TOREA_N_014_1938_Tiunu.pdf
- Texte
-
1VIATAHITI PITI
TIUNU 1938
TOR
1100 I TE MATAHITI HOÊ: E MAHA TARA — E
2 FARANE I TE VEA HOP.
FRANÇOIS HERVÉ, Directeur-Gérant
Te tereraa o te mau Patireia o te Ao nei
Te mau parau apt o tei tae mai i te ava`e i mairi aenei, e mau
parau maitetai ana`e ia. Ua ore te mau parau opuaraa no te tama`i.
E nehenehe ia outou e te mau huitaata no te pae moana patitifa
ia tiaturi i teie nei e, ua topa te hau.
I te fenua Purutia:
Teie nei Patireia o tei mahanahana e o toi tiaturi i nia i te
mau oreroraa parau maitetai a to ratou ra taata rahi faatere o
Hitler e i ta te mau faaterehau, aita atura e hopearaa no to ratou
ra tiaturiraa i nia i taua mau parau anaanatae rahi ra. I roto i
taua mau parau na'na ra te faahiti ra ia oia e, e riro mai ei Hau
Purutia te mau tuhaa fenua atoa o tei puhapahia e te mau huitaata
o tei parau ana`e i to'na ra reo, e e riro faahou mai â hoi i te
Hau Purutia te mau fenua o lei faaterehia e ana i mua ra e Ma
atoa te mau fenua ua pu te mau huitaata purutia i refira e tae
noa atu i te mau fenua rií aihuaraau ra.
Aita ea teie nei Hau, mai mua mai â e tae roa mai i teie nei,
i faatura aenei e aore ra i auraro aenei i te mau vahi i faaotihia e ana ra i roto i ta'na mau polititaraa i mua ï te mau Hau
êê ra. O ta'na noa ea ia mau peu e rave noa nei e tae roa mai
ä i teie nei mahana. Na roto i te tamau noa i te hamani í te
mau moihaa tama`i, e na roto hoi i te mau arueraa e rave rabi
ra, aita atu ra e taia faahouraa o roto i taua mau huitaata ra,
hoê noa iho ta ratou e tiaturi nei i teie nei, maori ra ia o te
hopearaa no te vahi ta ratou e titau nei, ua ríro hoi ratou i teie
nei ei mea taia rahi na te mau Hau rii tapiri atu ia'na ra.
Inaha i teie nei ua rahi roa atu â to Peretane e to Farani piri
autahoêraa. Ua faaite te Hau Polone ia Hitler e, mai te peu
2
TOR)JA
e, e tupu noa'tu â te hoê tama`i ra, e tuu oia i to'na nuu i te
paeau no Farani e o Peretane.
Te Hau Rumania o tei tiaturi mite i nia i te Hau Purutia, te
otohetohe ra í teíe nei, te tarafa tia mai ra i te paeau o Farani
ma raua o Peretane.
Noa'tu â te mau parau maitetai e te navenave rahi a Hitler,
aita oia e papu maitai ra e, eaha ra te mana`o o Italia 1 teie nei
mahana.
Na roto f te patoi puairaa atu a te Hau Teheto ma te tuutuu
ore, i otohetohe ai o Hitler i muri, o tei opua i muri a`e i to'na
manuiaraa i te haru mai i te fenua Oterita, e haru atoa mai i
talla fenua ra.
Aita ea te mau tiarepuraa no te tama`i i taaê roa'tu, te imihia
nei ra te mau ravea atoa no te faatupuraa í te hau. Ia riro ra
te mau moihaa tama`í rahi a te Hau Farani, e faaineine noa a`e
ra, mai te reira hoi ta Peretane e ta Marite ei hi`oraa e ei feruri
raa na Hitler.
A puhipuhi alia i te Avaava
"NATIONALE"
Te avaava ovin o tei hau i te maitai e le hoo-mama, o te hoohia
i Papeete nei 1 fr. 10 i te puohu hoê, ía rave oe hoê afata ( 20 puohu
i roto ) tei roto te hoê mau taoa rii haamauruurtt : tipi ofati e
aore ra e tahere arapoa poepoe.
I te fenua Teheto:
E fenua faufaa rabi teie nei fenua na roto i ta'na ra mau ôraa
repo faufaa rahi, ta'na mau fare rarahi raveraa ohipa e ta'na mau
faaapuraa o tei riro ei nounouraa na Purutia. Te puhapa nei i
teie nei, i roto i taua Hau ra e piti mirioni taata purutia mau.
