TOREA_N_027_1939_Atete.pdf
- Texte
-
MATAHITI
tORU
TIURAI-ATETE 1939
TOR
ROO I TE MATAHITI HOE: E MAHA TARA — E
2
FARANE I TE VEA HOE.
FRANÇOIS HERVÉ, Directeur- Gérant
Te oroa no te 14 no Tiurai i Farani
e I te Ao taatoa nei.
Aita ea i iteahia aenei e tae roa mai i teie nei, te tahi oroa hanahana mau o tei tupu i Paris mai to teie 14 no Tiurai j mairi aenei te
huru. E toru hora i te maoro, i mua i te hoê nunaa rabi taata, o tei
hau atu i te mirioni, te iteraahia te na 30.000 faehau i te poroteraa
i mua i teienei rahiraa nunaa taata, e ua iteahia hoi te mau huru pupu faehau farani atoa. Ua tae atoa atu hoi i reira te mono no te mau
aihuaraau farani atoa. Ua poi roa hoi te rai i te mau manu-reva, ua
350 Ia, e e mau manu-reva faito api ana`e, e ua amui maiiv`ilt `3. taua
• -4.
rahiraa manu ra, e 50 manu-reva no te Peretane.
I roto i te poroteraa a na 30.000 faehau, tei reira atoa 3.5 puaahorofenua, e 600 pereoo huru rau, 120 pupuhi-fenua faito Citu rau,
e 350 pereoo-uira faauta pupuhi-taviri, e tae noa'tu j te Ma:upereoo
o tei parauhia e e" Tancks ", ua hanere e ua hanere. Ua:aita pû te
aau o taua nunaa rahi taata ra, i te iteraa na mua ia ratou-i ta mau
- a 7taime ra
puai rahi taatoa ra o te aia farani, ua riro ia te reira i ta n
ei
teoteoraa
na
te
fenua
farani
taatoa i te
ratou
e
na
faahiahiaraa
ei
te
fenua.
E
i
te
pae hopea
puai
rahi
i
nia
i
iteraa e te vai maura te
roa no taua poroteraa ra, ua faaite-atoa-hia maira te tahi mau pareoo-auri no te haereraa i mua i te tau tama`i, e mau faito api anae Ia,
e a tahi roa ra la a faaitehia i te mata o te taata, ua hitimaue roa
ihora te huiraatira i te ite-faahou-raa i te reira. Tei rahi roa ra i te
faahiahia-mau-hia, o te nuu la o te mau aihuaraau, o tei itehia te
mau nuu no Aferita : oia hoi to Maroc, o Algeria, o Tunisia e te Senetale, te mau nuu hoi i rapae i Aferita, oia hoi : te Malgache, Initia-Taina. te nuu puaahorofenua Algeriens e te Marocains, o tei wino paatoa anae i to ratou ra mau ahu unauna no te mahana rahi.
O te hoê noa iho teie tuhaa iti nainai roa no te puai o te nuu farani i faaitehia. Ia tae ra hoi i te haereraa iho o te nuu farani nu-
TORE
mera hoê mau, o tei topahia te i `oa e " Legion ", no te mea o te nuu
farani teie e farii i te taata no te mau hau atoa, i reira te huiraatira
i te huro rahi-roa-raa, mai te pii atoa e "te Legion ", "te Legion" .
O te hoê teie oroa hanahana no Farani o tei tae mai o to te na tuhaa
e pae o te ao nei.
I pihaiiho i te Peretiteni o te Repupirita e ia Daladier te parahi ra
ia te mau feia mana no te Hau Farani e note man Hau ee, mai te
Faatere Hau no te pae tama`i no Peretane, te upoo faatere rahi no
te mau Nuu o te Moana e te mau Nuu o te Reva no Peretane, e i roto
i te fare o te feia mana, te vai hanahana noa ra ia te mau mero tiaraa teitei o te mau aihuaraau farani.
Te Tunisia, Algeria, Maroka, te Arii ereere no Afirita e te mau
feia mana no te fenua Initia-Taina.
A puhipuhi ana`e i te Avaava
"NATIONALE"
Te avaava ovtri o lei hau i te maitai e te hoo-marna, o te hoohia
i Papeete nei 1 fr. 10 i te puohu hoê, ía rave oe hoê afata ( 20 puohu
i roto) tei roto te hoê mau taoa rìi haamauruuru: tipi ofati e
aore ra e tahere arapoa poepoe.
Aita te Emepera no Anam i tae i taua oroa rahi ra, teie ra, ua hapono atu oia ia Mandel ra, te Faatere Hau no te pae Aihuaraau, i te
parau mahanahana i rnuri nei : « Te ani atu nei au ia oe, e ia pupu
atu oe i mua i te Peretiteni no te Repupirita Farani e i te Peretiteni
ra o Daladier i te tapao hohonu o to `u faatura rahi e te here i to tatou Hau Farani ; e te auvaha atoa atu nei vau i te manao here mau
o to`u ra huiraatira, no to ratou atoa ra mauruuru i te mea e, tei raro ae ratou i te tamaru o te reva farani, e noa'tu e eaha te peapea e
tupu i nia i te Hau metua, ua vai meine roa ia no te turu i te patireia Farani ~.
I roto i te mau oire atoa i Farani e i roto i te mau aihuäraau farani
ua au atoa te faahanahanaraa no te 14 no Tiurai i to tei ravehia e te
mau huiraatira no Paris.
I Hyère ( i Farani ), ua haere mai ia te hoê pupu taata italia ei
monoraa i te huiraatira italia e faaea ra i farani, e o tei au maitai
hoi to ratou parahiraa i reira, ua amui atoa mai i roto i te mau faehau no te tarna`i tahito i oti aenei.
I Aix, ua maue te mau nuu manu-reva faito api roa.
I Belford, rave rahi te mau taata Suisse tei faaruê atu i to ratou
otia fenua no te haere atoa mai e faahanahana i taua oroa ra,
TOREA
I Havre ua amuitahi atoa mai te mau ihitai no ni ."ï '` =' maìi4
tama`i Marite i pihaiiho i te nuu farani no te poroteraa, ua haapoupouhia atu hoi ratou ma te hurohia.
