TOREA_N_016_1938_Atete.pdf
- Texte
-
MATAHITI PITt
ATËTË 1938.
gnu 16..
H00 I TE MATAHITi HOE: E MAHA TARA — E 2 FARANE I TE VEA HOE'.
FRANÇOIS HERVÉ, Directeur-Gérant
Te mau peapea huru rau o te Ao nei.
I te fenua Tinito:
Te tamau nana noa ra te tama`i tinito e te Tapone, te tupita noa ra hoi
te tapone i te mau oire no te fenua tinito. Te faaite mai ra, te mau parau
api e, te topatopa noa ra te mau tupita i nia i te mau fare, te mau farema'i, te mau fare haapiiraa e i nia hoi i te mau fare parahiraa no te mau
Tonitara no te mau f-lau êê e parahi mai ra i reira, i na mahana rii i
mairi aenei, ua pepe ino roa te Tonitara Feretane.
Ua haamata atoa te mau pahi-reva o te tinito i te taora haere i te tupita
~ tei riro hoi te reira ei mea peapea rabi na tapone, i te 8 nei ua tomo
roa te hoê pahi tapone i roto i te anavai no Yang Tse mea tupitahia e
te tinito, e rave rahi te mau pahi o tei ino roa.
I te tahi aenei tau na hopetoma, te faaite maira te tinito e, rave rabi
te mau pahi tamai tapone tei faatomohia e ana.
Te tamau noa ra hoi te tinito i te vavahi i te mau patu rarahi o tei patuhia, no te arairaa i te taheraa o te tahi mau anavai rarahi, i vavahi ai ratou,
i teie net mau patu maori ra ia e, ia manu mai taua mau anavai ra na
roto i te fenua, ei ravea na ratou no te arairaa atu i te tapone.
Te tomo ra o tapone i roto i te hohonu-roa-raa o te fenua tinito, te
atea atoa atura oia i to'na ra puhaparaa, e mea titauhia hoi ia rahi te faehau no te reira.
Te imi nei o tapone i te mau ravea atoa, ia tamau noa oia i teie nei
tama`i, e tae noa atu i te hopearaa no te vahi ta'na i mana'o, i teie nei râ,
mea papu ore te naeahia te vahi ta'na e mana`o ra.
Te Rutia e te Tapone:
Ua tiai malte o Rutia ia tae roa i roto i teie nei taime fifi i tuu al oia
i to'na nuu i nia i te tahua aroraa no Mand-Chourie, na roto i te faaatf
parauraa e aore i titiaifaro maitai te mau ta otiaraa fenua, e ua aro atu ra
oia ia tapone ua hinaaro atoa te Mareta Rutia faatere no te nuu i $ilaériq
ï te rave papu roa i teie nei ohipa. E ua ani atura i te parau faatia i to'na
Hau, ia haere to'na mau pahi reva e tupita i te mau oire Tapone.
Aita ra te Hau Rutia i faatia i taua aniraa na'na ra, ua matauhia o te
riro noa atu te rê i teie nei Mareta, e a hoi mai ai oia i Moscou (Oire
rahi Rutia), riro atu ra paha ia te reira ei faaahaaharaa na'na i mua ia
Staline, te taata rahi no Rutia.
Ua matau atoahia hoi e, na roto i taua tumu ra, riro atoa atu ra ia te
reira ei faaamàhamaharaa i te mana`o o te mau faehau Rutia.
Te parau atoahia ra hoi e, te imi ra o Staline i te mau ravea atoa ia
haavahia e ia faautuahia te Mareta Blucher e a pupuhi haapohe roa atu ai
ia'na. Te reira atoa ra te hoê mau vahi hape no te faatereraa a teie nei Hau.
A vai taaê noa atu ai ra teie nei mau faatereraa i ta te Hau Rutia, ua
riro rä oia ei taiaraa na Tapone % teie nei, e ua tuu atu ra oia i nia i te
fenua Mand-Chourie i te hoê nuu rahi faehau ( o tei fatata e 500.000
taata) te faaiti mai ra ia te reira i ta'na faehau e tuu atura i paruru no'na
i mua ia Taina.
Te Pape
"GAZOR"
Te "Gazor" e rito Ia o tei iritihìa mai no roto mai i te mau huru maa tupu
atoa o te fenua nei, o tei anoihia i te tihota, te pape e te gaz. Te hoê teie
pape o tei hau atu i te maitai no outou e to te Tuamotu na, no te haamaharaa i to outou hiaai maa tahiti, aita hoê topata ava taero i anoihia i roto i.
teie nei pape GAZOR. E hoohia te GAZOR e 30 farane i te tatini hoê, e 6 farane i te hoo mohina, ia faahoi-mai outou i te mau mohina, e faahoi faahouhia'tu te na moni e 6 farane no te tatini mohina pau.
A tamata e homa i te inu i teie nei pape "GAZOR ", tena i nia i te mau
pahi hootaoa atoa, e aita râ, poroi-roa-mai i Papeete nei, i te piha-ohiparaa
a te Torea. Ia tamata outou, eita e fiu faahou.
I te fenua Paniora :
Te tamau uana noa ra te tama`i i roto i na pae e piti, eita paha teie
nei tama`i e hau oioi noa, mai ta Franco i mana`o ra, maori ra ia e, rei
te vî-roa-raa te tahi, e pau rahi to te mau faehau o Franco i te pae repu pirita, i te tahi mau tuhaa no te mau vahi i arohia, ua vi te paeau o
Franco e ua roaa mai te rê i te pae o te repupirita.
Te faaite atoa mai ra hoi te mau parau api o tei tae mai na te mau vahi
atoa, e alta te mau faehau o Franco e mauruuru ra i te mau peu e ravehia ra e te mau faehau Purutia e te mau faehau Italia o tei faao mai i
roto ia ratou no te aroraa atu i te pae repupirita. E peapea rahi tei tupu,
e na faautuâhia hoi i te utuâ puai, te mau feia o tei opua i teie nei mau
opuaraa ino. Rave rahi te mau Raatira faehau e te mau faehau no te paeau
o' Franco tel pupuhi-roa-hia.
T ORE Á
I te fenua Italia:
Ua ani mai o Italia ia Peretane e, eaha ra te tau ta'na i mana`o no te
faaoti-roa-raa i te mau vahi i faaotihia e raua. Ua pahono atu o Peretane
ia'na e : Ia tae roa i le mahana e iriti pauroahia ai te mau taata no roto
i te mau Hitt êê, e aro mai ra i roto i te tama`iraa a te Paniora.
