TOREA_N_004_1937_Atete.pdf
- Texte
-
MATAHITI MATAMUA
HIHI 4.
ATETE 1937
TOREA
HOo I TE MATAHITI HOE: E MAFIA TARA — E
FRANÇOIS
2 FARANE I
TE
VEA HOF.
HERVÉ, Directeur-Gérant
5. G. Monseigneur Amédée Nouaiiies
I te mahana maa 14 no Atete, i te hora 3 i te avatea, te faarooraahia e ua pohe-roa te Epikopo no Tahiti, o Amédée Nouailles,
e 62 to'na matahiti.
I te monire 16 no Atete, i te hora 8 i te poipoi, i ineine ai
te oroâ hunaraa no te haere atu i te tare-pureraa e afaihia'tu ai
oía i te menema i te "Mission".
E 25 matahiti to'na poro-haereraa I te faaroo i te Tuamotu i te
tahi motu e i te tahi motu, riro mai ai oia i Epikopo i Papeete.
Mea herehia oia no to'na mai Lai e to'no itoito, na to Oteania
taatoa.
Te faatae nei te Torea i to'na aroha mau i nia ia R. P. Henri
e te mau Perepitero e te taatoaraa o te faaroo hatorika.
parau no te ma'i lepera.
au
I te fenua Asia, i Canton (Tinito), e mau ravea rahi riaria e te
ratou.
ï
ô
lepera
`i
ma
ore i teie tau, ta ratou i rave no te faaoreraa i te
No te hi`oraahia e ratou e te haere noa'tu ra te rahiraa o taua mal
nei, tuu ihora te Tavana o taua fenua ra i te hoê ture : ia hi `opoahia
te mau taata atoa e te mau taote e ia tapeahia te mau taata tei iteahia e ua roohia i taua ma`i ra. E piti hanere e pae ahuru taata ma `i
lepera i iteahia e ratou.
Opuahia ihora e faauta i taua mau taata mal ra i nia i te hoê pahi
ta-ie no te hopoi atu i te hoê anavai e faatomo atu ai, no te haapohe
atu ia ratou. Te iteraa ra taua mau taata mal nei i taua opuaraa ino
ra, tal anae atura e mai te vaha rahi hoi ; no te riaria taua mau taata
aratai nei i te rahi roa te peapea, no te mea te itehia ra e te taata
taua ohipa ino ra ; afaihia'tu ra e ratou i te tahi pae mai o taua anavai ra, hurihia'tu ai i te fenua, mai te faaratai atu i te hoê vahi o tei
-777-
2
TOREA
°
ineine noa te hoê apoo rahi i faaîhia i te pua, panaîhia'i ratou i te v
hiti o taua apoo nei, pupuhihia'tu ai. Te raau faahiahia teie ta ratou
i iteahia no teie mal lepera.
I te fenua, Farani, eita roa ia huru ohipa e iteahia, faaauhia teie
i te ohipa taparahi taata. Te manaônaôraa rahi a te Hau Farani i nia
i teie nei mau taata o tei roohia i teie nei mal lepera, o te imi ïa i te
matt ravea atoa ia iteahia mai te hoê raau no te faaora í taua mal
ra, e te haamaru hoi i to ratou ati na nia i te faatupu i te mau ohipa
maitatai atoa e oaoa ai e e fanao rii ai teie nei mau rna`i.
Mai ta tatou hoi e ite nei i to tatou mau pae fenna nei, i Orofara
e i Reao.
Ua imi noa te mau taote rarahi i Farani, mai te rohirohi-ore i te
mau ravea atoa e ora ai teie nei mal lepera, e inaha te faaite nei te
mau veano Farani mai, e ua upootia taua mau taote nei, ua iteahia
te raau api e ratou, no te faaora i taua mal lepera nei. Hou a`e to'na
tamataraahia i nia i te taata, ua tamatãhia i nia i te animala e ua iteahia te manuia rahi.
E parau oaoa teie, tia`i noa ia tatou. Te vai nei ia te mahana e tae
mai ai i ô tatou nei, mai te peu e te oia mau teienei parau api.
Te aames iti o Ioane no Rakatapu (tuatiraa)
I to'na ihoa taeraa'tu i Rakatapu, faainu atura oia ia Maria i teie nei raau,
e toru punu ti te faito i te mahana, i to'na inuraa i teie nei raau, a tahi ra
oia a ite ai no te mahana matamua, mai te 12 raa mai â o to'na matahiti
i te haere maitairaa to'na niai vahine mai te mauiui ore, e aita atoa hoi oia
i tarava i nia i te roi no te reira.
Ina faahou ihora oia e piti mohina, i te pauraa te reira, aita atura oia e
mauiui faahou.
E teie nei, ua ineine faahou te poti o Ioane, no te tere faahou i Papeete,
no te hooraa i te tapea e te mau ahu no te haaipoiporaa, e faaotihia teie nei
oro'a i te hopea no teie nei rahui.
E ere roa teie tore i to Ioane i te tere maitai, ua roohia oia e te hoê ati
matai rabi, o tei faataupupu i te tere o to'na poti, eita te auahi e ama eita
hoi e nehenehe' ia iriti i te bati o te poti a tomo atu ai i te vahi ruru ra, ua
faaû noa o Ioane i te to`eto‘e rabi. Ua tamau noa te matai e va`u mahana
te maoro, i muri a(e i tera e va`u mahana to'na faarueraa i Papeete, ua ite
oia i te hoê fenua, aita ra oia i ite o vai, e fenua ava ore, e mai te mea ra
hoi e, e fenua parahi orehia e te taata, e no te miti rahi i nia i te eaâu mana°o
ihora oia aita e faufaa ia‘u ia tutau i onei aita e vahi maitai, eita atoa hoi
vau e tae ia haere i uta.