I Tunisia ua farii hanahaha te Faa tere Hau rabi Farani i telnau
feia rarahi farani e i te mau feia rarahi no Tunisia e no farani iho i
te Tonitara rabi italia ra, na'na iho ia i arata! mai te hoe pupu
faehau tahito no te tama`i rabi i oti aenei.
I Alger, ua haapoupoú-roa-hia e te huiraatira ma te huro atoa
atu i te poroteraa a te faehau.
I Damas te oire pu no Syrie, tei reira te faahanahana-raa-hia
te oroa no te 14 no Tiurai, ua hanere hoi te mau raatira Daises
i reira, i mutaa ihora e enemí ia no tatou, ua haapapu faahou
mai ia ratou i mua i tQ Tonitara rabi farani i to ratou here ia
Farani,
I Beyrout, na putuputu mai te hoe nunaa rahi taata, no te faahanahanaraa i te poroteraa a te hoe nun rah! farani, o tei amui
atoa atu i roto i taua poroteraa ra, te mau ihitai no te manua
tama`i peretane.
"Te Pia AORA
Te Pia Aorai, oia hoi te Pia apî mau: i ó`täfóu ho nei `ar te haman =
raahia. — Ua î roa ïa i te mau faaitoito e au no te tino.
Te pia Aorai, o te mea ora mau. Ua hau to'na maitai i to te mau Pia
atoa e vai nei, e te boo mâma hoi.
No to outou na oraraa maitai, a faarahi i te inu i te " Pia AoraI'
hamanihia e te Fare Pia o Tahiti; Emile MARTIN te fatu.
I Papeete nei o tei itea papu maitaihia te aau here o te huiraatira, na mana`o ia te Hau e, e mea maitai a`e ia fa aitihia te
taata no te mataeinaa e haere mai t Papeete nei no taua oroa
ra, mai tei matarohia i te mau arearea atoa. Teie ia te tumu, maori
ra ia e, no te hoe ma`i pee o tei tae mai i niai te fenua nei. Aua`e
ra, te itoito e te aravihi no tefaatereraa
a te taote inaha
....: .....aita'tura
.:::. _....:
...........
taua ma`i pee nei i tupu,
O te hoe teie ravea maitai et rave 'iá è te'` àú;
No teienei na reira-raa-hia aita'tura teienei oroa i hanahan
maitai, mai tel matarohia ra.
I te 14 no Tiurai i muri a`e i te poroteraa a te mau faehau,.
ua haaputuputu atu ia'te mau faehau tahito
'NM
TOREA
oti a`e nei, no te mäitiraa i te mau faátere api no la ratou Taiete.
Na nia i te aniraa a to ratoia Peretiteni tahito o Mr Guichard,
ia vaihohia oia e ia monohia atu oia i te tomana ra o Brault, e
ua maiti-mau-hia ihora teienei taata ei Peretiteni.
I te faatitiauaraa no te vaa ta -îe, ua riro ia te rê matamua i
te taata ra Gustave Terorotua, te faatere tahito no te fare haapiiraa rahi no Fakarava, ta outou hot e to te Tu: motu i it° papu
maltai ra.
TE FARE RAAU A TAIIIIA
oia hoi
I uta noa a`e i te mau uahu,
Papeete -- Téléphone 98
i le poro poromu Petite Polo,gne
Te vai nei i taua fare-raau a Taihia ra, te hoê raau maitai ma no te nia`i
maero, no te lane e no te naa'i ceka.ceka, e te una.
Te i`oá o taua raau ra e `` Raatane"
,Raau ohie roa teie ia parai, eita hoi e tafetafeta te ahu.
~
Gaduax. —
Raau api no te faaitoito i te tino e te haamaitai toto, mau faahiahia no te
faatupu maitai i te tino o te tamarii paruparu.
Rave rahi te tamarii i maitai i teienei raau.
Raab. faainu ohie hoi, no te mea e mea hamani sirop hia ia.
TE MAU PAR AU API NO TE AO
NEI
Elemani—Italia :
Te au tahoêraa i rotopu ía Eremani raua o Italia, te riro atu
ra fa mai te au e, e te hinaaro nei o Purutia i te tuu atu i to'na
rima i nia ia Italia. I roto i te mau faatereraa ohipa i Italia, noa'tu
e, e mau ohipa tivira, aore ra e ohipa no te pae faehau nun fenua, e aore atu ä í te paeau no te nuu moana, te manuia ra ia
o Hitler na roto i ta'na ra mau ravea i te tuu atu i te mau feia
toroa no italia, e ua riro atura ia taua mau taata toroa.no ita-
TORE A
lia ra i raro a`e roa i te faatereraa a talla mau taata purutia ra,
te faahaehaahla ra ia ratou.
Te haamata ra hoi te mau huiraatira italia i te ite, I te teiaha rahi o teie nei mau huru faatereraa, e te faaite rii.ra hoi i
to ratou auore í nia i Ceie mau faataaraa.
• Te tamaiti tiaraa teitei ra o Ciano, te hunoa a Mussolini, oia
mau hoi Ia ta te huiraatira italia e pari' ra i teie nei, mai te parau
e, o oia ihoa te tumu i O. mai ai te purutia i roto ia Italia. Te
topa roa ra hoi to'na ra hanahana raki i mua i te huitaata italia
i teie nei. Te âmuâmu-atoa-hia ra hoi ola i nia i to'na ra mau
manao nounou moni, Na nia hoi i te mau tururaa a to'na ra metia
hoovai ia'na, ua upootia roa oia na nia i te roaa mai i roto- i
to'na rima o te tahi mau ohipa rarahi e maltai ai oia, e na reira
.te manaohia nei i teie nei e, e ua hau atu i te hoe' mina te rahiraa o ta'na ra faufaa moisi, e ua itehia hoi e, i na toru matahiti
i maid a`enei, aìta roa oia ta'na faufaa i rabi, e te ora ra, mai
te taata faufaa au noa.
