TOREA_N_015_1938_Tiurai.pdf
- Texte
-
ANCs
MA'AHLTI VITI
TÌLJR.AÌ 1938
Him 1b.
TOREA
,f(70, ,t
TE MATAHITI HOÊ : E MAHA TARA — E 2 FARANE I TE VEA HOE,
FRANÇOIS HERVÉ, Directeur-Gérant
PIRIIVIU NO TE PUHA
No te matahiti 1936.
Na niai te aniraa i te Tavana Rahi, e mai te turuhia e to tatou
auvaha paruru o Mr. Chappedelaine, ua faatiahia mai e te Ministre
i te Tavana Rahi i te aufau i te pirimu no te puha no te matahiti
1936, i nia i te rahiraa moni nei e 50 farane 'i te tane hoê.
E haamatahia la i te aufau i to Tahiti nei, i roto i te mau mahana
matamua no te avaê Atete nei, e e aufau atoâhia'tu ai ta te tahi pae
i muri mai i te afaroraa o te mau tapura, e ati noa'tu te mau fenua
atoa, no taua pirimu no te matahiti 1936 nei.
Ta tatou Vea Torea
Eiaha roa e te mau hoa o te yea nei, e haamoê, e te ora o ta tatou
nei yea, no nia ia i ta outou tauturu i te aufau mai, i ta outou utuâ
matahiti no te vea. Faaitoito mai, e a aufau mai ihoa.
Te 14 no Tiurai 1938.
Na nia i te mau arearea o tei faatupuhia no te taeraa mai o te pahi
manua farani ra o "Jeanne d'Arc", ua haapao-noa-hia te 14 no
Tiurai i teie matahiti i Papeete nei, mai te faahanahana noa i taua
mahana ana`e nei. Teie ra, na nia i te poroteraa a te mau Nuu e te
tae faahouraa mai hoi o "Rigault de Genouilly" i Papeete, mai te
hoi mai na Matuita, e o tei tae tia mau mai hoi i te 13, hanahana roa
a`e ra teie nei ohipa, mai te amui te Nuu Moana e te Nuu o te fenua
i te hora 8 i te poipoi no te poroteraa. Pupuhi atu ra hoi taua manua
iti nei i te poipoi, i te hora ahuru-ma-piti e i te ahiahi i te na 21
harururaa pupuhi fenua o tei matauhia no taua mahana ra, no te
faahanahanaraa i te fenua.
I muri a`e i taua hiôpoâraa nuu nei, i te poipoi, haere atu ra te
Tavana Rahi e te mau Tomana no te Nuu Moana, e te mau Hui-mana
TOREA
o te fen , te mau faehau tahito e te huiraatira hoi, i te ofai-tii-menema o te mau Faehau-pohe no te tama `i rahi, e mai te hopoi atu i te
mau ruru tiare e te faaturaraa atu i taua ofai-tii-menema nei.
eha_u tamarii
eh
Ua faahiahia-hia, te iêiê o te poroteraa a te rr:,
=11e to te
to
~~~`tahiti e te mau matara hoi o te na nuu moana,
•"
manu-reva.
te poipoi-roa, na mua áê i teienei poroteraa a te mau nuu,, ua faa-\:
tupu ia te taata hoo-avaava "Nationales" i te hoê hororaa pe3reoo
taataahi e o tei oaoa maitaihia. I te avatea, ua tupu Ia, te faahororaã
puaahorofenua i Fautaua, e i te pô iho, ua faatupu ia te Tavana Rahi ,;•
e ta'na vahine o Chastenet de Géry, i te hoê oriraa i roto i to raua
Aorai e o tei manuia maitai, i roto i te tahi mau area o te oriraa, ua
on e ua himene te tahi pupu maohi e o tei au rahi-roa-hia atoâ e te
au taata i taua pô oriraa nei. Teie nei pupu on e te himene, tane
e te vahine, no Amanu Ia te rahiraa.
I te 13 ra, i te pô, ua tupu ia te hoê turamaraa na te mau aroa o Papeete e i muri iho, ua orihia i te tahua o "Place Maréchal Joffre ",
o tei faatupuhia na te taatoâ o te taata o te fenua e te mau ratere no
nia i te pahi ra o Maunganui, o tei afa `i mai 249 taata mataitai i Tahiti nei.
I
I roto i te fare hooraa raau
a LHERBIER
I PAPE. ETE NEI,
a roaa ai ia outou te mau huru raau atoa ta outou e hinaaro,
no te mau huru ma`i atoa.
I reira hoi, e roaa mai ai ia outou te mau raau maitai rahi ra, e:
1VI O N A H E E ( raau monamona no te faahee )
raau faahiahia mau teie, te ohie ia amu, no to'na monamona
e te hee maitai hoi i muri rii mai i to oe amuraa'tu. E tano
maitai hoi i te tamarii, no te ohie la rave, eita oia e ite e, e
raau faahee teie e horoâhia'tu nei, boroa noa'tu ia oteote, mai
' te monamona.
MONAT ® É ( raau monamona no te toê)
e raau teie e tano i te taata paari e i te tamarii hoi, no te
haapohe e te faahee hoi i teie nei mau manumanu ino rahi
i rapae i te tino taata,
TOREA
Te aamu iti o te mimi-Adae-Tia-poiti:
( Te tudtiraa e te faahopearaa teie o te aamu,
i haamatahia i te Hihi 12 )
Area i ta'na mimi ra te taa noa ra ia o'na i te ra mau mana`o
e haere noa ra i roto i te upoo o to'na ra fatu, e ua parau atu
ra taua mirai na'na `nei e, eìaha oe e feruri i te reira mau feruriraa, vaiiho noa oe i te reira, alta ea i tae i te hopea no te vahi
i mana`ohia e au. Te vat nei â te hoê ohipa maitai roa tau i
feruri no oe. E riro atu â oe ei mea maltai roa a`e i te riro noa
oe et hoa noa no te arii.
Parau atu nei taua tamaiti nei i nia i ta'na mimi e, e riro hoi
ia vau mat te aha no te arii?
Aita rea hoi i maoro na mahana rü i muri mai, inaha ua tupu
ihora te hoê oro`a rahi faaipoiporaa i rotopu ia'na e te tamahine
a te aril. Riro a`e ra ei mea faáhiahia rahi na tale nei Mimi ï te
mea e, ua manuia roa te mau vahi atoa ta'na i opua ei maitai no
to'na ra fatu.
