VEA MAOHI_N_017_1941_TETEPA.pdf
- Texte
-
M a Tahiti H . — N* 17 .
K E P U l'IR IT A
T IA M A
FABANI
T e t e p a 1941 .
R A A — A I F A IT O R A A — A U T A E A E R A A .
TE VEA MAOHI
21ratai nu tr 2lrtoanotupu ttu te mau lîaapao i*aa tarant i ©teania
N E N E I H IA I TE M AU A V A ’ E A TO A
TË HOO : Hoê matahiti : 10 farane — Te Yea hoê. : 1 (arane.
M a tah iti 1941.
Y e a la a ti i te V e a a te H an n o te m a o H a a p a ‘ o raa F a ra n i i O te a n ia .
T etepa
N» 1.7
Mau fa a u e r a a m a n a a te Hau
FAAUE RAA n» 6 , no te 25 no mati 1941.
O, vau, raatira i te mau Farani Tiama, te faaue nei, i tei
mûri nei :
Irava 1. — Ua faa faufaa. ore roa hia te mau f, anuu raa i
rave hia noa’tu eaha te huru i te mau tarahu raa i te mau fare.
Mar teie te huru : o te tarahu raa i faaoti hia i te 6 no me 1940
anae o te mea tia. Eita roa e faatia hia te mau fanuu raa i
rave hia imuri ae i te reira ra mahana noa’tu e e faaau raa
na rapae noa.
Irava 2. — Te tarahu raa i te mau l'are e aore ra i te hoe
mau piha, ua tuu hia ia i raro ae i te faaau raa no te ture no
te 8 no atete 1935, ia faanuu noa hia’tu i nia’e i te raera i nia
i te tara ra e nehenehe noa ia ia faa faufaa ore hia.
Irava 3. — Area te mau tarahu raa e tupu noa’ tu i te tahi
taiine aore a i faataa hia e te hoe faaue raa ra ia faatae
hia ia i rolo i te piha toroa a te hau no te faataa raa i te mau
tarahu e au, mai teie te huru :
1°/ Mai te peu e aita roa ea i tarahu hia teie nei fare e aore
ra teie nei piha, e faatae atu te fatu fare i te piha toroa a te
hau i faau hia no taua ohipa ra i te moni ta’na i manao e e
horoa tarahu i ta na fare ra e aore ra taua piha ra.
2° Mai te peu e ua tarahu hia’enei a teie nei fare e aore ra
teie
faatae atoa ia oia i ta’na aniraa no te faanuu
raidf roto i te rima o te feia i faataa hia no taua tuhaa ra.
roto i na valii e piti i faahiti hia i nia nei, eita roa’tu e tia
Te fatu fare ia titau noa’tu i te hoe tufaa moni tarahu, mai
i peu e aita i oti i te faataa hia e te Tomite no taua ohipa ra.
E faaoti teie nei Tomite i ta’na ra ohipa i mûri ae a hiopoa
rnaite ai oiai te mau parau atoa i tae atu i mua i to’na ra aro
no taua ohipa ra. E iri atoa teie nei mau faataa raa i te mau
taata tarahu fare o tei opua i te tarahu faahou atu i te vetahi
atu taata. E faautua hia hoi te mau taata’ toa, oia tei tarahu
atu e tei tarahu mai, mai te peu e aita raton i haapao i teie
nei mau faatata ra, na te irava 7 no tei nei faaue raa e faaite
mai i te utua no te reira ra ohipa.
Irava 4. — Te mau fare i tarahu hia no te hoe ohipa hoo
taoa, amui atoa hia’i te puhapa raa ra, te titau hia nei ia te
$
\
/
fatu fare ia faataa i te reira i roto i na avae e piti i mûri ae i
te pia raa hia teie nei faaue raa. la faataa maitai oia i te rahi
raa tarahu e au no te tufaa no te vahi puhapa raa e te tufaa
no te tahi atu ohipa. Tei te Tomite ra ia e haapao i teie nei
tufaa te tia e te faaoti i taua faaite raa ra.