E ere roa o Ciano e ta'na vahine i te mea-au-hia e te fetii huiarii no Haha. Afita roa ä te Arii vahine í farii a`enei i te tiaraa
huiarii o Ciano i roto i to'na ra aorai, e ua hi`o noa-hia'tu oia
i nia te nanairaa o te mau vahine ti`araa teitei.
Te tuu nei te huiraatira italia taatoa i to ratou tiaturiraa i
nia i te tamaiti huiarii ra o Humber, tamaiti arii no Piémont
e no reira ua ima o Mussolini i te mau ravea ia ore teie tamaiti
ia manuia noa a`e, e ua opua ihora i te haru i te mau tiaraa
faufaa a taua tamaiti nei. Teie nei mau parau ra, ua tae mai ia
i Tahiti nei na roto i te hoe mau rata a te tali mau taata, e
mai te mea ra hoi e te haapapu atoa mai nei te mau yea e te
faaite atoa ra hoi i.te hoe amaharnaha rahi e tupu ra i rotopu i
i te hau italia;
E te rahi roa'tu hoi o taus amahamaharaa ra, o te mea ia, e te
ite-papu-hia ra te mau peu e ravehia ra e te purutia i Italia, mai
te mea atura ia e o ratou te faatere i reira, e riro ia i roto i te
tau e tupu noa'tu ai te tema`i ei hi`oraa paruparu no te fenua
Italia.
Taána e o Tapone:
Te faaitoito roa nei o Tapona i te faarahi i ta'na mau ravea no te opanioa-raa atu i te mau otue no te fenua tinito.
Te ''umu no taua parururaa na ratou ra, no te opani-roa-raa atu ia i
te mau purumu no te faautaraa maa na te mau nuu tinialo.
Ua haere roa te riri o Tapone i te rahiraa, ua manao hape roa ratou
i mua ra e, e na roto i te puai o to ratou ra nuu, e riro mai te fenua
tinito taatoa ia ratou i roto i te hoê noa iho ava`e. Ua maoàoa roa ratou,
i te iteraa e te paruru itoito mau nei te mau tinito, o tei here mau i to
ratou ra patireia, e te tamau noa ra hoi taua puai ra e te haere noa'tu ra
i te rahiraa o te itoito i te mau mahana atoa ra.
O te toru hoi teie o te matahiti, no te maororaa no teie nei tama`i tinito.
Ua faatupu hoi teie nei tama`i tinito i te veve rabi i roto i te hau tapone
;no nia te paeau moni. Te haere noa'tu ra hoi ta'na ra afata moni i te papau-roa-raa, ta'na ra hoi mau hooraa taoa o tel tare maltai roa i mutaa
ihora, inaha ua topa roa ia i teie nei i raro roa, mai te au i te afaraa.
Ua riro teie nei mau tumu taatoa ei faainoraa i te puai o tapone, mai
te peu e ia maoro noa'tu â teie nei tama`i. No reira hoi o Tapone i manao
ai e, e tamata oia i te tuu i to'na atoa ra mau puai taatoa no te faaoti
oioi-noa-raa i teie nei tama`i.
Ia tamau noa ratou i teie nei mau faatereraa ta ratou e rave nei, e riro
atoa ia ratou ei enemi mau no te man Hau no Europa. Teie ra, i ta ratou
hi`oraa noa'tu te mau ati atoa e tupu, eita ra ratou e nehenehe ia farii faahou i teie mau ati e itehia nei e ratou.
Ua tupu te hoê peapea rahi i roto ia Tapone raua o Rutia i te fenua
ra o Mandchourie, i nia i te otia o te tuhaa tapone e le tuhaa i raro a`e
i te faatereraa a te hau rutia.
Ua tupu te tahi mau faaauraa e te mau pahi-reva o na pae piti i nia i
taua otia fenua ra.
Te parau nei o Tapone e, e na Rutia i haamata i te faaú, e e rave rahi
hoi to te Rutia mau pahi-reva i pohe ia ratou.
E i roto hoi i ta te Rutia parauraa ra e mea ê roa atu hoi ia.
Tale ra te tia mau, oia hoi e, ua tupu mau â te hoê aroraa rahi i rotopu
a raua, e ua faaö atoa hoi te mau nuu pupuhi fenua e te nuu fenua o
na pae e phi atoa.
Ua riro ia te reira peapea i nia i te otia fenua Mandchourie ei faarahi
roa atu i te ino o Tapone, no te mea e iriti niai oia i te tahi rahiraa o
to'na ra mau nuu, mai nia mai i te mau rani no te fenua tinito, no te parururaa atu ia'na i mua i te Rutia, e na nia a`e hoi, mai te mea ra ia e, e
te rahi roa atu ra hoi o Taina i te puai e te haere roa atu ra i te rahiroa-raa o to'na ra mau nuu.
I roto i te feruriraa o te mau Tinito no Papeete nei, te rahi roa atu ra
to ratou ra tiaturiraa i nia i te hoê taime fatata roa no te upootiaraa map
TOREA
7.
o te fenua tinito I roto i teie tamal rahi o ta ratou, e te hopearaa ia o te
upootia rahi o Tapone j ta ratou e ite nei i teie tau.
harnaniraa Tiho
E to te fenua nei, haamana`o tatou i te tauturu mai,
teie nei Taiete, na roto i te hoo-mai i ta ratou tihota.
E mea tia roa ia tatou ia na reira, no te mea, te tautur
ra teie nei Taiete i te taata no te fenua nei, mai te r
i te hoê rahiraa taata rave ohipa e te faatu fu hoi i te hoê
ohipa faahiahia i to tatou ai`a nei.
No reira ia hoo tatou i te tihota, e ani ihoa i te tihota
Atimaono ; eiaha to te tahi fenua ê atu.