E tere noa'tura to'na poti, i te marûraa te meia‘i a tahi nei o Ioane a tamaru ai i to'na rohirohi rahi, e ia poipoi faahou a`e, inaha te ite faahou nei
â oia i te hoê fenua api, o Rohoroho taua fenua ra, o to'na teie tae matamua
raa i teie nei fenua, aita hoi ona i matau i te mau taata no teie nei fenua,
tora râ te Tavana tahito no taua fenua ra e taata matau maitai oia i te metua
tane a`e o Ioane e na taua taata ra i farii mai ia'na i roto i to'na utuafare,
e faaea rii atura oia i reira i te tahi tau na mahana rii e ua tere faahou atura
i to'na fenua i Rakatapu no to'na hinaaro ia tao oioi oia no te hopoi atu i
TOREA
3
te raau maitai roa ra e "Raatahine" na to'na ra hoa here rabi na Maria
no te fare hooraa raau a Lherbier, oia boi te taote raau no Papeete, o te raau
teie i maitai ai te rahiraa o te mau vahine, e te mana`o nei au e, e maitai
atoa o Maria i teie nei raau.
Te Taiete (Coopérative)
Eaha mau na te auraa no teie reei Taiete Coopérative (Taiete
hooraa amui) e aparau rii na tatou no nia í teie neí ohipa
Teie te auraa: o te hoê ia Taiete o tel faatupuhia i "roto i te
mau taata rii, o tei tahoê ana`e to ratou mau hinaaro, oia hoi
no te titauraa ia roaa atoa mai hoi ia ratou te hoo mama roa ae
no te mau taoa e hinaarohia.
E pahonohia atu paha ia outou e te vetahi pae e, e moemoea
Lena na outou, to te Taiete Coopérative hinaaro ra, o te haapohe
ia i te hoo taoâ.
Mai te peu i na reira to ratou mana`o ra, un pape rabi roa ia
ratou, te hoo taon o te hoê ia mea faufaa rahi roa ae, e men lifi
ia tupa`i ia ratou, o ratou boi te feia e poro`i nei i te mau fenua atoa i te mau huru taoa huru rau atoa o te ao nei, i te tahi
vahi, te mau taihaa o tel hau i te maitai e te boo mâmâ, o ratou
atoa hoi teie e rave hoo atu nei i te mau faufaa huru rau o te
fenua nei, a hapono atu ai na te ao atoa nei, no te hooraa atu
i nia i te pene maitai roa ae.
E mea faufaa rahi hoi no te fenua nei, tei reina mau hoo taoa.
Afita roa ae hoi i iteahia ae nei na te Taiete Coopérative iho
o te Tuamotu e poro`i roa atu i te mau fenua popaa i te váhi
hamaniraa taoa i te mau taihaa e hinaarohia na to ratou mau
mero.
A hí`o ana i rotopu i te mau hoo taoa ta tatou e faahiti nei e
te mau taata faaapu fenua, e mea au anel.
Na ratou hoi na roto i te mau api o tei roaa mai ia ratou, i
faarahi i te hoo no te mau taihaa, e faatopa hoi t raro i te hoo
no te faufaa o te fenua nei.
No reira e mea faufaa rahi roa ae no te mau taata maohi, i te
mau motu rii atoa i te faatupu i te Taiete Coopérative e a amui
tapi ai i ta ratou mau faufaa no te hapono mai i Papeete nei ia
roaa mai ia ratou te pene maitai roa ae no ta ratou faufaa, e a
poro`i atoa mai hoi ta ratou mau taihaa i Papeete nei ia roaa
atoa atu te reira ia ratou i nia i te hoo màmâ roa.
Moe
4
TOREA
E mea faatiahia e te tare te faatupu i te Taiete Coopérative
mai te tauturu atoa hia mai hoí e te Hau, area ra te mau taata
ta tatou i faahiti a`e nei i nia nei, e mau taata ana`e ratou no
te mau Hau ê ê, o tai hinaaro eiaha roa ia tupu teie nei mau
Teiete Coopérative.
Mai te faaitoitoraa ea te Hau i te mau taata maohi no te rave
i te ratio, incha; te faaroo noa ra ia ratou i te mau mahana atoa
i te pene two no te mau faufaa o te fenua nei, aua`e atoa ra te
itoito o te Radio-Club no Papeete nei i te raveraa i te reira ohipa
teiaha rahi.
Mai te peu e, hinaaro outou lao ra te mau Taiete ia tauturu atoa
hia atu ia ratou na roto i te horoaraa atu i te tapi ravea na ratou,
ia nehenehe hoi ia hapono mai i ta ratou mau faufaa i Papeete
nei. A hio maitai ana ra outou fatata pauroa te rahiraa no te
mau pahi i Papeete nei, ua horoa tarahu ana`ehia atu ia i te mau
taata no te mau Hau ê ê, e o tel taviri a hoi ì te ture, o te ore
roa e farii i te rave fereti mai i te mau faufaa a te mau Taiete
Coopérative.
A hio ana outou i te tau a tere maitai noa ai o " TOOYA e
tautururaa rahi roa ta te Taiete farani ( Cie des Messageries
Maritimes) í taua mau Taiete ra.
No te rooraahia iho nei ra o " Tooya " e teie peapea, na te
reira atu ra i faataupupu i Lana ohipa. No reira mai te peu te
hinaaro ra te mau Taiete i te ora ra, ia faaitoito atoa ia ratou
i te tapea i ta ratou puha na te Tooya.
A hi`o ana outou í te tau a tere noa ai o " Tooya " ra, aita
roa te hoo no te faufaa e huru ê ana.
