TOREA_N_029_1939_Atopa.pdf
- Texte
-
MOM
fiIHI 29.
ATOPA 1939
ATAHITI TORD
,
TOR EA
00 I TE MATAHITI HOÊ:
E
2
E MANA TARA —
E
FARANE I TE VEA
mea aufau na mua,.
HOE.
JEAN-BAPTISTE TRACQUI, Directeur-Gérant
Parau Faaite:
Je ani atu nei te mono-faufaa o Miti F. Hervé, e ia aufau
ia oioi mai te mau taata atoa o tei ohipa e o Miti F. Hervé
te mau tarahu atoa na ratou ra, e no te mau ohipa hoi i
avehia e ana ra, eiaha outou ia ô i roto i te tahi mau fifi
e peapea rahi ai outou.
Te na mua roa atu nei o Mme Vve Hervé i te haamauruuru
a outou, o te mau taata mana `o maitai atoa o tei hinaaro
loi mai i taua mau tarahu ra.
iha Ohipa a te Torea
Te faaite atu nei te taata ra o Tr
mono no te taata ra o Miti Francois Hervé,`
e farii oia ma te poupou rahi i te mau ohipa atoa a te
maohi e tuu mai i roto i to'na rima, te mau maohi o tei
naaro i te hapono mai i ta ratou ra puha ia'na nei
Papeete nei, e farii-maitai-hia atu la, e hoohia
roto i te hoopateraa i mua i te mau hootaoa no Pap
ia roaa te pene maitai roa a `e. E hapono atoa atu o Tra
& Fils i te mau taoa atoa ta ratou e ani mai ia'na nei,
faahoi atoa atu ai i ta ratou faufaa moni i toe, ia oti i te i
o
hia te mau haamauaraa
TÕREA
haapao atoa o Tracqui óc Fils i te ohipa hooraa fenua:
ooraa'tu e te hooraa mai, te horoaraa i te moni tarahu
na nia i te phi hipotate, te papairaa i te mau parau faaau,
te imiraa i te mau parau faturaa fenua, te mau párau fanauraa e te poheraa e tae noa'tu i te raveraa i te ohipa monoraa faufaa.
Haere anae mai, e i reira ia Outou e ite ai e eme L afaro
mau ta'na ra mau öhipa atoa e rave na outou.
Te Pape " GAZ®R „
s-
Te "Gazor" e rito ïa o tei iritihìa mai no roto mai i te mau hum maa tupu
atoa o te fenua nei, o tei anoihia i te tihota, te pape e te gaz. Te hoe teie
pape o tei hau atu i te maitai no outou e to te Tuamotu na, no te haamaharaa i to outou hiaai maa tahiti, aita hoê topata ava taero i anoihia i roto i
teie nei pape GAZOR. E hoohia te GAZOR e 30 farane i te tatini hoê, e 6 farane i te hoo mohina, ia faahoi-mai outou i te mau mohina. e faahoi faahouhia'tu te na moni e 6 farane no te tatini mohina pau.
A tamata e homa i te inu i teie nei pape "GAZOR ", tena i nia i te mau
pahi hootaoa atoa, e aita râ, poroi-roa-mai i Papeete nei, i te piha-ohiparaa
a te Torea. Ia tamata outou, eita e fiu faahou. -- -
TE MAU PARAU API NO TE AO NE£
A tahi ava`e i teienei, mai te mahana i tupu mai ai te tama`i i rotopu
ia Farani, Peretane i nia ia Purutia, o tei haere atu e haru mai i te fenua
Polone na roto i te puai e ma te tuu atu i to'na atoa ra mau puai taatoa
I reira no te haamou oioiraa atu i taua Hau ra, e a fariu mai ai i muri
a`e i nia ia tatou. Ua paruru itoito maitai atu o Poione ia'na i mua i taua
enemi ra, pinepine hoi oia te upootia i roto i ta'na ra mau faaûraa e roaa
atoa mai hoi ia'na te mau mauauri e te hoê pae rahi no te mau moihaa
tamai, ua au atoa hoi to'na itoito i te aroraa na roto i te reva e i nia i
te fenua atoa ra, rave rahi atoa hoi te mau manu-reva enemi tei pohe ia
ana. Teie ra hoi te vahi peapea oia hoi e, i te pae hopea nei, ua tuu rii
rii noa'tu oia ia'na i roto i te rima no te puai rahi o te enemi ra, o tei
hau atu i te rahi e te puai, e o tei ore roa hoi te ferurifaa ora o te taata
i>roto ia ratou, ua tupita noa i te mau oire tiamâ, i te mau fare faaherehereraa tamarii e to te mau ruau e te mau fare ma`i, te mau manu-reva hoi,
ua pupuhi haere noa ia i te mau feia faaapu tataitahi i roto i ta ratou ra
mau faaapu.
Ua rave atoa te Purutia i te mau taime taniuniuraa a te niuniu no roto
i te offre pû ra o Varsovie, mai te poro i te mau parau haavare, no te
tamataraa i te haaparuparu i te mana`o Q te huiraatira Polone.
TOREA
Ua aro te Polone ma te puai rahi taa ore, no te tapearaa, ma te patiti
roa'atu i nia i te repo fenua i taua enemi ra, ma te rave faahou mai hoi
i te mau oire i riro ra. Noa'tu â ra taua itoito rahi faito ore no'na ra, eita
atura ta teie nei nuu Polone e nehenehe faahou e tapea i te pae hopea
nei, ua otohe mai ra ratou i muri, I mua i taua puai rain o te enemi ra,
rave rahi atura te mau oire o tei mahere atu i roto i te rima o te enemi
e te oire pû hoi o Varsovie, o ta Purutia ia i faarahi roa i te faehau mai
te hi`o ore i te rahiraa taata e pohe, te vahi te reira i puai roa ai te aroraa,
e pau rahi hoi to te enemi i reira. Ua tupita-noa hia o Varsovie e te enemi
i te mau mahana atoa ra, ma te tupita atoa atu i te topita faaura ra, no
te faainoraa i te oire o tel ore i hinaaro i te farii atu ia ratou, ua riro te
tahi pae rahi o te mau oire i Polone mai te aha ra te huru i teie nei.
I te 17 no Tetepa, ua hitimaue roa to te ao atoa nei i te faarooraa e,
ua tomo atoa te nuu Rutia i roto i te fenua Polone, e ua faaû atu i te
nuu Polone. Alta te Tonitara rahi Polone i Rutia (Moscou) i farii i te parau
a te Hau Rutia, o tei haapapu atu ia'na i te tia mau no to'na tomoraa i roto
i te fenua Polone.
