TOREA_N_009_1938_Tenuare.pdf
- Texte
-
ATAHITI ~ ITI
~
Aili.E 1938
H1HI
9.
TOREA
1100 1 TE MATAHITI HOE: E MAHA TARA — E
2
FARANE I TE VEA HOE.
FRANÇOIS HERVÉ, Directeur- Gérant
la outou e te mau taata e taio i te " Torea"
E te mau taata o tei tato i te Torea e, e tae noa'tu i te mau
hoa rii o te Torea, ua amui tahi outou no te taioraa i teie Vea,
mai te au i te rata a te Tavana no Orofara, o tei ant niai ia matou
ia pia-hia te parau no ta'na rata na roto i ta matou nei Vea.
Ua riro te mau parau no roto i teie nei rata ei mau parau oaoa
rahi na matou, o tei faaite mai e, ua riro te ohipa rahi ta outou
e rave na ei mea faufaa rabi e te faahiahia.
Area ra e ora ai te hoê Vea e e ruperupe ai oia, ei moni ia
no te haapeeraa i te mau haamauaraa atoa. Teie net moni e roaa
mai ia ia'na na roto i te mau taata o tei rave tamatahiti i te Vea.
No reira te faaitehia atu nei ia outou paatoa e, mai te peu e
hinaaro outou i te ora maoro no te Torea, e ia tamau hoi oia i te
rave i ta'na ohipa, a tauturu paatoa niai ia outou ia'na, na roto
i te parauraa atu i to outou mau hoa e ia rave paatoa i te Vea
tamatahiti na ratou.
Mea papu roa e, e roaa mat a paha e piti e aore ra e toru ta ata
api no rotopu i to outou mau hoa no te rave atu i te Vea ta-matahiti.
Na te anavai rii nainai e hamani i te anavai rarahi, oia hoi
na roto i te haaputuputuraa na 20 farane ta outou e horoa mai
nei no ta outou Yea tamatahiti e nehenehe ai i te Torea ia haapee i ta'na mau haamauaraa.
No reira mai te peu e, aita roa te taata e tamatahiti i te Vea,
mea papu roa ia, e te vai ra te mahana e faaea ai te Torea i ta'na
ohipa.
No reira mai te peu e, te manao ra outou e, e ohipa maitai
ta te Torea e rave nei, a haamanao mai ia ia'na, e a parau atu
i to mau hoa e tamatahiti i te Yea, mai te hapono atoa mai ta
2
TOREA
ratou moni e 20 farane. E outou hoi tei tamatahiti mat i te Torea
a haapee atoa mai ta outou Vea no Ceie matahiti.
E ere i te ohipa rahi roa, a rave noa e mapa tara e hapono
mai i te piha ohipa-raa a te Torea, ma te faaite atoa mai i to outou
ioa e te vahi ei reira faatae atu aí ta outou Vea, mea poco roa
te ra mai te Vea.
Rata na te Tavana no Orofara
tia te Vea "Torea"
Iaorana oe ì roto i teie matahiti api.
No te poupou o to`u nei aau i tae mai ai au i mua ia oe, ei
ite faaite i te rahi o to matou mauruuru i te taioraa i te mau
parau rii ta oe i nenei mai i te ava`e atoa i mairi a`enei.
Ua riro hoi oe e teie nei Vea Torea ei reo poro haere i te
parau rii api, ei orometua haapii i te mau.Ture rii fenua, ei hoa
maitai hoi, ei faaarearea i te mau mana`o rii rohirohi na roto
i ta oe mau aamu rii.
E toroa hau ê to oe na, incha, te hínaaro nei oe e tomo haere
na roto i te mau utuafare rii atoa ra, no te afai mai te ite, te maramarama, e te anaanatae atoa hoi, oia hoi : ia amuihia te maa
varua, te tia i te taata atoa ia amu e o tei ore roa i rayai i te
taata maohi i o tatou nei.
No reira, na roto i .teie nei matahiti api, te faatae atu nei au
í te parau oaoa ia oe e te Vea Torea, mai te faaite atu e, ua
manuia maite i o matou nei te vahi ta oe i titau ei maitai no
teie nei u`i taata maohi. Inatia, ia tae mai te Vea Torea i o matou
nei, ua puai roa te anaanatae te taata atoa no te taio ia'na, e,
e riro hoi no amuri a`e ei tumu tavere parauraa no te mau
huru i taiohia ra.
Teie maoti tau poroi, e to`u hinaaro rahi ia oe e te Vea Torea
no teie matahiti api, ia ite e ia taio te taatoaraa o te maohi ia
oe na, ia riro hoi oe ei hoa maitai afai i te parau ríi api na te
mau motu rii atoa ra, ia arai hoi oc i te feia mauâ, i te hope atu i
te Ture ra, e ia horoa hoi oe i te parau rii oaoa i te taaioraa.
rarii mai te tapa`o haehaa o to`u nei mauruuru, e oia atoa te
tapa`o no to matou aau mehara ia oe na.
Orefara, i te 6 no Tenuare 1938.
Te Tavana no Orofara,
Robert Teal.
TOREA
Te Aamu iti o huruhuru-faa-Ninamu.
( Te tudtiraa teie
o
te aaºnu, i haamatahia i te Hihi G)
Te pii noa mai ra ea hoi o huruhuru-taa-ninamu na raro e, a
pou mai i raro nei faáoioi noa, a tauma atu vau i nia na.
Pahono atu â hoi te vahine e, e maa taime iti â te toe, mai te
pii â hoi o'na e, e tau tuaana e, aita anei oe e ite atura ia raua?
Oia te ite nei au e piti tau na puaahorofenua na te ra paeau
mai te haere, e mea atea roa ra, ia haamaitaihia te Atua teitei,
o tau ihoa tau na tuane te reira, a tarape atu na oe ía raua ia
faaoioi noa mai.
Ua pii-tuo ihora te huruhuru-taa-ninamu ma te reo rahi puai,
e ua aueue ihora te fare no te puai rahi o to'na reo, í reira ihora
pou mai nei te vahine e ua tahopu mai ra i raro i na avae. Aita
roa teie nei taata taehae rahi e te riaria ï aroha noa a`e i teie
nei vahine.
Parau atura oia i nia i teie nei vahine e, aita e faufaa ia oe
ia rave mai i te na mau peu i mua ia`u cita roa oe e manuia e
pohe ihoa oe.