Ua papaihia mai nei te hoê rata faaite i te " TOREA " mai
Marokau mai, te na`o mai ra taua rata ra e, na tae mai nei te hoê
pahi hootaoa i unei e ua boo atu i ta matou puha, oia hoi te
puha ta matou i haaputuputu na " Tooya" teie te pene tana i
horoa mai oia hoi O fr. 80, afta o " Tooya" i tae mai i unei no
te rave atu i taua puha ra, no tona roaraahia e te ati. I te taeraa
mai taua puha ra i Papeete nei, ua hoohia ia i nia i te pene ra,
1 f. 40, a hi`o na ra outou i te api o tel roaa mai fana i taua tere
ra oia hoi O f. 60 i nia i te kiro hoê, api tei roaa mai lana, ia
feruri noa outou alta ia e taa ra ia outou te teiaha o te moni
fereti i taio hia e ana, na vai ia i aufau i tel reira ? na outou
íhoa hoi na te mau fatu fenua.
Na teie nei mau tumu e. faaitehia nei, e faaitoito i te mau taata
maohi i te tomo i roto i te Taiete Coopérative e i te faatupu hoi
i te Taiete i te vahi aore e Taiete.
T O RE A
Te
5
Pape "GAZOR"
Te "Gazor" e rito Ia o tei iritihìa mai no roto mai i te mau huru maa tupu
atoa o te fenua nei, o tei anoihia i te tihota, te pape e te gaz. Te hoê teie
pape o tei hau atu i te maitai no outou e to te Tuamotu na, no te haamaharaa i to outou hiaai maa tahiti, aita hoê topata ava taaroi anoihia i roto i
teie nei pape GAZOR. E hoohia te GAZOR e 22 farane i te tatini hoê, e 6 farane i te hoo mohina, ia faahoi-mai outou i te mau mohina. e faahoi faahouhia'tu te na moni e 6 farane no te tatini mohina pau.
A tamata e homa i te inu i teie nei pape "GAZOR ", tena i nia i te mau
pahi hootaoa atoa, oiá'toa i nia ia " Tooya ", e aita râ, poroi-roa-mai i Papeete nei, i te piha-ohiparaa a te To; ea. Ia tamata outou, eita e fiu faahou.
Ei haapapuraa`tu ia outou i te mau ohipa maiteta`i e roaa mai i te mau
Taiete Coopérative, • mai ta matou i faahiti ace nei, te faaite atu nei Ia matou ia outou i te aámu no te Taiete no Maiao, e te mau maitai i roaa mai
i te mau huiraatira no taua fenua ra.
I te matahiti 1934, i roto i te matahiti e rave rahi, na roto i te hoê mau
ohipa tia ore o tei ravehia e te taata ra o Trower, ua riro mai ra oia ei
fatu no te -hoê mau fenua rarahi roa i taua fenua ra i Maiao, i muri niai
iteahia ihora e, ua aitarahu oia i le hoê moni rahi roa i roto i te rima no
te hoê taata tiaraa teitei oia hoi e taata Peretane raatira tapa`o pae, taata
faatuhaahia, e tia oia i Tahiti nei e parahi ai, e no ta'na ravea ore no te
faaho`iraa i te moni a teie nei taata o tei aitarahuhia mai e ana ra, ua parau atu ra oia i teie rid taata, mai te peu e, e tia ia oe e faahoi atu vau
i te tuhaa iti roa no te moni tact' i aitarahu atu ia oe, no te haapeeraa`tu
i ta`u nei tarahu.
I te faarooraa te Hau i taua ohipa no Maiao ra, na faaue atu ra te Hau
i te mau huiraatira no taua fenua ra ia faatupu i te hoê Taiete Coopérative. Ua horo`a tarahu atu te Afata faaapu i te moni ra e 40.000 farane
na taua Taiete ra no te tautururaa lana, ua rave te Taiete i teie nei moni
e ua aufau i te tarahu o tei aitarahuhia e Trower i roto i te rima no teie
i reira ia ratou te faturaa o taua tarahu nei.
neitaata tiaraa teitei, e ua riro
I teienei, ua huru-ê te ohipa, o Trower atura ïa tel aitarahu i te mau
huiraatira no Maiao, no te ore e pee te tarahu, ua hoopatehia te mau
faufaa a Trower, e ua riro mai te Taiete Coopérative no Maiao, ei fatu no
taua mau fenua faufaá rahi ra.
Na moni e 40.000 farane tel aitarahuhia mai e te Taiete i te Afata faaapu,
ua pee roa te reira i roto i na matahiti e pill te rnaoro, na te mau hotu
iho o te mau fenua i hoohia mai e ralou i haapee. I teienei, te manao
nei te Taiete e hoo hoê pahi no ratou ei faauta mai i ta ralou mau faufaa i Tahiti nei e hoo ai i nia i te pene maitai,
6
TOREA
Te ra te huru tano maitai no te faatereraa i te Taiete, o ta outou e iteiho
i te lure i roto i te yea a te Hau no te 16 no Atopa 1933, api 386, te
mau Taiete o tei rave i te reira mau ture, e te mau Teiete ia ta te Afata
faaapu e tauturu.
Hou a`e ra te Afata faaapu a tauturu ai i taua mau Teiete ra, e mata
ana ia ona i te imi i te moni, e no reira te Tavana Rahi i imi ai i te hoê
ravea no te tautururaa atu i taua Mata faaapu ra, na roto i te faatiaraa ia
ravehia te hoê ohipa taviriraa i Tahiti nei. Oia hoi no te moni iti ra e
piti tara e roaa ta oe titeti, teie nei titeti ra e tano ia oe i te tano 10 farane
e tae atu i te 10.000 farane. Te toe o te moni oia hoi te api no taua
taviriraa ra, e horoa hia 'fa te reira ei faufaa na taua Afata faaapu ra, e
na roto hoi i taua moni ra e nehenehe ai i te Afata faaapu ia tauturu atu
i te mau Taiete na roto i te horoa tarahuraa atu i te moni.