I reira ihora ua rahi roa atu â to te Polone atiraa, tei roto oia i taua
taime ra i te hoê faahohoni auri paari maltai a te hoê tau na enemi puai
hau ê, e inaha ua faaea oia i te tama`i, no te hi`oraa e e rahi roa te taata
e polie. Ua reva atura i reira te faatere Hau Polone i Rumania e i muri
atu ua haere roa atura i Paris, te haamauraa i ta'na ra faatereraa, mai te
tamau noa atu â oia i te aro atu (no te mea aita o Polone e hinaaro i te
ore roa to'na fenua). E tuhaa rahi to te fenua Polone i mahere í te Rutia, e
ua haere noa to'na nuu e tae noa'tura i te farereiraa atu i te nuu Purutia,
Te oire pû ra o Varsovie, o tei paruru etaeta maltai ia'na, e o lei pupuhinoa-hia e te• mau pupuhi fenua rarahi, e tau tauatini taata hoi tel pohe I
rotopu i te mau huiraatira tivira, e 4 fare pureraa rarahi, e e 3 hoi farema'i
o tel î roa ana`e i te mau taata putaputa, o tel haamou-roa-hia e te enemi,
te mau fare hoi e tae noa'tu i te fare rarahi o te Flau, ua faaìno ana`e
atoahia ia, te mau auri pape ua vavahihia, ei ravea na ratou ia ore ia nehenehe i te tupohe i te auahi, na roto hoi i te itiraa o te maa e te ofai pupuhi,
o te tumu mau ia, i te 29 no Tetepa, i ani ai te Polone i te Hau no na
hora e 24, no te faatitiaifaroraa i ta raua ohipa.
Ua faatia te faatereraa Hau Purutia, i te mau raatira tapao rarahi, no
Polone, o lei aro ma te itoito rahi e te tuutuu-ore, i te hoê vahi tapearaa
maru no ratou, mai te faatia atoa e ia vaihohia ta ratou mau 'We no te
vaihoraa i nia ia ratou te hanahana, e mai te tuu atu i te mau tapao anaana e te mau faehau ia hoi atu i to ratou ra mau utuafare. Ua patoi etaeta hoi te Tonitara Rahi Polone i Peretane i te faaotiraa i faaotihia e Rutia
e e Purutia, no te faaotiraa i te parau no te opereraa i te fenua Polone,
4
TOREA
te faariro nei oia i taua faaotiraa o lei
Te faaite nei te Hau Polone e, e
e te faufaa ore.
ravehia e raua ra, na roto i te puai, mai te aore
te Purutia i pohe i nia i
Ua naeâhia e 50 e aore ra e 60.000 taata to
te fenua Polone.
i to'na repo fenua, te na
I te taime te paruru etaeta maitai ra te Polone
raua
pae.
to
reira atoa ra o Farani e o Peretane i
Tetepa i te poipoi e : ua haaTe faaite mai ra te parau api no te 4 no
i te reva, i nia i te fenua, i
roto
mata te mau puai atoa i teienei, mai to
raro i te moana.
roto i te moana e tae noa atu i to
Daladier, na roto i te ratio
Te faaite mai ra to tatou Faaterehau Rahi o
mai te I atu no Tetepa
e: e te mau huiraatira farani e, te vahine e te tane,
na roto i te tomo êiaua riro te fenua Polone ei faatitiraa, ei haaviraa,
i vi noa a`e
noa-raa-hia o taua ferma ra e Purutia, alta ra te nuu Polone
i te haamou oioi noa ia Polone no te
i taua enemi ra, o tel hinaaro
na nia ia Europa ropu e i muri
faaohieraa i te hohoraraa i to'na mana
tatou e a faariro atoa atu ai ia farani ei
aera, a hurl tia mai ai i nia ia
no te haamouraa i teie nei faatereraa tíaore.
titi. Te aro nei tatou i teie nei
nei
fenua, to tatou mau tiahapa e to tatou
e no te parururaa i to tatou
reira e riro mau
tiamaraa. Ta farani e titau nei maori ra o te tia ia, e no
â ia'na te re rahi. Iaora Farani.
te re ia Farani, eita e ore. Tei pihai iho
Oia mau ihoa, e riro mau â
e te aro nei ma te puai rahi e ma te tuu atoa mai i
o Peretane ia tatou,
rahi, oia hoi te mau faufaa a to'na ra maw
te mau faufaa a to'na ra Hau
Canada hoi ua ô atoa oia i
faatereraa, te faufaa no te pae taata. Te fenua
i te fenua Aferita no Apatoa, tae noa atu
roto i teie tama`i, e tae noa'tu
Na roto hoi i ta'na faatitiaihoi i te fenua Oteralia e te fenua Rutirani.
peapea rarahi atoa i te fenua
faroraa e te Tapone, inaha ua hau ia te mau
to'na atoa ra
Tinito, e nehenehe atura ia'na i teie nei, ia tuu paatoa mai i
te
arairaa
atu
ia'na i ta'na
no
ia
Purutia,
i
nia
te moana
mau puai no nia i
mau faautaraa maa.
nei, eita roa te hoê a`e pahi purutia e hinaaro i te faaite i to'na
I taie
mau miti atoa o te ao nei, e te faaite atoa mai ra hoi
reva na roto i te
tia'i maitai-roa-hia te tereraa o te mau pahi hoo-tao'a o
te radio e, e mea
i te miti Metiterane, o tel apee maitehia e te mau mate hau amui i roto
manu-reva hoi. E rave rahi te mau pahi purutia tei
nua tama`i e te mau
te taoa o tel naeaehia i te tahi mau rahiraa mirioni farane,
ï roa anae i
o tapuni tu
i ra, a
tei haruhia mai e tatou,
faaea haua noaaP arauomaue
tei
or
no te mau hfenua uo
a
m u ava tipaeraa pahi
mau pahi peretane tel tupitahia e te mau pahi
e rave rahi atoa hoi te
mau pahi farani e tae noa'toa'tu i te matt
hoPu purutia, tae noa'tu i te
TOR.EA
5
pahi Suete, area râ e rave rahi te mau pahi hopu purutia i faatomohia
e e mea papu e e rave rahi atu â te tupitahia.