Irava 5. — Ei ani raa e tia’i no te mau faanuu raa’toa i te
tarahu raa i te fare ia faatae hia te reira i te Tomite i haapao
hia no taua tufaa ra, e o tei haamau hia i mûri nei.
Irava 6. — Tei ia’na te faatumu i te mau ani raa’ toa e te
imi haere raa hoi i te mau m ea’ toa e haamaramarama raa
ia’na.
t
E tia’ toa i teie nei Tomite i te haamana i te mau taui raa i
tupu haeçe mai te 6 no me 1940 e tae atu i te mahana matamua no setepa 1939.
Irava 7. — la tamata noa’tu te hoe fatu fare i te faanuu
huna n«a i te tarahu o to’na ra fare, noa’tu ai ia ua tia i te
taata i tarahu mai, e faautua hia oia e ono mahana e aore
ra e piti avae utua tapea e mai te hanere farane e tae atu i te
sauatini farane utua moni, taa e noa’ tu ai te mau titau raa a
te taata tarahu fare i te mau moni i titau hape noa hia oia
e te mau taime ta’na i manao e e titau. la lapiti noa’tu te na
reira raa te fatu fare nei, e faautua papu mau hia ia te utua
tapea.
Irava 8. — la hinaaro noa’tu te hoe fatu fare i te tapea mai
i to’na ra utuafare, ia faatae ia oia i te hoe faatia raa a te
fare haava raa e toru avae na mua'e a tiavaru atu ai oia i te
taata tarahu fare nei.
la faataa hia te tumu i hinaaro ai te fatu fare i te tapea i
to’na ra fare i nia i te parau titau raa e tia’i.
Area ra. ia taa noa’ tu e eere no te hoe maitai i tapea’i te
fatu fare nei no roto noa ra i te hoe peapea e aore ra te hoe
tahoo raa i to’na ra taata tarahu, te faataa maitai hia nei na
roto i teie nei faaue raa e e nehenehe roa i te mau haava i te
patoi i te reira E iri atoa hoi i nia i te fatu fare nei te utua i
faahiti hia i te irava 7 i nia nei.
E mai te peu noa’tu e i mûri ae a itea hia’i teie nei ohipa
hape, e faautua hia ia te fatu fare i te utua moni ra e pae
hanere e aore ra e pae tauatini farane e e faautua atoa hia
hoi oia i te hoe tufaa moni na te taata i tarahu mai eiaha i ra
ro iho i te hoe matahiti e eiaha’toa i nia’tu i te pae matahiti.
E nehenehe atoa hoi i te taata tarahu nei ia titau e e hoi faa
hou oia i roto i taua fare ra, eita’ tura ra ia e nehenehe ia ’na
T
T etepa 1941
TE VEA MAOHI
104
ia titau i te taime i faahiti liia i nia nei. Eita'toa e iri mai te
mau faaautua raa i faahiti hia i nia nei mai te peu e e ohipa
nehenehe ore i te tapea tei tupu mai.
Irava 9. — la faaapi hia e tia’i te mau tiahi raa i rave hia
e te mau fatu lare i mua’ e i teie nei mau faataa raa e ia faaafaro hia te reira i mua i te aro o te ture.
Irava. 10. — Teie te mau mero no te Tomite i faataa hia
no taua ohipa ra :
Hoe Haava (maiti hia e te Auvaha Ture)
Peretiteni ;
Te raatira purumu o te hau oire o Nou
Mero ;
méa
Hoe mero maiti hia e te Tavana Rahi (no
roto i te mau fatu fare)
Hoe mero maiti hia e te Tavana Rahi (no
roto i te mau taata tarahu fare)
—
Hoe Rave Ohipa na te Hau
—
Irava 11. — Ua faaaano hia te ture no te mahana matamua
no tiurai 1939 o tei faatia i te hoe mau faataime raa i te aufau raa i to ratou ra moni fare i te mau faehau e tei haamana
hia i te 26 no Titema 1939, ua faatae atoa hia ia te reira ra
faataa raa i te mau faehau i faao i roto i te mau nuu faehau
farani vi ore.