Ua riro te tau no te ohipa maitiraa i reira ei tau peapea rahi,
no te mea ua hinaaro te mau taata purutia e te mau piri purutia
f te faatere noa ia ratou iho, mai ta ratou e hinaaro, mai te haapa`o ore atu i te ture fenua e o tei hinaaro atoa hoi e pee atu
i te flau purutia.
Na roto i te hi`oraa o te Hau purutia i taua mau huru ra, ua
farii atu oia i to ratou atoa ra mau hinaaro, e ua horo`a atu ra
TÓRÉA
i te rima no taua mau piri purutia ra i te moni, te mau moihae
tama`i e oia atoa i/ to'na ra mau mana`o e to'na ra mau hinaaro.
Ua farii maitai-roa-hia hoi taua mana`o no ratou ra e te flau
Purutia, e ua horo`a atu na taua mau piri purutia ra i te moni,
te moihaa tama`i, e oia atoa i to'na ra mau hinaaro e to'na ra
mau mana`o.
Ua maiti te Hau Teheto 150.000 faehau api, ma te faahua parau
e, i maitihia teie nei mau taata, maori ra ia e, no te tapearaa
te hau i roto i te mau taime maitiraa. Ia amuihia teie nei mau
faehau apt i te mau faehau tahito ra, e nehenehe 'fa ia ratou ia
tapea e ia fáahau i te mau huru peapea atoa e tupu ra. A vai taaê
noa'tu ai ra te tahi mau mane() rti i roto i te taata, aita roa hoe'
a`e peapea í tupu noa a`e. Ua faatae te mau feia mana t te hoê
faaueraa ia faahoihia mai te mau nuu fenua i muri e te otia no
maûrereraa o te pahi reva i nia i te 10 kilometera te atearaa
i te otia fenua.
Ua faaite atoa atu hoi ratou i te mau huitaata purutia e, e fariihia ta ratou mau aniraa.
Te arato net te mono o te Hau Farani e te mono o te Hau Peretane ï te Hau Teheto i nia i te mana`o no te maru e te auraro.
I roto i te oire rahi no te fenua purutia ra, te faaite ra ia te
Peretane e, eita oia e hi`o inata noa, mai te peu i faatoro noa'tu
o purutia i to'na rima i nia i teie nei Hau Teheto, o Farani ra te
faaite papu atura ia e, eita atoa oia e vai iho noa i te reira, no te
mea e te vai nei hoê parau faaau o tei faaotihia i rotopu ia'na e
taua Hau Teheto ra.
Te Pape "GAZOR"
Te "Gazor" e Tito la o tel iritihìa mai no roto mai i te mau huru maa tupu
atoa o te fenua nei, o tei anoihia i te tihota, te pape e te gaz. Te hoê teie
pape o tei hau atu i te maitai no outou e to te Tuarnotu na, no te haamaharaa i to outou hiaai maa tahiti, aita hoê topata ava taero i anoihia i roto i
teie nei pape GAZOR. E hoohia te GAZOR e 30 farane i te tatini hoê, e 6 farane i te hoo mohina, ia faahoi-mai outou i te mau mohina, e faahoi faahouhia'tu te na moni e 6 farane no te tatini mohina pau.
A tamata e homa i te inu i teie nei pape "GAZOR ", tena i nia i te mau
pahi hootaoa atoa, e aita râ, poroi-roa-mai i Papeete nei, i te piha-ohiparaa
a te Torea. Ia tamata outou, eita e fiu faahou.
I te fenua Polone:
Teie nei fenua o Polone, ua titi ê ana oia e ua riro mai hoi te
tahi mau huiraatira i to'na, inaha 150 aenei matahiti i teie nei i
TOREA
roto i te Hau purutia te tahi pae, i te Hau Rutia te tahi pae e
i te Oterita hoi te tahi pae. Na te tama`i rahi i
oti aenei, i faariro
fàahou ia ratou ei Hau taaê. Ua ite hoi ratou e fenua faufaa rahi
to ratou o tel hiaai rahihia e te Hau purutia, e te
puhapa atoa
nei hoi i nia iho i to ratou ra fenua te tahi pae huitaata purutia
o ta Hitler hoi i parau na roto i
ta'na mau opuaraa e haru atoa
oia i teie nei Hau. E fenua faehau puai e te
itoito rabi teie nei
fenua, e mea rayai atoa hoi teie nei Hau i te
moihaa no te tama`i.