E ohipa maitai te rave i te titeti no teie nei taviriraa, e mea tia roa
atoa i te mau taata faaapu fatu fenua no te mau amuiraa fenua farani i te
rave i taua mau titeti ra. Inaha ua naeahia e : 25.000 fatu fenua, ahiri
mai te peu Idle nei rahiraa taata i rave 1 e aore ra e 2 titeti no te taviriraa
e faufaa rahi roa ia te roaa niai i te Afata faaapu e moni hia te afata e
nehenehe atu ra iana ia tauturu i te mau huru taata atoa. E haere to'na
puai i te rahiraa i te mau matahiti atoa no te mau moni o tei aitarahuhia
e o tei faahoihia mai e o lei amuihia atu i te mau moni api o tei roaa mai
iana i te mau matahiti atoa no nia i te ohipa taviriraa.
No reira e homa a hoo haavitiviti i ta outou mau titeti, e a faatupu i ta
outou mau Taiete mai tei faaitehia i roto i te Vea a te Hau, mai tei faaite
hia'tu i nia nei.
Te pereoo taataahi e te pereoo uir4 "PEUGEOT"
Te pereoo taataahi " Peugeot ", o te mau pereoo Ia o tei hau a`e i te maitai
i te mau pereoo farani atoa. Ia hoo outou i te pereoo "
Peugeot ", e tia te
reira i te vairaa e a tau noa'tu. Ia hoo râ outou i te mau
pereoo hoo mama,
e moni hue Ia ta outou, eita roa e maoro ua ino, e au atura Ia i
te hoê maa
tapú rahi auri faufaa-ore.
Te pereoo uira " Peugeot ", tei te fenua farani ïa te hamaniraa-hia, te
hoê teie mau pereoo o tei hau i te maitai e te tano maitai hoi
no to outou
na mau fenua rü ei faauta horopatete e aore ra ei
faauta puha. Ia hoo outou
i te pereoo uira ( Camionnette ) " Peugeot
", e mauruuru maitai outou i te
reira haamauaraa moni, no to'na paari e te iti hoi o to'na mau haamauaraa.
A poroi ana`e mai i to outou mau pereoo taataahi e to
outou mau
pereoo uira ( camionnettes ) i Papeete nei ia Mr René Solari, mono i te
fare
"Peugeot" e aore ra i te Piha ohiparaa a te "TOREA" i Papeete nei.
TOREA
Te parau no te mau poromu
I te tau tahito roa i mua a `e ia Iesu Kirito, tei raro a `e te mau
taata o te reira anotau i te faatereraa a te Roma. I roaahia mai ai
te reira ia ratou, maori râ ia e, na roto i te poromu o tei hamanihia
e ratou ra e atì roa a`e te menemeneraa o to ratou fenua oia hoi mai
te tahi hopea tuati atu i te tahi hopea, e na te reira hoi i faaôhie ia
ratou i te tono atu i to ratou ra mau nuu i tera vahi e tera vahi, e
na te reira atoa hoi i faaôhie i te.afai atu i reira i te mau taata toro`a
teitei, mai te mau Haava, te mau Hiopoa, no te tapea maite i te
mau faatereraa, e ia faatura atoahia hoi te mau ture o tei tuuhia mai
e te Apooraa Rahi faatere no te Hau Roma.
I teie nei mahana ra o Farani ia te mono mau no Roma, e ferma
rahi atoa oia, mai ta tatou ihoa e ite nei na roto i te mau yea e tae
mai nei ia tatou nei, o tei faaite mai e, e mau poromu maita.ta,i roa
e te nehenehe rahi to te fenua farani, o tei hau atu i te faahiahia i
to Europa taatoa, o tei au atoa hoi i te rahiraa no te fenua. Teie
nei mau poromu i to'na, ua faitohia ïa e 650.000 kirometera, te fenua
Peretane te numera pi ti oia hoi teie to'na faito e 286.000 kirometera,
Puratia i muri mai e 240.000 kilometera, Paniora e 80.000 kirometera e to Italia e 24.000 kirometera.
I roto i te mau fenua aihuaraau farani, mai te reira atoa te rave
itoito raa hia teie nei mau ohipa poromu, I onei i teie nei pae moana
Patitifa nei, i na tau i mairi a`e nei, eere i te tau maoro roa te mau
noa nei â paha te reira i te vetahi mau taata rii paarì, oia hoi e, e
8 a `e mahana te maoro ia haati ia Tahiti nei e aita hoi e poromu i te
mau vahi atoa, maori ra ia e, te tahi noa iho mau e`a rii.
I teie nei tau ra, no te hoê noa iho tau hora rii te maoro, ua ati o
Tahiti. I Moorea, Raiatea ma, Rimatara, Tubuai, RLRrutu e Raivavae ua oti ana`e'toa te mau poromu i reira e mai te reira atoa i te
mau fenua Matuita e te mau fenua Tuamotu.
Aita atoa râ outou i ite i te hoê mau ohipa rarahi o tei ravehia ï
te vetahi mau fenua rii motu. I Niau inaha ua oti roa atoa te poromu
haati, mai te reira atoa hoi i Fangatau, Fakahina e Puka-Puka.
I te mau vahi atoa te rave tamau noahia ra te ohipa poromu, aua`e
hoi te reira i ohie ai te mau ohipa a te mau pereoo uira, no te tietie
raa i ta ratou mau puha e te mau horopatete.
"Te Pia AORAI"
Te Pia Aorai, oia hoi te Pia api mau: i ô tatou iho nei hoi te hamaniraahia. — Ua î roa ia i te mau faaitoito e au no te tino.
Te Pia Aoral, o te mea ora mau. Ua hau to'na maitai i to te mau Pia
atoa e vai nei, e te hoo mâmâ hoi.
No to outou na ora raa maitai, a faarahi i te inu i te "pia Aorai ", o tei
hamanihia e te Fare Pia o Tahiti; Emile MARTIN te fatu.