Inaha, riro atu ra to raua oraraa i teie nei ei oraraa faahiahia roa.
Amu noa atu ra te mimi nei i te mau maa maitetai atoa, te
horoahia atu e to'na ra fatu na'na, alta a`e ra hoi oia e haere faahou e tamoemoe i te iore, mai tel matauhia ra, e alta atoa hoi e
haere faahou e tamoemoe i te mau rapiti no roto i te mau faaapu.
Ua riro mai hoi teie nei tamaiti ei marquis de Carabas na roto
i te hinaaro e te mau ravea a ta'na ra mimi, e i te hoê mahana
o tel ore roa te reira i mana`ohia, inaha ua tuu atu ra te arii
mai tel au i to'na ihora hinaaro, i te torono arii e te mau mana
arii taatoa i nia i te marquis de Carabas, no te mea hoi e, te ite
ra oia e te ruhiruhihia atu ra o'na e no reira, te tuu nei i te mana
faatere i nia i ta'na hunoa e a faaeaea noa atu ai oia.
Ua riro hoi oia ei taata here rahihia e to'na ra mau huitaata.
No te mea te tahutahu taehae rahi o tei riro ei mea riaria rahi
na tete nei mau huitaata inaha ua pohe aenei ia, na roto i te
mau ravea a te mimi. Ta'na e faatupu nei i roto i ta'na faatereraa
api, maori ra ia e: o te hau e te oaoa i rotopu i to'na mau huitaata,
inaha i teie nei, ua ora taua mau huitaata nei i raro a`e i te hoê
oraraa fanao rahi. Ua tamariihia hoi raua, ua riro atoa hoi taua
vahine na'na ra ei arii vahine o tel paturu maitai atu i ta'na
taue i te faatereraa i to raua mau huttaata, na roto i te marin
4
TORÉA
e te oaoa. Te arii ruau ra, te ora atoa ra hoi oia i rotopu i ta'n
ra tau na tamarii f te oraraa fanao rabi e te oaoa. Te mimi ra,
te ora atoa ra hoi ia i te oraraa fanao, mai te hoê aril ra te huru.
Ia tae ra i te hoê mahana, ua parau atu ra teie nei tamaiti i
ta'na mimi e:
Aita roa vau i ite e nafea ra vau te faahoonaraa atu i te mau
hamani maitai rahi ta oe i rave i nia iaû.
Ua pahono atu ra taua mimi na'na ra e, tau fatu e, eiaha roa
oe e peapea noa a`e no taua vahi ra, ia maitai oe ra, ua maitai
atoa ia vau, inaha te ora nei hoi au i te oraraa fanao rahi i raro
a`e i te maru no to oe ra hanahana.
Pahono atu ra te Marquis de Carabas e, ahiri aita oe, teihea
atura ia o vau i teie mahana? Eita roa ia te oraraa taû e ora
nei e roaa mai iaû. Auaê hoi oe, i riro mai ai au ei hunoa na te
arii i teie nei mahana, e i teie nei ra hoi, ua riro ia vau ei arii.
Pahono faahou atu ra te mimi e, 1 roaa mai ai ia oe te mau
maitai rahi ta oe e parahi na, maori ra ia e, na roto i to oe na
aau haehaa e te maru.
Aita anei oe e haamana`o ra i te mahana a rave atu ai oe iaû
ì nia iho ia oe, e a tauromiromi noa ai oe iaû ra, e a faatoro ai
oe i to oe tiaturiraa i nia iaû, i te reira atoa ihoa ia mahana
vau i ite ai e faufaahia oe.
Pahono faahou atu ra hoi tale' nei marquis de Carabas e, eita
hoi te taata e maitai noa, ia na roto noa i te aau maitai ana`e ra.
Pahono atu â hoi te mimi e, o te hoê te reira mea o tei hau
a`e i te faufaa rahi i te mau mea atoa ra, area i te aau ino ra
o te ino ihoa ia ta'na e faatupu.
Ta te aau haehaa e faatupu ra o te maitai ia. No reira e tau
fatu e, o te hoê tele tao`a faufaa rahi. Parau mau, ua manuia
vau i taû atoa ra mau opuaraa no oe, area ra i maitai roa atu
ai, maori ra ia e, no te maitai rahi i roto i to oe na aau.
Ani atu ra te marquis de Carabas i taua mimi na'na ra e, e
tapa`o ia te reira no te eaha?
Tapa`o faaite te reira i to oe aau maru, e to oe aau here, ua
tae roa taua aau here no oe ra i nia i te animara. Aita oe i
taparahi i ta oe mimi e aore ra i amu, ua faaherehere malte ra
oe ia'na, noa'tu to oe veve rahi i te mau mea atoa ra, ua faaoromai
oe i te reira.
Te hopea ra, ua riro oe ei marquis de Carabas, ua faaipoipo
hoi oe i te ta[uahine a te arii, o te hopea ia o ta te maitai i faatupu.,
TOREA
TE MAU PARAU API NO TE AO NEI
I te fenua Paniora:
Noa'tu te puai rahi uâna o te pae Repupirita i te patoi atu i
te enemi, te tamau noa ra te nuu o te Tenerare Franco i te haere
i mua.
Te papu-roa-atu ra i teie nei e. te fatata mai ra te rê rahi i te
roaâ i te pae no te Tenerare Franco, auaê atoa ra te tauturu a te
mau faehau Italia e te tauturu a te mau pahi reva Purutia ia'na.
I teie avaê, rave rahi te mau pahi hoo-tao`a no te Hau Peretane
o tei tutau noa i roto i te roto tutauraa pahi o te pae Repupirita,
tei tupitahia e ratou.
Ua hitimaûe rahi roa te Peretane i taua mau huru tupitaraa
ra, e ua ani atu ra i na Hau e 26 ia haaputuputu ratou, e ia
hiopoâ e ia imihia hoi te mau ravea atoa no te arairaa atu i taua
mau huru peu ra.
Ua amui atu o Farani raua o Peretane i na Hau taaê e 24 ra
no te faatupuraa i te hoê Tomite no te patoiraa, eiaha roa ratou
e faaô noa'tu i roto i te ohipa a te Paniora.