1 muri a`e i to te mau nuu farani tiahaparaa i roto i te otia no te fenua
purutia, i te pae no te Hitia-o-te-Râ i Moselle, te haamataraa 'fa i te haere
tuuraa
i mua i roto i te fenua purutia, e mai te haapao maitai râ i te mau
otia
area
avae na roto i taua mau fenua enemi ra, no te mea i roto i te
ohipa
mau
i
te
fenua purutia e te reni Siegfried, ua rahi te tupita, ua î anae ia
haapohe taata e te mau herepata e rave rahi te hure, mai teie: te mau
ofaaraa ofai tupita haaparari, e tei te vahi atea roa te haamauraahia te
mau faaamaraa, te mau apoo faaearaa haavare, te mau paura haaparari, te
mau niuniu taratara, e tae noa'tu i te mau huru ravea e rave rahi, ia ite
papu maltai atoa tatou i te vairaa no te reni Siegfrid, (te pâ purutia ), ua tiro
teie nei tama'i e ravehia nei i nia i te tahua aroraa no Europa ei tama`i
mau, ma te pâ pae piti, ua faaineine te enemi ì ta'na mau ravea puai no te
parururaa ia'na i nia i te hoê reni o tel naeaehia i te 20 kirometera te
hohonu i muri, e mata ana tatou na mua roa i te hiopoa maltai i te tino fenua,
hou a`e a feruri atu ai i te rave i te hoê faaûraa.
Te pereoo taataahi e te pereoo uira "PEUGEOT"
Te pereoo taataahi " Peugeot ", o te mau pereoo Ia o tei hau a`e i te maltai
tia te
i te mau pereoo farani atoa. Ia hoo outou i te pereoo " Peugeot ", emama,
reira i te vairaa e a tau noa'tu. Ia hoo râ outou i te mau pereoo hoo
e moni hue Ia ta outou, eita roa e maoro ua ino, e au atura Ia i te hoê maa
tapû rahi auri faufaa-ore.
Te pereoo uira " Peugeot ", tel te fenua farani ïa te hamaniraa-hia, te
hoê teie mau pereoo o tei hau i te maitai e te tano maitai hoi no to outou
na mau fenua rii ei faauta horopatete e aore ra ei faauta puha. Ia hoe outou
te pereoo uira ( Camionnette ) " Peugeot ", e mauruuru maitai outou i te i
reira haamauaraa moni, no to'na paari e te iti hoi o to'na mau haamauaraa.
A poroi ana`e mai i to outou mau pereoo taataahi e to outou mau
pereoo uira ( camionnettes) i Papeete nei ia Mr René Solari, mono i te fare
" Peugeot " e aore ra i te Piha ohiparaa a te "TOREA" i Papeete nei.
E rave rahi ta purutia mau tamataraa i te faaû na te mau vahi atoa i nia
i te tahua aroraa, afta roa te hoê ae o taua mau faaîiraa na'na ra i manuia,
mau
e ua haere noa te nuu farani i mua, e mai te haapaari puai atoa i te
i
nia
i
e
Purutia
i
te
tama'i
vahi o tei roca mai ia'na ra. E mea tia ia rave o
ia
Poi
nia
rave
peu
tama'i
ta'na
i
teie nei tahua tama'iraa taae, i te mau
lone, no te mea e ore roa te nuu farani e farara noa a`e i muai taua puai no'na ra.
te faahanaI roto i te hoê paraparauraa na Daladier na roto i te radio,
hana ra oia i te paari rahi taaê a to tatou mau faatereraa, o tel ite,
roto i te mau tamataraa, i te paruru puai atu i mua i taua faaûraa itea-oreo to tatou
hin ra e te pohe rahi. Ua faahiahia atoa oia i te hau e te itoito
e ia
Farani
.
;
te
paruru
ra mau faehau, o tei ite e, e te aro ra ratou no
ia Farani,
Europa. Te tumu hei a e roaa mai ai te
TÜREA
6
manuE itoito rahi to te manu-reva farani e peretane. Ua tupita te mau
tei
horo
o
manua
tama`i
purutia
reva peretane ma te manuia rahi i te mau
te
mau
ia
ratou
ua
papu
maitai
atu
hoi
tapuni atu i roto i te ooa no Kiel, e
vahi
i
tomau
i
te
mau
rahi
faxino
toparaa o te mau tupita haaparari, o tei
roa
i
te
hoê
rupehu
rahi,
ua
faahaehaa
pahia e te toropi, ua na roto hoi -ratou
i
nia
metera
30
e
e
i
te
tahi
taime
au
ihora taua mau manu-reva ra, mai te
a`e i taua mau manuâ ra.
Te fare rahi hamaniraa manu-reva no purutia, ua tupita faaino-roa-atoa-hia
la e taua mau manu-reva ra, noa'tu te mau pupuhiraa a te enemi, aita roa
ratou i vi e ua hoi paatoa ange mai.
Te faaite mai nei te parau hopea roa e: e mai te haamataraa mai â te ta=
ma'i e 8 noa iho manu-reva farani i pohe i te enemi, area i to te purutia ra
e 24 ia, to tatou hoi mau manu-reva nenei hohoa te maurere noa ra ia na nia
i te reni purutia no te hiopoa haere, area i to te purutia ra, aita roa ia e tae
te
mai na nia i to tatou mau reni, o te tapao faaite papu ia, i te aravihi o
te
o
te
nuu
manu-reva
peretane
i
nia
i
te
manu-reva
nun manu-reva farani e
parau
mau
tatou,
inaha
hoi
te
fanroohia
nei
te
enemi. E riro ihoa te rê ia
aniraa hau na purutia. Teie ra hoi, aita o Farani raua o Peretane, o tei tahoê
maitai te manao, e hinaaro i te hau e teie faatereraa Hau a Hitler, te hi'o
ra raua i mua roa, i te haamou roa i taua faatereraa teoteo e te teitei ra a
te flau a Hitler.
TE FARE RAAU A TAIH1A
oia hoi
H. JACQUIEß
I
uta noa a`e i te mau uahu,
Papeete -- Téléphone 98
i te poro poromu
Petite
Pologne
Te vai nei ì taua fare-raau a Taihia ra, te mau raau maitai roa, oia hoi:
pommade Mysca
Raau faahiahia mau teie no te ma`i maero e no te mau huru
ma`i atoa no te iri o te taata, e raau parai teie.
Lobelyne Çharron
Raau maitai mau teie no te ma`i huti, oia hoi: te aho pau,
rave rabi te taata o tei ora roa i teie raau.
TOR EA
Mari te :
Te parauhia nei e te aveia nei o Roosevelt i ta'na ra polititaraa i nia i te
mana‘o e, eiaha roa'tu o Marite ia ô i roto i te ra tama'i no Europa, e turu
mai
râ oia na roto i te faaitoito atu i te na hau amui o Peretane e o Farani,
i
roto
ra
hoi
te faaea noa ra oia, ma te faaô ore ia'na i roto i te tamai. I
te parauraa a Roosevelt no nia i te hamani ino-roa-raahia o Polone, te faaite
ra oia mai te haapapu, e o Elemani ihoa te fenua imi hara e te nehenehe
ia faautua no te hinaaro i te tama'i, na nia i ta'na mau ravea o te ore roa
e tia i teie tau maramarama.