Ua faatae atoa hia teie nei mau faaue raa i te mau fetii o
te mau faehau volontaires.
Irava 12. — Aita teie nei mau faataa raa e iri i nia i te
mau fare toa.
Ua faaore roa hia te mau faataa raa i rave hia e o tei ore i
tano i teie nei mau faaue raa api.
Papai hia i Nouméa, i te 25 no mati 1941.
H. SAUTOT*
FAAUE RAA r>° 315 e., no te 30 no atete 1941.
Irava 1. — Ua haapae hia Louis Tarahu, piritati«mutoi i
to’ na ra toroa mai teie atu mahana.
Irava 2. — E haamana hia e e faatae hia teie nei faaue raa \ i
i te mau vahi atoa e au ai ra.
FAAUE RAA n° 326 c, no te 2 no setepa 1941.
Irava 1. — Ua faahoi faahou hia te taata ra o Gabriel Ducasse, Raatira ohipa no te fare rata na mua’e i te hope raa
o te taime i faaau hia no to’na ra faafaea raa, oia hoi i te 30
no setepa 1941.
E hoi faahou oia i roto i to’na piha toroa i te 8 no setepa
1941.
_____________
Irava 3. — 10.000 farane tino moni i tuu hia i roto i te rima
0 teie nei Tomite, ei aufau raa i te mau animara ta ratou e
tupai noa’tu.
Irava 4. — E haamana hia e e faatae hia teie nei îaaue raa
1 te mau vahi atoa e au ai ra.
' FAAUE RAA n° n° 339 c., no te 5 no setepa 1941.
Irava 1. — Ua faatae hia te hoe faaino i te rave ohipa o te
hau ra o Renard no to’na ra faarue noa raa i to na ra piha
toroa mai te faatia ore hia.
FAAUE RAA n» 341 c.. no te 5 no setepa 1941.
Irava 1. — Ua faatupu hia’ enei te hoe Tomite no te farii
raa’tu i te raatira tapao pae Thierry d Argenlieu, 1omitéra
Rahi no te mau fenua farani tiama i Patitifa. Teie te mau
mero o taua Tomite ra :
Douoet, Raatira tapao toru o te aua faehau, Peretiteni ;
L. Brault, Tavana Oire,
Mero ;
Lagarde Georges,
Guy, Raatira tapao boe o te aua faehau,
—
Demay, To mitera Mutoi,
Alfonsi, Raatira Purtimu,
—
Jacob, Raatira Ava,
E putuputu teie nei Tomite i nia i te ani raa a te peretiteni
e e faatae hoi i te mau mea’toa ta’na i faanaho i roto i te rima
0 te Tavana Rahi no te haamana raa mai.
Irava 2. — E haamana hia e e faatae hia teie nei faaue raa
1 te mau vahi atoa e au ai ra.
FAAUE RAA n» 344 c., no te 6 no setepa 1941.
Irava 1. — Ua faaore hia te i’ oa, RUE DE RIVOLI e ua
mono hia i te io ’ a api oia hoi « RUE DU GENERAL DE
GAULLE ».
Irava. — E haamana hia e e faatae hia teie nei i faaue raa
i te..................................................................... ............................
FAAUE RAA n° 363 e., no te 10 no setepa 1941.
Irava 1. — Ua faaore roa hia te hoo i te inai puaatoro e te
puaa i te mau mahana piti e te mau mahana pae atoa.
Irava 2. — E haamana hia e e faatae hia teie nei faaue raa
i te mau vahi atoa e au ai ra.