8
TOREA
iiaapiiraa :
Pinepine outou te ite i te hoê mau iri api ua'pipii aore ra ua
ôru.
Teie te hoê ravea no te faaafaroraa i taua mau iri fefe ra, ua
ite outou paatoa e na te haumi e faaôru i te raau e na te veavea
hoi e haamaro, mai te peu e, i fefe te raau ra, tapa`o faaite ia
ua maro roa te tahi pae e te vai haumi noa ra ea te tahi pae.
Teie ia te ravea no te faaafaroraa i tei reira, taua`i i te mahana
te pae i oru, te pae afaro ra tapoipoi i te pute aore ra i te niau,
e ia afaro te raau ra a tuu atu ai i te vahi marumaru.
Te fare moni a te Initia-raina
E farii teie nei fare moni Initia-Taina i te moni a
te mau huru taata atoa o tei hinaaro e hopoi mai i
reira e vaiho ai, e ta ratou hoi e nehenehe ia tii mai e
iriti atu i te mahana ta ratou e hinaaro, mai te titau
ore atu taua fare moni ra i te hoê a`e taime. No te faaherehere noa raa i ta outou moni i te hoê vahi maitai
o te ore roa outou e manaonao no te hoê a`e mau fifi
e tupu.
E riro teie nei fare moni, ei ravea maitai no te faaherehereraa i ta outou moni e te mau taata o tei faaea i te mau vahi e aore ra i te mau fenua atea.
Parau api no fe fenua nei
Param no te Tooya. — Te faaite mai nei te "Compani Farani " (Messageries Maritimes), e ua oti nehenehe mau i te tata`i te pahi ra o Tooya i
te fenua Marite. Alta ra hoi i nehenehe i te faaruê oioi atu ì taua fenua nei,
mai te au i tei mana`ohia ; no te hoê ohipa faaafaroraa i te pae-moni i rotopu i te mau taata fatu mau ia Tooya i Marite, e te feia i hoo•mai i taua
pahi nei.
~
TOREA
9
Elta atura la e nehenehe faahou ia tatou ia tiaturi i nia i te tere i mat~a`ohia no te ava`e Tetepa, na te Tuamotu.
«
I muri a`e i te mau arearearaa no te 14 no Tiurai, ua reva`tu te pahi
tama`i farani râ o " RIGAULT de GENOUILLV " i te mau fenua Raiatea,
i raro aie i te faatereraa a te taata râ o MORON, raatira rahi no taua pahi
ra, ua ravehia i reira te mau ohipa poroteraa, ua tae atoa hoi te mau manureva no te nuu moana o tei haamauhia i Tahiti nei i reira, i raro a`e i te
faatereraa a te Tomana ra o Jeanpierre, ua tae atoa hoi i reira te pahi iti
tama`i ra o Zélée i raro a`e i te faatereraa a Peaucellier, Tomana no :taua
pahi ra, e fariiraa hanahana roa tei ravehia i reira no te fariiraa mai i te
Nuu moana.
E ua tae faahou ana`e mai ratou i Papeete nei i te mau mahana matamua no Atete.
~
Te pahi Paniora ra o " ARATAPU " o tei tutau noa i Fare-Ute, mai
teie mai â tau na matahiti i mairi a`e nei, ua parauhia e, te fatu no teie nei
pahi te hoê tinito o tei haa Paniora iana, e tei te fenua Rutirani oia te pa-
~
a
rahiraa.
Ua tomo roa teie nei pahi i roto i te moana i te pô 28 no Tiurai ï
mairi a`e nei.
Ua faaue te raatira uahu i te mono no te fatu o te pahi, ia iriti oioihia te tino no taua pahi ra no te faaateatearaa i te rôto.
I te 10 no Atete nei, ua purehia te hoê pureraa hanahana roa
i te fare pureraa rahi no Papeete nei, no te piti ahuru ma paeraa o te matahíti to te Perepitero ra o P. Henri', inauraa i te
toro`a faaroo i Papeete nei.
Te Ratio cs PHILCO 99
Mona rloo: Ratio matahiti 1937, e 6 mori (ravea api) hoê "accu" e "6 volts"
no te taatoa .... 2.600 farane.
no te faatere :
.
faatere:
no te taatoa ... 2.700 farane.
te
1937;
e
2
piles
no
mori,
matahiti
Ratio 7
Piles no te mau ratio "PHILCO" matahiti 1935 — 1936 — 1937.
Hoê pile .... 315 farane
.
Numera o te pile P9068, P968, P896, P8096: .
Piles no te mau ratio "PHILCO" matahiti 1935 — 1936 — 1937.... 325 farane
Mori no te mau ratio "PHILCO" matahiti 1935 — 1936 — 1937.
Numera 30 : 32 frs. 50. — Numera 19: 47 frs. — Numera ICI: 40 frs. — Numera
I06: 68 frs. — Numera 32 e te 34: 57 frs. 50.
RADIO-SALON OCEANIEN.
Fare Hooraa ratio PHILCO i Papeete nei:
Baidwin lMßRIDGE
40
TOREA
Ho te Taviriraa rahi (Loterie) i Papeete nei.
Mai te au i te hoê faaueraa mana, no te 7 no Tenuare 1937, o tei faatia e
te Tavana Rahi i te faatupu i. te hoê Taviriraa (Loterie) i te fenua nei.
Te tumu i faatupuhia ai teie nei taviriraa, maori rá ia e na te Afata Faaapu
(Caisse Agricole) no te faaohieraa i te faaotiraa i ta'na mau ohipa, e a taui
atu ai ia'na i nia i te i‘oa ra " Afata Tauturu" no te mau taata faaapu ( Caisse
de Crédit Agricole), e mea roa a`enei hoi na matahitLte tereraa teie nei Afata,
tera râ, na roto i te rayai ore o ta'na moni i te afata, i ore ai e nehenehe ia'na i
te horo‘a tarahu atu i te moni i te mau taata faaapu ì nia i te taime mâma
roa. I roto i te tuhaa hoê no te taviriraa, ua faataahia ia 12. 500 titeti no te
moni ra 10 farani i te titeti hoê. I roto i taua mau titeti ra, e 2.642 titeti e
haru i te ré, oia hoi te mau tano 10. 000 farane haere atu i te tano 100 farane.