Ia taôtiahia ra te mau otia fenua i rotopu i na pae e piti e
tama`i nei, to te tahi pae e to te tahi pae, ia iriti-atoa-hía hoi e
ia faahoihia te mau taata êê, o tei faaô mai i roto i taua tama`i
na raua ra.
Alta atu ai e ravea ohie o tei manaòhia no te faaoti-oioi-raa
i teie nei tama`i. E farii anei ra te Tenerare Franco i te irití i
te mau faehau Italia e te mau faatere pahi-reva Purutia, e tauturu
ra ia'na i roto i taua aroraa na raua nei?
A puhipuhi ana i te Avaava
"NAZ'I(INALE"
Te avaava oviri o tei hau i te maitai e te boo-mama, o te hoohia
i Papeete nei 1 fr. 10 i te puohu hoê, ía rave oe hoê afata ( 20 puohu
i roto) tei roto te hoê mau taoa rii haamauruuru: tipi ofati e
aore ra e tahere arapoa poepoe.
I te fenua Tinito:
Te tamau noa ra te tama`i, te aro ra hoi na pae e piti atoa
ma te- puai rahi e te tuutuu ore.
TOREA
Te turn atoa ra hoi te mau manna tama`i Tapone i to'na mau
nuu faehau, o tei tere atoa na roto I te anavai rahi no Yang
Tse e taea-noa-hia atu te mau vahi atea roa, ua hau atu i te
tauatini kilometera te hohonuraa i roto i te fenua te vahi i terehia e taua mau pahi tama`i ra.A uaê teie nei mau ravea, i naeâroa-hia ai i te Tapone te mau vahi hohonu-roa o te fenua Tinito.
Ua tupu te hoê vero rahi i te fenua Tínito, e ua tomo te tahi
mau vahi papu i te pape.
No taua tomoraa te fenua i te pape ra, tii atu ra te mau faehau
Tinito e vavahi i te mau patu rarahi o tei patuhia no te tapearaa i te pape ia ore ia manu mai na roto i te fenua, i te parariraa taua mau patu ra, ua manii noa atu ra te pape na roto i
te fenua taatoa, e ravea teie na ratou, ia ore te nuu Tapoue ia
haere faahou i mua.
Te mau Aarau api o tei tae mai i teie nei mau mahana, te
faaite mai ra ia e, na tupitahia e te mau pahi reva Tinito o tel
faaterehia e te mau faatere pahi reva Rutia, i roto i te anavai
no Yang Tse, e piti pahi faaûta pahi reva e rave rahi te manna
tama`i nainai tapapa pahi toropi Tapone.
Afita te mau nuu Tapone e pupu faahou i te mau vahi atoa, te
arai etaeta maitaí-roa-hia mai ra ratou e te nuu Tinito. Ua ravai
maitai roa te Hau Tinito. Ua ravai maitai roa te Hau Tinito i
te moihaa tamai i teie nei, ua au atoa te raki no ta'na ra mau
pupuhi fenua i ta te Hau Tapone.
Te faaite• atoa-hia-mai ra hoi e, te faatupu-atoa-hia ra i nia ia
ratou te mau orureraa hau e te mau tinito iho o tei apiti mai
ia ratou i roto i te mau oire rii nainai tei roaâ mai ia ratou, e
o ta ratou hoi i haamau i te faatereraa hau í reira.
Te imi nei te mau amuiraa matahuna Tinito i te mau ravea
atoa no te haamou i te mau Tinito o tei farii i te pee atu i te mau
faatereraa a te Hau Tapone.
I te pae no Apatoerau no te fenua Tinito ra, i muri mai i te
mau rent puhaparaa o te Tapone, rave-rahi te mau pupu taata
tinito e moihaa anaê ta ratou, tei haere atu e tapea i te mau
taata afai moihaa tama`i no te nuu Tapone, e ua rave titi atu I
taua mau taata ra. E mea fifi na te Tapone ia baru i taua mau
pupu taata ra, no te mea: ia oti teie nei ohipa i te ravehia e
ratou, ua horo anaê ratou ma te haapurara haere i to'na vahi e
to'na vahi, hunahuna atu ai i ta ratou mau moihaa tama`i, e
haere atu ai i roto i ta tatou mau faaapu, no te rave faahou i ta
raton ghipa,
TOREA
i tau
E ia au faahou ia ratou te taime no te rave faahouraa
te
vahi
hoê.
i
ohipa na ratou ra, ua haaputuputu faahou ia ratou
pinemea
1 te fenua Mandchourie te faaite-atoa-hia mai ra e,
na
pine te ohipa orurehau te faatupuhia atu i nia i te Tapone,
taata
20.000
te hoê pupu taata nainaí roa, ua naeâhia e ratou e
anaê iho, e te patoi puai nei teie nei mau taata i te mau faatereraa a te Tapone.
Te faaite-atoa-hia mai ra hoi e, i roto i te hoê vero rahi, ua
tupu te hoê ati rahi pape i te fenua Tapone o tei faaino-titi-roa
noa
i te hoê mau Oíre rarahi e te tahi mau Oire rü tapiri. Tae
mai ia i teie nei mahana, te vai ra te hoê mau taata tiâraa teitei
to te Purutia, no roto i te ohipa faehau i te fenua Tinito, e taua
mau taata ra ua riro ratou ei orometua no te Tinito no te haapiiraa atu ia ratou i te mau peu no te tama`i. I te faarooraa o Hitler
i te reira, e no te mea hoi e te vai nei te hoê parau faaau i rotopu
ia raua o Tapone, i reira ra, ua faatae atu ra o Hitler i te hoê
faaûeraa i taua mau feia ra, ia hoi pauroa anaê mai ratou i te
fenua Purutia, mai te faaite atu e, ia ore outou ia hoi mai e tahoo
vau i te hoê tahooraa ino-roa i nia i to outou mau fetii.
I te mahana a faaruê ai ratou i te fenua Tinito, ua faaite te
Tenerare ra o Von Falkenhausen, Raatira no te ohipa haapii
faehau, i ta'na parau tohu oia hoi e, i roto i to'na híôraa e riro
te rA rahi i te Tinito.