Mea ati rahi roa o Italia i teie matahiti na roto i te iti no te auhuneraa
o ta'na ra titona, e te mana`ohia nei, mea papu oia i te haere e tipee mai
i te maa nana i rapae, na mua ate i te hopea no teie nei matahiti. Mea iti
atoa hoi ta te Italia piru e vai ra i teie nei mahana, mai te peu eita o
farani raua o Peretane e tauturu atu ia'na, mea papu paha te ino te faatere -aa fenua o taua Hau ra, e a riro atu ai hoi, ei mea fifi rahi no ratou
ì roto i te tau toetoe e haere mai nei.
TAIETE ATIMAONO
( i•6amainiraa Tihota)
E to te fenua nei, haamana`o tatou i te tauturu maitai i
teie nei Taiete, na roto i te hoo-mai i ta ratou tihota.
E mea tiâ roa ia tatou ia na reira, no te mea, te tauturu
ra teie nei Taiete i te taata no te fenua nei, mai te rave
i te hoê rahiraa taata rave ohipa e te faatupu hoi i te hoê
ohipa faahiahia i to tatou ai `a nei.
No reira ia hoo tatou i te tihota, e ani ihoa i te tihota
Atimaono; eiaha to te tahi fenua ê atu.
Avaava ovirihia "MARVELS"
' Noa'tu e tei hea oe, i Papeete e aore ra i te Mataeinaa,
a ani noa'tu i te mau fare-toa i teie nei avaava ovirihia
" Marvels"; e te vahi faahiahia roa'tu ia puhipuhi oe e â
mai te mau opuaraa maitatai i roto i to oe upoo e te mama
hoi te hoo.
I te fenua Purutia
Te tamau noa nei â o Hitler i to'na mana`o no te tiahi-ê-raa atu i te
mau Atiuta. Te hoê pae rahi, o teie nei mau feia, ua tiahi-ê-hia atu ia
mai nia mai i te fenua Purutia, ua faatia te Hau Purutia, ia afai i te hoê
vahi o ta ratou faufaat oia hoi 1110 e te tahi pae ra, ua haruhia Mai e tC
4
TOREA
Hau Purutia. Te mau feia o tei faaroohia e, ua parau i te hoê parau faaino
e aore ra ua tahitohito i te Hau Purutia, ua tapeahia ia ratou e ua opanihia
i roto i te hoê vahi tapearaa, rave rahi hoi te tahi pae o taua mau taata
ra tei pohe roa, e te vetahi ra, ua taparahi pohe-roa-hia ia.
Te topatopa rü ra te mana`o faahinaaro o Hitler i te haru mai i te fenua
Teheto, auaê ra o Farani raua o Peretane, e auaê atoa hoi te mau Hau
Balkaniques, oia hoi: Roumanie, Yougoslavie, Grèce e Bulgarie, o tei au
tahoê anaê ratou o te riro ei puai rahi faito ore, mai te peu e tupu noa
atu te hoê tama`i.
e fare Moni a te Initia-Taina
E farii teie nei fare moni Initia-Taina i te moni a
te mau huru taata atoa o tei hinaaro e hopoi mai i
réira e vaiho ai, e ta ratou hoi e nehenehe ia tü mai e
iriti atu i te mahana ta ratou e hinaaro, mai te titau
ore atu taua fare moni ra i te hoê a`e taime. No te faaherehere-noa-raa i ta outou moni i te hoê vahi maitai
o te ore roa outou e manaonao no te hoê a`e mau fifi
e tupu.
E riro teie nei fare moni, ei ravea maitai no te faaherehereraa i ta outou moni e te mau taata o tei faaea i te tahi mau vahi e aore ra i te mau fenua atea.
I
Farani
I roto i na avaê i mairi aenei, ua aehuehe to farani taatoa na roto i te
raveraa i te ohipa no te faaineineraa i te oroâ no te fariiraa atu i te fetii arii
no Peretane, no to ratou taeraa mai i nia i te fenua Farani. O te hoê ia teie
oroâ rahi faahiahiaroa o tei faatupuhia e tei ore roa ea i iteahia aenei e tae
roa mai i teienei mahana. Ua mito o Farani, e eiaha roa te hoê aê ohipa taparahi taata ia tupu noa aê i nia iho i taua fetii huiarii nei. Mea faahiahia
ia híôhia o te rahiraa o te mau faehau tei faataahia no te faahanahanaraa atu
i taua fetii arii nei o Tihoti VI e o ta'na arii vahine o Elisabeth, ua hau roa
atu ia i te faahiahia e ua iteahia i taua taime ra te hanahana rahi o te nuu
TOREA
5
na
rahi farani e ta'na ra mau ohipa tama'i maitatai mau, e te mau nuu-reva
nia, o tei ore roa ea i iteahia aenei.
taua
Ua tupu te maere rahi i roto i te mau huitaata Peretane i te iteraa i
te
farii
hanahanaraa
atu
e
te
poupou
no
huru ra, e i te mau peu i ravehia
i to ratou ra arii, e i roto i te mau yea peretane te faaite ra ia ratou e, te mau
no
peu e ravehia nei e te hau farani no te farii poupouraa i te fetii huiarii
a
roa
atu
hau
ia
Peretane,
e
ua
here
Farani
no
to
Peretane e tapa‘o te reira
to raua hereraa i teie nei.
Pauroa te taata taatoa i te parauraa e, e tapa‘o teie nei hereraa i to raua
no te faatupuraa i te hau e te faahoturaa i te maitai.
Te haere noa ra o Farani i te maitairaa i teie nei, te ohipa no te paeau moni
te haere ra ia i nia i te maitairaa e te maitai atoa ra hoi te mau tereraa ohipa.
Ua tore faahou hoi ta tatou mau fare hamaniraa pahi, i na mahana i mairi
ae nei ua tamatamatahia te manua tamai ra o "Strasbourg" e ua fatata atoa
hoi i te ineine no te tuuraa mai ia'na i roto i te mau nanairaa no te mau
manna tama'i, hoê ea ia rahi teienei pahi e ia Dunkerque.