PARÂU API NO TE T A M A ’L
FAAUE RAA n° 335 c, no te 5 no setepa 1941.
3 0 no atete 1 9 4 1 .
Irava 1. — E tapea hia te mau animara e tupai hia mai te
au i te mau faataa i mataro hia e i nia iho i te faaue raa a te
Tavana Rahi.
Irava 2. — Ua faaau hia te hoe Tomite no taua ohipa ra e
e aufau tia noa hia i taua taime mau ra te hoo o le mau ani
mara e tupai hia.
Teie te mau mero a taua Tomite ra :
Lonedona. — Ua tupu te hoe ati rahi roa i Farani i murP
i te taparahi raa hia te hoe raatira faehau purutia i Paris. ■
Ua pia hia e te tenerara purutia faatere i Paris, o Von
Schaumburg, te hoe parau faaite raa i te huiraatira farani i
te utua e iri atu i nia i te mau taata’ toa te tapea hia.
E faariro nei te purutia i te mau farani atoa e tapea hia
ei taraehara mono raa i te pohe ia tae noa’tu i te taime e hamani ino hia’i te hoe purutia. — la tupu noa’tu te hoe hamani ino raa i te purutia e haapohe hia ia te h,oe mau taata
farani i te tapea raa, ia au te rahi raa i te rahi o te taata pu
rutia i hamani in o hia.
I te 22 no atete i mairi aenei, 7.000 taata i tapea hia, e 6.009
Hoe tapao anaanano te aua faehau ta te
raa tira faehau e maiti,
O François Renvoyé (Ravaie),
E te Tavana mataeinaa tel reira te tupai
raa hia te animara.
Peretiteni;
HH
r
T etepa 1941
105
TE VEA MAOHI
hoi e ati Iuda ia, e i nanahi 1.000 ia o tei tapea’ toa hia. — E
rave rahi ohipaiino ta te farani e rave nei i teie nei no te îaaino raa i te purutia. — Ua poro te mutoi no Paris e e horoa
hia e 20.000 tara te horoa hia na te taata e faaite mai i te io’a
0 te taata i totoa i te taui raa pereoo auahi i te pae i Javisy
e tei fatata roa i te roo hia i te ati te reni pereoo auahi. Ua
ta taipiti aenei hoi Vichy i te rahi mutoi e i teie nei ua faatia’ enei oia i te hoe mau tiripuna faehau no te haava raa e
te i'aauta raa oioi roai te mau taata o tei manao hia e ua rave
1 te oliipa hape. — E mau ture etaeta roa tei rave hia no te
faautua raa i te mau farani aore e farii nei i te hinaaro o pu
rutia, noa’tu e ena de Gaulle, e aore ra e piri paretane, tae
n oa ’tu hoi i te piri rutia. - E mea iti roa ra te piri rutia e vai
nei i farani i teie tau, ua oti ae nei hoi ratou i te tapea hia
area te rahi raa oliipa haa fifl i te purutia, te haere noa tu ra
ia i te rahi raa.
Vichv. — Ua haere o Pétain o tei apee hia e Darlan e
Huntziger, i te hoe amuiraa faaitoito tino i Vichy. — 1.000
faeh.au o tei himene i te himene ra « LA FRANÇAISE » o
tei riro ei. himene na te Maréchal Pétain.
Moscou. — Ua faaite te professeur Ivanov, e ua hau atu i
te hoe avae i teie nei aita hoe palii i tomo aenei i roto i te
area Paretane e Mari te.
N iu n iu no B r a z z a v ille n o te 2 5 n o a te te 1 0 4 1 .