Te pereoo taataahi e te pereoo uira "PEUGEOT"
te maitai
Te pereoo taataahi `• Peugeot ", o te mau pereoo Ia o tei hau a`e i e tia te
",
Peugeot
te
pereoo
"
i
i te mau pereoo farani atoa. Ia hoo outou
hoo mama,
reira i te vairaa e a tau noa'tu. Ia hoo râ outou i te mau pereooi te
hoê maa
atura
Ia
au
e
Mo,
Ia
ta
outou,
eita
roa
e
maoro
ua
e moni hue
tapû rahi auri faufaa-ore.
te
Te pereoo uira " Peugeot ", tei te fenua farani 'fa te hamaniraa-hia,
no to outou
hoê teie mau pereoo o tei hau i te maitai e te tano maitai hoi
na mau fenua rii ei faauta horopatete e aore ra ei faauta puha. Ia hoo outou
maitai outou i te
i te pereoo uira ( Camionnette ) " Peugeot ", e mauruuru mau
haamauaraa.
reira haamauaraa moni, no to'na paari e te iti hoi o to'na
outou mau
to
pereoo
taataahi
e
A poroi ana`e mai i to outou mau
i te fare
mono
Solari,
René
nei
ia
Mr
Papeete
i
)
camionnettes
pereoo uira (
nei.
Papeete
i
te
"TOREA"
a
"Peugeot" e aore ra i te Piha ohiparaa
1 te fenua Peretane:
nia
No te hiôraa te Hau Peretane i te mau fifi rahi e naeâhia mai i
faaea
moihaa-ore-noa
i te mau huitaata no te pae moana Patitifa, ia
oia, inaha i teie nei te haamata faahou nei oia i te faaineine i ta'na
8
TOREA
mau moihaa no te tama`i. Ua haamata faahou ta'na mau fare rarahi
hamaniraa moihaa tama`i e ta'na mau fare hamaniraa pahi tama`i i
te tere, te rave ra taua mau fare ra i te ohipa i te ao e te pô, ma te
faaea ore, te hamani ra i te mau pahi tama`i, te mau pahi reva, e
tae noa'tu i te mau ofai pupuhi.
I roto i na piti matahiti e haere mai nei i mua nei, e roaâhia ia'na
e 2.000 manu reva faito api, o tei vai ineine noa, e 7.000 tei oti e o
tei ore ra i tamaumauhia, e oti ra ia tamaumauhia i roto i te hoê noa
iho tau na mahana rii i te tailm e hinaarohia ai.
I roto i to'na mau fenua aihuâraau, i te fenua Canada, ua haamau
atoa te Hau Peretane i reira i te hoê mau fare hamaniraa manu-reva
e te hoê haapiiraa no te ohipa faatere pahi-reva. Ia tupu noa'tu ia,
te hoê tama`i ra, te vai ra to ratou tauturu, mai te peu e, e haere
mai te Italia e aore ra te Purutia ia faaino ia ratou.
I roto e piti matahiti toe te maoro, e riro o Peretane ei mea puai
roa a`e i te pae no te nuu pahi-reva i roto ia Europa taatoa.
I te mau tau i mairi aenei, eita o Peretane e faaherehere i te mau
Hau êê o tei tupita i to'na mau pahi, e tahoo oioi noa'tu oia i te reira,
i teie nei, mai te peu e te mauiui ra oia i te hiô atu i to'na mau pahi
o tei tii-roa-hia e tupitahia e te mau pahi-reva o Franco i roto i te
mau roto tutauraa pahi o te Paniora, te ite ra oia i teie nei, i to'na
hape o te faaea noa, inaha ua na mua roa atu ra te Purutia e te Italia
ia'na i te pae no te pahi-reva.
I muri a`e i te tama`i rahi i oti aenei, ua imi o Peretane i te mau
ravea atoa, eiaha o Farani ia riro ei mea puai a`e no te pae ohipa no
te moihaa tama`i, i teie nei te tatarahapa nei oia, e te ite ra oia i teie
nei e, auaê-noa-iho to raua hau tahoê maitai i riro ai raua ei faaora
no to te ao nei.
Te Taiete Faaapu no Tahiti
Ua ite paatoa tatou i teienei e te rave nei te Taiete Faaapu no Tahiti nei,
i te ohipa ta punuraa i te mau maa huru-rau atoa o te fenua nei, oia hoi:
Te iita, te vî, te painapo e te tuvava e te tahi atu â mau maa e au i te
tapunu, araua°e iho ia.
Haamana°o tatou, i roto i te taime e hiaamu ai tatou i teie mau maa punu,
i te hoo i ta te Taiete Faaapu no Tahiti nei, e te maa-hotu hoi teie o te fenua
e here noa-hia ea ì:a e tatou paatoa, e mea au mau hoi. Eita atura ïa e nehenehe ia tatou ia ore ia imi i te haamaharaa o to tatou hiaamu, i taua maa
ta-punu nei, e no te fenua iho te hamani-inâ maitairaahia.
I te fenua Mante
Teie nei fenua rahi e hoa oia no Farani, o tei roohia iho nei e te hoê
ati veve no te pae moni. Mai te mea ra hoi e, ua vahi pae piti taua fenua
ra i teie nei, faatere atu ai ia'na iho e ia'na iho. O te Peretiteni Roswell
TOREA
9.
to te tahi pae e o te Apooraa Rahi faatere hoi to te tahi pae. I roto i te mau
yea haaparare te faaitehia ra ia, te mau ati e te veve rahi tei tupu i nia i
te fenua taatoa, na roto i taua mau tamataraa a Rosevelt ra. Mea papu roa,
na roto i taua mau fifi rahi i taua fenua ra, inaha aita roa atu ra te mau
tereraa ohipa i tere faahou, alta atu ra te mau fare rarahi raveraa ohipa
i ite faahou e nahea ra ratou i te mau ohipa ta ralou e hamani ra. Rave
rahi hoi te mau taata o tei faaea noa ma te ohipa ore.
I maltai ai ra teie nei fenua taata, no te mea e fenua taata api roa, e
mau huitaata api hoi e te itoito rahi, e fenua faufaa rahi hoi, i ore ai ratou
i peapea rahi ai, i roto i to'na ati veve.
Area i te manaõ o te taatoaraa o te taata ra, mea maltai. Te tahoê ra
hoi te manaõ o te mau taata rarahi faatere i te Hau, e mai te peu e, e tupu
noa'tu te hoê tama`i rahi, eita to ratou Patireia e hi- o mata noa i te reira.
