa i te mau ohipa a te flau.
EI.ESCA
E i`oa no te hoê Cocoa, o te Cocoa ia o tei hau a`e i te maitai
i te mau Cocoa atoa, ua oti noa i te ta-tibotat.ia e i te ta-ûhia.
45 alla e roaa mai i roto i te punu hoê. Te hoo no te punu hoê
15 farane, e au ia 1 farane i te aua hoê. Tunuraa ohie roa, e tunu
noa maa pape veavea e tarapu noa'tu ai, aita e ta-tihotaraa e aita
e ta-ûraa.
A ani atu i to outou mau hoo taoâ ia hoo mai i te E9esca na
outou.
Te piha ohiparaa a te Torea
Rave rahi te mau rata no te Tuamotu o tei tae mai i te
piha a te "TOREA ", o tei faaite mai i to ratou mauruuru
rahi i te yea Torea e ta'na atoa ra mau ohipa.
Te faaite atu nei te piha ohiparaa a te "TOREA" e rave
oia i te mau huru ohipa atoa : te imiraa i te mau parau
aturaa fenua, te mau parau tomiteraa fenua, te iritiraa'tu
i te mau parau tivira, e tae noa'tu i te ohipa no te hooraa
fenua e te tauiraa fenua.
Te ohipa no te haamonoraa fau,faã.
E haapao oia ~ te mau puha atoa o tei feretihia mai i
Papeete nei e na na e hoo, teie to na taime no te raveraa i
taua ohipa ra, oia hoi e 2 tenetima ta'na e iriti i nia i te
toata hoê.
E hoo atoa'tu hoi teienei piha ohiparaa na outou na nia
i ta outou aniraa i te mau huru atoa ta outou e hinaaro mai.
Te mau poroiraa taihaa atoa e poroihia mai ia'na, ma te
apee-atoa-hia e te puha, eita oia e titau i te taime no te
reim, no te mea, na piti tenetima ta'na e tapea no nia i te
hooraa puha, o to'na iho â Ia taime. Area te mau poroiraa
ia mai ia'na ma te hapono atoa mai i te moni,
taihaa e poroih
TOREA
15
toato hoê mai to
e iriti ihoa ïa oia e piti tenetima i nia i te
te hooraa puha te huru.
Te faaite atoa'tu nei te piha ohiparaa a te "TOR EE" i
fenua,
te mau taata atoa o tei hinaaro e taniuniu i to ratou
e oti te reira ohipa ia'na, no te mea te taata ra o GILBERT,
faaea ra oia
no roto oia i te pupu ohipa taata taniuniu, uaoia
i teie nei
atoa
i to'na toro 'a, taata faatuhaahia, tei roto
piha ohiparaa te raveraa i te ohipa.
Te mau ohipa maere i roto i te taiö ava`e:
Rave rain te taata aore roa ratou e haapa`o nei i te tahi mau
ohipa maere no roto í te taiô ava`e. I te mau piti-ahuru-ma-vau
matahiti atoa e titiaifaro maltai ai te mau taiâraa ava`e. No reira
e tano ia tapea matte ta outou mau taiô ava`e, e ia naeàhia e
píti-ahuru-ma-vau matahítí e ite ia outou e afta i huruê te taiô
ava'e.
`
matahiti
te
hanereraa
o
te
Alta atoa paha outou i ite e, aita
e haamata na i te mahana toru, aore ra i te mahana pae e te tapati.
Te ava`e atopa ra : hoê to'na mahana haamataraa i roto ì te hopete
toma, e to te ava`e Tenuare, to te ava`e Eperera: hoê ea ia e
ava`e Tetepa, te ava`e Fepuare, Mati e te Novema: hoê ana`e c; ia
mahana. Area na ava`e ra : o Me, Tiunu e Atete, e mahana taaê
ana`e ia to te tahi i to te tahi,
TEE WHITE OZ
Teie te hoê avaava maitai roa na te mau feia puhipuhi avaava, na ratou iho e oviri, e aore ra na te feia puhipuhi paipu,
e tel au atoa i te avaava Tamatana o tel parauhia e Tee White
,Oz teie ia te au-raa: Puaaforo Uouo.