Ua haru ihora i te rouru o teie nei vahine na te tahi rima e
te tipi rahi i nia i te tahi rima, e ua afai ihora i nia no te tapuraa i te arapoa.
Hi`o a`e nei te vahine i nia i te tane, mai te parau mai e, vaiho
rü mai na ea oe ia`u no te hoê maa taime iti poto roa.
Eita, cita roa e tia ia`u, mai tera ra a pupu maitai atu ia oe
i te Atua.
i to'na rima i nia no te tapuraa i te arapoa o
Te afai nei
te vahine.
Inaha, i te reira taime, iríti taue noa-hia-mai nei te opani,
mau ta`ue noa iho ra te rima o Le huruhuru-taa-ninarnu, te tomo
atoa mai nei na faehau horo-puaahorofenua e te o`e i te rima
mai te horo afaro noa'tu i nia i te huruhuru-taa-ninamu no te
mea te ite atu ra raua i te ohipa ino e ravehia ra.
Atahi ra te huruhuru-taa-ninamu a ite mai ai e, o te na tuaane mau teie o ta'na vahine, e tau na faehau ti`a-o`e horo-puaahorofenua, no to'na riaria te hinaaro nei oia e horo, roaa oioi
noa ihora oia, patiahia ihora i te o`e e na pohe roa.
No te riaria hoi o teie nei vahine, ua topa hihipohia oia i raro,
e aita roa to'na hoê a`e puai faahou, no te tia mai i nia e apa i
to',na na tuaane.
4
TOREA
I teienei, no te mea hoi e, aita roa to te huruhuru-taa-ninamu
e fetii au maltai, no te monoraa'tu i ta'na faufaa, inaha, riro
mai nei te mau faufaa ta-atoa i ta'na vahine faaipoipo.
Horoa atu ra teie nei vahine i te tahi pae o ta'na faufaa na
to'na teina, e taoa boroa na'na no to'na mahana faaipoiporaa.
Te tahi pae râ, ua horoahia e ana na to'na tau na tuaane, e te
toe ra, tei ia'na ihoa ia, e ua haaipoipo ihora oia i ta'na tane api.
Haamou-roa-hia ihora e ana to raua fare parahiraa o ta'na
tane tahito, e ua boo faahou ihora oia i te hoê aorai api no'na.
E taata hau roa i te maitai e te marû te tane api a teie nei vahine,
o tel imi í te mau ravea atoa no te faaoaoaraa i ta'na vahine i
roto i te mau peapea e rave rahi í tupu i nia ia'na a faae ai oia
ia huruhuru-taa-ninamu.
Te hopea teie o te taua aamu nei.
Te pereoo taataahi e te pereoo uira "PEUGEOT"
Te pereoo taataahi " Peugeot ", o te mau pereoo la o tei hau ace i te maitai
i te mau pereoo farani atoa. Ia hoo outou i te pereoo " Peugeot ", e tia te
reira i te vairaa e a tau noa'tu. Ia hoo râ outou i te mau pereoo hoo mama,
e moni hue Ia ta outou, eita roa e maoro ua ino, e au atura la i te hoê maa
tapû rahi auri faufaa-ore.
Te pereoo uira " Peugeot ", tei te fenua farani la te hamaniraa-hia, te
hoê teie mau pereoo o tei hau i te maitai e te tano maitai hoi no to outou
na mau fenua rii ei faauta horopatete e sore ra ei faauta puha. Ia hoo outou
i te pereoo uira ( Camionnette ) " Peugeot ", e mauruuru maitai outou i te
reira haamauaraa moni, no to'na paari e te iti hoi o to'na mau haamauaraa.
A poroi ana`e mai i to outou mau pereoo taataahi e to outou mau
pereoo uira ( camionnettes ) i Papeete nei ia M' René Solari, mono i te fare
"Peugeot" e aore ra i te Pita ohiparaa a té "TOREA" i Papeete nei.
AAMU API
Te aamu iti o Rehu Auahi.
Te vai ra i mutaa ihora te hoê tamahine iti o tei parauhia e o Rehu
Auahi, no te mea, ei te pae auahi noa mai â oia e parahi noa ai i te
mau mahana, atoa, e tamahine maitai rahi teie nei tamahine o Rehu
Auahi, aau marû, haehaa e te mafatu maitai, area râ, aita roa teie
nei potii e oaoaraa i to'na oraraa i teie nei ao, no te mea, e rave ino
noa hia oia, faarave noa hia hoi o'na i te mau huru ohipa rarahi atoa,
faa-oomohia hoi o'na i te mau ahu rii haapa`oraa ore, are`a râ, rave
ino noa hia'tu â oia, e tamahine mata purotu e te nehenehe rahi teie
nei tamahine, ahiri oia e, e mea rave maitaihia, e faaahu hoi ia'na i
te mau ahu nehenehe, eaha ia te huru.
TOREA
5
Ua pohe te metua vahine o teie nei potii o Rehu Auahi; i te poheraa
taua metua vahine no'na ra, faaipoipo faahou atura to'na metua tane
i te hoê vahine api, teie nei vahine api ta'na i faaipoipo, o te vahine
ia o tei hau i te ino, too-piti hoi ta teie nei vahine tamahine, e tau
na tamahine atoa o tei hau atu i te ino e te pohehae i nia ia Rehu
Auahi no to'aa mata purotu e te nehenehe rahi, teie ta raua ohipa j
te mau mahana atoa, maori râ, o te faatina noa ia Rehu Auahi i te
mau huru ohipa atoa, mai te hoê titi te huru, te mau huru ohipa
rarahi atoa o te utuafare. Aita to teie nei potii iti e taime no te faaeaearaa.