Ia haamaua oe i ta oe piti tara i teie nei taviriraa ra, haamanato noa la
oe e: auanei te hahi noa'tu vau i nia i te tano 10.000 farane, ia ore hoi
oe ia tano ra, haamana'o noa ïa oe e, ua horo`a oe i ta oe piti tara na te
feia faaapu, ia hinaaro noa'tu ia ratou i te haere e aitarahu mai i te moni
i te Afata tauturu a te mau tanta faaapu ra, e roaa mai fa te reira ia ratou
i nia i te moni taime mâmâ roa a`e, e aita hoi i ite-noa-hia'tu e o oe iho te
haere atu e aitarahu mai i taua moni ra.
A feruri noa na ra e hoa ma, e maitai rahi te tupu i na pae piti ia rave
i te titeti no teie nei taviriraa.
Te hoohia nei teie nei mau titeti i Papeeie nei i te Fare-moni a te Hau,
i te Fare-moni a te Initia-Taina, i te Fare-rata, i te Fare-tomiteraa-fenua, e
i roto i te mau fenua-rii Motu ra: ua tuuhia ia te hooraa i te roto i te rima
o te mau taata Haapa'o Faufaa a te Hau.
Eiaha e tia‘i faahou, a rave i te titeti na outou, a tatarahapa outou.
A puhipuhi na i te avaava oti-noa i te oviri
NA'l'IONALE
Avaava farani mau
E hoo hia teie nei Avaava
i roto i te mau faretoa i Papeete.
Mau parau api no te ao nei:
Te fenua Paniora:
Te tamau noa nei te tama`i i te fenua Paniora, rave rahi tei pohepohe
to te tahi pae e i to te tahi pae. E peapea rahi tei tupu i te ava`e i mairi
a`enei, ua mana`ohia e riro paha teie peapea i té haere i te rahí, a riro
TOREA
9ß
atu ai ei tumu no te faarepurepuraa i to te ao atoa nei, mai ta matou â
i faahiti a`enei.
Ua manuia faahou â râ te matt Patireia rarahi i te tamaru faahou i
teie nei peapea.
Te parauhia nei i teienei, e te hinaaro nei te tahi pae Paniora i te
Hau arii, te mana`o nei to Italia e to Peretane e, e mea maitai te reira.
1 teienei, te hi`ohia nei, mai te mea'tura e, alta roa te mau Patireia
rarahi e haapa`o faahou atu i taua ohipa ra, e mea maltai te reira, eita 'fa
e tupu te mau arepurepuraa i roto i te mau Patireia rarahi.
><
~
Te fenua Tinito:
Ua tupu a`enei te hoê peapea rahi faito ore i te fenua Tinito no te pae
i Apatoerau. Rave rahi a`enei na matahiti, mai ta te "Torea" iho â i faaite
a`enei, oia hoi, ua riro mai te fenua ra o Nand -Chorarie i te Tapone, e
oire Tinito hoi i mua ra. I tel nei, te nana`o atu nei ã te Tapone i te tahi
atu â mau tuhaa fenua Tinito no taua pae Apatoerau. Ua mana`ohia, e riro
paha ua tahoê te mana`o o te hau Tinito i teienei no te parururaa'tu ia
ratou i mua i te Tapone.
Ua tupu te hoê peapea rahi i te pae i Pékin, oia hoi e, e pau rahi to
te Tapone i reira, ua ham mai te Tinito i te rê, ua haru mai ratou e
500 afata farii pahi reva, tel roto i taua mau afala ra 175 pahi reva taatoa.
Teie râ te ino, na te hoê iho Tenerare Tinito tiai no te pae tivira i Pékin
i totoâ i to'na iho hau, o tel tapû i te purumu tereraa pereoo auahi i muri
i te nuu Tinito, e no te reira tapûraahia, eita'tura te mau pereoo faauta
faehau e tae faahou mai, e ua faarue ihora te matt faehau i taua vahi ra,
i teienei, ua tae roa mai te nuu Tapone i Pékin i muri a`e i te hoê mau
pupuhi tuutuu oreraahia e te mau pahi reva e na te pupuhi fenua.
Ua faaineine noa to Tinito taatoa i teienei i to'na mau huiraatira tel
naeaehia e 500 mirioni no te parururaa'tu i to ratou Hau i mua i te nuu
Tapone. Mai te peu râ, e tupu faahou â te tahi mau huru totoâraa mai
tel faahitihia a`enei, e ore roa ratou e manuiahia i mua i te nuu Tapone,
noa'tu te rahi o to'na nunaa taata.
I te paeau Tapone, alta roa oe e farerei i te huru mai te reira, e na
te reira i ta-hoê ia ratou i nia i te puai mau.
Italia e ta'na faatereraa Hau api i roto is Europa:
Mai te riroraa mai â o Italia i raro a`e i te faatereraa a Mussolini, mai
te mea atura Ia, te hinaaro nei oia e faahoi faahou i te faatereraa Hau i
nia i te faatereraa tahito, mai te faatereraa i te tau Roma i te anotau no lesu.