No te mea e ere o Hitler i te taata auhia e ratou, e taata hi`oraa ino
e te mataû rahi na ratou. Ua faatupu ratou i te hoê apooraa no te faataaraa i te parau no te hamaniraa i te mau pahi tama`i e te mau pahireva, o tel hau a`e í te rahi e o tel ore ea i tupu, e i teie roa nei ia.
" L E FLAMBEAU"
(e i`oa teie no te hoê tima)
Te tima maitai roa a`e i te mau tima farani atoa.
Te vai nei le pute parau e 40 aore e 50 kiro, e 35 farane te hoo ;
E le paero 180 kiro, 135 farane.
A ani noa mai i te pi ha o te "comptoirs Maritime et Colonial"
i Papeete, i te tahua i raro i te fare-hotera a Teve (Hotel Stuart),
i te aroa purumu i tahatai (Quai du Commerce).
I te fenua Mexique
Te haere ra te ino i te rahiraa i taua fenua ra. Aita ta'na mori arahu e pau
faahou nei i te hoo. Ua faainohia ta'na hooraa mori e te Hau Marite raua o
Peretane. Tapao faaite te reira e, e maoro anei te Peretiteni e tapea ra i te
toroa. Eita e maerehia, mai te peu e, te vai ra te mahana e imi te mau feia
faufaa rahi i te mau ravea atoa no te faainoraa i te taata o tei tiehi ê atu
ia ratou.
E imi ia ratou i te mau ravea atoa no te faainoraa i teie faatereraa, na
roto i te aufauraa atu i te moni piru no te mau Hau êê, na roto i te ohipa
moni, na roto i te faainoraa i te fenua taatoa e te tahi atu â mau ravea.
Te mau parau api tei tae mai, te faaite mai ra ia e, ua haere te mau pahi
faauta mori no te Hau Purutia i te fenua Mexique, e faatomo ai i te mori
arahu.
Te hoê ia peu inaere rahi tei tupu i to tatou nei tau. No te mea te fenua
Mexique, e feuua communiste, e boa here hoi raua o Rutia, e enemi rahi o
10
TOREA
Purutia no'na. Na roto ra i te imiraa i te moni ra, ua haapae e atu ra, i taua
mau ino ra, e na roto hoi i te hoê taime ite-ore-hia, te itehia nei Ia e o Purutia atu ra tei tauturu ia'na, na roto i te haereraa mai e hoo i ta'na mo ri
arahu, no te mea hoi e, te hinaaro atoa ra oia i te mori.-
Te fare Moni a te Initia-Taina
E farii teie nei fare moni Initia-Tailla i te moni a
te mau huru taata atoa o tei hinaaro e hopoi mai i
reira e vaiho ai, e ta ratou hoi e nehenehe ia tü mai e
iriti atu i te mahana ta ratou e hinaaro, mai te titau
ore atu taua fare moni ra i te hoê a`e taime. No te faaherehere-noa-raa i ta outou moni i te hoê vahi maitai
o te ore roa outou e manaonao no te hoê a`e mau fifi
e tupu.
E riro teie nei fare moni, ei ravea maitai no te faaherehereraa i ta outou moni e te mau taata o tei faaea i te tahi mau vahi e aore ra i te mau fenua atea.
I Farani
Te maitai faahou ra te mau tereraa ohipa i te fenua farani. Ua haamata
te hau e te mau manaô itoito i nia ì te paeau ohipa. Te hoi faahou maira
hoi tê tiäturiraa o te fenua taatoa no te mau ati o tei faaruruhia aênei.
Ua faataa faahou aênei te Hau Farani i na moni ra e 5.000.000.000
( 5 miria farane), no te hamani faahouraa i te tahi mau pahi tamati oia hoi:
E 4 manua faauta pahi reva, e 2 manua tama`i e 35.000 tane e rave
rahi hoi te mau pahi hopu na raro (sous-marins) e te tahi mau manua
taora toropi e hoê manua tere hauê-roa-aê: e 8.000 tane.
Ua naeâ naêhia i te matahiti 1940, 100.000 tane to te pahi tamai farani
e na nia aê i to te nuu moana o te Italia, 120.000 tane na nia aê i to te
Purutia.
Ua riro to tatou mau manua ei mea maltai hauê aê i to te ao atoa nei.
Ua iteahia aenei te reira na roto i te mau tamataraa api i tamatahia aenei.
Tae-roa-mai i teie nei alta ea te tahi mau Hau i tuu noa aenei i to ratou
mau pahi hopu na raro, no te hoê tere maoro ma te apee-ore•hia e te
tahi mau manua taaê, no te tautururaa atu ia ratou i te mau mea e hinaarohia ra. Ináha ua tere aenei to te Hau Farani, e piti pahi hopu na raro,
1.750 lane i te pahi hoê no te hoê tere maoro i te fenua Brésil, ma te
apee-ore-hia e te tahi mau manua taaê, mai reira, tere tia atura i Marite
Apatoerau. Ua faaruê teie nei tau na pahi i te uahu no Brest i te avaê
Titema e ua tae faahou atu raua i te vahi ta raua i faaruê í te avaê Eperera
mai te ore-roa raua i roohia-noa-hia aê e te hoê peapea, e aore ra i te
hoê ati. Ua haapoupou-roa-hia ráua e ua farii hanahanahia hoi na te mau
vahi atoa i tapae haerehia e raua ra.
Te faaitoito nei o Farani i teie nei i te faarahi i to'na mau pahi-revaNa roto ra i te maoro e oti ai hoê pahi-reva i te hamani, no reira, ua
poroi atura to tatou Hau 100 pahi-reva i te fenua Marite, no te mau faito
api roa aê, a tia'i atu ai i te otiraa mai ta to tatou iho mau fare hamaniraa e hamani ra, mai te au i te mau hohoa tei tuuhia atu i roto i to
ratou rima. Teie nei mau faito ra e mau falto api anaê ia, e ono avaê
te maoro e oti ai hoê. E na ono avaê faahou hoi i muri ihora no te hamani
faahouraa i te tahi, ia au atoa mai tel oti ra te huru, e i te matahiti 1940
e naeâhia te falto mau e hinaarohia ra.