Ia tae râ i te hoê mahana, faatupu ihora te arii i te hoê oriraa rabi
i to'na aorai, titau atoahia'tu nei teie nei tau na tamahine a te vahine
apt a te papa o Rehu Auahi, ia haere atoa raua i taua oriraa ra, riro
atura ei mea teoteo rahi na teie nei tau na tamahine, to raua aniraahia-mai no taua oriraa ra, ua faaineine ihora na tamahine nei ia raua
no taua oriraa ra, na Rehu Auahi raua i faanehenehe. Ua pô hoê
mahana taatoa no te faaneheneheraa ia raua, aita to Rehu Auahi iti
e mapuhiraa aho i te reira mahana; mea a`e, te pii mai nei e, Rehu
Auahi, haere mai na ; Rehu Auahi, haere na a tii tera mea ; Rehu
Auahi, afai mai na tera mea, e na reira noa e pô noa'tu te reira
mahana. I te otiraa ihoa raua i te faanehenehe, reva'tura, mai te
haamauruuru-ore-mai ia Rehu Auahi, ahiri noa'tu â i parau noa'tu,
parahi oe; aua `e noa iho râ, e potii aau marû e te haehaa o Rehu Auahi,
e aita hoi hoê a`e manao tahoo i to'na aau. I te revaraa'tu raua,
haere mai nei o Rehu Auahi i te pae haamaramarama hi`ohi`o noa'tu
ai i te haereraa o to'na tau na taea`e mai te parau e, aue hoi raua rii i te nehenehe e.
Are`a ra, noa'tu â te aahu nehenehe hau ê o teie nei tau na potii
ra, aita roa raua e neheneheraa, ua faahairiirihia raua no to raua
mafatu ino e te teoteo. Are`a râ o Rehu Auahi iti, noa'tu to'na hi`oraa hupehupe, repo, mea hau roa a`e â oia i te nehenehe i to'na
tau na taea`e.
Aita roa râ hoê mana 'o to Rehu Auahi i roto i to'na mafatu e, o'na
te hoê potii mata purotu rahi, e e hau a`e hoi to'na nehenehe i to
teie nei tau na tamahine. I to raua revaraa'tu i te oriraa, hoi faahou
mai nei â o Rehu Auahi i te pae auahi parahi noa ai, mai ta'na ihoa
i matau, tal noa ai oia.
I reira ihoa, tia mai nei i pihai iho ia'na te hoê vahine tahutahu,
te reira vahine tahutahu ra, o to'na la marna-topa-i `oa, e ua parau
mai ra ia'na e : Rehu Auahi e, eaha hoi ta oe e tal na ?
.7 Pahono atu nei o Rehu Auahi e, te tai nei au no te mea o vau ana 'e
iho teie e toe nei, ua reva hoi to`u tau na taea`e ì te oriraa, te hinaaro atoa nei hoi au i te haere i taua oriraa ra, eaha nei ra hoi
te ravea.
A taio mai i te Ve `a"_í7:muri nei.
TOREA
Rafa na te Tavana no ffikueru.
Na te Vea Torea,
Te ani haehaa atu nei vau ia oe, ia faaite oe na roto i ta oe
Vea i te hoê parau no te hoê ohipa o tei ravehia í Hikueru :
Oia hoi, ua hopuhia e te mau mataeinaa o tei puhapa mai i
Hikueru no te avariraa pârau no te matahiti 1937, hoê mahana
i roto i na mahana hopea o te hopuraa pârau, teie te tapura no
te mau kiro pârau i roaa mai:
856 kiro
Hikueru e o Marokau
646 »
Amanu e o Hao
315 »
Nihiru, Taenga, Makemo e o Takume.
139 »
Tahiti, Niau e o Anaa
Ia amuihia : . . . 1.956 kiro
Ua hoohia teie nei pârau i te pene e 2 farane e 75 tenetima,
e ua roaa mai te moni ra e 5.378 farane o tei faataahia no te
tataî.raa i te fare-hau e te tura pape.
Tirara parau.
Papaihia : Nohorai Sue.
TA.IETE ATIMA®N®
( liamaniraa Tihota)
E to te fenua nei, haamana`o tatou i te tauturu maitai i
teie nei Taiete, na roto i te hoo-mai i ta ratou tihota.
E mea tia roa ia tatou ia na reira, no te mea, te tauturu
ra teie nei Taiete i te taata no te fenua nei; mai te rave
i te hoê rahiraa taata rave ohipa e te faatupu hoi i te hoê
ohipa faahiahia i to tatou ai 'a nei.
No reira ia hoo tatou i te tihota, e ani ihoa i te tihota
Atimaono; eiaha to te tahi fenua ê atu.
Avaava ovirihia "MARVELS"
Noa'tu e tei hea oe, i Papeete e aore ra i te Mataeinaa,
a ani noa'tu i te mau fare-toa i teie nei avaava ovirihia
" Marvels"; e te vahi faahiahia roa'tu ia puhipuhi oe e ô
mai te mau opuaraa maitatai i roto i to oe upuo e te mama
hoi te hoo.
TOR EA
Raatira Faatere tae api mai
ManuI te taime mau a tauihia ai te mau Raatira faatere no te Nuu
na-te-reva e te Nuu-Moana, ua faatae ia te Torea i to'na aroha i te mau
Raatira Farani e reva ra, oia hoi: i te Raatira Rahi faatere no te Nuu-Moana
e te Nuu-reva ra o Jeanpierre, o Paucellier, Raatira Tomana faatere no te
pahi manua ra o "ZELEE" e ia Samarcelli, Raatira tapa`o piti no te
Nuu-reva.
Ua riro teie nei mau Raatira farani ei hiôraa maltai na to te fenua nei
i roto i na matahiti e piti i to ratou parahiraa i ô tatou nei.
Te pupu nei matou i nia i to ratou mau mono oia hoi: o M. M. Brachet,
Kerangal des Essarts, ei faaearaa oaoa noa atoa to ratou i ô tatou nei e ia
manuia hoi ta ratou mau ohipa,'mai ta to ratou atoa mau hoa i rave aenei.
Rave rahi te mau huiraatira no te tahi mau motu taaê, o tei ratere atoahia atu e teie nei mau nuu-moana, o tei hinaaro ia ite i te huru no te
ohipa ta ratou e rave ia tae atu taua mau manua ra i ô ratou. Na te mau
faataaraa ia i raro nei te reira e haapapu atu ia outou.