Te haere noa ra te tiaturiraa o to tatou flau metua i te rahiraa, i nia iho
i te faatereraa flau a Daladier e tei roto atoa hoi i taua faatereraa flau ra
te taata ra o cie Chappedelaine, to tatou auvaha paruru.
I roto i te farë hooraa raau
a LHERBIER
I PAPEETE NEI,
e roaa ai ia outou te mau huru raau atoa ta outou e hinaaro,
no te mau huru ma`i atoa.
I reira hoi, e roaa mai ai ia outou te mau raau maitai rahi ra, e:
« RAAIIOPAU" (raau no te aho pau).
E raau tano maitai teie no te faaora-roa-raa i te ma`i ra, e aho
pau, ia inu oe i teie nei raau eita roa teie nei ma`i e hoi faahou mai, e ora roa.
No te haamaru-rii-raa i te ma`i ra e aho pau, i te mau tatme
e tupuhia mai ai, a rave ï te "Zani", raau puehu mat te one
tahatai ra te huru, e a ore ra a puhipuhí i te avaava "Zani".
R A A R U NI A T I ( raau no te rumati)
E raau faahiahia mau no te ma`i rumati, no te tamaru oioi
i te mau mauiui rarahi riaria mau o teie nei ma`i, aita'tu e raau
te ma`i rumati.
i hau.. aé i te maitai mau, mai teie te huru no
6
TOREA
1 te fenua Peretane:
Te haere ra i te maitai-roa-raa te faatereraa o taua fenua ra
i teie nei, e te hotu ra hoi ì te maitairaa i te mau vahi atoa,
noa'tu te mau haamauaraa rahi ta'na i rave aenei no te faarahiraa i ta'na ra mau moihaa no te tama`i.
I na tau i mairi aenei, ua imi to'na mau feia rarahi i te mau
ravea atoa no te faatupuraa i te hau i roto i te ao atoa nei.
I te fenua 1Nlarite
E fenua faufaa rahi teie nei fenua e ta'na hoi moni piru ra te
haere noa ra ia i te rahiraa i te mau mahana atoa ra, na roto
i te papu ore no te mau huitaata no Europa e, e vai tarnen mau
anei te hau i rotopu i te mau Hau, ua rave ihora teie nei mau
taata i ta ratou moni ua faahoro atu ra t te fenua Martte vai
ai, e vairaa papu ao ia. Te rahiraa no te moni piru i te fenua
Marite i teie nei mahana ua naeahia t te 11 miria tara, oia hoi:
"600 miria farane.
Haamana`o e te mau taata atoa o te fenua nei, e ia
hinaaro mau outou i te mau tiaâ tennis paari mau e te
hoo mama, haere mai i te FARE HOORAA TIAA a
Te hoe' pahi raau ruäu mau:
I te hoê mahana ua tupu te manaô i te aril ra o Soromona e hamani
i te hoê pahi. Ua haaputuputu niai ra oia i te mau tamuta pahi e te mau
Ihitai no Tyr. Ua tapahihia te hoê uru raau rahi noanoa no te hamaniraa
i taua pahi nei, e ua haamata hoi taua pahi, o taua arii rahi nei, i te
i te ohipa hoo-taoâ na te fenua Initia tae roa atu i te fenua Tinito.
rave
I muri aê i te arii ra o Soromona, ua haere maite noa te mana o te
pupu Isaraera i te mouraa, alta atura te mau Atiuta e tae faahou na roto
i te miti uteute. Rave rahi te tau te imi-noa-raa-hia te tino no taua pahi
ra, e inaha a tahi nei a iteahia ai, i roto i te vahi tapaeraa pahi no taua
miti ra, o tel vai maltai noa ra taua pahi nei i roto i te one,
TOREA
Te Aamu o Ali-Baba e na Nana-aia e /naha-ahuru:
(o tel haamou-roa-hia e te hoê vahine titi)
1 roto i te hoê oire no te fenua Perese (Perse), te parahi, ra ï.
reira, toopiti tau na taeaê opu-hoê : o Cassim te iôa o te hoê, e
o Ali-Baba hoi te iôa o te ta hi, eere hoi to raua metua i te taata
faufaa. I te poheraa o to raua metua tane, ua opere ihora raua i na faufaa rii í vaiihohia mai na raua e taua metua tane nei.
Faaipoipo atura o Cassim i te vahine, aita noa iho i maoro.roa
i muri iho i to raua otiraa i te faaipoipo, fatu ihora ta'na vahine
i te hoê faufaa rahi roa, no nia mai i te hoê o. to'na fetii o tei
pohe, ua fatu ihora hoi ia o raua i te hoê faretoa rahi i maltai roa
i te mau taihaa maitatat atoa, i to raua oire nei, e te faufaa moni
e tae noa'tu i te faufaa fenua, riro atura ihoa ia raua ei tau na
taata moni roa no roto i ta ua oire nei, na nia i teie nei roaaraa mai o taua faufaa nei.
Area o.A1i-Baba ra, ua faaipoipo atu ta i te hoê vahine veve,
mai ia'na atoa ra te huru, e tei roto noa hoi raua i te veve rahi
i te parahiráa, teie ta Ali-Baba imiraa rii moni no te faaamuraa
ia ratou: te vahine e te fetii tamarii, maori ra ia ; e haere oia
e tapu i te vahie i roto i te ururaau i uta roa i te mouâ, e na nia
i ta'na na ateni e toru te faauta mai no te tieraa mai i te oire
e boo ai. Ta'na noa iho ia ohipa i te mau mahana atoa.
Ia tae ra i te tahi mahana, te tapu noa ra oia í te vahie i roto
i taua faa rahi ururaau ra, e ua fatata ihoa hot ta'na vahie i te
pue, ite atu nei oia i te repo rahi puehu i te puehuraa mai" i te
pae o te ururaau o te reira ta'na tapuraa vahie, ua hiô tutonti
maitai atura oia i taua vahi nei, e eaha ana ra teie nei repo rahì.
puehu, ite maitai ihora oia i teienei i te hoê pupu rahi taata, e
mai te haere afaro maitai mai i nia ia'na, na nia i te puahoròfenua, ma te faahoro puai mau.