Te pereoo taafaahi e te pereoo uira "PEUGEOT"
Te pereoo taataahi " Peugeot ", o te mau pereoo Ia o tei
•i te mau pereoo farani atoa. Ia hoo outou i te pereoo " hau a`e i te maitai
reira i te vairaa e a tau noa'tu. Ia hoo râ outou i te mau Peugeot ", e tia te
pereoo hoo mama,
e moni hue Ia ta outou, eita ròa e maoro ua Mo, e au atura
la i te hoê maa
tapit rahi auri faufaa-ore.
Te pereoo uira " Peugeot ", tei te fenua farani Ia te hamaniraa-hia, te
hoê teie mau pereoo o tei hau i te maitai e te tano maitai hoi
to outou
na mau fenua rii ei faauta horopatete e aore ra ei faauta puha. Iano
hoo
outou
i te pereoo uira (Camionnette) "Peugeot",
e mauruuru maitai outou i te
reira haamauaraa moni, no to'na paari e te iti hoi o to'na mau haamauaraa.
A poroi ana`e mai i to outou mau pereoo taataahi e to
outou mau
pereoo uira ( camionnettes ) i Papeete nei ia Mr René Solari, mono
i te fare
"Peugeot" e aore ra i te Piha ohiparaa a te "TORÉA" i Papeete nei.
I te fenua Rumania:
-
E mau ôraa mori arahu faufaa rahi roa
to teie nei fenua e te faufaa
rahi hoi o ta'na ra mau faaapu titona. Ua tupu hoi
te manuiaraa i taua
fenua ra te mau opuaraa a te purutia, e ua tupu hoi
i reira te hoê pupu
taata o tei parauhia e "gardes de fer" (faehau auri) teie
ta ratou mau ohipa
e rave, maori ra ïa e o te faaino i te faatereraa
Hau o taua fenua ra e ma
te opúa e tiahi ê atu i te aril e a faariro atoa atu
ai i taua Hau ra ei
Hau tapiri i te purutia. Aita râ i manuiahia te
raveraa a taua pupu ra, inaha
ua roaa oioi noa mai ra i roto i te rima o te aril te
mau feia mana faatere,
e ua haamouhia ihora ratou, ravehia te mau raatira rarahi faatere tapeahia,
haavahia e faautuahia i te utua tapea auri. Aua`e noa iho e, ua
ara oioi
noa te arii Rumania i te mau peapea rahi ta te
purutia e rave ra no to'na
patireia,
I te fenua Italia:
Ua manuia maitai roa o Italia i roto i
ta'na tama`i e te Etiopia, ua ati
ra oia i teie nei i te ad veve e te
hinaaro nei hoi oia i te hoê paturu
etaeta maitai no te tururaa i te mau re'
o tei roaa mai ia'na ra. I te tau no
taua tama`i na'na ra, ua hi`o ino o Farani raua o Peretane ia'na, no te mau
TOREA
5
i
peu ta'na i rave ra, ua riro oia mai te hoê mea avaava i mua i teie ne
tau na patireia e no te riri o Italia ua piri tia atu ra oia i te pae purutia.
Te hinaaro nei ola e tuu i to'na arii ei Emepera no Etiopia, te hinaaro nei
ra oia ia Farani raua o Peretane ia tauturu atu ia'na i te pae no te moni
e no te pae taihaa.
Ua riro ra ei mea fifi rahi no te Hau Italia, te riroraa te Hau Oterita i
te purutia. No te mea te vai ra i reira te tahi mau tereraa faufaa i ta'na,
e o ta'na hoi tiaturiraa ei maitai no'na.
Te araara ra te mata o Mussolini i teie nei, e te ite ra oia i te fifi rahi
no to'na patireia, mai te peu e, e tupu noa'tu â te hoê tama`i rahi e a riro
atu ai te rê i te purutia. A vai taaê noa atu ai to raua autahoê, te haamata
rü ra i te au-ore i teie nei.
Te imi nei o italia i te mau ravea atoa ia piri faahou mai oia i pihai
iho ia Peretane raua o Farani.
Te mana`ohia nei e, mai te peu i faatupu noa atu â o purutia i te hoê
tama`i, mea papu roa o Italia i te rave i te peu mai tei tupu aenei i te matahiti
1914, a vai iho noa atu ai ia purutia o'na ana`e iho i to'na pae, e a faaitoito
noa atu ai oia i te imi i te ora no'na.