42
TOREA
No te mea i te reira anotau ua mahora roa mai taua faatereraa na'na
ra i te pae no Apatoerau i Europa e haere roa na te miti metiterane, te
reira faatereraa ra, ua mou ena la, inaha ua naeahia paha 1.500 matahiti
i teie nei. I teie nei anotau ua riro mai te tahi pae o taua nunaa ra i te
faatereraa a te Hau Peretane e te talti pae ra, tei te Hau farani la, o tei
tuu atu i te mau parururaa pautuutu maitai i reira. Inaha eita'tura Ia e
nehenehe ia Italia ia rave taa'toa mai i te reira i raro a`e i ta'na faatereraa,
inaha o Farani hoi e o Peretane te tahi tau na fatu, mai ia'na atoa ra te huru.
1 te matahiti i mairi a`e nei, na roto i to'na hinaaro ia manuia ihoa te
mau vahi ta'na i opua, ua Aro atura oia i te Hau Abissinie, e ua riro mai
taua fenua ra ia'na, te hoê teie fenua rain roa, e maha a`e to'na rahiraa
i to te fenua Italia e mai te reira atoa ì te pae moana no te miti uteute,
e ua haapeapea atura i te mau poromu tereraa pahi, mai Europa mai i
te mau fenua Initia, te fenua Tinito e te fenua Tapone.
No te mea hoi, tei roto atoa te fenua Abissinie i te Société des Nations,
faaetaeta atura o Farani e o Peretane i te ture i nia ia Italia, inoino roa
a`e ra oia i taua vahi ra, e ua haere atura i te paeau no te Purutia, e ua
riro raua ei hoa i teie nei.
Eita paha teie nei hoaraa i to raua e riro ei hopea maitai no Italia,
niai te peu e, e tupu noa'tu â te hoê tama`i rain, mai teie i oti a`e nei,
niai te peu e, e upootia noa'tu o Purutia, te hoê teie vahi papu ore,
riro atura Ia o Italia i reira i raro a`e i ta'na faatereraa, ore roa'tura
fa to'na tiamâraa mai tei matauhia e ana ra.
Te vai nei paha te mahana, mai te mea e feruri maitai oia i taua
vahi ra, e riro oia i te hoi faahou mai i roto ia Farani e o Peretane oia
hoi to'na tau na hoa i roto i te âroraa rahi i oti a`e nei.
"LE FLAMBEAU"
(e i'oa tele no te hoê lima)
Te tima maitai roa a`e " te mau Lima farani atoa.
Te vai nei te pute e 50 kiro, e 30 farane te hoo ;
te paero 200 kiro, 120 farane.
Ani noa mai i te piha o te "Agence Commerciale et de Tourisme" i Papeete nei, i te tahua i raro i te fare-hotera a Teve
(Hotel Stuart), i te arpa i tahatai (Quai du Commerce).
Te mau haapa`oraa e rave rahi i roto i teie nei ao:
Te haapaoraa boudistes e te tahi â mau huru
haapaoraa no Asia:
. . . 452 mirioni
Te haapaoraa confucianistes: Te tinito e te Tapone: 391 mirioni
Amuihia: 843 mirioni
i`l
13
TOREA
Te mau Keretetiano:
Te haapaoraa Kat.orika
Te haapaoraa Porotetani
. 486 mirion1
»
. . . 217
»
Amuihia: 703
I roto i te mau porotetani na amui atoahia mai te mau taata o
te tiaturi ia Iesu, oia hoi: mai te Momoni, te Adevenite, e te K~nito.
290 mirioni
Te haapaoraa Mahometa
Te Etene oia hoi te mau feia haamuri itoro 136 »
16
»
Te Ati-uta
»
Amilihia : Mirioni 1.988
No reira ua manaoliia e teie te rahiraa no te taata i te ao
atoa nei oia hoi: 1.988 mirioni, teie e rave nei i te ohipa no to
ratou oraraa.
Te afa rahi no teie nei mau taata, aita roa e roaa na te ravea
e ravai maitai ai ratou i te pae no te maa e te pae no te ahu.
Te tahi mau taata rii te roaa mai ra Ia ia ratou te tahi mau
maitai, e te tahi pae ra te itiraa, te nae`ahia ra ia ratou te
faito no te maitai rahi roa.
Te mau taata Ia e parauhia nei e, mau taata tiaraa teitei, oia
hoi niai te mau taata toroa rarahi, o tei manaohia e, o ta ratou
a`e te moni tei hau a`e i te rahi, mai te au i to ratou mau toro`a.
Te faatere-hau rahi no farani, ta'na moni i te matahiti tei nia
te
i
180.000 aore ra e 200.000 tauatini farane, teie nef moni ra,
te pau noa ra Ia na nia i te mau haamau'araa e ravehia e ana
oia hoi mai te fariiraa i te mau taata toro`a e te mau taata
tiaraa teitei. Ia hi`o ra oe i te mau moni e roaa na i te mau feia
teata e tupu roa ïa to oe maere rahi oia hoi mai te mau taata ra:
Mae West . .
9.600.000
.
Marlène Dietrich
. 7.800.000
Bing Crosby
.
6.860.000
Ginger Rogers . .
5.499.000
Chaliapine
5.000.000
Kreisler (tamaiti fatai fira)
5.000.000
Ta te Peretiteni no te Repupirita F'arani
3.600.000
Ta te mau Peretiteni no te
Apooraa iriti ture .
276.000
Ta te mau Député e aore
ra Sénateur . .
.
. 60.000
Ta te Délégué Paruru no Tahiti 24.000
.
.
.
.
.
.
.
farane i te matahiti
»
»
»
»
»
~
»
»
»
»
»
A
v
~
~
14
TOREA
Cigarette "Black Horse"
Teie te hoê avaava o tei hau i te maitai e te hoo-mama,
tei au atoa i te avaava Marite.
Te avaava teie e puhipuhi noahia nei e te mau taata
puhipuhi avaava mau.
Ia tamata atoa ana `e outou i te puhipuhi no te au ihoa.