Ua tuu iho ra te mau Faatere-Hau no te fenua Marite i te hoê poroiraa rahi
i ta'na mau fare hamaniraa moihaa tama'i, mai te au i te na moni ra 60 milioni
tara marite no te hamani i te mau manu-reva tapapa, te mau manu-reva faauta toropi e te mau manu-reva no te haere e hiopo`a e te rave te hohoa,
te taa nei ia, e te hinaaro ra o Marite e ia vai ineine noa oia no te mau taime
atoa, e no te faaô roa atoa ia'na i roto i te tama°i, mai te peu e aita'tu e ravea.
Noa'tu â te tama°i, -te faaite ra o Farani e e faaô â oia i te fenua i roto
i te hi‘opoaraa e faatupuhia no te matahiti 1940 i New York ( Marite), te tahi
ia faaite e te papu ra ia'na i te tapea i te re no teie tamai, e e vai noa â ia
i rotopu i Farani raua o Marite te purumu papu taatiraa ia raua na te miti.
Ia hi•o o Marite i te ohipa i oti ia Purutia e o Rutia, mai te faaite e, e e
tano i te mau Hau atoa i teie nei i te faatia e ua faataa raua i te fenua ra
o Polone, ta te tahi e ta te tahi, e ia haamanahia te reira ia au mai ta raua
i faaoti, ua faaore roa la ia Polone, ua- feruri ia te rahiraa o te Marite i taua
vahi ra e te mana`o ra ratou e te vai fatata nei paha ia te taime e tae roa
mai ai i to ratou pae fenua teie nei huru mana`o o taua mau taata mana`o
haru fenua no Europa ra. ta upootia i Europa e hinaaro atoa la ia upootia
i te mau fenua marite i raro e i nia i Canada, e i te reira taime ra hoê noa
iho ra ia taahiraa avae no te upootia i nia ia Marite ( U. S. A.), e tano roa
la e mai teie nei, ia ferurihia e te reni Maginot farani, o te otia la e au ia
Marite i te farii na mua a`e o te hamani oia i te hoê rani Maginot marite, eere
anei la e teie mau mana'o e nehenehe Ia ia parau e te haere atura i te rahi
o te taata marite i nia i te manaco e e rave i te moihaa tama'i no te haere
e aro i pihaiiho i te Farani, mai te afai mai i to'na ra puai rahi e ta'na ra
mau faufaa rahi pau ore i nia i to'na ra fenua.
A puhipuhi ana`ei te Avaava
GG
jj ((~~ ~~
~~
~ , l~!l~l ALE>>
Te avaava oviri o tei hau i te maitai e te boo-mama, o te hoohia
i Papeete nei 1 fr. 10 i te puohu hoê, ía rave oe hoê afata ( 20 puohu
i roto) tei roto te hoê mau taoa rü haamauruuru : tipi ofati e
aore ra e tahere arapoa poepoe.
S
TOR EA
I te fenua Italia
Ua faaea tiama noa o Italia e tae roa mai i teie nei ; te vai noa
ra ri te mana`o hinaaro o te mau faatere ï te aro atoa mat ia
tatou, ia mana`ohía e, ua faatae mai oia i ta'na titauraa puai i
nia ia tatou i na ava`e i mairi a'enei no te ant mai i te mau
fenua ra o: Corse, Savoie, Nice, Tunisia, Djibouti e te hoê tuhaa
rahi no te purumu hamani te Canal de Suez. Teie ra hoi, i taua
aniraa na'na ra, ua mute noa ia i mua i te patoiraa uâna a taua
mau fenua ra, o tei patoi etaeta no te hinaaro ore ia riro i te faatereraa Italia, e mai te haavahavaha roa'tu i te Itralia, e inaha
ua faaea hau noa atura i teie tau, eiaha ra hoi e hamo'e e te
vai meine noa ra o Farani no te patoi.
Ua taui roa atoa te mana`o o te taatoaraa o te mau huitaata
mahometa i te iteraa i te peu i ravehia e te Italia i nia i te Alabania, e ua piri anae mai ra i te pae o te Farani e te Peretane.
Te itehia ra i teie nei, e te ohi nei te fenua aiphití ( Egipte) i
to'na faehau no tatou, e te purumu hoi no te Canal de Suez, ua
tiai maitai-roa-hia ia, e mai te peu e, i faaô atoa mai o Italia ia'na
i roto i teie tama`i no te aro tia mai i nia ia tatou, o na taata
e 300.000 i to'na, e parahi mai ra i te fenua Etiopia, e roohia la
ratou i te ati maa ore, no te mea te nuu moana Peretane e te
Farani, o te upoo faatere ia no roto i te taatoaraa no te moana
metiterane, e nehenehe noa atura la ia raua ia tapo i te mau faautaraa moihaa tama`i e te maa. Riro atura ia taua na 3000.000
taata no'na ra ei titi e o te taparahi pohe-roa-anae-hia la e te
Etopia, ei taua taime ra e hoi ia te fenua ia ratou iho. E ere atoa
atu ai o Italia i te fenua Tripolitaine. E te tahi atoa hoi na roto
i te mau tamataraa tama`i i ravehia iho nei e te Italia i nia ia
Piémont ua haapapu mai la ia ratou e e mea ohie roa i te mau
nuu o te haere mai na Farani mai, i te tomo atu roto ia Italia,
no to ratou hi`oraa e te mau moua no te Alpes, e mea hee rii
maru noa atu ia i nia i te fenua italia, e mea fifi hoi no te haere
i nia i taua mau mona ra no te nuu italia, no te tomoraa atu i
roto i te fenua farani, te mau e`a haereraa atoa na nia i taua mau
moua teitei ra, e mea tiai maitai anaehia 'fa e te vai rahi noa
ra te mau pá, mai te faataahia ia motu roa te purumu no te mau
nuu e tamata i te aro atu, te mau otue i te pae miti, mai te
reira atoa o Nice, o tei riro ei oire tuiroo no te nehenehe rahi,
na roto i te itehia e e oire mahanahana au maitai, ua riro atoa
ia ei vahi haamauraa no taua mau pi puai rahi ra, e o tei putaratara noa mai te mau auaha pupuhi feuua, e no reira hoi eita
roa o Nice e roaa noa a`e.