Avaava ovirihia "MARVELS"
Noa'tu e tei hea oe, i Papeete e aore ra i te Mataemaa
a ani noa'tu i te mau fare-toa i teie nei avaava ov
" Marvels"; e te vahi faahiahia roa'tu ia puhipuhi oe e
mai te mau opuaraa maitatai i roto i to oe upoo e te mama
hoi te hoo.
Te Purutia e te Porone :
teie nei taime ra te vahi ta Purutia i hinaaro maitai i te titau ra o te
haru mai ihoa la ia Dantzig. Teie nei ra opuaraa i ta ratou i opua malte e
tel marta`ohia e no te ava`e Tiunu i mairi a`enei, te itehia nei ia e te ounuunu noa ra ratou I te mau hepetoma atoa. E ere anei hoi teie i te tapa`o
e alta mau o Purutia I ineine no te tamag, o ta ratou hoi e ite maitai ra
e, e riro ia teie taime i tama`i na te mau Patireia taatoa.
Ua manuia mau â hoi o Hitler i nia i ta'na atoa ra mau opuaraa, mai
te ore roa te hoê a‘e haruru pupuhi i faaharuruhia. E ua ite papu oia i
teie nei e, eita o Porone e horoa noa ia'na mai te paruru ore i to'na ra
ferma, e ua ite papuhia na nia i te mau parau api o tei tae mai nei, e e
paruru ihoa o Porone ia'na e tae noa'tu' i te hopea o to'na ra nunaa taata.
Na roto hoi j te mau parau faaau i faaotinia iho nei, e haere ihoa ia
o Farani raua o Peretane, e horoa i to raua ra mau puai taatoa no te
tautururaa e te parururaa ia Porone.
I
•
TOREA
Te vai ra hoi te peapea rahi no Purutia i roto i te hoe tama`i taime roa,
e ua ite maitai hoi ia o Hitler e teie nei tama`i ia tupu noa'tura e tama`i
maoro ihoa ia. E te vai ra hoi i roto ia Purutia te hoê paean rahi o te
huiraatira o tei auore roa i te faatereraa a te Nazi. Te mau ati hoi e tupu
mai na roto i te hoê tama`i maoro, e arato atoa'tu ia i te tahi pae o te
huiraatira aore o ratou e mauruuru i te mau ati o te tama`i, e ta ratou e
hinaaro noa ra ia hape iti noa ace o Hitler, na papu roa ia te tupu i te
reira mau taime te orurehau, no te faainoraa atu i taua faatereraa a Hitler ra.
Te faaitehia mai ra e te mau yea o tei tae mai na te pahi i mairi a`enei
e, ua tupu te orureraa hau i te ferma purutia i roto i te mau fare rarahi
hamaniraa moihaa tama`i.
Eita hoi o Hitler e nehenehe roa ate ia tiaturi i nia i te Oterita e te
Teheko-Solovaki.
Na nia mai hoi i teie mau tumu, e tupu ihoa ia te ino i roto ia Purutia,
e te rahi roa atu hoi o te tumu no te paruparu rahi o te fenua purutia, ia
tae ia i te mahana e haere noa'tu ai te mau manu-reva o te Hau amui
e tupita e faaino i te,mau oire purutia.
_
Te hoê tapao papu maltai roa e ua otohe mau o Hitler, inaha aita ea
oia i haamata i te tama`i ta'na i faaite papu roa ra.
Te Hau Porone, e Hau itoito ia, te aravihi, e te vi ore, e tei rava`i maitai no te pae moihaa tama`i, ua fatata roa ra oia i te topa i roto i te hoê
fifi rahi, ahiri e eere i te mea taaê to'na fenua i te miti. E o te tupu mau
ia ahiri o Dantzig e fenua purutia, no te mea i te reira taime ra e 75 e
aore ra e 80 noa iho kirometera i te aano o te fenua, e e nehenehe noa
atura ia i te Purutia ia pupuhi mai ia ratou na na pae e piti atoa.
O te tumu mau ia o Porone i titau etaeta noa ai, e ia vai tiama noa o
Dantzig, i raro aie i te hi`opoaraa a te Totaiete no te mau Hau e na reira
hoi, eita ia taua fenua nei e nehenehe ia riro ia Purutia.
Te Taiete Kuon Fo :
Te faaite atu nei teienei Taiete i to te Tuamotu e, ua tarahu oia e piti
pahi o "Ruahatu" e o "Gisborne" no te tere atu na te Tuamotu na.
E no reira te faaite atu net taua Taiete ra i te mau feia faaapu e te mau
Hoo-tao`a no te mau motu t te vitiviti e te afaro no te tere o taua na páhi
no'na ra, te api e te hoon-iama no te tao‘a e te maa, e e hoomai hoi oia i
nia i te pene maitai roa a`e i te mau faufaa hotu no te fenua.
I te fenua Maráte:
Aita te Peretiteni ra o Rosewelt i manuia i to'na manao i mua i te
Apooraa rahi no Marite. Ua turaihia atu e taua Apooraa ra i te mau ani-
TOREA
raa a taua Peretiteni nei no te faahuruêraa i ta ratou mau ture no te tau
no te tama`i. Tei au ia te reira, e mai te peu e aita teie nei faataaraa i
haamanahia, ia tupu noa'tù te hoê tama`i, eita roa ia ta Marite e nehenehe
ia horoa noa a`e i te mau moihaa no te tamai na te mau Hau o te arohia ra. Te hoê ia vahi ino no Peretane raua o Farani, no te mea na tiaturi
mau raua i nia taua vahi ra, e i teie nei ra, i nia noa Ia ia raua iho ta
raua ra mau tiaturiraa.
Eita atoa ra raua e peapea rahi, no te mea te afaroraa mau ra, na Canada ia
raua e turu puai mai, e o taua fenua peretane nei, e mea piri hoi ia to'na
ra otia ia Marite, hoê â ia huru e o te mau moihaa tama`i i Marite ra, e
tae mai ihoa ia i Peretane e i Farani na taua fenua mai ra te haere mai, tia
ore ihoa peapea o to raua nei.