Te Nuu-Moana ra: e faatereraa taaê-roa ia ta'na i te faatereraa a te taata
Rahi faatere no te pae fenua aihuaraau farani, area i roto i te mau fenua
aihuaraau farani, tel reira te haamau-raa-hia te faaearaa o te Nuu-Moana,
mea titauhia ia te mau Raatira faatere no taua Nuu-Moana ra, ia au tahoêmai oia i te faatereraa hau no te fenua nei, e tei raro a`e hoi ratou i te
faatereraa a te Tavana Rahi. E ia faatitiaifarohia, o te Raatira faatere NuuMoana ia o nia roa a`e; hou a`e te mau manua e te mau pahi reva a
faaruê ai i Tahiti nei, no te haere atu na te tahi mau fenua taaê, mea titauatoa-hia hoi ratou ia turuitoito maitai mai ratou i te faatereraa hau o te
fenua nei, e no te mauvahi atoa e hinaarohia ra, no te haamaitairaa ia Farani.
Ua riro atoa teie nei mau manua tamai ei mutoi tia`i no raro i te moana,
e ei hiôpoa hoi i te mau huru ohipa atoa e tupu, e hiô atoa hoi e te
haapa`o ra anei te mau pahi i te mau ture no te moana, tei ia ratou hoi
te mana no te faatitiaifaroraa i te reira.
Te mau pahi hootaoa, te mau lati e te niau poti, e faatura ratou i te
manna na roto i te aroha, mai te huti e te tuuraa i to ratou reva i raro
e toru a`e taime i te na reiraraa. Te hoê teie vahi eiaha-roa ia moê ia
outou.
E mea farii poupou maitai-roa-hia to tatou mau Nuu-Moana e te mau
huiraatira no te mau motu rü atoa e raterehia e ratou ra, no te mea ua
papu hoi ia ratou e, o to ratou ia faaora i te tau no te tamai. O ratou te
tuu i to ratou tino i mua i te enemi e o ratou hoi #e matamehairaa te
tuuhia no te polie, ei parururaa i te mau maohi ; no reira, mea tia mau â ia
ratou ia farii poupou atu .i taua mau Nuu-Moana ra
8
TOR EA
Area ra e mea titau-atoa-hia, ia outou ia ite e: i te taime mau â, outou
e ite ai i te manna farani e aore ra i te hoê pahi reva farani, ta outou e
ite ohie noa i na toreraa e toru i raro a'e i na pererau, i te taeraa atu ihoa
i ô outou na, e haere oioi atu ia te Tavana Mataeinaa, e farerei i te tomana
no nia i te mau vahi e hinaarohia e ana ra, e no te haapapuraa atu hoi
ia'na i te taime e tia ai i to te fenua ia farii hanahana atu ia ratou. Ia haere
fa te Tomana i uta e te mau taata no raro a'e ia'na ra, e ite ia ratou i te
mau tapa'o no to ratou farii-raa-hia ma te aau tae.
A puhipuhi ana i te Avaava
"NAZ'I()NALE"
Te avaava ovin o Lei hau i te maitai e te boo-mama, o te hoohia
i Papeete nei 1 fr. 10 i te puohu hoê, ía rave oe hoê afata ( 20 puohu
i roto) tei roto te hoê mau taoa rü haamauruuru: tipi ofati e
aore ra e tahere arapoa poepoe.
Te parau no MOUETTE.
Mai ta te TOREA i faaite atu ia outou, na roto i ta'na yea i te ava'e
Titema i main acenei e, ua tomo o "Mouette" i te fenua ra í Amanu.
Mea na roto mai i te ava i te pae Nord oia i te faaôraa mai, mai te
fait atu i te hoê opape puai roa, mea tahe i tua, tapin ihora oia na te pae
fenua i te pae Nord, i te vahi huru maru te opape.
E no te puai o te opape, tavirihia ihora te pahi na te pae atau e mau
atura i roto i te opape, i roto i te parau haapapuraa a te raatira, te faaite
ra fa oia e aita te tere o te matini i faahope-roa-hia te puai, e alta hoi i
nehenehe ia taviri oioi i te pahi, inaha iri mai nei i te pae Sud no te ava.
Eere te û-raa i te mea puai, noa'tu â te reira, aita roa i maoro, î mai
nei te pahi i te miti e painu noa mai nei te tahi mau iri papai o te pahi
o tei mahutihuti noa mai.
Ua imihia te mau ravea atoa no te faaoraraa i te mau ohipa. Aita roa
te hoê taata i pepe noa a'e.
I te faahoiraa te opape i roto, puto atoahia atura te pahi i roto, e aita
hoi i maoro roa to'na painuraa tomo roa atura, e 35 metera i te hohonu.
Ua parauhia ra, te hinaaro nei te Hau e iriti mai i te machine o
Mouette, e hapono oia í te hoê pupu taata i Amanu e te mau taata hopu
opupu no taua ohipa ra. Te hinaaro nei ra te mau huiraatira no te mau
mataeinaa ra o: Amanu, Hao, I-Iikueru e o Marokau, na nia i te aniraa a
to ratou mono i Papeete nei, o tei faatae atu i mua i te aro o te Tavana
TOREA
9
Rahi, o tei ani atu e, ia vaihohia te tino pahi na ratou, mai teie te hum,
na ratou e rave i te ohipa no te iritiraa i te machine ma te taime ore,
e ia oti, e faanehenehe atu ai ratou i te pahi, ei pahi taiete no ratou no te
tieraa mai i Tahiti nei, i te mau faufaa a te mau Taiete haamaitai fenua
no na motu e maha i faaitehia i nia nei.
E manao maitai teie, e oil mau i teie nei mau huiraatira te ohipa no
te faaneheneheraa i teie nei pahi, teie ra te vahi i tapitapi ai te Tavana
Rahi i mua i taua aniraa ra, maori ra ia e, eita roa te Tavana Rahi e hinaaro noa a`e, i te horoa i te hoê pahi pe, i roto i te rima no taua mau huiraatira ra, no te mea : e nehenehe te reira ia riro ei haaveveraa ia ratou.
Teie ra te ohipa e ravehia, ia mahiti mai te pahi ra e hiopoa maitaihia'i,
mai te peu e aita i pe ra e faatiahia la ta ratou aniraa.
E hamanihia Ia o Mouette ei pahi taiete, e roaa i'a ia'na e 8 tere i te
matahiti hoê i Papeete nei e mai Papeete nei hoi e i roto i te ra mau
motu e maha na roto i taua ravea ra, eita paha 'la te mau pahi êê e haere
faahou i reira o tei riro ei tumu faaino i te mau maohi i taua mau motu
ra; na roto i ta ratou mau ohipa taaê. Ua hi`o hoi te Hau i te reira e
mea maltai, e e riro hoi te reira ei tauturu rahi no te mau maohi, e e
riro atoa hoi te reira ei haamanaoraa na ratou i te Hau o tei tauturu ia
ratou i taua vahi ra.