TOREA
9
Na nia a`e hoi, e fenua patore noa o Italia i roto i te miti Metiterane, ua vai tahaa noa ia i nia i taua moana ra, e to'na ra hoi
mau oire rarahi e te faahiahia, e o tei hau atu i te faufaa e te
nehenehe e mea haamauhia la i nia i taua mau otue ra e o te vai
tahaa noa ra. No te reira, e mea papu roa ia, e o Italia te fenua
e û í te ino, e oia te farii i taua mau ati taatoa ra o te tama`i,
e riro to'na fenua, e mou to'na mau oire, e mou hoi to'na mau
manua tama'i, to'na mau pahi hootaoa e haruhia mai ia e aore
ra e haapararihia. No reira e ino rahi te roaa mai ia Italia mai
te peu e pee atu oia ia Purutia, o te mea hau roa i te maitai
no'na maori ra ia, te faaea tiama noa, e aore ra i te pee mai i
to tatou pae.
"Te Pia J\ORAI"
Te pia Aorai, oia hoi te Pia api mau: i õ tatou iho nei hoi te hamani-
raahia. — Ua i roa la i te mau faaitoito e au no te tino.
Te Pia Aoral, o te mea ora mau. Ua hau to'na maitai i to te mau Pia
atoa e vai nei, e te hoo mâmâ hoi.
No to outou na oraraa maitai, a faarahi i te inu i te " Pia Aoral ", o tei
hamanihia e te Fare Pia o Tahiti; Emile MARTIN te Tatu.
I te fenua Paniora:
O teie fenua ra, o te rapaau ia i to'na ra mau oire ta'na e mana`o I teie nei,
na roto i ta'na tama'i tivira i oti a`e nei, ua ino rahi roa taua fenua nehenehe ra, o te hoê pae rahi o to'na oire ua rahi roa te ino, te mau fare rarahi
tuiroo, te mau fare pureraa rarahi, te mau aua faaearaa o te mau perepitero
e te mau paretenia, no reira te hinaaro rahi ra oia i te faaea tiama noa, te faatitiaifaro ra oia i teie nei i te taatoaraa o to'na ra fenua, e ere hoi i te ohipa nainai i te faatia faahouraa i te mau mea atoa o tei parari ino roa, te haapariraa i te mau ture api no te tahoêraa i te taatoa i nia i te mana`o hoê. To'na
ra hoi mau mana`o faatereau maitai i nia ia Purutia, te haamata ra ia i te
taui, mai te mahana ea oia i faatiti ai i te Polone.
No reira e faaea tiama noa ihoa ia o Paniora.
Fenua Porotuka (Portugal):
Ua au noa to'na tiaraa i te matahiti 1914-1918, ua faufau roa
oia i te Purutia, na nia i te mau peu oviri o ta'na i rave i nia
ia Polone e rahi roa'tu ai, i te tahoêraa atu ia Rutia, e ta'na ra
hoi rave ino roa i te fenua Polone, ua manao ihora taua fenua
TOFtEA.
10
ra, e e piri oia I pihaiiho ia Peretane e ua na reira ihoa, tei to
tatou paeau ihoa oia, ua riro Ia ei tauturu rahi ia tatou no te pae
tama`i i nia i te miti, no te haru i te mau pahi purutia e haafatata atu i to'na ra pae fenua, ma te pupuhi, te tupita e aore
ra i te haru mai, e na nia a`e o te rahiraa taata o ta te porotuka
e nehénehe i te horoa mai i tauturu, e mauruuru roa ea ia to
tatou Hau amui. ( E fenua piri teie ia Paniora).
TAIETE ATINIAONO
( t#amaairaa
Tihota)
E to te fenua nei, haamana 'o tatou i te tauturu maitai i
teie nei Taiete, na roto i te hoo-mai i ta ratou tihota.
E mea tiâ roa ia tatou ia na reira, no te mea, te tauturu
ra teie nei Taiete i te taata no te fenua nei, mai te rave
i te hoê rahiraa taata rave ohipa e te faatupu hoi i te hoê
ohipa faahiahia i to tatou ai `a nei.
No reira ia hoo tatou i te tihota, e ami ihoa i te tihota
Atimaono; eiaha to te tahi fenua ê atu.
Avaava ovirihia "MARVELS"
Noa'tu e tei hea oe, i Papeete e aore ra i te Mataeinaa,
a ani noa'tu i te mau fare-toa i teie nei avaava ovirihia
" Marvels"; e te vahi faahiahia roa'tu ia puhipuhi oe e ô
mai te mau opuaraa maitatai i roto i to oe upuo e te mama
hoi te hoo.
Teie te huru no te tiaraa o te mau Rau rü nainai no Europa,
mai te haamatarat mai no teie tama`i.
I Peretita:
Ua faaite papu roa te Peretiteni Rahi o taua fenua ra, o Pierlot, i to'na
manao i roto i te hoê paraparauraa i roto i te Apooraa, e e faaea- tiama noa '
o Peretita i roto i teie tama`i. Te faaite atoa ra hoi te taata tiaraa teitei ra o
Max, ua faataahia e ia tuuhia'tu te utua i nia ia Elemani o tei faatupu i teie
nei peapea rahi tamati, te faaite nei o Peretita i to'na manaô aroha i te fenua
Polone, ia Farani e ia Peretane, o te paruru ra i te,tiaraa e te tiamaraa o te ao nei.
TORE A
11
Te haere noa ra te arii e te mau faaterehau i te mau mahana atoa e hioohipa haapaariraa e
poa haere i te mau puhaparaa o te mau nuu e te mau
to'na
otia
fenua i te mau
i
nia
i
te haanahonaho maitairaa o te ravehia ra
mahana atoa.
~
te taata rabi PuO Hollane e o Danema, noa'tu â te mau parau faahiahia a
êê, ma te faamau
Hau
rutia ra o Goebbels, i mua i te mau papai yea o te
no amuri ace,
ra
a
ore
ite e : aita roa to Purutia hoê ace manao no teie nei e
i te faaino atu i te faaea tiamaraa o Hollane e o Danema. Te ara noa ra ia
puai i parururaa'tu
o taua na Hau rii nainai ra, ma te faarahi noa i to raua
te
popoi
noa
atu ia raua.
ia raua i te mahana e haavare ai o Hitler, ma
~
I te fenua Hollane:
ma te
Te faaite mai nei te aril vahine ra o Willselmine,
mau
tai`o i ta'na parau orero i nia i to'na torono, i mua i te
to'na
hepohepo
rahi
i
te
faaite
mero no te mau Faatere-Hau, mai
te
faaoeraa
ia
ohihia
e
ia
haaputui to'na tuuraa i te ture no
putuhia te mau puai taatoa o te fenua, mai to nia í te fenua e
Paysto nia i te moana, no te ta pea maiteraa i te tiamaraa o te
te
faaturai
to'na
mauruuru
rahi
Bas, e te faaite atoa ra oia i
raahia taua aniraa na'na ra, e mai te faanahonaho maitaihia te
mau ohipa atoa, mai te peapea ore.