Te Pape " GAZOR"
Te "Gazor" e rito Ia o tei iritihia mai no roto mai i te mau huru maa tupu
atoa o te fenua nei, o tei anoihia i te tihota, te pape e te gaz. Te hoê teie
pape o tei hau atu i te maitai no outou e to te Tuamotu na, no te haamaharaa i to outou hiaai maa tahiti, aita hoê topata ava taero i anoihia i roto i
teie nei pape GAZOR. E hoohia te GAZOR e 30 farane i te tatini hoê, e 6 farane i te hoo mohina, ia faahoi-mai outou i te mau mohina, e faahoi faahouhia'tu te na moni e 6 farane no te tatini mohina pau.
A tamata e homa i te inu i teie nei pape "GAZOR ", tena i nia i te mau
pahi hootaoa atoa, e aita râ, poroi-roa-mai i Papeete nei, ì te piha-ohiparaa
a te Torea. Ta tamata outou, eita e fiu faahou.
Te auhere o Farani raua o Peretane;
E mea au maltai roa na nuu o na Hau e piti nei ia raua raua iho.
Ua maurere te hoê nuu manu-reva Peretane na nia i te fenua Farani e
ta'na atoa ra mau moihaa tama`i, mai te mea ra ihoa ia e, tei roto i te tau
no te tama`i, 150 ratou, te taatoaraa, no te hoê tere 1.900 kilometera te
atea, o te falto raro roa te reira tei otiahia e ratou no te tamatamataraa, no
te mea te maurere nei te mau manu-reva faauta tupita e 5.300 kilometera
i te atea.
1 Lorient, ua amui atoa atu te manua tama`i peretane ra o "Vindicte",
i roto i te Nuu Moana Farani no te pae Atelanetita, no ta ratou ra mau
tamataraa i te mau pupuhi, ma te pupuhi tapao.
Te mau faaiteraa a Tapone i te mau Hau ee;
Te faaite ra te hoê parau niuniu no Tokio mai (fenua tapone), e na
pohe i te Nuu Manu-Reva Tapone i te tahi mau aroraa o ta raua o Rutia,
i roto i na 70 mahana : 522 mana-reva Rutia, e to'na ra e 4 anae iho a
i pope.
TOREA
10
Te faaite-atoa-hia ra hoi e te hoê parau niuniu na te farani, i taua mahana mau ra, 10 no Tiurái, e e 8 manu-reva Rutia, faauta tupita, i faafatata mai i te tahi vahi puhaparaa no te Nun Tapone, e na roto ra i , te
mau pupuhiraa tuutuuore a te mau pupuhi fenua Tapone, ua taora noa'tu
ra taua mau manu-reva Rutia ra i te tupita, e ua reva atu i te horo i Mongol ( Rutia) na te mau nuu manu-reva Rutia iho ( avions de chasse) ratou
i paruru. Na manu-reva Tapone e 8 o tei tapapa atu i taua mau manureva Rutia faauta tupita ra, ua arohia mai ia ratou e te manu-reva tapapa
a Rutia, tei nia noa a`e i te fenua Mongol Rutia to ratou aroraa.
Ua haapapu ihora *fa o Tapone i muri iho e, e e 59 manu-reva Rutia i
pohe ia ratou. Te faaite ra râ hoi te mau taata nevei-vea o te mau Hau e
e, o tei tae atoa atu i reira e o lei ite atoa atu i taua aroraa ra, e hoê noa
iho manu-reva ta ratou i ite i te toparaa i raro, e taua manu-reva ra no
te Tapone Ia.
1 te fenua Peretane:
E parau rahi roa â i teie nei i te fenua Peretane, o te parau no te hamaniraa i te hoê poromu rahi na raro i te moana, mai Farani mai e Peretane
o tei faahitihiti-noa-hia i mua ra.
Te pereoo faafaahi e te pereoo uira "PEUGEOT"
e pereoo taataahi " Peugeot ", o te mau pereoo Ia o tei hau a`e ï te maitai
i te mau pereoo farani atoa. Ia hoo outou ï te pereoo " Peugeot ", e tia te
reira i te vairaa e a tau noa'tu- Ia hoo râ outou i te mau pereoo hoo mama,
e moni hue Ia ta outou, eita roa e maoro ua ino, e au atura Ia i te hoê niaa
tapû rahi auri faufaa-ore.
Te pereoo uira " Peugeot ", tei te fenua farani ia te hamansraa-hia, te
hoê teie mau pereoo o tei hau i te maitai e te tano maitai hoi no to outou
na mau fenua riï ei faauta horopatete e aore ra ei faauta puha. Ia hoo outou
te pereoo uira ( Camionnette ) " Peugeot ", e mauruuru maitai outou i te i
reira haamauaraa moni, no to'na paari e te iti hoi o to'na mau haamauaraa.
A poroi ana`e mai i to outou mau pereoo taataahi e to outou mau
pereoo uira ( camionnettes ) i Papeete nei ia Mr René Solari, mono i te fare
"Peugeot" e aore ra i te Piha ohiparaa a te "TOREA" i Papeete nei.
aniora.
e faaite nei te Tenerare ra o Franco, te taata mana faatere hoê roa ra
te Hau Paniora, i nia i te Paoti faatere no te hoê fare rahi neneiraa Vea
no Portugais, e te mau faatereraa api e ravehia nei i Paniora ra, e ere la i
te faatereraa purutia e acre ra i te faatereraa italia, e faatereraa Paniora noa iho,
no te imíraa i te maitai no te huitaata paniora, na roto i te faatupuraa i te
hoê mau lure maitatai. Te faaite atoa ra hoi oia e, e mai te mea noa'tu ia
tupu faahou te hoê tama`i, eita roa ia o Paniora e oomo noa a`e ia'na i roto i
TORE A
11
te reira mau peapea, e haapa`o noa oia i ta'na ohipa no te haamaitairaa i to'na
Hau, no te mea, o to'na ra hinaaro i teienei o te faaea hau noa ia, ia nehenehe maitai ia'na i te faaupootia i te mau vahi o ta'na e hinaaro i te titau
no te maitai o to'na ra fenua, e ia vai ma noa to'na ra hanahana i te mauraa
i teie tiaraa no te haamaraa faahouraa i te fenua Paniora.