Te piha ohiparaa a te Torea
A vai taaê atu ai te mau ohipa i faaitehia i roto i na Vea
matamua a te `rt TOREA" te faaite atu nei Ia oia e, e rave
atoa te mau ohipa i faaitehia i raro nei
Te vai ra i roto i te vetahi mau mataeinaa te tahi mau
taata e fenua to ratou i roto i te tahi atu mataeinaa taaê.
Teie nei mau fenua tei te atea i te vairaa, aore roa ratou
e amu nei i te hotu no taua mau fenua ra, o te pau noa hoi
te reira i te mau taata tiai. E mea mauruuru rahi hoi na
te mau fato fenua mau, mai te peu e, e riro taua mau fenua
ra i te hoo, no te hoo faahouraa mai i te tahi fenua fatata
mai i to'na vahi parahiraa tumu. Teie ra te fifi no te mea
aore roa ratou i ite e, o vai te hinaaro i te hoo mai.
Te vai atoa ra paha ia te vetahi mau taata o tei hinaaro
i te rave hoo mai i taua mau fenua ra, teie atoa ra te fifi,
aita atoa ratou i ite o vai mau na ra te fatu mau no te fenua.
E farii te piha ohiparaa a te " TOREA" i te rave i teie
nei mau ohipa, no te faaohieraa i taua mau taata ra, i nia
i te taime mama roa.
Te mau taata atoa o tei hinaaro e hoo atu i to ratou fenua,
e nehenehe ia ratou ia faatae mai i te reira i te piha ohipa
raa a te "TOREA" mai te hapono atoa mai râ i te mau
parau faturaa fenua atoa e te mau parau faaiteraa, te va hi
tei reira te vairaa no te fenua, e to'na rahiraa, te rahiraa
hoi no te tumu haari e te tahi atu mau huru raau maa e te
moni i mana`ohia no te fenua. Te mau taata atoa o tei hinaaro i te rave hoo-mai, e nehenehe Ia, ia ratou ia haere
roa mai i te piha ohipa a te "TOREA" no te haapapuraa.
TORÉA
15
TAIETE ATIMAONO
( FEamaniraa Tihota )
E to te fenua nei, haamana`o tatou i te tauturu maitai i
teie nei Taiete, na roto i te hoo-mai i ta ratou tihota.
E mea tia roa ia tatou ia na reira, no te mea, te tauturu
ra teie nei Taiete i te taata no te fenua nei, mai te rave
i te hoê rahiraa taata rave ohipa e te faatupu hoi i te hoê
ohipa faahiahia i to tatou ai 'a nei.
No reira ia hoo tatou i te tihota, e ani ihoa i te tihota
Atimaono; eiaha to te tahi fenua ê atu.
Avaava ovirihia "MERVELS"
Noa'tu e tei hea oe, i Papeete e aore ra i te Mataeinaa,
a ani noa'tu i te mau fare-toa i teie nei avaava ovirihia
"Mervels"; e te vahi faahiahia roa'tu ia puhipuhi oe e ô
mai te mau opuaraa maitatai i roto i to oe upoo e te mama
hoi te hoo.
maitiraa i mua nei
No te poheraa te "Sénateur" Sari, to tatou auvaha paruru i
Paris, e tupu faahou â Ta te maitiraa apt no te hoê paruru, no
te mau Fenua Aihuaraau no Oteania nei;
Te mana`ohia nei e e 2 taata, tei boroa mai i to raua i`oa i ô
tatou nei, ia maitihia raua, ta te Torea e nehenehe i te faaite ra,
o te mau parau Ia e parauhia nef na te oire nei, maori ra Ta e,
o na taata ra Ta o :
Louis de Chappedelaine, Député e e Ministre i mua a`enei, e o:
André David, Député.
No te hinaaro te "Torea" i te faaea tura noa t nia i ta'na mau
ture i tuu i mua ra, eita oia e haapa`o i te ohipa politita e no
reira, eita oia e parau atu ia outou a maiti ia mea e aore ra ia
mea, tei te taata maiti ihoa ia i te feruri ta'na i mana'o.
Alta ea i papu maltai te mahana e tupu ai teienei maitiraa,
na te yea a te Hau e haapapuroa mai ia tatou te mahana mau e
tupu ai.
TOREA
14 n® Tiurai 1937
Ua tupu 'fa taurua arearea rahi i taua mahana nei, mai tei matauhia i mua a`enei; ua rahi tei tae -mai no te faahanahanaraa
i taua mahana rahi ra, no te Hau Repupirita Farani.
E teie te mau rê í roaa haere
No te himene pehe tahiti ( himene tarava ).
Rê matamua: ua aifaito o Punaauia e o Mataiea. Ré torn:
Raiatea. Rê maha: Tautira.
Himene pehe popaa :
Rê matamua : Pirae. Rê piti: Papeari, Rê toru: Ua aifaito o
Mataiea e o Punaauia.
Otea Tane:
Rê matamua: Ua aifaito o Faaa e o Paea, Rê toru: Patutoa.
Ré maim: Mahina ( Haapape ).
Otea Vahine:
Rê -matamua: Papeete. Rê piti: Raiatea.
Ute.
Rê matamu: Paea. Rê piti: Raiatea.
Pao`a:
Pueu: rê matamua. Paea: rê piti. Maareva: ré torn. Tiarai Mahaena: rê maha.
Aparima :
Punaania e o Paea, ua aifaito no te rê matamua. Patutoa: rê
torn Ia.
Tei to Maareva te hoê rê taaê.
I roto i te mau taatitiauaraa no te mau vaa ta-ie, tei ia Terorotua Gustave te rê matamua; e vaa teie no Fakarava mai (Tuamotu).
Rê piti: tei ia Taaroarii no Tiarei, Rê torn: tei ia Alexi Alexandre no Papeete iho nei. Ré maha: tei ia Perera, no Papeete
iho atoa nei.
IMPRIMERIE EUE F. J JVENT1N — RUE DU COMMANDANT DESTREMAII.
Fait partie de Torea