Iran. — Ua o i teie poipoi te mau nuu rutia e paretane i roto
i te reni otia i Irana o (Peresia te io'a tahito ra). Ua faatae hoi
te faatere hau rutia o Molotov i te hau Peresia e ua tomo to na
ra nuu i roto i te fenua- I na reira’i teie na hau, no to raua
ia ite raa e ua riro roa teie nei fenua ei haapu raa no te pu
rutia e no te imi raa hoi i te mau ravea’toa no te tupai atu i
te rutia na te aoao e te haru raa maihoi i te hoe ra maujoire
papu maitai no ta’na opua raa haru mai ia Initia.
Lonedona. — Te faaite ra hau paretane e no te taupupu te
pahono raa a te Peresia i te ani raa a paretane e rutia no
nia i te mau purutia e noho ra i reira, i opua’ i raua e haere
roa i roto i taua tufaa fenua ra. - E rave rahi aenei to paratane faa haamanao raa’tu ia Peresia i te ino rahi e tupu mai
na roto i ta’na aupuru maite ite purutia, e no te pahono ore
raa mai Peresia, inaha ua haere i roto te na nuu paretane e
ru tia.- A tahi ra a farerei te nuu rutia e te nuu paretane, i
nia i te hoe tahua.
Rutia. — A tahi ra faaite raa rutia i tae mai no niate i
tahua aro raa i te pae i Ukarama—E pau rahi to te na nuu 5
3 te 7 to té rumania. - I t,e tahi mau vahi i mûri i te reni aro
raa, ua oliipa puai te nuu rutia i te tupai haere raa i te mau
îuu taere o te rumania e no reira te rumania i titau faahou
noè îilâü tauluru ei mono raa ü e mau faehau rahi i
lepohe.
te tahi aro raa, a faarue mai ai te nuu pereoo rumania i
o nuu îaekau noa, ua tupu te hoe aro raa, puai roa i rotopu
te nuu faehau rutia e te nuu faehau rumania, e ua iti te 8.000
aehau rumania o tei ati. —I te pae iSmolensk ua tupu te hoe
iro raa riaria roa, ua tono te purutia i to na ra nuu ia faau
mai atu i te nuu rutia, no te pau rahi ra te nuu purutia e te
tihoi te tauturu e tae atu, aita roa’tura i manuia taua oliipa
a. e ua lia tetenerara rutia ra oTimochenco i rotopu i to’na
a nuu mai te faateni maite atu ia ratou i to ratou ra itoito
■ahi i t,e haa pau raa i te enemi.
Arearea raa i Brazzaville. - E orero de Gaulle na te radio
tnanahi itepo, oia'toate Tavanarahi Eboue, ite po mahana
toru ia e te taote tenerara Sice, ei te mahana malia ia ta na
orero raa.
Niuuiu n o te 3 1
n o A tete 1 9 4 1 .
Moscou. — Aita i faaea te aro raa i nia i te mau reni atoa
i te 31 no atete. - I te 29 i mairi aenei e 25 inanureva purutia
e e 24 to te rutia i mou. Ua tamata noa te purutia i te hamani
haere i te hoe mau eaturu i nia i te anavai Dnieper, aita roa
ra i manuia o te mau eaturu rii i oti haere ra, ua pau atoaia
i te vavahi hia e te manureva rutia.
Lonedona. — Te îaahiti noa hia ra te hoe faahau raa i ro pu ia Finilane e Rutia. - I te pae i Asia ra te hinaaro nei ia
Roosevelt i te rave na'na e faatere i te mauohipa tapone.
Te manao hia nei e o tei hau atu i te maitai ra, o te imi ia i
le mau ravea’ toa no te tapea ia tapone eiaha oia ia o i roto
i teie tama'i. E nehenehe ia tiaturi e e faaohie roa te mau
hau amui i te tauturu ia tapone, mai te peu e e farii mai
tapone i te mau hinaaro o marite e paretane.