Te faufaa rahi o Farani, o tel pau i rapae, i te tau no te faatereraa a
Mr Léon Blum, i teie nei te hoi faahou mai ra ia, a 30 miria tel hoi mai
i teie nei, e te hoi mai nei ia.
Te maltai atu ra hoi i teie nei te tereraa faufaa a te flau, e nehenehe
atu ra ia i te Hau ia haamauâ i ta'na moni no te haamaitairaa i te taatoaraa
o te mau taata farani, no reira hoi, ua ravehia te hoê faaueraa ia haamouroa-hia te mau parahiraa o te taata o tel faaea i te mau vahi iino, e ia
horoahia hoi te hoê mau tiâhapa maltai e au no te oraraa maitai no te
pae tino nei, no ratou.
E riro hoi teie nei opuaràa, ei horoaraa i te ohipa na te rahiraa tauatini
tauatini
taata.
e
Na nia i te faaueraa a de Chappedelaine, ua faataa ihora te Hau i te
hoê faataaraa e, ia hamanihia e 500.000 tane pahi hoo-taoâ.
No te mea, te tahito atura to tatou mau pahi, eita te pahi e maoro ua
ruau, ua naeâ anaêhia i te hoê pahi e 25 matahiti, tirara, ua tahito ia e
ua rohirohi roa. No reira mea maitai a`e i te hamani i te mau pahi api, mea
tere roa a`e ia, e mea iti hoi te haamauâraa.
Ua riro atoa hoi te reira ei tautururàa i te taata-rii no te pae ohipa, e
e riro atoa hoi te reira ei maitai no te mau aihuaraau farani taatoa e o
Oteania nei hoi.
E riro atoa hoi te reira ei haamaitairaa ia Tahiti nei, i te mau ino rahi
ta'na e faaruru nei no te rayai ore o te pahi o te haere mai na Tahiti
nei e te fenua Farani, mai te faahitihia aênei i roto i te Torea.
E mea tia roa ia tatou ia haamaitai ia tatou iho, na roto i to tatou maitiráas
ia de Chappedelaine, ei paruru no Tahiti tri.
1?
TOREA
Te Taviriraa matamua no te matahiti 1938, no te fenua net, no te
tautururaa i te faaafaroraa i te afata-moni no te Afata Faaapu.
tia faatiâhia teienei taviriraa, mai te au i te haamanaraa o te 7 no Tenuare 1937; e o tei faataahia e 6 aê taviriraa i te matahiti.
tia faataahia e 75.000 farane no te mau titeti tano, mai teie i muri nei te
huru, oia hoi: Hoê rê 20.000 farane. — Hoê rê 10.000 farane: — Hoê rê 5.000
farane. — E 9 rê 1.000 farane. E te tahi atu â mau ré huru nainai rü aê,
Te tiâturihia nei e, e na nia i te manuia rahi e te vitiviti o te riroraa o
te mau titeti i hoohia i te mau taviriraa i mua ra, e riro atoâ paha ia i te riro
oioi i te hoo o to teie taviriraa, mai te mea e mai te reira atoâ i teie mearaa,
e nehenehe ia, i te haapiripiri i te taime o te mau taviriraa, e te manaôhia
nei e e tavirihia teienei taviriraa matamua no teie matahiti i te mau mahana
matamua no te avaê Atete. No reira a faaoioi i te hoo i ta outou titeti i teie
ihoa tau na mahana.
Te hoohia nei taua mau titeti nei, i te mau vahi atoâ e afata na te Hau
to reira. Te hoo-atoâ-hia ra i te mau Motu o te Tuamotu. Te hoohia ra hoi
i nia i te mau pahi hoo-taoâ e haerehaere ra na te Tuamotu, o tei faatiâhia e te Hau no te hoo atu i taua mau titeti nei.
Te ite nei ia outou e, e o te taata atoâ e hinaaro ra i te hoo i te hoé titeti,
te vai ra, e nehenehe maitai i te hoo-mai, noa'tu e, e teihea oe -i te nohoraa,
e te mau ré maitatai mau hoi, o te ore-roa e nehenehe i te faaea-noa, eiaha
e -tamata i to oe na manuia. Ei haamanaô-noa-raa, te rê rahi no te taviriraa
matamua mau, e riro mau ia te reira i te hoê taata e noho ra i te Tuamotu:
ahiri oia i rave atu, aita ra, ua faahoihia-mai i Tahiti nei, mahere e atura. Na
reira hoi i te piti o te taviriraa, e titeti faahoihia-mai ia no te mataeinaa ra
o Papeari (Tahiti), e o tei hoohia i te taime hopea i Papeete nei, mahere atoâ
atura ia.,
Manaô noa na oe, e na tera moni iti e piti tara, ia manuia noa'tu, e nehenehe atura la, ia oe i te faatiâ i to oe hinaaro i te hoo i te hoé fare, a ore
i te fenua e piri mai i to oe, a ore hoi i te hoé poti, ore noa'tu te hoê o teie, te tahi
atu â ia mau hinaaro to oe, o tei ore roa ea i manuia aenei e tae roa mai i
taua mahana manuia no oe nei, i te titeti i hoohia-mai nei. No reira, a hoonoa hoê titeti na oe, o tei haere-mai i mua i to mata, eiaha roa e vaiiho ia
mahere atu, aita hoi i iteahia e o te titeti tano mau, teie e hoohia mai nei ia oe.
Haamanaô-noa na tatou i te tamaiti api nei, o Damas Hunter, e rave i te
ohipa i o Donald, e o tei manuia aenei i -te rê rahi mau, ua nehenehe maitai
ia;'na i te hamani i te hoê fare nehenenehe mau, o ta'na e manaô pinepine noa,
aita ra hoi e raveâ e oti ai, no te rava'i ore i te haaputu na nia i ta'na moni
ohipa, inaha, na nia ra i to'na manuia titeti taviriraa, ua roaâ ta'na i hinaaro.
Teie nei-manuia i topa i nia ia Damas Hunter, e nehenehe atoâ ia, i te topa
i - nia ia oe, eaha oia e ore ai. Ia ore ra hoi oe i te tamata i te rave i te hoê
titeti na oe, i tera piti tara iti, auanei paha ia oe e tatarahapa maoro noa ai.