Feruri ihora oia, mai te taime poto, e i roto hoi i taua oire
no ratou ra, aita roa oia ì faaroo aenei ia parauhia e, te vai nei
te hoê pupu taata nana -eia, e ia hiô noa ona ra, e mea papu roa
ia ia'na e nana-eia mau teie. Aita atura oia i feruri faahou i ta'na
ra mau ateni i taua taime nei, teie noa t.a'na,i manaô, maori ra :
o te imi oioi i te ora. Te vai ra te hoê tumu-raau rahi roa, tel
hau atu te teitei i te mau raau atoa i reira, ua taûma atura i
nia roa i te oumou o taua tumu-raau nei, mai te tapuni maitai
roa i roto i te mau raoêre; e mai te matamata iore noa mai i te
peu a- teie nei mau taata, e mai te ite ore-roa-hia atu ona e ratou
TOREA
ra, tei pihaiiho hoi teie nei tumu•raau i te hoê mato rahi teitei
te tupuraa, ua fatata hoi te tef teiraa o te tumu-raau nei i te faaau
i te teitei o taua mato ra.
I te taeraa mai teie nei mau taata i te raro o teie nei mato,
ua pou anaê ihora mai nia mai i ta ratou ra puaahorofenua, e te
mau taata rarahi anaê, te tupu maitai e te puai ia híô atu oia i
to ratou ra huru, e moihaa anaê hoi ta ratou, te ite maitai noa
maira hoi o Ali-Baba ia ratou e na taiô ihora, e maha ahuru ratou paatoâ. Aita ihoa te manaô o Ali-Baba i hape i te manaôraa
e, e nana -eia teie nei mau taata, oia mau ihoa, te reira mau.
Alta ra taua mau nana -eia nei e rave ra i teie nei ohipa i roto
i teie nei oire e aore ra i te mau oire fatata mai, e haere ra ratou i te mau oire atea roa e eia mai ai, teie vahi ra, e vali farereiraa ia no ratou.
Ua taratara anaê ihora i te tavaha o ta ratou ra mau puaahorofenua, e ua taamu atu i ta ratou pute paere i nia i to ratou
ra mau arapoa, e ua vaiiho ihora i taua mau puaahorofenua nei
ia amu i ta ratou paere, mai te haamoê-ore ra i te huri anaê i raro
na mua i ta ratou ra mau pute, ia hiô mai ra o Ali-Baba i taua
mau pute nei i te huriraahia i raro, e mea huru teiaha mau,
tupu aera te manaô i roto ia'na e: e mea papu e moni to roto,
e piri anei e aore ra e moni uouo anel.
Tano atura te mata o Ali-Baba i nia i te hoê taata ta'na i manaô e o te raatira ia o taua mau nana -eia nei, e i te rave-a toa-raa
i ta'na pute e ua faauta atura i nia i to'na paufifi, mai ta te tahi
atoa pae, e ua haafatata atura i pihaiiho i taua mato nei, te faaea
tapuni noa ra ea ia o Ali-Baba i nia ï to'na tumuraau, i te piriraa
atu o taua mau taata nei i pihaiiho i te mato i roto i te aihere,
faaroo maitai atura o Ali-Baba i te faahitiraa i teie nei parau e:
Tetame a mahiti oe », te faahitiraa ea te raatira i taua parau
nei, i reira ra ihoa, mahiti mai nei te hoê opani i roto i te mato
e ua tomo tataitahi anaê atura ratou i roto, e ia hope te taatoa
o taua mau taata nei i te o atu e faahopea ae ai í te raatira,
ua piri faahou ihora te uputa.
No te maoro o taua mau taata nei i roto i taua mato ra, manai) ihora o Ali-Baba e pou paha i raro e a horo tupuni atu ai
no te imiraa i te ora, mataû ihora ra oia i te roohia mai, e o to'na
ihoa ia pole, faaoromai rii noa'tura ea i te faaea noa'tu i nia.
.
. .
..
.
~.
.
.~
14 t¢w-nzaz U te yea I, ma net no ta tuatzraa g friend wantu)- ---
C~
T
O R
Te Taviriraa matamua no le matahiti 1938, no te
tautururaa i te fctaa faroraa i te afata-moni no te A fata Faaapu.
Ua faatiâhia teienei taviriraa, mai te au i te haamanaraa o te 7 no Tenuare 1937; e o tei faataahia e G ad taviriraa i te matahiti.
Ua faataahia e 75.000 farane no te mau titeti tano, mai teie i muri nei te
5.000
hum, oia hoi: Hoe ré 20.000 farane. — Hoé rê 10.000 farane. — Hoé rê
rê
huru
nainai
rü
aê•
farane. — E 9 rê 1:000 farane. E te tahi atu â mau
Te tiâturihia nei e, e na nia i te manuia rahi e te vitiviti o te riroraa o
te riro
te mau titeti i hoohia i te mau taviriraa i mua ra, e riro atoâ paha ia i
teie
mearaa,
oioi i te hoo o to teie taviriraa, mai te mea e mai te reira atoâ i
e nehenehe ia, i te haapiripiri i te taime o te mau taviriraa, e te manaºhia
nei e e tavirihia teienei taviriraa matamua no teie matahiti i te mau mahana
teie ihoa
hopea no te avaê Atete. No reira a faaoioi i te hoo i ta outou titeti i
tau na mahana, a ere outou.
Te hoohia nei taua mau titeti nei, i te mau vahi atoâ e afata na te Hau
Te hoohia ra hoi
to reira. Te hoo-atoâ-hia ra i te mau Motu o te Tuamotu.
i nia i te mau pahi hoo-taoâ e haerehaere ra na te Tuamotu, o tei faatiâhia e te Hau no te hoo atu i taua mau titeti nei.
Te ite nei ia outou e, e o te taata atoâ e hinaaro ra i te hoo i te hod titeti,
te vai ra, e nehenehe maitai i te hoo-mai, noa'tu e, e teihea oe i te nohoraa,
e te mau ré maitatai mau hoi, o te ore-roa e nehenehe i te faaea-noa, eiaha
te taviriraa
e tamata i to oe na manuia. Ei haamanaô-noa-raa, te ré rahi no
matamua mau, e riro mau ia te reira i te hoê taata e noho ra i te Tuamotu,
ahiri oia i rave atu, alta ra, ua faahoihia-mai i Tahiti nei, mahere e atura. N
reira hoi i te piti o te taviriraa, e titeti faahoihia-mai ia no te mataeinaa ra
nei, mahere atoâ
o Papeari (Tahiti), e o tei hoohia i te taime hopea i Papeete
atura ia.