Te fare 1Vloni a te Initia-Tafna
E farii teie nei fare moni Initia-Taina i te moni a
te mau huru taata atoa o tei hinaaro e hopoi mai i
reira e vaiho ai, e ta ratou hoi e nehenehe ia tü mai e
iriti atu i te mahana ta ratou e hinaaro, mai te titau
ore atu taua fare moni ra i te hoê a`e taime. No te faaherehere-noa-raa i ta outou moni i te hoê vahi maitai
o te ore roa outou e manaonao no te hoê a`e mau fifi
e tupu.
E riro teie nei fare moni, ei ravea maitai no te faaherehereraa i ta outou moni e te mau taata o tei faaea i te mau vahi e aore ra i te mau fenua atea.
10
TORfsA
Te Raau no te faataêroraa i te lore.
Te haere noa ra te hamani inoraa a te iore i te mau faaapu haari i te
rahiraa i te mau motu ra o Katiu, Ahe e o Mataiva.
E rave rahi te tau te imi-noa-raahia te mau ravea atoa no te haamouraa
i taua mau iore ra. I te tahi mau tau a`e nei, ua imi te Hau i te tahi mau
ravea na roto i te horoaraa i te punu no te patiti i nia i te mau tumu
haari e alta roa hoi teie nei mau ravea i manuia noa a`e i te Tuamotu,
no te mau aihere rarahi tel tupu noa na roto i taua mau faaapu haari ra,
te tahi hoi no te mau haari api o tei tupu a`e na raro i teie nei mau tumu
haari tahito, riro atura te reira ei poromu no te lore, no te haereraa mai
i nia i taua mau tumu o tel tapunuhia ra.
E ua imi atoahia hoi te tahi mau ravea na roto i te faataêroraa i te
lore. Hoê noa iho ravea tei manuia maitai roa maori ra ia e, o te ravea
ta te taote niho ra o Wiriamu i tamata i nia i to'na fenua i Tetiaroa.
Ua manuia maitai roa taua ravea na'na ra; e i teie nei te ore roa'tura
te lore i Tetiaroa. E ua ta-taipiti hoi te rahiraa no te mau hotu o te haari
i taua fenua nei, na roto i taua ravea ra.
A piti a`e nei matahiti te, maoro i teie nei ua horoahia taua raau ra i
manuiahia i Tetiaroa ra, i roto i te rima no te Taote raau no te fare mai,
no te hi`opoaraa, e ua faaite oia na roto i ta'na parau faataaraa e ravea
maitai mau â teie nei ravea. No reira e ore roa e tia i te Hau ia ore ía
haapao i teie nei ohipa teiaha rahi o tel riro ei tumu faaino i te mau faaapu haari a te mau huiraatira o tel faainohia e taua mau manu ra, e ei
maitai atoa hoi no'na iho na roto i te faarahiraa mai i te hotu no te haari
ia rahi te puha, e riro atoa hoi te reira ei faaîraa mai i ta'na afata, ia neenehe ia'na ia tauturu i te mau huiraatira o tel faainohia ta ratou mau
faaapu e te iore, na roto i te horoaraa'tu i taua raau taero ra. Teie taua
raau ra oia hoi e "ARSENIC". E tano roa teie nei raau no te mau Tuamotu, na roto i te faatureraahia to ratou motu i te ture rahui, no te mea
taua ture ra, e mea opani etaeta roa la i te taata i te parahi i roto i te
fenua rahui, i te tau no te opaniraa rahui, ei te reira mau mahana e tuuhia'i
te mau taata tel faataahia no te faataêroraa i te lore, e o ratou ana`e hoi
te faatiahia ia haere i te mau fenua tel rahuihia.
'`Te Pia AORPi "
Te Pia Aorai, oia hoi te Pia apî mau: i ó tatou iho nei hoi te hamaniraahia. — Ua î roa ïa i te mau faaitoito e au no te tino.
Te Pia Aorai, o te mea ora mau. Ua hau to'na maitai i to te mau Pia
atoa e vai nei, e te hoo mâmâ hoi.
No to outou na oraraa maitai, a faarahi i te inu i te "Pia Aorai ", o tei
hamanihia e te Fare Pia o Tahiti; Emile MARTIN te fatu,
TOREN
11
Teriinui o Tahiti Pomare.
Ua ite matou na roto i te hoê mau rata taaê e na roto hoi i
te hoê mau yea no farani mai e, te rave noa ra te tamahine arii
ra o Teriinui o Tahiti Pomare i ta'na ohipa, no te imiraa i te
maitai no Tahiti nei. Mea pinepine oia te farerei i te taata Rahi
faatere no te pae fenua aihuaraau farani o M Marius Moutet e
i te papai parau rahi ra o Mr Monnerville.
Te faaite atoa mai ra oia e, i te hoê po ua haere oia i nia i te
menema o te mau faehau itea-ore-hia te i`oa e na'na i tuâma te
mori turama o taua menema ra, na te hoê Raatira rahi faehau
e to'na mau tapao f nia ia'na i apee, na nia i te faaueraa a te taata
faatere i te pae fenua aihuaraau farani.
Te imi nei oia t te mau ravea atoa e maitai ai to'na fenua iti
na roto i to'na haereraa e farerei i teie nei taata rarahi, te ani
nei oia i teie nei i te Hau ia faataa mai i te hoê tuhaa moni no
te utuuturaa i te mau taata maohi i o tatou nei e no te mau feia
rü veve, e ia na reira-atoa-hia i te mau motu rü atea roa, na
roto i te rapaauraa ia ratou ma te moni ore.
Te hoê teie ohipa maltai rahi no tatou paatoa, ahiri pauroa te
mau taata atoa, tei fariau i te fenua nei, aore ra tei parahi tnmu,
te imi i te mau ravea atoa e maitai ai te fenua, eita roa Ia e maro
ua ite tatou t te maitai no te vain e hinaarohia.
No reira te tamau noa atu nei â te Torea te parau ia outou e,
ia amui tahi outou t to outou mau puai atoa no te tururati t te
Tavana Rabi i roto i te hopoi`a rahi teiaha ta'na e amo nei.