I roto i te ratio no te 13 no Tiunu nei, o te haapapuraa mai ia, ia tatòu
i te ati rahi tei tupu i nia i te mau taata italia i to' ratou puhaparaa i
te fenua Etiopia. i nia i te 196.000 taata rave ohipa tel afaihia atu i te
fenua Etiopia 158.000 tei faahoi faahouhia i Itatia, 1.600 tei pohe roa e
te tahi pae ra ua tamata ia i te faaea faahou. To ratou parahiraa i nia i
taua ferma Etiopia ra, mea parahi ta pupu ana`e ia ratou i te vahi hoê, te
taata e taaê atu i te vahi atea ra, e haruhia ia e taparahi pohe-roa-hia e
te Etiopia. E mau vahi ma`i roa te tahi mau vahi o taua fenua ra, te mau
Italia o tel puhapa atu na reira, eita e maoro ua pohe, no te mea te vai
nei te hoê ma`i fiva ino roa i taua fenua ra, area i te mau taata fenua iho
ra eita ia ratou e peapea-hia, no te mea e, ua mara noa ratou i taua fiva ra•
Te faaíte-atoa-hia mai ra hoi e, e pau rahi to te afata faufaa a te italia
na roto i teie nei tama`i. Ta'na faufaa toe e vai ra i roto i ta'na afata faaherehere maori ra ia e, e 4 miria moni piru italia. Te faaite atoa mai ra hoi
te parau ratio e, e riro te reira ei mea fifi no'na.
O te taime au maitai teie no faranì raua o peretane no te iriti mai ia'na
mai roto mai ia purutia, na roto i te tautururaa atu ia'na i te tauturu no
te paeau moni e no te haamaitai faahouraa hoi ia'na, ma te titan atoa atu
râ ia'na i te tahi mau parururaa papu maitai.
I te fenua Rutia:
Te faaea noa a ê ra te ferma Rutia, alta roa a ê e papuraa eaha ra to'na
mana`o. Te haere noa ra te faatereraa a Staline i te puairaa. Mai te au
6
TOREA
hoi i te mau faataaraa taaê a te ture o
taua fenua ra, te haamou-noa-hia
ra te mau taata o te faahape i ta'na mau
faatereraa, na roto i te faautuaraa
ia ratou i te situa pohe, na roto i te pariraa i te tahi
mau hapa taaê.
Te imi nei o Staline i te mau ravea atoa eiaha
ia tupu faahou te tama'i.
E riro ta'na faatereraa ei mea maitai e
te puai rahi, mai te peu e, e iriti oia
i te mau moihaa tama'i mai roto mai i te rima
no to'na mau huitaata. No
te mea i roto i te hoê tama'i papaa, ei
moihaa tama'i ihoa ta te taata e maitai
ai. Eaha ia te ohipa e tupu i reira?
Aita paha ia o Staline, te upoo faàtere o
te Hau Rutia e feruri ra i te
mau faanahonahoraa a Hitler, ua papai o
Hitler i roto i ta'na mau faataaraa
e, e haru mai oia i te fenua Rutia, e
haere hoi oia e puhapa na roto i
te mau tuhaa fenua faufaa rahi no
Rutia. Te imi ra o Staline i te vahi â,
e maeâ ia'na no te faaoreraa, eiaha te tama`i
ia tupu faahou i nia i to'na
fenua, mea au a'e na'na ia
tupu te tamati i rotopu i te purutia e te farani
eiaha ra i nia i to'na fenua. E faaea hau noa ia
o'na i to'na fenua no na
matahiti e rave rahi, ma te peapea ore.
I roto I te fare hooraa raau a
L P1 E R B I E R,
I
PAPEETE NEI,
e roaa ai ia outou te mau huru raau atoa ta outou e hinaaro,
no te mau huru ma'à atoa.
I reíra hoi, e roaa mai ai ía outou te
mau raau maitai rahí ra, e:
"RAAMAEROPARAI" raau hinu parai no te mal
maero. Raau
o tei hau i te maitai no te mau huru
ma's atoa no te iri, mai
te ma`i una, te mal harorai, e te mau
huru ma `s maero atoa.
"RAAMAEROPAPE" raau pape no te mal maero. Raau o tei
hau atoa i te maitai no te mau
huru ma`s atoa no te iri, te mal
una, te mal harorai e te ta hi atu â mau
huru ma`i maero. Eita
hoi Ceie nei raau e tafetafeta i nia i te ahu
mai te raau RAAMAEROPARAI ra te huru.
I te fenua Peretane:
Ua vai ineine noa o Peretane no te mahana e tupu noa atu ai te hoê tama'i
rahi, mai tei oti ihoa i roto i
ta raua parau faaau, o Farani, ia tupu noa'tu
te hoe' tama`i e tauturu ihoa o'na ia Farani.