TOREA
l3
TAIETF AATIMAONO
( Oiamaairaa
Tihota )
E to te fenua nei, haamana`o tatou i te tauturu maitai i
teie nei Taiete, na roto i te hoo-mai i ta ratou tihota.
E mea tiâ roa ia tatou ia na reira, no te mea, te tauturu:
ra teie nei Taiete i te taata no te fenua nei, mai te rave
i te hoê rahiraa taata rave ohipa e te faatupu hoi i te hoê
ohipa faahiahia i" to tatou ai 'a nei.
No reira ia hoo tatou i te tihota, e ani ihoa i te tihota
Atimaono; eiaha to te tahi fenua ê atu.
Avaava ovirihia "MARVELS"
Noa'tu e tei hea oe,• i Papeete e aore ra i te Mataeinaa, •
a ani noa'tu i te mau fare-toá i teie nei avaava ovirihia
" Marvels"; e te vahi faahiahia roa'tu ia puhipuhi oe e ô
mai te mau opuaraa maitatai i roto i to oe upuo e te mama:
hoi te hoo.
I te fenua Purutia
Ua riro te fenua Purutia ei hicoraa ino e ei vahavaharaa, e ma te mata'uhia
e to te ao atoa nei, na roto i ta'na ra mau peu. I te riroraa atu te Hau Oterita
ia'na, alta rea i maoro roa i muri iho, te hinaaro nei oia e faatupu atu i te
orurehau i te tahi atu mau Patireira.
No reira i te fenua Marite, ua itehia te hoê mau opuaraa ino, o tel opua.
hia i nia i te Hau Marite, rave rahi te mau feia ti'araa toroa teitei no roto i
te Nuu Moana no te Hau Purutia tei parihia i taua mau ohipa ra. Ua riro
hoi te reira ei faaaehuehuraa na roto i te fenua Marite taatoa. Na te reira hoi
i faatupu mai i te mana'o e faaatea-é-roa atu ia'na i te Hau Marite.
I te fenua Brésil ra, ua fatata roa ia te faatereraa Hau o te fenua i te taahurl, na roto i te orureraa Hau a te vetahi mau pae Purutia. Ua tapeahia
te Peretiteni no te Repupirita i roto i to'na Aorai parahiraa, aua'e na nun fact!,
hau maitetai e piti i tae mai i ora ai oia. Ua tapeâhia te mau feia o tei opua- ,
i taua ohipa ra, e ua faautu'ahia i te utu'a teiaha roa. Teie nei peu, tei rave- .
hia e te Purutia e to'na mau hoa no Brésil, na te reira e faatupu mai i te
mana'o au'ore i rotopu i te fenua Brésil e te Purutia.
O te Hau Purutia o tel riro ei mea puai hau'e a'e i nia i te fenua e i roto
i te reva, tamau-noa-a'e ra ea i te hamani i te mau ohipa no te tamai. Te
opua nei oia i teie nei, no te hamani i te hoê pahí tama'i e 35.000 tang. . .
T®REA
Te fetii Arii no Peretane
Ua pohe a'e nei te metua vahine o te arii vahine no Peretane, i roto i to'na
aorai parahiraa i Ecosse. Na teie nei poheraa i taupupu noa ai te tere no te
huiarii no Peretane i Farani, e ua haamata hoi te mau faaineineraa no te farii
hanahanai•aa atu ia ratou.
Na te Peretiteni iho no te Hau Repupirita Farani i mana'o e e haamaoro
rü i taua tere no ratou ra, noa'tu te rahiraa mirioni no te faufaa tei pau i
taua faaineineraa nei, e nehenehe â, ia tapiti faahouhia taua haamauaraa ra.
Ua mauruuru rahi roa te Hau Peretane ia tatou, no to tatou haamaororaa
i taua tere no ratou ra, na roto i te heva rahi ta tatou e faatura nei no te
metua vahine o to ratou ra arii vahine.
Avaava oviri
"PARROT"
(Hohoâ manu to nia i te puohu)
E avaava teie no te au mau ia puhipuhi. A ani noa i to outou mau onahootaoâ.
Teie atu â ia te mea faahiahia, mai te peu e, e taata manuia mau oe no te
iteahia ia oe, i roto i te hoê puohu, te hoê titeti o te roaâ mai ia oe:
1 pereoo uira Ford, te titeti no te 100 tara Marite, te titeti hoê tara Marite,
e aore ra te titeti e 5 puohu avaava.
I te iteraahia ihoa ia oe te hoê o taua mau titeti net, hapono oioi mai te
reira, ma te taupupu ore i te faretoa a MAN SANG FRERES et Cie. — Afata
rata N° 7, i Papeete nei.
Te manu-reva Farani
I te mahana matamua no te ava'e Me i mairi a'enei, i roto i te 100 ré no
te pae ohipa faatere manu-reva, e 60 ré tei roa mai i te farani.
Haamana`o e te mau taata atoa o te fenua nei, e ia
hinaaro mau outou i te mau tiaâ tennis paari mau e te
hoo mama, haere mai i te FARE HOORAA TIAA a
Të ra-vai ore te pahi no te haere i te fenua papaa.
Te ati nei to tatou fenua iti i te rayai ore i te faurao no te faautaraa
atu i ta tatou mau faufaa no te fenua nei, i te fenua papaa.
I te mau tere atoa no te mau pahi auahi no te Taiete Farani ( Compagnie des Messageries Maritimes 1 e faarue mai oia i nia i te uahu no
Papeete nei, hau atu i te 100 tane puha, na roto ïa i te maraa ore ia'na,
TOREA
15
e taua mau puha hoi tei ore e nehenehe ia'na ia rave ra, e faaaufauhia ia
te mau fatu puha, oia hoi te feia hootaoâ, i te hoê mau tute tJiaha roa.
E taua mau tute ra hoi, te ore roa e tia ia faaruêhia, i Ma ea ;a i te riau
feia
feia Ili faaapu te reia e faahoonahia'i. Ua numera matou, e pau te mau
ta
no
te
pene
e
horoâhia
nei,
faaapu e 75 farane i te tane hoê i nia i
20
oia
hoi
:
e
mai
te
puha
e
roaa
ratou puha. 1 Oteania nei, te itiraa no
tautini tape i te matahiti hoê, ia amuihia 1.500.000 farane te pauo te mau
feia faaapu i te mau matahiti atoa.