Mai te peu e, e amahamaha te hoê i roto ia outou na, na roto
i te faatae atu i te hoê rata taaê i farani, no te aroraa i te Tavana Rahi, mai tei ravehia a`e nei i na matahiti i mairi a`e nei,
eita roa ia tatou e manilla noa a`e i te mau vahi atoa i manaohia ra.
No reira a- tiaturi anae tatou i te tamahine arii ra o Tertinut
o Tahiti a Pomare. Te faatae nei te Torea i to'na tiaturi e to'na
faatura i nia i teie nei tamahine arii.
"LE FLAMBEAU"
(e roa teie no te hoe tima)
Te tima maitai roa a`e i te mau tima farani atoa.
Te vai nei te pute parau e 40 kiro, e 32 farane,.
.
E te paero 980 kiro, 110 farane.
A ani noa mai i te pipa o te " Comptoirs maritime et Colonial"
í Papeete, i te Latina i raro i te fare-hotera a Teve (Hotet Stuart
i te aroa purumu i ta atai . ,_;4ai du Commerce
12
TOREA
Te moni faataime no te mau tarahu.
Rave rahi te mau hoo-taoa i roto i te mau fenua Tuamotu e
tarahu ta te taata ia ratou, e taua mau tarahu ra, ua faataimehia e ratou, e ore roa ta te mau hoo-taoa e nehenehe ia tun i te
taime i nia í taua mau tarahu ra, maori râ, ia faaitehia na mua
roa e, e tuuhia te taime i nia i te mau aitarahuraa atoa, e aore ra,
ia faaotihia te hoê parau faaau na mua roa a`e. Te taime e fariihia na i to tatou nei pae fenua, oia hoi, e 8 0/0 i te matahiti
hoê, eiaha râ ia na nia a`e, e teieuei hoi mau taime ra, eita ia
e faataime faahouhia na nia iho, maori ra ïa e, mai te peu e, ua
faaotihia te hoê faaauraa taaê i rotopu i te fatu tarahu e te taata
i aitarahu.
Te faaite mai ra te irava 1154 no te Puta Ture Tivira e: E
nehenehe ia amui mai te moni taime i nia i te moni tumu ia
hope te hoê matahiti e a faataime faahou atu ai i te reira mai
te peu te vai ra te hoê faaotiraa na te Haavaraa na roto i te hoê
aniraa, aore ra hoi te hoê faaauraa taaê o tei faaotihia e raua.
Na roto atoa hoi i teie nei irava, te faaite-atoa-hia mai ra hoi
e, e 'mea tia ore roa te faataime faahou i te moni taime, maori
ra fa e, mai te peu e, ua faaotihia te hoê faaauraa taaê i roto
i na pae e piti e aore ra, mai te peu e, ua faaite papu maitaihia i nia i te mau parau tarahu o tei faataehia mai i tei aitarahu atu e, e tuuhia te moni taime i nia i teie nei tarahu, mai
te faaite atoa i te taime i tuuhia i nia i te tarahu e te mahana
e haamata ai te tafo, e mai te faaite atoa hoi e, ia hope hoê
matahiti, e faarirohia te moni taime ei moni tumu e a faataime
faahou atu ai, te reira huru ra, e mea tia roa la.
Te mau raveraa o tei faaotihia na rapae a`e i te mau faataaraa
o tei faaitehia i: nia nei, e mea tia ore ana `e la, oia hoi, mai
te peu te hoê tarahu o tei faataimehia, e ia hope hoê matahiti
faataime faahou i te moni taime, mea tia ore te reira, nehenehe
'fa ia titau atu i te fatu tarahu fa faahoi mai, i te mau moni Laime no te mau moni taime i faataime faahouhia.
Area ra hoi, mai te peu te hoê tarahu o tei ta-taimehia, e ua
faataime faahouhia taua taime ra, e ua faataehia mai te reira
parau tarahu f roto i to oe rima, e ua farii oe i te reira, mai te
haapeapea ore, e, hoê a`e matahiti te maoro, hoê ihoa Ia huru
e, ua farii oe i te reira, hoê huru te reira e, e parau faaau na
orua, no te mea, aore roa oe i patoi noa a`e.
TOREA
13
Te pahi Manua ra o Jeanne d'Arc.
E pahi haapiiraa teienei pahi, ua faarue oia i Brest ( fenua farani ) i te
no
10 no Atopa 1937, i raro a'e i te faatereraa a te raatira ra o Auphan,
te hoê tere faaati na teie nei ao.
Teie te mau otia no te mau vahi e raterehia e ana, oia hoi; na te moana
( IniMéditerranée, na te roto i Suez, na te fenua Djibouti, na Indo-Chine
Tahiti.
tia-Taina), na te fenua Taratoni, Nouvelles-Hébrides, Fiti, Hamoa e o
Ua faataahia e ia tae faahou i te fenua farani no te 2 no Tiurai; ia amuihia:
130 mahana. O te rahiraa mahana ïa i terehia e ratou na te moana.
Teie nei tere mäoro i to ratou, maori ra Ia, no te haapiiraa i te mau tamarii
ratou
api. O tei naeahia 113 i te toro'a raatira. Ia oti ana'e teie nei tere i to
ra, ua papu atoa'tura la ia ratou te huru no te amoraa i to ratou ra mau
toro'a, mai te rayai maitai to ratou ite.
Teie nei taata o Auphan o te matira mai nei i teie manua, o te raatira
api ma a'e ia i roto i te mau raatira farani atoa, e 42 noa iho to'na matahiti.
manila
Na roto ia i teie nei tere e farerei ai o Jeanne d'Arc i te mau
farani atoa o tei haamauhia to ratou parahiraa i roto i te mau fenua atoa
ta'na e tipae haere.
Na roto i te tae matamuaraa mai o teie nei pahi i o tatou nei, te faainetaeine nei to Tahiti nei i te hoê oro'a rahi no te farii hanahanaraa'tu i te
raa mai o teie manna. Area ra to tatou nei fenua iti, o te fenua fa o tei
herehia e te mau ihitai e o ta ratou hoi i mana'ona'o noa e o ta ratou e
hinaaro noa i te ite, e riro atoa paha ia o Tahiti nei ei mana'ona'oraa na
tera ra mau tamarii api, ia hope teie nei tere i to ratou.