I te fenua Suisse:
ra ua ohi'toa oia
Te faaeatiama atoa ra taua fenua iti ra, area
i te vahi haateie
nei
i
puhapa
anae
ra
i to'na mau faehau e te
to'na tiamâi
tapeara
hoi
te
ra,
e
malte
putuputuraa e te tiai
raa, aita oia e hinaaro ia rave-huna-noa-hia to'na fenua e teie
nei feia popore fenua ra o Purutia.
la i te mau
Te fenua Suede e te Norevete: Ua rave ana`e atoa
a te mau
apooraa
te
í
i
roto
peu e au no te parururaa ia ratou,
ratou
faaea
mai
i
to
Hau rii nainai no apatoerau, o tei haapapu
tiamâraa.
~
Yuto- Salavia (Yougo-Slavie).
noa ra
Ua faaite atoa te Yuto-Salavia i to'na faaea tiamaraa, ua faaineine
tamata-noa-hia'tu
i
te
faatupu
i nia
oia i to'na mau puai, no te mau peapea e
Farani
raua
o
o
i to'na ra fenua. Tei nia ra to'na tiaturi rahi i te pae afaro
te
feo
Peretane, teie ra hoi, na nia i to'na ra tiaraa i roto i te tapura hohoa
ara maitai i to'na ra tiaraa, na mua i te faaô
nua, o te faaara mai ra ia'na e e
atu oia i roto i te ohipa tama`i, e mea piri to'na otia i te hoê pae i te fenua
o Otiria.
purutia, e te tahi pae otia ra o Italia la, e i te tahi atu â hoi pae
TOREA
Te Aamu o Ali-Baba e na Nana-eia e piaha-ahuru.
(o tei haamou-roa-hia e te hoê vahine titi)
(Te tudlii•aa teie o te aamu, i haamatahia i te Hihi 16 )
Aita o Morotihani i haamoê noa aê í te mau poroiraa a to'na
ra fatu o Ali-Baba, inaha ua faanehenehe atura oia i te ahu hopuraa pape e ua horo`a atura ía Apatara ra, o tei ore â i haere e
taoto, e ua tuu atura hoi i ta'na pani tihopu i nia i te auahi, e
i te taime mau â hoi i haamata ai taua pani tihopu na'na ra i
te pihaa, e a haamata ai oia i te taipuipu i te Ufa o te pihaa,
inaha te pohe atoaraa ihoa ia to'na mori. E alta atu ai hoi e hinu
mori faahou i roto i te utuafare, e aita hoi e mori hínu, nafea
atura ia? Te hinaaro nei hoi oia i te mori, ia nehenehe ia'na ia
taipuipu i te ûfa no te pihaa o ta'na pani tiohopu, e ua haere
atura oia e faaite í taua hepohepo no'na ra ia Apatara.
Ua parau maira o Apatara ia'na e, naô, a haere i rapae e a
rave mai maa hinu i roto i te mau faarii hinu f rapae atura.
I taua taime ra haamauruuru maitai atura o Morotihani ia Apatara no te mana`o maramarama ta'na i horo`a mai, e ia haere
o Apatara e taoto i roto i to'na piha, i pihaiiho i to Ali-Baba, ia
nehenehe ia'na ia ara atoa i te poipoi roa no te haereraa atu na
muri i to'na ra fatu i raro i te anavai, e tia atoa ae ai o Morotihani
i nia, rave ihora i te hoê faarii no te faariiraa i te hinu e ua
haere atura i rapae. E ía fatata atu oia i pihaiiho i te faarii ma ta mua, inaha te faaroo nei oia i te reo o te nanaeia, o tei tapuni
i roto i taua mau faarii ra, i te parauraa mai na roto i te hoê
reo iti nainai roa e: « Ua tae i te taime? »
Hiti maue roa a`e ra o Morotihani i to'na faarooraa i taua reo
iti nainai roa ra i te otoraa mai na roto i taua faarii ra, taa oioi noa ihora ia Morotihani e, e peu totoa teie, e riro e, i te taime
i hurihia mai aí teie nei mau faarii i raro, i reira atoa ihora to
teie nei raatira nanaeia tatararaa i te tapoi auaha o taua mau
faarii ra ia nehenehe i tale nei mau taata ia huti i te matai api.
Ua haere noa te maereraa o Morotihani i te rahiraa no taua
mau peu api ta'na e ite ra, inaha e ere atura i te hinu ta`u i
farerei i roto i teie nei mau faarii, e taata ora ra, na roto ra i
to'na manao paari e Le aravihi, taa oioi noa iho ra ia'na e, e ohipa
taaê roa teie, e ua mamu noa ihora oia i te peu ta'na i ite iho
nei, ua taa roa ia'na e, e opuaraa ino teie e opuahia nei no nia
i to'na ra fatu o Ali-Baba, e no nia atoa iho hoi ia'na, teie te
TOREA
13
te haaohipa ta'na i imi maori ra e: o te imiraa i te ravea no
roto
ia'na
mai
i
mouraa i taua opuaraa ra; e teie te manao tei io
nai taua taime ra, maori ra e faariro ia'na mai te raatira o te
mai te
naeia, e na pahono atura i te uiraa i uíhia mai ia'na,
pahonoraa atu e : g Aita ea, maa taime iti â ».
E ua faanun atura oia i te piti o te faarii, o taua uiraa nei
ia tei uihia mai, e o taua pahonoraa ra ihoa ta'na i pahono atu,
ua na reira noa oia e tae noa'tu i te faarii hopea roa, te faarii
hopea ra o te faarii hinu mau ihoa ia,
Nat!) ihora o Morotíhani t taua taime ra e, ua hape rabi roa
hinu haavare i
tou ra fatu i te fariiraa mai i teie nei taata boo
faarii hinu, inaha ua faarii
roto í to'na ra utuafare e ta'na ra mau
te
taio
atoa i te raatira. I te
Mai ra oia e 38 taata nanaeia ma
reira iho taime ua faai atura oia i ta'na pita i te hinu o ta'na
i rave mai, mai roto mai i te faarii hopea roa ra, e ua hoi atura
mori, e ua tutui
i roto i ta'na ra faretutu, tito atura i roto i te
te
hoê
tura
rabi afai atura i
i
atura i to'na mori, rave iho ra
teie
nei
tura, ua amo
t
rapae no te faariiraa mai i te hinu, ia
nia i te auahi
it
faahou mai ra i roto i te faretutu e ua tuu atura
e ua tutahu faarahi atura i te auahi i raro a`e i teie nei tura
roto ia'na iho e,
hinu no te haapihaa oioiraa, ma te parau oia i
tei te pibaa oioiraa teie nei pani hinu, ua oti atoa ia te vahi
maoro roa inaha pihaa atura taua
i ferurihia e au. Aita hoi i
taua pani hinu
pani hinu na'na ra, í reira ra rave iho nei oia i
pihaa nei afai atura e manu haere na roto i te mau faarii hinu
haavare, o tei tuubia atu te taata i roto ra, na nia mai I te faarii
i taua
matamtia e tae roa'tu i te faarii hopea, no te haapoheraa
mau nanaeia ra.