Suede. — Te faatiraa ia Leningrad o ta te purutia i faahiti
pinepine ra e mea huru papu roa’ tura ia e e haavare. - Eiaha
te huiraatira purutia e manao e e oliipa ohie noa te faaati i
taua oire ra. - Noa’tu a ia roaa mai i te purutia o Leningrad
e te purumu hoi no te haere i Moscou, te vai noa ra ia te roa
raa purumu e aita ia i iti te oliipa no te reira, e te tahi atoa
hoi, o te nuu rutia o tei ore a hoi i vi e mau fifi anae e iano
te nuu purutia.
Lonedona. — Te parau ra te vea « Telegraph » e te faarue
nei te nuu o te tenerara rutia ra o Vorochilov i te otue i Ca
rélie, mai te patoi ore roa i te enemi, te manao hia nei e e
ohipa politita teie eiaha i te ohipa faehau, te hinaaro nei
paha rutia i te faaite i te finilane eaita ta raua peapea e faufaa ia haere f te rahi.
Te haere noa’tura te mau tapea raa i te taata i farani i te
rahi r as /- Aita’tura e ohipa aita te hau e hiopoa, te mau ra
dio eita ia e farii faahou hia ia faaroo i te mau parau no pa
retane mai.
Vichy. — Ua papu atura e eita Deate pohe, e e mea huru
maitai hoi Laval.
jViuniu n o B ra z za v ille n o
te 3 1 no A te te 1 9 * 1 •
Tama’ i na te reva. — E ati rahi to te enemi i te mau manu
reva paretane i te pae i Asia iti e i Aferita, î te mahana pae
i mairi aenei, ua topita hia te oire Bengasi e i te mahana maa
12 pahi enemi i tomo. - Hoe pahi 700 tane o tei tomo i te pae
i Sicile. - E 2 pahi rarahi e e 2 pahi taie i tomo i te pahi hopu
paretane.
Ua ore rii te anaanatae o te faehau purutia i teie nei i te
pae i Aferita, ua manao ratou i mua ra e e ohipa ohie noa te
aro i te vahi medebera, i teie nei ra ua taa roa ia ratou te
mau fifi e rave rahi e iri mai ra i nia ia ratou. - Te aravihi o
te mau nuu paretane, te veavea hoi e te mata i haapuehu one,
0 te rahi raa ia b te mau fifi i reira.
Farani. — Te faaite ra te hoe veaitariae aita roa te farani
1 au i te tahoe ia purutia e te vai noa ra te mau peapea o tei
haere roa i te rahi i teie tau mahana e au i te hoe auahi i
tapoi hia ra, te vai ra te taime e pura’i taua auahi ra.
IV’iuniu n o te 1 n o S etep a 1 9 4 1 .
Moscou. — Hoe noa ra niuniu rutia no te mahana matamua
no setepa o tei faaite noa mai e te tamau noa ra te aro raa
i te reni taatoa. - Hoe faaite raa oti ore tei parau e e 31 ma
nureva purutia i mou i te 30 no atete, 16 to te rutia.
TE VEA MAOHI
106
------------------- ---
------------------- —
y g W
W
W
W
. U
l .
—- ■ !—
T etepa 1941
------------------------------
Vichy. — E 2 tau taata o tei pari hia e e piri rutia o tei faa
utua hia i te utua 20 matahiti tapea e e 2 vahiné, ua faautua’toa hia e 12 matahiti tapea.-E 41 taata ra ua faautua hia ia
e 3 avae e tae atu i te 4 avae tapea e e 200 tara utua moni,
Washington. — la tae mai te faaite e ua pohe roa te hoe
pailat.i marite e ohipa ra i Islande i taa’ i e te vai mau ra te
ihitai e te nuu marite i taua motu ra.
Lonedona. — Ua manuia roa te ohipa a te manureva paretane i te topita haere raa i te hoe mau pahi uta tauihaa purutia i te pae i farani. - Hoe manureva aita i hoi mai.
Vichy. — Ua huru maitai Laval e te faaoraora ra Deatia’na.