TOREA
Te tere noa ra te mau fare raveraa ohipa i te po e te ao, no te faaineineraa i te mau moihaa puai taaê no te tama`i, noa atu â te reira, te hoo
mai nei ia oia i te mau pahi-reva no te fenua Marite.
Ua tuu aenei o Peretane i to'na rima i raro a`e i te hoê parau faaau i
faaotihia i rotopu ia'na e o Italia no te faahoa faahouraa ia raua, no te
mea hoi, taua hoa no raua ra, ua motu aenei na roto i te tama`i a te Etiopia.
Na roto i taua hoa faahouraa ra, ua iriti ia o italia i to'na mau faehau i
Lybie, fenua aihuaraau no Afirita, tapiri i te fenua Tunisia e i te fenua
Aiphiti, mai te faatiâma atoa ra o Peretane i ta'na tama`i no te fenua Etiopia.
Ia tii atoa hoi o italia e iriti i to'na mau faehau e tama`i ra i roto i te
tama`i Paniora e tia ai.
- Te
Pia AO RA i"
Te pia Aoral, oia hoi te Pia apt mau: ï ô tatou iho nei hoi te hamaniraahia. — Ua î roe Ta i te mau faaitoito e au no te tino.
Te pia Aorai, o te mea ora mau. Ua hau to'na maitai i to te mau Pia
atoa e v,^i nei, e te hoo mámâ hoi.
No to out- ou na oraraa maitai, a faarahi i te inu i te " pia Aorai ", o
hamanihia e te Fare Pia o Tahiti; Emile MARTIN te fatu.
I te fenua Tinito:
Te haere noa ra te tama`i i te fenua Tinito, e te tamau noa ra hoi te
Tapone i te haere i mua. Teie ra te vahi e maere-rahi-hia nei, o te mea
e, te mau oire atoa e roaa mai i te Tapone e haamau ia o'na i te hoê
faatereraa Hau i reira, ma te turuhia mai e te mau Tinito iho, i raro a`e
ra i ta ratou hiôpoâraa. Te vai nei â te rahiraa no te nuu faehau o Chang
Kai Sek e te vai nei â hoi ta'na mau moihaa tama`i. Te haere atoa nei te
mau nuu faehau vahine e te mau potii api e aro ma te itoito rahi no te
turairaa atu i te enemi. Noa'tu â ra te reira te tamau noa ra ea te Tapone
i te haere i mua, e te haamata nei hoi ratou i teie nei i te faau atu i te
pae Apatoa no te fenua Tinito, ua huri atu te Tapone i to'na mau nuu
faehau na te reira pae e te tupita noa ra hoi to ratou mau pahi reva i te
mau oire, e hia rahiraa taata e pohe ra i te mau mahana atoa.
Te parau atoa hia ra hoi e, eita roa o Chang Kai Sek e vi noa a`e, e
aro oia e tae noa'tu i te mouraa o te nuu Tapone.
To tatou Tonitara rahi i te fenua Tokio, ua reva aenei ia oia i te
Tinito, no te haere e hi`opoa haere i to tatou mau tuhaa fenua e ta tat
mau faufaa e vai ra i reira, e no te faanahonahoraa atu hoi i te par
no taua mau faufaa ra e te oraraa no to tatou ra mau taata e parahi mai
ra i reira.2
10
TOREA
mau á to oe, âtaâta noa tura taua taata nei, faateoteo maira ia'na
iho i mua i te mimi, ma te feruri ore o'na e, e paari rahi to te
mimi, e mau parau faahema ana`e tera ia'na, e ia hope roa taua
mau parau faaanaanatae a te mimi ra i nia I taua taata nei,
inaha ua parau faahou atu te mimi e:
To oe na mana rahi o tei faariro ia oe, mat te manu taehae
rabi ra e Riona, o tei au atoa i to oe na huru, no te mea hoi
e, e taata riaria-atoa-hia oe. Te hinaaro nei au i te ite e, eatra,
e nehenehe atoa anei ta oe ia faariro ia oe, mai te hoê lore iti
fanaua te huru. Te mana`o nei au e, eita paha e nehenehe.
Pahono atu nei te taata tahutahu e, to oe ia mana`o, .eita e
nehenehe. I taua taime ihora, inaha na riro atar ra taua taata
nei mai te hoê lore iti nainai roa.
I reira ihora hoi te mimi te apuraa atu i nia iho i tole nei lore
iti nainai e na amu ihora.
Inaha ua pohe te taata tahutahu.
E i taue teime atoa ra te tae mai nei te pereoo o te arìi i mn
Fait partie de Torea