Ua faaotihia e te Tomite no te mau arearearaa, e te mau arearea e faatupuhia mai tei matauhia i te mau ava'e Tiurai atoa ; te opuahia nei la no
te faatupu i te ava'e e tae mai ai o te pahi-haapiiraa farani ra o Jeanne d'Arc,
no reira, e tano maitai i te mau mataeinaa i mâtau i te afai-mai i ta ratou
himene e te Otea, i te faa;ineine i ta ratou ra mau peu arearea no te taeraa
mai o taua pahi farani nei i roto i te ava'e no Eperera.
Te Pape
« GAzpR„
Te "Gazor" e rito Ia o tei iritihìa mai no roto mai i te mau huru maa tupu
atoa o te fenua nei, o tei anoihia i te tihota, te pape e te gaz. Te hoê teie
pape o tei hau atu i te maitai no outou e to te Tuamotu na, no te haamaharaa i to outou hiaai maa tahiti, aita hoê topata ava taero i anoihia i roto i
teie nei pape GAZOR. E hoohia te GAZOR e 30 farane ì te tatini hoê, e 6 farane i te hoo mohina, ia faahoi-mai outou i te mau mohina, e faahoi faahouhia'tu te na moni e 6 farane no te tatini mohina pau.
A tamata e homa i te inu i teie nei pape "GAZOR ", tena i nia i te mati~
pahi hootaoa atoa, e aita ra, poroi-roa-mai i Papeete nei, i te piha-ohiparaa
a te Torea. Ia tamata outou, eita e fiu faahou.
14
TOREA
Te piha ohiparaa a te Torea
Rave rahi te mau rata no te Tuamotu o tei tae mai i te
piha a te " TOREA ", o tei faaite mai i to ratou mauruuru
rahi i te yea Torea e ta'na atoa ra mau ohipa.
Te faaite atu nei te piha ohiparaa a te " TOREA" e rave
oia i te mau huru ohipa atoa : te imiraa i te mau parau
faturaa fenua, te mau parau tomiteraa fenua, te iritiraa'tu
i te mau parau tivira, e tae noa'tu i te ohipa no te hooraa
fenua e te tauiraa fenua.
Te ohipa no te haamonoraa faufaã.
E haapao oia i te mau puha atoa o tei feretihia mai i
Papeete nei e na'na e hoo, teie to'na taime no te raveraa i
taua ohipa ra, oia hoi e 2 tenetima ta'na e iriti i nia i te
toata hoê.
E hoo atoa'tu hoi teienei piha ohiparaa na outou na nia
i ta outou aniraa i te mau huru atoa ta outou e hinaaro mai.
Te mau poroiraa taihaa atoa e poroihia mai ia'na, ma te
apee-atoa-hia e te puha, eita oia e titau i te taime no te
reira, no te mea, na piti tenetima ta'na e tapea no nia i te
hooraa puha, o to'na iho â fa taime. Area te mau poroiraa
taihaa e poroihia mai ia'na ma te hapono atoa mai i te moni,
e iriti ihoa fa oia e piti tenetima i nia i te toata hoê mai to
te hooraa puha te huru.
Te faaite atoa'tu nei te piha ohiparaa a te "TOREA" i
te mau taata atoa o tei hinaaro e taniuniu i to ratou fenua,
e oti te reira ohipa ia'na, no te mea te taata ra o GILBERT,
no roto oia i te pupu ohipa taata taniuniu, ua faaea ra oia
i to'na toro`a, taata faatuhaahia, tei roto atoa oia i teie
nei piha ohiparaa te raveraa i te ohipa.
Te tamai Paniora:
Te haere- noa atu ra te tamai Paniora i te rahiraa i teie nei. E toêtoê rahi
riaria to te fenua Paniora i teie mau mahana, te aroma rabi o tei ravehia tee
nei no te haru-raa-mai i te offre ra o Teruel mea faaû noa na roto i te toêtoê, ua paari te pape no te toêtoê rabi. Te hoê teie aroraa rahi riaria, ua riro
mai i te pae piri-Han taua oire ra e te mau nuu tiai i roto i taua oire ra ua
faaruê Ia i ta ratou mau moihaa, e ua horo mai i nia ia raton ma te ani mai
i te hau, ua fatata 15 ava'e te maoro to ratou tapea-noa-raa í taua oire ra.
I te haru-raa-hia te nuu o te Tenerare Franco, Inca aua-noa-hia ratou i to
ratou vahi parahiraa, ua naeahia 100,000 taata tei haaputuputuhia i taux mau
vahi ra na Franco.
TORE A
15
Ua tamata te mau nuu maitatai roa a`e o Franco i te faa$ aita roa ra i
manuia, e pau rahi to'na i reira. Te mau parau api tei tae mai i teie nei
mau mahana, te faaite mai ra la e, ua naeahia 15 tauatini taata o tei
pohe i taua faa araa ra e te mau tanta o tei putaputa noa ra, e mea hauroa
atu ïa i te rahi.
Noa'tu â ïa teie nei mau rê e roaa mai nei i te pae no te piri-Hau te
mana`ohia nei e, eita ihon paha e roan ia ratou te re rahi, no te mea te paeau
rahi no te fenua Paniora, tei raro ana`e la i te faatereraa a te Tenerare Franco,
e ua riro-atoa-hoi oia ei aito no raro i te moana, ta'na e hinaaro nei maori
ra ia e o te haamou roa i te pae no te piri-Hau, o tei haamau i to ratou mau
parahiraa i Catalogne e i Madrid te oire rahi.
Te Ratio "PI-IILCO"
Ratio matahiti 1937, e 6 mori (ravea api) hoê "accu" e "6 volts.
no te taatoa .... 2.600 farane.
no te faatere:
.
no te taatoa .... 2.700 'farane
faatere:
te
Ratio 7 mori, matahiti 1937; e 2 piles no
1936 — 1937.
1935
—
Piles no te mau ratio "PHILCO" matahiti
Hoê pile ... . 315 faran
.
.
pile
P9068,
P968,
P896,
P8096:
Numera o te
— 1937.... 325 farane
1936
1935
—
"PHILCO"
matahiti
ratio
Piles no te mau
Mori no te mau ratio "PIIILCO" matahiti 1935 — 1936 — 1937.