Manaõ noa na oe, e na tera moni iti e piti tara, ia manuia noa'tu, e nehenehe atura Ia, ia oe i te faatiâ i to oe hinaaro i te hoo i te hod fare, e aore
i te fenua e piri mai i to oe, aore hoi i te hoê poti, ore noa'tu te hoê o teie, te tahi
atu â ia mau hinaaro to oe, o tei ore roa ea i manuia aenei e tae roa mai i
taua mahana manuia no oe nei, i te titeti i hoohia-mai nei. No reira, a hoonoa hoê titeti na oe, o tei haere-mai i mua i to mata, eiaha roa e vaiiho ia
mahere atu, aita hoi i iteahia e o te titeti tano mau, teie e hoohia mai nei ia oe.
Haamanaô-noa na tatou i te tamaiti api nei, o Damas Hunter, e rave i te
ohipa i o Donald, e o tei manuia aenei i te rê rahi mau, ua nehenehe maitai
ia'na i te hamani i te hoê fare nehenenehe mau, o ta'na e manaô pinepine noa,
cita ra hoi e raveâ e oti ai, no te ravai ore i te haaputu na nia i ta'na moni
ohipa, inaha, na nia ra i to'na manuia titeti taviriraa, ua roaâ ta'na i hinaaro.
Teie nei manuia i topa i nia ia Damas Hunter, e nehenehe atoâ ia, i te topa
i nia ia oe, eaha oia e ore ai. Ia ore ra hoi oe i te tamata i te rave i te hod
titeti na oe, i tera piti tara iti, auanei paha. ia .oe e tatarahapa maòro noa ai.
TORRA
No fa fiâraa fafu fenua i te Tuamotu
E rave rahi te mau taata no te mau fenua Tuamotu atea roa tei ani mai
ia matou, ia imihia te mau ravea atoa no te faaoti-ohie-roa-raa i te mau
ohipa peapea fenua i nia i to ratou iho mau fenua, no te faaoreraa i te mau
haamauâraa e rave rahi ta ratou e haamauâ nei no te haere-roa-raa mai i
Papeete nei, no te tuuraa atu i taua mau ohipa na ratou ra; i te Tiribuna no
Papeete nei.
A faaruê atu ai hoi na pae e piti, e peapea nei, i ta ratou mau ohipa i nia
i te fenua, no te hopoiraa mai i taua ma.0 ohipa na ratou ra i roto .i te rima
no to ratou mau Avota, aufau atu ai hoi i te hoê moni rahi na taua mau
Avota nei, a haamaoro-noa-hia'tu ai taua ohipa na ratou ra, na roto i te vaiiho
pinepinehia i te haavaraa, na roto i te tahi mau tumu fifi, e no te atea hoi
to ratou mau fenua parahiraa, riro faahou atura te reira, ei tumu no te haamauâ faahouraa i te moni. Pinepine hoi te itehia e, ia tae i te pae hopea no
te ohipa, eita te mau moni i haamauâhia ra, e tuea, e te faufaa o te fenua
e peapeahia ra.
E ati rahi to te mau taata no te Tuamotu i te mea e, aita ea to ratou
mau tiaraa fatu fenuai papu, o te tumu la, no teie nei mau peapea fenua e
tupu noa nei, e te reira hoi mau tumu peapea ra, o te tumu la, no te mau
ino i nia i. te mau mataeinaa atoa, te hopea no te reira ra, o te haapae ê
raa'tu la i te ohipa no te vaereraa, e te ohipa no te faafaufaaraa i te fenua.
Hoê noa iho ravea maitai ta matou e hi`o nei, no te faaoreraa i taua mau
peapea ra, maori ra ia e, ia oti roa te mau fenua taatoa no te Tuamotu "i te
taniuniuhia e te mau feia taniuniu fenua.
Parau mau, e moni rahi te pau no taua ohipa ra, area ra mea papu roa e
máuruuru maitai te mau fatu fenua ia haamauâ atu í ta ratou moni no taua
ohipa ra, no te mea, e ite la ratou i reira e, ia oti anaê taua mau ohipa nei, e
faaea hau noa'tura Ia ratou i nia i to ratou mau fenua.
No te Apooraa mataeinaa atoa ra, te tahi tumu mau, no teie nei mau peapea haavaraa e tupu nei, na roto i te mau hape i ravehia e ratou ra, i te tau
no te tomiteraa fenua i te matahiti 1888.
I te reira tau, no to te Hau hinaaroraa e haapapu i te tiaraa fatu fenua o
te taata, no te mea hoi i te reira tau ra, te vai amui noa ra ea te fenua i roto
I te rima no te mau opu hoê. No reira i te tau mau a haamata ai te Apooraa
mataeinaa i te farii i te mau parau no te tomiteraa fenua, pinepine te peapea i te tupu i roto i te fetii hoê, ia haamata atu te hoê o ratou i te haere e
tomite i te fenua. I te tahi mau taime, mai te peu e aita te metua tane i tae,
na te matahiapo ia o ta'na mau tamarii e baere e tomite. I mua ra hoi, aita
roa hoê peapea e tupu na, i nia i taua mau fenua ra, tamau noa te fetii hõê
i te rave amui noa i te mau fenua. Ia tae mai ra i te toruraa no te toto, i
reira e haamata ai te mau huaai o tei tomite ra i te haapeapeahia, no te mea
te haamanaô ra teie e, te tia mau ra ratou ana`e ei fatu no te fenua, e na to
taito.4~tukua.to, tomite,~Nea pinepine atoa hotte iteahia e, na te mau tam
41.
haamaitai i. te mau fenua -e te tahi atu
ana o tei tomite ra, i. faafaufaa, e i.
na roto i te tia e te afaro mau.