Teie nei ohipa rahi i ravehia e Morotihani na roto i to'na
te maru e te vitìBoito e te paari, ua ravehia ia e ana na roto i
faaroo
noa
a`e i te maniaviti, mai te ore roa te hoê a`e taata i
mai ra oia
nia, e ia oti teie nei ohipa ta Morotihani, ua faahoi
i roto i te faretutu, ua
i te tura rahi o tei tunuhia i te hinu ra
tutahu,
e ua tamau noa
i
haapohe atura i te auahi rahi ta'na
i ta'na ra
te
faaama-roa-raa
atura maa auahi iti nainai noa no
E
Ali-Baba.
na
pani tihopu, ta'na i faaineine na to'na ra fatu,
i
to'na
ia oti pauroa teie nei mau ohipa i ta'na ua tupohe atura
ma te taoto ore, e
mori e na faaea noa atura i roto i te poiri
nei
raatira
nanaeia e rave.
tete
a tamoemoe noa ai i te peu ta
A tai;o mai ia i te vea i mua nei i te tuátiraa o teie nei aamai,
4
T0RË A
Te 22 no Tetepa
I taua mahana ra, ua faatupuhia te hoê poroteraa, no te faahanahanaraa i te mahana i pupuhihia'i o Papeete nei, i te 22 no Tetepa
1914, o tei faaino roa i te hoê tuhaa rahi no te oire nei, e e piti hoi
tau na taata i pohe roa i roto i taua ati ra, aita roa'tu te reira i moe
noa ae i te mau huiraatira no Tahiti nei.
Mai te au ra e e hora 2 e te afa i haere mai ai te mau faehau i
raro ae i te faatereraa a te Raatira tapao toru o BROCHE, ma te
panai anaehia atu na nia i te roaraa no te poromu ra o Rivoli, hoê
pupu no te pupuhi taviri e tei nia ratou i te mau pereoo-uira.
Ua tae paatoa mai to Papeete, i taua mahana ra no te faahanahanaraa i taua mahana haamana`oraa ra. Na mua rii noa a`e i te
hora 3, ua haamata anae ihora te mau feia mana i te tae mai, oia
hoi : Te Tavana oire no Papeete, te Peretiteni no te fare Haavaraa,
te Auvaha Ture, te mau Haava no te fare haavaraa, te Tomitara
mutoi, te mau taata toro `a no te Hau e tae noa'tu i te mau feia
mana no te fenua nei.
I te hora 3, i'tae mai ai te Tavana Rahi; i roto i to'na ahu toro`a,
ma te apeehia oia e te Tomana no te Nuu-Moana, e ua haere rii
maite noa ihora na mua i taua mau nuu-faehau ra, no te hi`opo`a
maite atu ia ratou, o tei tuu anae i ta ratou mau pupuhi i nia i te
vahi no te aroha, no te faaturaraa atu ia raua e te aroharaa'tu hoi
i te mau taata toro`a. Te otiraa te hiopoaraa, ua porote ihora taua
mau faehau ra, ma te ieie rabi, e tae roa'tura no te panai ia ratou
i te pae atau no te poromu rahi i pihaiiho i te tii no te mau,aito i
pohepohe a`enei, ua tae e ana atura ia te mau faehau no te nuu
moana e te pupu faehau tahito e to ratou reva.
Ua hinaaro maitai to Papeete i te faatura i taua mahana ra, i haere paatoa mai ai no te faahanahanaraa i taua oro`a ra, ua rahi mau
â te taata, e ohipa rahi ta te mutoi i te panai haereraa i taua nunaa
rahi taata ra, na na hiti poromu ra ; i nia a `e, na te reva, te tere rii
maru noa ihora ía na manu-reva e toru o Papeete.
Te Tavana Rahi e o tei apeehia atu e te feia toro`a no te nuu
moana, ua haafatata maite noa mai ra la e ua ti`a ana ce ihora e ua
aroha atura i te faaotoraa faatura o te pu ( no te reva) i te tae
roaraa'tu te Tavana Rahi e to'na mau apee i pihai roa iho i te tiimenema o te mau aito i pohe ra, ua tuu atura i te pupa tiare i te
tumu o taua tü ra. I taua taime ra, ua faaoto faahouhia ihora te pû
(no tei pohe) i taua taime ra ua puta pû roa te mafatu, mai te mea
ra e, te haere mai nei te varua o Fararii, te Patireia i te atea ê ra,
i pihaiiho i to tatou mafatu, o taua farani nei â hoi teie e faatahe
TOREA
faahou ra i te toto o ta'na ra mau tamarii, no te aroraa i taua peu
oviri a purutia ra, te aro nei o Farani ma te puai rahi no te tapea
i te tiamaraa o te taata atoa i mua i teie nei faatereraa titi, e ma te
tauturu-atoa-hia mai oia e Peretane no te haamou-roa-raa i teie nei
teoteo rahi i to purutia.
Ua riro te oro`a i taua taitne ra, ei oro`a rahi hanahana roa,
teie néi mau faehau o tei panai maitaihia mai te ieie mau, teie nei
mau huiraatira tei faaea noa ma te parau ore, tei rurutaina anaehia,
teie nei hoi tii-menema herehia no to tatou ra mau aito i pohe aenei,
o tei vai araaraa noa mai i te tumu mou `a ra, e tei haati-roa-hia e te
mau raau toouri nehenehe maitai o te fenua nei, e au Ia te reira i te
hoê hoho`a rahi unauna maitai.