Numera 30: 32 frs. 50. — Numera 19: 47 frs. — Numera ICI: 40 frs. — Numera
I06: 68 frs. — Numera 32 e te 34: 57 frs. 50.
RADIO-SALON OCEANIEN.
Fare Hooraa ratio PHILCO í Papeete nei:
moni %100:
Baldwin t3AMBR!DGE
Tamai Tinito
I roto i na ava`e i mairi a`e nei, mea haere puai roa te tapone i mua, te tamau noa ra to'na nuu i te haere i ropu i te fenua tinito. I te avace Titema i
mairi a'e nei, ua riro roa mai o Nankin ia ratou, e ia hi‘ohia ra, mea papu
ihoa ia e na te Tapone te re i teie tamai.
Area ra te mau feia o tei ite papu maitai i te huru no te pae Asia, te ite ra
la ratou i te hoê vahi, o te riro ei tumu no te haaparuparu ia Tapone. Oia
hoi teie nei fenua o Tapone, e fenua iti veve roa, te faufaa moni faataahia e
ana no te haruraa mai i te fenua tinito, ua hau a`e i ta'na e nehenehe ia horoa.
Aita roa ta'na moni e rayai na, no te haamaitairaa e te haafaufaaraa ia MandChourie o tei riro mai ia'na, i na matahiti e pae i mairi a`e nei. E riro tei
nei tamai ei haapauraa i ta'na faufaa, e e riro hoi teie nei tamai api ta'na
e faatupu nei ei haaveve-roa-raa'tu ia'na.
I nia noa ra i te haamaitairaa i to'na nuu fenua e to'na mau manua tamai, ua pau ta'na mau ravea, e te ani ra te Tapone i to'na nunaa taata i te
mau tautururaa e taua mau tautururaa ra, un hau roa a`e la, i ta te puai
tanta e nehenehe ia horoa.
Te mau feia nianao maitai no te fenua tapone ra, aita ia ratou e hinaaro
ra i te tamai, no te mea te tan noa ra ia ratou te mau ati e tupu mai amuri
a`e i via i to ratou fenua. Aita ra o_ Ta one i feruri i taua vahi ra, teie ta'n0.
16
TÒRËA
i haamanao o te haere atu e aro ia Taina. I teie nei te mauiui nei e te tup
nei te inoino i nia i te mau huiraatira, e te vai ra paha te mahana e ite aí'
tatou e, ua tupu te hoê orureraa hau i rotopu i te mau huiraatira e te pae
no te hau nuu.
Teie hoi te tahi, na roto i te mau ohipa ti'a ore ta'na i rave, ua inoino roa
o Marite e o Peretane, ahiri aita ra, e roaa noa paha ia ta'na moni ia raua ra.
I te tahi tau ava'e aenei, ua ferurihia e, eita ta te Tapone haamauâraa e nehenehe ia hau atu i te 2. 000. 000. 000 yen (moni tapone) e i teie nei taime ra,
ua tiahapa roa fa ta ratou moni i haamauâ i teie nei moni i ferurihia.
Te haaputuputu nei te Peretane e te Marite i to'na mau nuu i te pae fenua tinito. I te fenua Tinito Manila, ua haapue te nuu fenua i reira e te nuu
moana, o tei ineine noa no te tamai, e i roto i te mau nuu Marite, ua faaoreroa-hia te mau mahana faaeaearaa.
Te hohonu atu ra te vahi e haerehia nei e te nuu Tapone i roto i te fenua
Tinito, te rahi atoa atu ra ia ta ratou mau haamauâraa. O te tahi â ia tumu e
manaôhia nei, o te ore o Tapone i te manuia. Ia manao faahou â hoi, e hoê
noa iho ta te Tapone tiaturiraa : o te itoito faito ore o to'na faehau. Eita ra hoi te
Lamai e oti i nia i te puai taata anae. Te nuu fenua, e faaea noa ra i to'na iho
fenua ra, e mea iti roa ia ta te Hau mau haamauâraa no ratou. la tonohia
ra taua mau nuu ra i te fenua ê ra, e rahi atoa ia ta te Hau mau haamauâraa no ratou, na nia a'e â hoi: teie mau fenua e tamaihia nei, ua marari roa
ia, aita hoi ia ta te nuu Tapone e tiaturiraa no te oraraa no te pae tino. Na nia
i te taatoâraa o teie nei mau feruriraa, i manaôhia'i e mea fifi o Tapone i te
upootia mau i roto i teie nei aroraa, noa'tu â ia to ratou manuia rahi i nia i te rê.
MONATO'E
RAAU MONAMONA NO TE TO'E
RAAU TUPOHE I TE MAU HUBU TO'E ATOA I ROTO I TE OPU
Te to'e, te hoê ia manu hauroa i te ino, no te mea o te tumu la te rahiraa o te ma'i e rave rahi i nia i te tino o te tamarii tae noa'tu i te tino o te
taata paari : te ma'i maero, mauiui te opu, ma'i hi, paruparu te tino, ma'i iriti,
mâineine te ohure. Mau tapa'o te reira o te mau tamarii i to'e-hia.
Te MONATO'E te raau hau roa ia i te maitai no te tupohe i te ra mau
manumanu iino, raau huero monamona ohie ia faainu, e nehenehe atoa e faarapu i teie nei raau i roto i te û a faainu atu ai.
Ia faainu i te MONATO'E i te poipoi roa ia, eiha hoê maa i roto i te opu,
E TORD MAHANA i te faainuraa i teie nei raau.
TEIE TE FALTO :
Tamarii hoê matahiti e tae noa'tu i te piti matahiti : hoê huero.
Tamarii e toru matahiti e tae noa'tu i te ono matahiti : e piti huero.
Tamarii e hitu matahiti e tae noa'tu i te 14 matahiti : e toru huero.
Mai te 14 matahiti e tae noa'tu i te taata paari : e maha huero.
Hoe" ahuru ma piti huero: hoê tara e maha toata.
E iva huero: hoê tara e te afa.
-E ono huero: hoê tara.
E hoohia teie nei raau maitai mau:
i te Fare-Itaau a te Taote Raau o L ti E R ß 1 E R, i Papeete.
IMPRIMERIE ELIE
F. JUVENTLN — AVENUE BRUAT ET RUE DU Caanc DESTREMAU.
Fait partie de Torea