â mau ravea no te faatitiaifaroraa, i. te reira,
rave pinepinehia e
Te haamanaô nei matou e, teie te hoe' ravea maitai, tei
na pae e piti atoa ra.
matou, e ua tupu hoi te manuia mau, e ua mauruuru hoi
na nia i te parau no te tiaraa
No te mea hoi, eita e tia ia matou ia haava
i na
fatu fenua, teie ia te ravea ta matou e rave, oia hoi: o te faahauraa ia i na
i te fenua i rotopu
pae e piti na roto i te maru, e na roto i te opereraa
no
to raua peapea.
te
huru
mai te au ihoa i
pae e piti e peapea nei,
Teie te hoê faaauraa:
parau tomiteraa, ua riro
Te taata ra o Paulo, mai te au hoi i ta'na mau
i puhapa i nia i teie nei fenua,
oia ei fatu mau no te repo fenua, aita ra hoi
aita i faaapu e aita hoi i haamaitai.
o raua tupuna, aita ra oia i tomite i te
Area te taata ra o Piera, hoê â
na nia i te
fenua, na'na ra hoi te fenua i haamaitai e i faafaufaa. Ia hiôhia mai te au
fenua,
repo
taeae no te
tia mau ra, e fatu amui mau ia teie tau na
te
tahi, na roto ra hoi i te tomiteraa
no
te
tahi
e
afa!
oi
e afa te repo fenua no
mau faatitiaifaroraa i muri
ra, ua riro ia o Paulo anaê iho te fatu. I roto i te
o Paulo i te afaraa no
aê, i te mau taumaroraa e farii ihoa raua, e faaruêmai
hoi o Piera ei faufaa
Piera, e faaruê atoa
to'na repo fenua ei faufaa na
mau faatitiaifaroraa,
te
reira
Na roto hoi i
na Paulo, te afaraa no ta'na faaapu.
teie
nei tau na taeae
i
roto
i
inaha te ore nei te mau inoino atoa tei tupu
no te fetii hoê.
no nia i te mau ta-ôtiaraa fenua
I te tahi hoi mau mearaa ra, e hape ia
te hape nei tei tomite e: te êtaêta, te iati e te avae
i faaitehia mai; no te mea
o
te
faito metera anaê tei faaitehia i roto i te . parau
mea
ei metera, no te
i nia i te hoê fenua, mai te au
tomiteraa, ia tae i te faitoraahia no te metera
te
parau
tomiteraa, te tahi mau mearaa
i
i te mau metera i faaitehia i roto
mau fatu tapiri,
e amu roa atoa'tu taua mau metera nei i nia i te fenua o te
te
reira
huru,
e
imi
boi oia i te
eita hoi taua mau fatu fenua nei e farii i
hoi
e
aita e ravea
peu
te
mai
te reira, e
mau ravea atoa no te parururaa'tu i
te
parururaa,
eiaha to'na
no
ra, e rave ihoa ia i te tipi vaere e te auri patia
i
Moorea.
fenua ia riro i taua tomite ra. O te tupu nei ia
tomiteraa
Teie hoi te tahi te farii nei te Apooraa mataeinaa i taua mau
fenua
iho i
mau
taua
no
fenua ra, e te farii atoa ra hoi i. te mau patoiraa
tomitehia ra.
patoiraa ra i te fare
Ua faataehia mai hoi taua mau tomite ra e taua mau
matahiti
atoa
e
tapurahia
te hoê tapura e
tomiteraa i Papeete nei, i te mau
ia
haavahia.
Teie
nei hoi mau
taua fare tomiteraa ra no te mau tumu e au
te
Apooraa
mataeinaa
ra,
i
tapuraraa ra e haponohia atu e te fare haavaraa
anihia
atu.
i
tumu
mau
te
i
au
te
ia ravehia mai e ratou te hoê faataaraa mai
mau toohitu ia
E te reira hoi faataaraa i ta te Apooraa mataeinaa ra na te
e haamana no te faaoti-roa-raa.
na. te rave faaotiraa
te
Apooraa
mataeinaa
na
matahiti
tei
faataahia
E 5
iri anak. te reira tau rai. na te ,fare haamaxaa
i taua, mau faataaraa ra ua tna
2
TOREA
afaro, na roto hoi
ia no Papeete nei o faaoti i te mau peapea o tei ore â i
i ts matafs o te mau fatu ohipa i te toiaha o te movi e titauhia atu ia ratou
mai ia i teie nei'
no te faaotiraa i taua mau ohipa ra, vai noa'tura e tae roa
afta ea ì afaro.
tomite, 1.000
Ua ite matou i te hoê fenua no Vahitahi, i nia i te hoê 1.000
tomite
ra. Tee
atoa patoiraa tel ravehia e te ha fetii i nia iho i taua mau
parau faturaa fenua e roaa noa ah
roa mai ia i teie nei, eita roa te hoê ah
tae-roa-mai i teie
i te mau huiraatira no Vahitahi, eaha te tumu, no te mea
te haapaô ore o
i
nei, aita ea i afaro taua mau ohipa ra e na roto atoa hoi
te Apooraa mataeinaa i ta'na ohipa.
tee noa'tu i
No reira te ani nei matou i te mau feia mana no te fenua e
i taus
te mau feia mana no te paean ohipa haavaraa ia hiôpoâ maite ratou
no te
ravea
maitai
atoa
au ohipa ra e tia ai, e ia imi hoi ratou i te mau
te
i'oa
o
Vahitahi,
te
faaotiraa i taua ohipa fifi rahi ra. Ua faahiti matou i
vai atura ra te tahi mau motu mai te reira atoa te huru.
mai
Ahiri te mau fatu fenua taatoa o te Tuamotu e, mea titauhia ia faatae
no
Papeete
ratou i. te mau tomite atoa e te mau pato°raa i te Tiribuna haavaraa
nei, eita atoa paha ia te mau A.vota no Papeete nei e taa faahou, eita atoa
paha ia te mau taime haavaraa e pee i te fenua iho.
Te hio nei matou e, hoê noa iho ravea maitai no te faaafaro-raa i teie nei
mau ohipa, maori ra:
Te vai nei te hoê faataaraa o tei faaite e, e tia noa i te Peretiteni no te
heave no
Tiribuna haavaraa no Papeete nei ia horoa atu i te mana i te hoê
maitai
roa
atoa
aê
hoi
ia, ia'na
mea
te
ohipa
haavaraa,
te haere atu e rave i
motu
no
fenua
mau
te
i
roto
i
te
haere
atu
no
ia haamana atu i te hoê haava
roto
na
te faaoti-roa-raa i taua mau patoiraa fenua ra. Te manaô nei matou, e
feia toroâ no te fenua
i to matou faahitiraa atu i tete nei mau fifi i te mau
i te imiraa i te
net e i te mau feia toroâ no te paeau haavaraa e itoito ratou
ohipa, o tel riro ei
mau ravea maitai atoa no te faaafaroraa i tese nei mau
Mau ohipa fifi roa.