~
Ila itehia te hoê ohipa api;
te fenua
I te mau mearaa atoa e afai mai te pahi yea i te mau yea no
ravea
mau
papaa mai, e mea varavara te taime eita e iteahia i roto, te talai
no te
anace
ia
api huru rau. I te rahiraa ra hoi o te taime e mau ravea api
pae ohipa tama`i.
Mai te mea ra e, e i teie mau tau, te imi noa ra te taata i te mau ravea atoa
to'na ite
no te taparahi i te taata iho, e aita'tu e mana`oraa ta'na ra i roto i
ihoa i
tae
ravea
iino,
ia
mau
i
te
te
imi
i
ra
maramarama e te paari, maori
nia i taua otia nei.
No reira ia tai`ohia te hoê mau ravea api no te maitai o te taata, e oioi noa
la te mata i te tano ata i reira, no te mea a tahi ra ia ohipa faahiahia a`e.
O te hoê teie ravea api o tei iteahia e o tei tai`ohia i roto i te mau yea no
te ava`e Eperera.
Te taaitehia ra, e na roto i te tahi mau ravea ohie roa e nehenehe atura
fenua o te
ia i teienei tau ia imi i te roaa mai i te ua i nia i te tahi mau
ore roa e ite ra i te tau ua.
mau
Ua ite paatoa ia tatou e o te ua ra e pape ia o tei hutihia atu e te
te mahana ia ohipa e
ata no te miti mai, e o te mau noa i nia i te aore, e na
ata;
e nehenehe ia i teie
ei
pape
ra,
e
riro
ia
Tana
te
ata.
i
paumu atu i roto
mai i nia
nei mau ata ï te vai noa. i te aore, mai te ore roa'tu te reira e topa
i taua
i te fenua nei, e teienei ravea i iteahia, e nehenehe aturai te haaparari
vahi
atoa
mau
mau ata ra e a faariro atu ai i taua taime ra ei ua i nia i te
e hinaarohia te reira no te faarari i te fenua.
Te hoê Ia teie ravea api faahiahia mau e o te horoa mai i te ora i nia i
to rate tahi mau fenua o tei ere roa i te ua, mai te mau fenua i Aferita e
tou ra metepara, e i Asia atoa hoi.
Ia mana`o hoi tatou e, e i roto i te mau metepara, aita roa ia hoê iti noa
reira e pape,
a`e ravea no te faatupu i te hoê a`e maa-hotu, no te mea aita to
maa-hotu,
mau
te
tahi
area te repo fenua ra, e au mau ia no te farii mai i
ahiri e pape to reira no te faarari i te fenua.
ta te taata
No reira e au mau ia parau e a tahi ra ia ohipa faahiahia mau
i te rima
roto
i
teienei
i
te
taata,
e
te
vai
ra
ia
no
imi,
i
maitai
ite e te paari i
ere roa
rahiraa
fenua
o
tei
mau
i
te
tahi
te
faarariraa'tu
no
o te taata te ravea
nohoei
i te pape, e na reira mai hoi, e roaa faahou ia te tahi rahiraa fenua
ore
vahi
o
tei
raa e i maitai no te taata, na te haere atú e faaea i teie mau
roa ea i faaeahia aenei.
TOREA
Te Aamu o
itli-Baba
e na Nana-eia e mapa-ahuru.
(o tei haamou-roa-hia e te hoê vahine titi)
(Te tudtiraa teie o te aamu, i haamatahia i te Hihi l o )
Aita 'hoi i maoro roa atu i muri iho, inaha te haere atoa mai
nei o Morotihani i rapaeau ì te fare no te hoê terei rapae, mai
te au ihoa i te mahana i mua atu, e ia tae i to'na hoiraa mai
i te utuafare inaha te ite nei â oia i te hoê tapa`o i nia noa a`e
i te opani, e taua tapa`o ra: e mea tapa`ohia ïa i te peini utente, tupu oioi noa thora to'na mana `o e, e ohipa teie e opuahia
nei no to'na ra fatu, tii atura oia i te peini o tei au atoa te uteute
i to te peini i tapa`ohia i nia i to ratou ra opani, e ua tapa`o
atoa atura t nia i te mau opani, e i te vahi mau â hoi i tapa`ohia e tana nanaeia ra.
E ia tae faahou te nanaeia nei i to ratou ra puhaparaa, ua faaite
atura i nia i to ratou ra raatira e i te mau hoa, ì te huru no
to'na tere e te ohipa ta'na t rave, mai te parau atu e, te tapa`o
i tapa`ohia e, au i nia i te opani fare o Aii-Baba, e ore roa ia
tatou e hape faahou .i te tahi ata mau fare, tiaturi maite a`era
hoi te raatira e te mau hoa e, i teie ihoa ia mearaa ratou e manuia
ai. Inaha ua faaineine ana`e ihora ratou no te haere ana`e mai
i roto i te ()ire, mai tei matarohia ihoa e ratou, i to ratou ra
tere matamua, ia tae mai ra ratou i roto i te oire, ua hahaere
roa te raatira e te nanaeia o tei aratai mai ia ratou, na nia i te
poromu no te haere-roa-raa i te utuafare o Ali-Baba, ia tae hoi
raua i mua mail iho t te fare o Ali-Baba, inaha te fifi nei â raua,
mai te, peu ihoa i tupu i te haereraa matamua ra.
Ua hoi ana`e maíra ratou, oia hoi te raatira e te mau nanaeia
i to ratou ra puhaparaa, ma te riri rahi atoa o te raatira, ua iti
a'é to'na rid i te mahana matamua i to teie, e inaha na tun -atoahia atura hoi te utua pohe i nia i teienei nanaeia, ia au atoa f.
to ratou hoa i pohe i mua atu.