I muri ae i te minuti no te faaturaraa i tei pohe ra, i tei horo`a
anae i to ratou ora no te parururaa ia tatou, ia riro tatou mai te hoê
nunaa tiamâ e te parau-tia. Te Tavana Rahi ma te apeehia e te mau
feia mana no te nuu moana, ua haere ana `e atura ia i te tii no Bougainville, e ua tae atoa'tu i reira te Tonitara Paratane e te mau
feia mana no Papeete nei, e tae noa'tu i te pupu Taiete no te mau
faehau tahito. E ua porote faahou iho-ahoi na mua ia ratou te mau
faehau, te mau mataro no Dumont d'Urville, te pupu pupuhi taviri e te mau raatira tapa`o ra, te aroha faatura atura ia i te Tavana Rahi e ta ratou ra mau o`e.
I te pae hopea ra, ua hoi atu ia te mau faehau i roto i te aua,
mai te porote haere na te oire na mua, e ua purara haere atura te
huiraatira, te mau manu-reva ra, te uuru haere noa ra la na te reva.
Tapone:
I te haamataraa mau â teie nei tama'i, i Europa ua faatae te faaterehau
Tapone i te mau Faaterehau no te pae ohipa o te mau Hau êê, i te na Patireia e tama'i ra, te hoê parau faaite no te faaea tiamaraa o Tapone i roto i
teie tama'i i ta to Europa, e ma te ani atoa atu oia i te Hau Peretane i te
faaore i to raua peapea, i roto i te tama'i no te fenua tinito. Te faaite atoa
mai ra hoi o Tapone e, ua ineine oia no te faaturaraa atu i te oraraa e te mau
faufaa fenua a te mau Hau êê o tei ô atu i roto i teie tama'i, mai te peu e, i
atu raton i to ratou mau puai nuu moana, i roto i te mau tuhaa fenua Tinito tei riro mai i te Tapone.
Te faaite mai ra â o Tapone e ohie roa ia faaafaro i te hoê parau i rotopu
ia'na e o Peretane e o Marite e te tahi atu pae, e a papu roa ia'na e e
taui oioi noa na Hau nei i to raua mana'o peapea, mai te peu e, e vaiiho tiama
noa o Tapone i te mau poromu i te fenua Tinito.
Ia hiohia ra, te parau tapu tei taati ia Italia, Purutia e o Tapone, ua
notumotu roa la, ua faaauhia la i te hoê mohina iti hi'o tei topa i raro e
o tei Iiu`ahu`a roa. Te taire i faaroo ai Tapone i te parau macro ráhi ra e
~
TORRA
16
ua haere atu o Purutia e farerei ia Rutia, te hoê enemi rahi no 'Capone. O
Rutia hoi tei tamau noa i te'haapeapea e te haafifi i te mau ohipa atoa a
Tapone i te fenua Tinito, è i reira ihora ua huri ê atura o Tapone i to'na
tua ia Purútia.
Te tamau puai noa ra o Tapone i ta'na tama'i i nia i tie fenua Tinito, tei
roto te puairaa matt o .te mau nuu i te mau tuhaa fenua no thounan e no
i yua na tahuara.
Kiangsi, eite faaite maira hoi i to'na manuia rahi i
Te faaite-atoa-hia maira hoi e te Yea Peretane ra o ." C'entrai1 News": e te
haere noa ra te peapea i te rahi i te pae Apatoerau no sIIoitnan i nia i te
hoê tuhaa fenua o tei naeahia e`''h5 kilometera te aano, e tei taua vahi ra te
puairaa o te tama'i, e te haapapuhia mai ra hoi e, e pau rahi to te Tapone
i taua tahua ra. Ua tauatini e ua tauatini te mau fare rii nainai no Tchangcha o tei paapaa oti roa, na roto i te mau pupuhiraa a te pupuhi fenua. Te
itehia ra ia e te aro etaeta maitai maira o Tinito, e aita atura o Tapone e
taa maitai faahou e e upootia mau anei ratou i teie tamaói.
*
»
*
I Rutia :
O teie nei fenua o tei ore roa i faataa noa a'e i ta'na ohipa e rave ra, inaha
ua tahoê atu ïa e te Purutia, e na tomo faahitimahuta noa'tura oia i roto i te
fenua Polone, noa'tu â hoi te patoi nana a te polone, na nia i te rahi o taua
nuu rutia ra, ua haere noa oia e na te tuati roa atu i te nuu purutia.
Aita â ra hoi i faaite maitai roa mai i to'na hinaaro, te faaite mai ra hoi
ia e, e te tapea noa ra oia i to'na tiamaraa i mua ia Farani e i Peretane, e
inaha hoi ua tomo eia noa atu hoi i roto i te fenua Polone, te tamata atoa
ra hoi i te faaau atu i te fenua Turetia, e te tiaturi papu nei hoi to tatou pae
e e amui mai o Turetia ia tatou, ua manaohia e te hinaaro ra o Rutia e titau i te auhereraa atu ia Turetia, no te opaniraa i te mau pahi Farani e te
Peretane i te haere atu na te ava o Dardanelles, e na taua ravea ra, e opani
roa atoa atu ia i te mau pahi êê atu i te haere na taua purumu ra, te aura
ia teie nei ohipa i te faataaraa a Purutia, o tei tapu roa i te purumu no te
haereraa atu tatou e tauturu i te Polone, e te hohonuraa o teie nei mau feruriraa ra, ua manao paha ia o Rutia e e manuanu roa ia o Farani e o Peretane ia manui ta'na feruriraa, e i reira ra raua e faarue roa ai i te ohipa tama`i..
Te peapea rahi nei hoi o Purutia i te tahoêraa'tu o Rutia i te fenua iti ra
o Etetonia (Esthonie), no te mea te vaira to'na hiaai i taua fenua iti ra, e i
teie nei ra, te tuu ra ia o Rutia i to'na rima faatere i reira, mai te titan atu i
nia i taua patireia iti ra i te hoê vahi au maitai no to'na Nuu Moana i roto i
te miti Purutia, e ua tuu atoa'tu oia i to'na rima faatere i nia i te man hoo.
raa atoa o te mau tauhaa e haponohia i rapae i taua fenua iti ra.
Te ataata atoa ra hoi o Purutia no te aravihi rahi o Rutia ï roto i te mau
pae fenua e piri i Rumania o te parauhia e te mau fenua Balkans. Aita atura
ihoa ia teie nei na fenua o Rutia e o Purutia e rave ra i te ohipa afaro mau
e te nehenehe ia tiaturihia, te ataata ra hoi te tahi i te tahi, eita roa ihoa
Ia to raua autahoêraa e macro roa, ua amahamaha.
TktrR[1ktER1E Ei,IE
F. JLJVENT]N -- Run
DU COMMANDANT I?Rk4TRRTWau,
Fait partie de Torea