Te pereoo taataahi e te pereoo uiria "PEUGEOT"
maltai
:: Te pereoo iaataahi " Peugeot", o te mau pereoo *fa o tei hau a`e i tee tia te
Peugeot",
te
pereoo
"
i
i te mau pereoo farani atoa. Ia hoo outou
pereoo hoo mama,
reira i te vairaa e a tau noa'tu• Ia hoo râ outou i te mau
atura
Ia i te hoê maa
au
e
Mo,
Ia
ta
outou,
eita
roa
e
maoro
ua
e moni hue
tapir rahi auri faufaa-ore.
Te pereoo uira " Peugeot ", tei te fenua farani Ia te hamaniraa-hia, te
no to outou
hoê teie mau pereoo o tei hau i te maitai e te tano maitai hoi
faauta
puha.
Ia
hoo outou
ei
faauta
horopatete
e
aore
ra
ei
nu mau fenua rü
i te pereoo uira ( Camionnette ) " Peugeot ", e mauruuru maitai outou i te
reira haamauaraa moni, no to'na paari e te iti hoi o to'na mau haamauaraa.
to outou mau
A porei ana`e mai i to outou mau pereoo taataahi e mono i te fare
Rend'
Solari,
Mr
nei
ia
i
Papeete
)
camionnettes
pereoo uira (
nei.
°' Peugeot " e aore ra i te Piha ohiparaa a te "TOREA" i Papeete
TORE A
Te rahiraa taata i te ao neí
Te ora nei i nia i te fenua nei 2.110.000.000 taata.
taata i Europa.
I roto i taua rahiraa taata nei, te ora nei ia e 520.000.000
i Amerita.
1.162.000.000 i Asia.— 151.000.000 i Afirita. — 266.000.000
11.000.000 i Oteania. —
ia e, te oraraa
I roto i na pae ahuru matahiti i oti aenei, ua iteahia
maoro aê o te taata ua naeâhia ia i nia i te hoê-ahuru-ma-pae matahiti. '
Hongrie no te mea i te matahiti 1880
E api rahi tet iteahia i te fenua
ua taiôhia i reira i te mau matahiti atoa 386 taata pohe i roto i te 10.000
taata; 155 i te matahiti 1930.
te 10.000 taata
I te fenua Farani, ua taiôhia 153 taata e pohe i roto i
i te matahiti hoê.
I te fenua Peretane: 114 ia i nia i te 10.000 taata.
taata.
I te fenua Marite (États-Unis) 113 ia i nia i te 10.000
I te fenua Italia te vai nei i reira hoê ahuru-ma-vau tauatini taata o tei
bau atu to ratou matahiti i te 90.
90 matahiti
I rotopu i taua mau ruau ra, ua taiôhia 16.000 taata mai te
i te 99, e ua
e tae atu i te 95, 1.300 taata mai te 95 matahiti e haere atu
hau atu i te hanere taata tei mairi te hanere o te matahiti.
12 000
Tei te Vahine te re no te oraraa maoro aê i te ao nei. Ua roaahia
noa iho ia.
vahine tei hau atu to ratou matahiti i te 90, te tane ra e 6.000
Te Taiete Faaapu no Tahiti
no Tahiti nei,
Ua ite paatoa tatou i teienei e te rave nei te Taiete Faaapu
i te ohipa ta punuraa i te mau maa huru-rau atoa o te fenua nei, oia hoi:
maa e au i te
Te iita, te vi, te painapo e te tuvava e te tahi atu â mau
tapunu, araua`e iho ia.
maa puno,
Haamana‘o tatou, i roto i te tai me e hiaamu ai tatou i teie mau
nei,
e
te
maa-hotu
hoi
teie
o te fenua
no
Tahiti
ï te hoo i ta te Taiete Faaapu
la e nëheEita
atura
hoi.
mau
au
mea
e
paatoa,
tatou
ia
e
ea
e here noa-hia
taua maa
i
hiaamu,
tatou
to
nehe ia tatou ia ore ia imi i te haamaharaa o
te
fenua
iho
te
hamani-mâ
maitairaahia.
ta-punu nei, e no
Te hoê taata rahi mau:
O vai te taata o tei hau aê i te rahí i te ao atoa nei? O te hoê ia
noa iho to'na matahiti, ua faitohia
tamaiti api roa no te fenua Aiphiti, 19
to'na matahiti mai te takta
je rahi no to'na tino e 2 metera 90. I te 13 no
ra oia i te
nei ihoa ia to'na tupuraa. Ia tae ra i te hoê mahana te rave
no
te
paêpaê
o
tei
hamanihia
ohipa peni fare ua topa mai oia na nia i
- te raveraa ohipa.
TORÉA
E i te hoê tau na avaê i- muri mai i taua toparaa no'na ra, inaha ua
tupu atura to'na tino i te rahiraa e te haere noa ra to'na tupu i te rahiraa
i te mau mahana atoa ra.
Te manu -reva Farani
I te mahana matamua no te ava'e Me i maid a'enei, i roto i te 100 ré no
te pae ohipa faatere manu-reva, e 60 ré tei roa mai i te farani.
"Te Pia FORA!"
Te Pia floral, oia hoi te Pia apî mau: i ô tatou iho nei hoi te hamaniraahia. — Ua i roa a i te mau faaitoito e au no te tino.
Te pia Aorai, o te mea ora mau. Ua han to'na maitai i to te mau Pia
atoa e vai nei, e te hoo mâmâ hoi.
No to outou na orarah maitai, a faarahi i te inu i te " Pia Aoral ", o tei
hamanihia e te Fare Pia o Tahiti; Emile MARTIN.te fatu.
Te maifai e roaa mai I fe mau haari o fei fa mefua-auri-hin
I roto i te Torea numera 3 no te 15 no Tiurai 1937, te haapii
atu ra te Torea ia outou i te ravea maitai e te huru no te ta
metua auriraa i te haari, mai reira mai e tae roa mai i teie nei,
rave-rahi te mau raveraa'api o tei iteahia mai e te tahi mau hoa
i to matou, no te ta metua-auri-raa i te haari e ua tupu hoi taua
mau tamataraa api ra e te manuia rahí roa.