A tamau maitai te i'oa o teie avaava, ia nehenehe ia outou i
te ani atu i to outou mau hoo taoâ. Ia hinaaro outou i te tamaia
ta, a ani noa mai i te piha ohiparaa a te Torea. Mea papu
te
tahi
i
tamata outou, eita outou e hinaaro faahou e puhipuhi
atu mau avaava.
Te parau no te mati:
Te faaitehía atu nei ia outou i te parau no te mati: te taata
matamua i íteahía te mati, na tetaata ra o Charles Sauria to'na
i'oa (e parau ra o *harle* Soria), no roto i te fare-haapiiraa
rahi no Dole, te itea-raa-hia ia'na tele nei ravea no te mati.
E ua pohe taua taata nei o Charles Sauria i te fenua ra o SaintLothain ( Jura ) i te matahiti IS$0,
TOREA
"Te 1Vletlla Allri "
Te hoohia nei i Papeete nei, i te piha
a te Torea; te paero 100 kiro: 125 farane i
ro hoê.
Te haere nei te tupuraa o te Tapone i te rarahiraa:
Mea roa te tau te híô-raa-hìa e te haere noa'tu ra te tino rü
nainai o te tapone i te rarahiraa. Ua haamanaohia e i nainai noa
ai to ratou tino maori ra ïa, no nia i ta ratou mau peu i te haaparahi. I roto í te mau haapiiraa atoa mea opani-roa-hia i teie
nei i te mau tamarii i nia i te peûe e te faatifene i te avae. Te
haere noa ra hoi i teie nei i te rahiraa te mau ohipa no te faaetaetaraa tino, e rave rahi te mau taata o tei faaô mai i roto i taua
ohipa ra.
I te matahiti 1900 te rahiraa no te taata o tei hau atu te rahi
i te 1 m. 62 ua faauhìa ia i nia i te 10, aore ra i te 11
teie matahiti i mairi aenei, tei nia ia i te 20 °/°, te mau taata tei
nia to ratou faito i te 1 m. 58 haere atu i nia i te 1 m. 62, ua
hau atu ia i te 32 aore ra 42 °'°.
Ua hiôhia e te mau feia hiôpoa o tei haapapu mai e, mea rahi
a`e te maa ta te hoê tino rahi e amu i ta te hoê tino nainai.
No reira te hiôhia nei, te rarahi ae ra, te tino o te tapone, te
haere atoa ra ta ratou amu-maa i te rahiraa.
I roto
i te fare hooraa raau a Lt1ERß1ER,
e ite ai oe i te mau huru raau rü atoa. O te hoê teie fare tahito
roa ï ô tatou nei e o tei tiaturíhia hoi e te taatoaraa. Hinaaro
oe i te raau maitai mau a ani noa mai t te fare hooraa raau a
Lherbier.
E i reira hoi e roaa mai aí ia oe:
Te lï1®nahee mau ( raau monamona faahee ), e ta no teie nei
raau faahee no te tamarii e no te taata paari hoi, na teie nei hoi
raau e horoí ì te mau repo rü atoa no roto í to tatou nei aau
e n"a'na hoi e faataaê atu í te mau ma`i mahaha.
Te Raahopau (raau no te aho pau), o te faaora i te ma`i no
te aho-pau.
Te Raatahine (raau no te m ` #bahinet raau maitai roa no
te faaora i te ma`i o te mau vahíne api, e tae noa'tu i to te mau
vahine p~ari.
).MPRIbIERJE ELLE F. .TUVENTLY — AVENUE $RUAT ET RUE DU Caa' LESTREIKAU.
Fait partie de Torea