E no to te raatira hoi iteraa e, e te haere noa atura ea to'na
ra mau taata i te itiraa i teienei, na roto i taua ture i
faaotihia
e ratou ra, e ia tamau noa hoi oia i taua turc ra, te hopea ra,
e mou roa ia o to'na ra mau taata, mana`o ihora oia e, mea maitai
a `e ná'na ihoa e haere i teie mearaa e hi `o i taua fare o Ali-Baba
ra, cita mau ,) taua ohipa ra e tano na to'na mau taata e
rave,
na'na iho rä. E inaha ua haere maira oia í roto i te oire, e ua
haere roa e fererei ia Baba-Moustafa, o tei farii maitai mai ia'na
TOREA
13
e i to'na atoa ra mau hinaaro mai tei ravehia ihoa i nia i na
taata matamua o tei haere atu ia'na ra, area ra i teienei mearaa
ra, aita ia teienei raatira i tun ì te tapa`o i nia i te fare, ua
hahaere noa ra oia na mua i te fare, ahuru noa atu to'na ra ua
hahaereraa, ma te hiô tutonu maitai i nia i taua fare ra e ma
te tamau maitai í te huru e te mau tapa`o, ia ore ratou ia hape
faahou.
E ia hope paatoa i te hi`opoahia e ana te mau vahi atoa ra,
ua hoi atura oia rua to'na atoa ra oaoa rahi i to ratou ra puhaparaa, i rotopu i to'na ra mau taata o tei tia`i noa mai i to'na ra
taeraa atu.
E ia tae mai Ma i rotopu i to'na mau taata, ua parau atura
oia e, e te mau boa e, i teienei, eita tatou e roca faahou, ua
maneia ta tatou ohipa no te tahooraa i tei hamani ino ia tatou.
Ua ite papu maitai roa vau i te vairaa o te fare o te taata o tei
faaino ia tatou, e ua papu maitai roa hoi tau e, e i teienei mearaa oia e roaa ai ia tatou, ia roca mai ihoa oia e tia'i, no te mea
aore roa e taata i ite i te vahi no to tatou net puhaparaa e aore.
atoa hoi e taata i ite i te vairaa no ta tatou nei faufaa rahi,
e
maori ra o'na ana`e ra. O te tumu hoi ia no te ohipa ta tatou
e,
eita
oia
peu
te
mai
imi nei, maori ra e, o =te haamouraa ia'na,
e roaa ia tatou, e oraraa faufaa ore roa ia to tatou. Ua parau
faahou atura to ratou raatira e: teie te vahi o tel ferurihia e au,
mau
e na outou atoa e hi`o mai i taû nei mau opuaraa e toil nei
mana`o, mai te peu e, te vaira te tahi feruriraa taaê atu i roto
ia outou ra, o tel feruri-atoa-hia e outou, a faaite mai ia. penei
a`e hoi e, o te mea maitai a`e ía.
Eia oti pauroa ta'na ra mau feruriraa i te faaitehia atu e ana
i mua i to'na ra mau taata, inaha ua farii-maitai-hia mai o toua
mau mana`o no'na ra, mai te ore roa te hoê a`e i patoi. Ua faaue
atura oia i taua mau taata no'na ra, ia haere ratou na roto i te
oire no te hoo mai 19 niuru, e e toru ahuru-ma-vau faarii rarahi
iripuaa faarii hinu, te hoê ra e faai mai ia i te hinu e te tahi pae
ra . ei mea maa ore ana`e ia.
I roto i te piti e aore ra i te toru o te mahana, ua roaa mai
net taua mau ohipa ta ratou i haere 1 boo mai i roto i te oire
ra. No te mea ra hoi e no te nainai roa te mau auaba o te mau faarii
hinu, rave Thora te raatira e te mau nanaeia, tapir faarahi ihora
i te auaha. Ua rave te raatira, ua tun hoê aê taata i roto i te
taarii hoê, mai te horoa atoa atu 1 te mau moihaa ia ratou ra
TOREA
MATIN! H I 1., IJ
" BOUNDEN "
Te vaira mai te 7 puaahorofenua e haere roa'tu i te 600
puaahorofenua o te mau matini hamani pautuutu maitai
roa a`e teie e te mea puai roa a`e.
O te hoê matini e 8 e aore ra 10 puaahorofenua, o te au
maitai no te hoê poti tira hoê e aore ra no te hoê poti taiâ,
e tae mai ia i Papeete nei i nia i te moni ra 16.500 farane,
e to'na haamauâraa hinu i te hora hoê e 3 ia farane.
Ia hinaaro outou i te ite haapapu i te parau no teie matini,
a haere roa'tu ia F. Hervé, te taata i faataahia no te hoo i
roto i te mau Aihuaraau no Oteania.
no te parururaa ia ratou, ua haafatafata atura i te hoê vahi iti
ei haereraa maitai, ía nehenehe ia ratou ia huti noa i te matai
api, e ua tapoi faahou atura oia i te auaha o taua mau faarii
hinu ra, ia mana`ohia e, e hinu mau ihoa to roto, e ua rave oia
i te hinu, na parai na nia i te mau auvaha o te mau faarii, e na
rapae, ia mana`o maitai ihoa te tanta e e hinu mau ihoa teie.