I te fenua ra o Rangiroa, ua tamata te taata ra o Elias Salem
i te hoê ravea api no te ta metua-auri-raa a te haari i nia i ta
ana faaapu, e 200 tumu haari te rahiraa no te haari i roto i taua
faaapu na'na ra, teie te hurt no te raveraa no taua ravea api
na'na ra, oia hoi: eita oia e tuu i te metua-auri i raro i te tumu
no te haari mai tei faaitehia i roto i te Torea f mua ra, e rave
ra oia i te metua-auri, hoê punu û te faito e a ueue ai na roto
f te mau fa-haari (tauma i nia i te tumu haari rave ai i teie
nei ohipa).
O te raven ia o tei hau roa aê i te maitai. Te rahiraa no te
puha ta taua faaapu ra í horo`a mai e piti tane i te matahiti hoê,
ua:.faaau te reira i te puha e roaa mai no roto 1 te vetahi mau
faaapu maitetai roa aé o Tahiti nei,
te maitai, maori ra e: no
Teie atoa te vahi o tei hau roa aê i.
te hauâ o te metua-auri cita atura te iore,e faNaea faahou
te puai
ta metua-auri-hia ra, cita atura ia taua
i nia i taua mau tumu, i
taua mau hotu o te haari ra.
mau iore ra e faxino faahou i
to'na mau hoa ia tamata i teie
No reira te ani nei te Torea i
mai ia'na i te mau vahi ta
nei mau ravea, mai te faaite atoa
muri aê i taua mau tamataraa ra,
ratou i ite no te manuiaraa i
ta matou nei Vea.
ia ,nehenehe ia matou ia faaite atoa na roto i
ravea
o
tei
ravehia e Mr P.
O te huru atoa hoi teie no te mau
te
fenua:
Maupihaa,
Manuae
Miller i roto i ta'na mau faaapu i
e Motuone.
i to'na mau
Te faaite atoa atu nei te piha ohiparaa a te Torea
hoa e, te vai atoa -nei ta'na metua-auri, metua-auri numera hoê
kiro i te paero hoê, tei hinaaro
maú, tei hau aê i te maitai, 100
re, poroi noa mai.
A puhipuhi ana i te Avaava
"NATIONALE"
maitai e te boo-mama, o te hoohia
Te avaava oviri o tei hau i te
puohu hoê, ía rave oe hoê afata ( 20 puohu
i Papeete nei 1 fr. 10 i te
taoa rii haamauruur► i : tipi ofati e
i roto) tei roto te hoê mau
aore ra e tahere arapoa poepoe.
Te fare-pureraa rahi no Reims
o te fare-pureraa ia o tei hau a`e i
Teienei fare-pureraa no Reims
nei, e 900 hoi matahiti te maoro
té rahi i te mau fare-pureraa o te ao
te
hamani,
e i roto hoi i teienei fai
i teienei, mai te mahana i oti ai
i mutaa ihora. O
re-pureraa e faatahinu hia'i te mau arii no farani,
te
nehenehe
e te faai
-roa
a`e
te fare-pureraa atoa hoi teie o tei hau
teienei
fare-pureraa,
e
i
nia
hiahia i te ao nei, te mau faaunaunaraa
ofai
taraihia
e
te
rima
taata
e
o
mau
mea faaunauna anaêhia ia e te
tarairaa
o taua mau ofai nei, ia au mai te himau
tei faahohoãhia te
i oti aenei, ua hinaaro
tihiti ra te huru. 1 te tau no te tama`i rahi
taua
fare-pureraa nei, mai
i
roa o Purutia i te haaparari huâhuâ roa
iho i taua fare-pure:
i
nia
te faatano pinepine i ta4la ra pupuhi fenua
ino
roa.
Noa'tu a ia teienei
vahi i
nei, e rave rahi ihoa hoi te mau
mai teie, inaha
mau
fare faahiahia
mau hamani-ino rahi i nia i te hoê
ua oti nehenehe maitai faahou a mai to'na ra huru matamua,
TOREA
16
Rave rahi te mau tauturu moni i tae no te hamani faahouraa, no
te hinaaro onoonohia ia oti faahou, mai te huru matamua, no te mea
e fare-pureraa tuiroo mau teie. Ta Rockfeller ana`e iho tuhaa moni i
horoa (oia hoi te taata ona marite ra), e piti ahuru mirioni.
I te otiraa atu ihoa te tama'i rahi, te haamafaraahia ihoa te hamani faahou i taua fare-pure nei, e i teie matahiti 1937 i mairi aenei
oti roa'i, mai te huru matamua ihoa, e i farii faahouhia ai te taata i
roto i taua fare-pure nei.
I teie matahiti, ua faatupuhia te hod taurua rahi hanahana roa i
te oire ra i Reims, no te tomoraa itaua fare-pureraa rahi nei, e ua
,^haamana mai te Pope rahi i te Cardinal rahi no taua oire nei ei mono
no'na i roto i taua oroâ rahi ra, rave rahi atoa hoi te mau Cardinal
e te mau Epikopo, to te tahi vahi e to te tahi vahi o te fenua farani
tei putuputu anaê atoa mai i reira no taua oroâ rahi nei.
Ua tae atoa hoi i taua oroâ ra: te Peretiteni no te Repupirita Farani, te mau Faatere-Hau, te mau Tenerare, te mau taata
te mau taata mana hoi no roto i te Apooraa Rahi e tae noa
mau huitaata teitei no farani, e te rahiraa huiraatira iho hoi, o tei
paatoâ no te haere atu e faahanahana i taua oroâ ra, e no te faa
faahouraa atoa i te mau parau paari e rave-rahi no taua fare-pureraa: tuiroo rahi nei.
Taviri ra a
teania
Ua tae mai nei te faaiteraa i te piha ohipa a te Torea a te taataf
na te Hau, mai te ani mai e ia faaitehia te mau taata atoa, e
I te mahana pae 2G no Afete nel, e tavirihia'i taua taviriraa
na tatou nei, e o te mau taata atoa, aita ea ta ratou titeti i roaa,
haavittviti i te haere atu a hoo mai, te vai ra ea te mau titeti
hopea, e o te mau titeti tano mau paha ia.
Tamata atu e homa i to outou manuia mau, eiaha e mataitai noa
¡ teie nei ohipa faahiahia, mai te rave-ore i te hod titeti na
"Te Mettla Anti"
Te hoohia nei i Papeete nei, i te piha ohipar
a te Torea; te paero 100 kiro; 130 farane i te paero ho~,
jaíP$IAfERIR jbloI$
JuVENTIN _ $(18 DU COMMANDANT DF.fiTRi
Fait partie de Torea