Ua papai ana'e te Tomite de Chappedelaine i te ' o ra a aat e no
mau vahi ra i to tatou paruru.
"Te Pia 1ORAI"
Te Pia Aorai, oia hoi te Pia alai mau: i ô tatou iho nei hoi te hamaniraahia. — Ua roa ïa i te mau faaitoito e au no te tino.
Te pia Aorai, o te mea ora mau. Ua hau to'na maitai i to te mau Pia
atoa e vai nei, e te hoo mâmâ hoi.
No to outou na oraras maitai, a faarahi i te inu i te " pia Aorai ", o tei
hamanihia e te Fare Pia o Tahiti; Emile MARTIN te fatu.
Te pahi faauta Vea
Mai te oreraa'tu â te pahi faauta yea ra o " Tooya " faaroo iho ra matou i te parau e, te hamanihia ra te hoê pahi api no te haere mai i ô tatou
nei no te, monoraa ia " Tooya ". A hia a`e nei rahiraa ava`e i teie nei, aita
roa a`e ea e faarooroo faahouhia nei te parau api no taua pahi ra, ei te reira
mau tau ra, te ati noa nei hoi ia to te Tuamotu i te pahi ore no te faauta
feretiraa mai i ta ratou puha i Papeete nei. Te mau pahi hootaoâ hoi o
te fenua nei, ua riro ana`e hoi ia i roto i te rima no te mau Tinito, e aore
ra, i roto i te rima no te tahi atu mau Taiete êê, te hoo mai hoi i te puha
a te mau taata rii no te mau fenua motu i nia i te pene raro roa.
E aita hoi te pene puha i aifaito i te haereraa o te taui, te vai noa
ra i nia i taua faito tahito ra, mai te au i nia te taui no te 15 farane i te tara
marite, i teie nei ua haere roa te topa no te tauiraa no te faranei raro, o
te riro hoi te reira ei ino rahi no te mau feia faaapu.
No reira mea titauhia, ia haamau-oioi-hia mai, te reni tereraa pahi faauta
yea, mai to te matamua a`enei.
Ua ite papu maltai atoa matou e, le imi nei to tatou Tavana Rahi
mau ravea atoa ia haamau-oioi-hia mai, taua reni tereraa pahi ra. Mea tia
i
roa atoa i te mau taata maiti ía de Chappedelaine i te faaite atu ia'na
papu
roa
ia
matou
e,
e
fariihia
ta
outou
aniraa
e
te
Faato ratou ati, mea
tere-Hau no te paeau Pahi-Hootaoâ, ia tae atu taua aniraa na outou ra
ia'na ra, ia ite oia i te fifi rahi no te fenua iti ta'na e paru - ne~ ir o . i
te A,poora : a no te mau fenua Aihuaraau.
TOREA
16
Na nia i te aniraa a te Tavana Rahi i te Taiete pahi Farani i Paris, ua
faatia mai oia e ia tapae te mau pahi, e haere mai nei i teie mau pae,
i te fenua Matuita, i to'na ra mau tere na Farani mai.
Te Pape bs GAZOR"
Te "Gazor" e rito Ia o tei iritihia mai no roto mai i te mau huru maa tupu
atoa o te fenua nei, o tei anoihia i te tihota, te pape e te gaz. Te hoê teie
pape o tei hau atu i te maitai no outou e to te Tuamotu na, no te haamaharaa i to outou hiaai maa tahiti, aita hoê topata ava taero i anoihia i roto i
teie nei pape GAZOR. E hoohia te GAZOR e 30 farane i te tatini hoê, e 6 farane i te hoo mohina, ia faahoi-mai outou i te mau mohina, e faahoi faahouhia'tu te na moni e 6 farane no te tatini mohina pau.
A tamata e homa i te inu i teie nei pape "GAZOR ", tena i nia i te mau
pahi hootaoa atoa, e aita râ, poroi-roa-mai i Papeete nei, i te piha-ohiparaa
a te Torea. Ia tamata outou, eita e fiu faahou.
I Orafara
I te 12 no Tiurai nei, ua tomohia i te oire ra o Orofara i raro a'e i te Peretiteniraa a te Tavana Rabi, te haamauraa no te mori-uira i roto i taua oire
ra, e nehenehe atu ra i te mau pohe ma`i no Orofara ia parau e, te turamahia ra ratou i teie nei e te maramarama rabi o te mori-uira:
" Na roto hoi i taua oroa ra, ua faatupu ia te taiete no te mau Vahine no te
Tatauro U teute i te hoê oroa iti no te tautururaa atu ia ratou, ua operehia
atu hoi na ratou te faraoa monamona e te pape toêtoê.
Teie nei Taiete ta te mau Vahine Farani no te Tatauro Uteute i faatupu, o
te hoê ia ohipa maitai rahi, te mau moni o tei roa'a mai i teie nei Taiete ra
na roto i ta'na ra mau titauraa e o tei haaputuhia e ana, e rave oia i te rahiraa o te
reira, no te tautururaa i te mau pohe ma'i e te mau taata putaputa no te tama'i
rahi i oti a'enei, te mau vahine hoi i roto i taua Taiete ra, te rave itoito ra
ia ratou i teie nei ohipa, ma te taime ore, te faarue ra ratou i ta ratou ohipa
no te hopoi haereraa i te tauturu na te mau pohe ma'i, e no te haereraa hoi
e hi'o i taua mau pohe ma'i ra i to ratou iho mau fare, e aore ra i te mau
vahi o tei faaitehia mai ia ratou e, e pohe ma'i to reira.
Te mau tauturu atoa e horoahia mai na roto i te moni, e aore ra na roto i te
tao'a e farii poupouhia atu te reira e Mr II. Grand, Peretiteni no te mau Vahine
no te Tatauro Uteate no Papeete nei.
Fare Ratio Oteania
( RADIO-SALON OCEANIEN )
Baldwin BIMBRIDGE
RATIO PHÏLCO — PIRI — MORI no te RATIO.
MATINI MORI DIRA "DELCO":
;alfafa hantaniraa pape toefoe: na te mori arahu e faatere:
Ravea api na "FRIGELUX". — Papai noa mai, no te moni hoo.
LuPRIMERIF ET.IE F. JUVENT1N --- RUE DU COMMANDANT DESTREMAD.
Fait partie de Torea