Lonedona. — Ua faahiti te mau vea e te imi ra de Brinon,
oia te mono hau farani i farani iho, i te hoe mau ravea no te
faaoti roa raa i te parau faahau raa i rotopu ia farani e purutia.
Moscou. — Ua tae te hoe ani raa i te mau nuu paretane e
rutia e ia faaea rii e ia faatupu hia te hoe mau faaau raa i ro
topu i te paratane e rutia i te tahi pae e te hau peretia i te
tahi atu pae, i faaea rii ai te nuu rutia i te haere i mua.
Lonedona. — Na roto i te hoe niuniu turetia, ua faaroo hia
e ua oti te parau faaau i te haamana hia i te taime po, i ro
topu ia peresia e rutia e paretane.
Ua topita hia Rhenanie e te manureva paretane.
puai e te mana i roto i te rima o te mau mutoi o te faatere
raa hau tivira hoi o te mau ture hoi no te faaiti roa raa i te
tiama o te taata - O te mau ravea te reira i rave hia no te faataa e roa raa i te taata farani e te mau piri purutia. - O te ture
hopea i rave hia iho nei e te faataa e roa mai e tei raro ae
roa Vichy ia purutia taua ture ra, ua opani roa ia i te mau
taata’toa o tei haavare e e ihitai oia no te haere atu i nia i te
mau pahi. - I rave hia’i teie nei ture, no te mau ohipa ia i tupu
i na mahana i mairi aenei, e 120 ihitai no nia i te hoe pahi
Vichy o tei haere e tii i te mau taata o Vichy i Suria, ia tae
aéra te pahi i te tutau raa, ua ou’a taatoa ratou i raro i te t ai
e ua tae anae i nia, mai te titau i te mau raatira o de Gaulle
ia farii ia ratou i roto i te nuu farani vi ore. - Noa’ tu ai ia te
mau ohipa faahoreo raa i rave hia e ratou a faarue atu ai i
farani, aita teie nei mau ihitai i taia i te reira.
Vichy. — Ua tae te nuu finilane i te hoe vahi fatata i Le
ningrad e 30 kilometera te atea i taua oire ra .-O te faaite
raa ia a te vea finilane.
Washington.— Ua roo e ua titau te tamaiti arii tapone
Konoye, ia Roosevelt ia farerei raua i te tahi vahi i roto i te
miti patitifa, no te imi raa i te mau parau no to raua ra tau
fenua.
N iu n iu n o B ra zza v ille n o te 2 n o setepa 1 9 4 1 .
Tama’i na te reva. — Ua topita te manureva perelane i le
hoe tima rahi o tei apee hia e na pahi e 6, ua roaa hia e te
topita paretane e ua tomo atu paha.-E 2 manureva purutia
i ati i te paratane. - Ua haere atoa te manureva paretane i
nia’e ia Berlin e Francfort, e mea puai roa to teie oire hopea
nei topita raa hia, ua raea hia te mau tuati raa i nia i te mau
anavai o te topita paretane oia’ toa te hoe mau hamani raa
mauhaa tama’i. - 1 te oire pu purutia oia o Berlin e mau auahi
rahi tei tupu haere e e mau fare rarahi hamani raa mauhaa
tama’i atoa tei tano haere.
Aita roa te purutia i haapeapea rahi i paretane.
Ua haere atoa te manureva paretane i nia’ e i te mau oire
ava i Farani.
Ua faaite te faatere hau no te mau ohipa manureva pare
tane e mai te haamata raa mai a teie nei tama'i ua raea hia
te 4.500 manureva purutia i ati i te ohipa a te manureva pa
retane e te mau pupuhi fenua hoi, 1.400 noa iho to te pare
tane i mou, ua ora mai ra e 450 pailati.
Tama'i Rutia. — Ua parau te niuniu purutia e ua tamata
te rutia i te huri i to’na ra mau nuu i te pae i te miti ereere,
aita roara i nahonnho.