E ia oti pauroa taua mau taata nanaeia nei i te faanahonahohia e to ratou raatira i roto i taua mau faarii ra, ua rave ihora
oia e ua fawn atura í nia i taua mau niuru na ratou ra, e tee noa
atu i te faarii o tei faai-mau-hia i te hinu, e ua rave ihora te
raatira i teienei mau niuru, ua aratai atura i roto i te oire, ua
faaau maite oia i te hora no to'na ra haereraa, ia tae oia i te
taime marehurehu poiri roa i roto i te oire, oia hoi ia au hoê aê
hora i muri iho i te mairiraa atu o te mahana. E ia tae oia I
taua taime marehurehu ra i roto i te oire, ua haere afaro roa oia
i te utuafare o Ali-Baba, ia tae oia i reina na haere opua ihora oia e
patoto i te opani, roohia atu eana te parahirahi noa ra o AliBaba i rapaeau i to'na ra fare i te vahi rü haumaru, o to'na ihoa
ia paia mai, e na parau atura oia e:
«E teienei taata tiaraa teitei e, i hopoi mai nei au i te hinu,
teie ia mau faarii ta oe e ite noa nei i nia i te mau niuru, e na
te vahi atea roa mai nei au, te hopoi mai nei au i teienei mau
hinu no te tun atu ananahi i te poipoi roa i roto i te ma tete hooraa, e no te mea ra hoi e, ua pô i teienei, alta roa vau i ite e,
15
TOREA
au e valho
e haere ra vau i hia taoto:ai i teie pó e ei hia hoi
reira hoi au e
ai i taû nei mau hinu e taû nei mau niuru, no
mai au i taû
hinaaro ai i te ani ata ia oe, e farii anel oe ia faaô
vai ai, no teie
mau niura e taû mau faarii hinu i roto i to oe aua
toil nei
pó e ao noa a`e, mai te peu e farii mai oe ra, aue ia
mauruuru rabi ia oe e.
(A
tai`o mai
â
i tei
yea
mua nei).
TE MAU PARA U API NO TE PEN UA NEI
Parau poheraa teie:
Ua pohe aenei i Papeete i roto i te toru-ahuru-ma-hituraa o te matahiti te
ta'na ra vahine e e vau tamarii
taata ra o Henri Juventin, mai te vaiiho mai i
o te Taata", e mai te reira
mau
te
Taiete
"Tiaraa
no
otare. E Peretiteni oia
tiaraa o to'na ra, ua herehia oia e te tahi rahiraa taata maohi i Oteania nei,
tae mai ia'na ra, mai
na nia i to'na ra itoito rahi i te tururaa ia ratou, o tei
te horo haere e hi`o atu i te mau upoo faatere o te fenua ia horoahia te paraumai te f iu ore e te
tia na te mau taata o tei io i roto i te peapea hape, e
ite ore i te rohirohi.
de ChapOia atoa hoi fa, te hoê mero itoito rahi roa no roto i te Tomite
pedelaine.
Taa atu ai teie, o te hoê vahi rabi roa o to'na ra itoito i roto i to'na ra
na te Reva no
oraraa, ua tuu oia i roto i te faatereraa o te Taiete Paraparau
na te reva,
te
horo`a
atu
hoi
mai
faanahonahoraa
maitai,
Papeete, i te hoê mau
api.
parau
mau
e piti taime i te hepetoma, te
mau.
Te faatae nei te Torea i to'na ra fetii taatoa i to'na aroha tumu
Ohipa hinaarohia ia tupu r
Chappedelaine Faatere Hau
Ua ani aenei to tatou Auvaha Paruru o Miti de
te
pae Aihuaraau, e ia faatia
no
Hau
no te pee Pahi-Hoo-Tao`a, i te Faatere
te.man
Faufaa
Fenua Farani no Oteania
oia no te man fenua aihuaraau no
nehenehe
i
te
Tavana
Rahi
i
ô
tatou
nei i te faatia faahou
i te hoê moni, ia
ia ore te reira ia
te
auahi,
a
aenei
i
te
ohipa
i te mau fare-uahu o tei ore
topa faahou mai â ei utuâ na ta tatou afata-faufaa.
no teie matahiti,
Mea teiaha roa te mau utuâ a ta tatou nei afata-faufaa
i
nia
na te huiraatira,
atoa
mea
no te mea ua haere roa fa te mau hoo o te mau
Hau.
i
nia
na
te
e afta atoa fa e hape, ua haere atoa Ia
tatou nei Auvaha Paruru i
E no reira, mai te peu e, e manuia mau to
tatou. Tia'i noa'tu.
taua vahi ra, e mea faahiahia roa'tura Ia no
~
~
~
Te
faaite nei ~ " ;a, area" ia outou
I te mau taata tamatahiti i te yea e i te mau tact`=;.,,
o te tai`o mai nei ia'na ra, e eiaha roa ratou paatoa e
ino rahi i te mea e, ua maoro mau â i mahiti ai i teie
... ..me
-. -;
raa ta tatou nei yea "Torea".
Ua roohia te upoo faatereraa o te yea, i te pae reo para;
farani i te ma`i, ua maitai râ hoi Ia, (hoê ia).
E te piti râ : Ua rahi Ia te ohipa a te taata neneina nia i te ati i tupu i roto i to'na fetii, ua rahi te peape
ite poheraa o to'na ra teina no te faaafaro-haere-raa
tahi mau ohipa rü rû, ua taupupu rü ihora Ia i nia i ta
ihora ohipa.
E i teienei, ua ite outou i te tumu mau, te ani aa öü`a,
nei la matou e ia farii mai outou i teie maoro, e na mat~'
Ia e imi faahou i te haavitiviti, ia hoona ihoa te rahiráá'
numera e horoahia na outou i te matahiti hoê.
Farii mai e mauruuru.
Te Vea Torea
, Miti de Chappedelaine
Ua tae mai nei na te niuniu na te reva i Papeete nei, te, -.;
parau e, e te pohe ra i te hoê ma `i huru rahi o to tatou r _
Auvaha Paruru, e te monohia ra i. roto i to'na toroa Faatere Hau no te pae Ohipa Pahi e Miti Campinchi, te Fa
ere Hau no te pae Nuu Moana.
Te Vea Torea
O te man taata atoa o te hinaaro i te tamatahiti i te Vea Torea, a hapon~r
noa mai la i ta outou maha tara i te Piha Ohipa a te Torea, i Papeete, aita e
faufaa ia papai i te rata, a teu i roto i te hoê vehi-rata: to oe i'oa mau, te
mataeinaa e faaeahia ra e oe e te moni, e tae atu ihoa ia te Vea.
I'
e, • . — ~1
I
Y
'Ae.
Fait partie de Torea