Ua poro te vea purutia e e tama’i rahiriaria teie i rutia, te
ite nei ratou e o to ratou iho ora teie ta ratou e titau nei, eere
atura i te tupohe i te rutia no te haru mai i to ratou maitai,
te aro nei ra purutia ite rutia ei faatiama ia rdtou iho, no te
mea ua taa ia ratou e eita roa purutia e hoi faahou i te aro
e tae noa’ tu i te mou raa te faatere raa purutia i ia ao nei.
Marite. — Te tamau maite ra marite i te haapaari i ta’na
ra mau ohipa tama’i i te pae i patitifa. - E 20.000 raatira îaehau e te faehau atoa hoi no Manila o tei tuba haere hia no
nia i taua tuhaa fenua ra.
Tama'i na te reva. — E piti oire to paretane i topita haere
hia e te manureva purutia, aita roa ra i manuia, ua itoilo roa
te mau manureva paretane i te patoi raa mai.
Vichy. — Ei teie hepetoma e haava hia’i Paul Colette, i mua
i te tiripuna faehau. Ua faahoi aenei te atimarara Leleu i
to’ na toroa ua mono hia oia e te atimarara ra Auphan, te ati
marara api roa’e i farani, na’na e mono nei i teie toroa faa
tere hau na roto i te piha toroa pahi tama’i. - Aita roa i papu
e eaha te turnu i faahoi ai Leleu i to’na ra toroa.
N iu n iu no te 2 n o s e te p a 1 9 4 1 .
Aipliiti. — A nanahi te Tenerara Dentz e te tahi atu tau
raatira faehau Vichy o tei tapea hia i Ierusalema e haere atu
ai i Beyrouth, e i te mahana malia ia ratou e reva’ tu ai i fa
rani. -U a horoa’ tu te tenerara Paretane i te hoe rata na Pétain
i roto i te rima o te tenerara Dentz, te faaite nei teie tenerara
paretane i to’ na inoino i te mau hamani ino i rave hia i nia
i te mau mau auri paretane.
Zurich. — Aita roa te purutia e papu nei i nia i te parau
ra e e faahau raa tama’i i rotopu ia purutia e Farani. - Ua ite
roa te purutia e aita’ tu e faahau raa papu mau e tupu i ro
topu i teie nei tau basileia, maori raia faatupu hia te tama’i
i rotopu ia farani e paretane.
Lonedona. — Aita’ tura e ture toe i te rave hia e te faatere
hau Vichy. - Rave rahi ture o tei rave hia no te tuu atu i te
N iuniu u o B ra z z a v ille a o te B n o s e te p a 1 9 4 1 .
N iu n iu n o te 3 n o s e te p a 1 9 4 I .
Moscou.—Aita i faaea tearoraa puai mau i te 3 no setepa.
— I te mahana matamua e 39 manureva purutia i ati e 27
noa iho to te rutia.
Stamboul. — Ua faarue Von Papen, mono liai: ruumtia i
Turetia, i taua fenua ra. — Ua reva oia e ta’na atoa r, l^ a
hine na nia i te manureva. — Ua atutu te parau e ua fa;
hia oia e te mono hia ra to’na tia raa e te hoe taata punit
papu m aitai.-U a parau te feia i fatata pinepine i teie neitaata e ua vaiiho mai oia i ta'na ratamàhine i turetia e uamanao papu hia e ia oti te ohipa ta’na e haere ra i purutia e
hoi faahou teie nei taata i turetia.
Lonedona. — E faaite raa na finilane i te niuniu no Roma
o tei parau e mai te hoe no setepa te vairaa Odessa i raro
ae i te auahi o te mau pupuhi rumania e te haere noa ra hoi
te nuu rumania i mua. - Faaite faahou te finilane e ua riro
atu i te nuu purutia te tuati raa pereoo auahi i Briansk e vai
ra i te area Kiev e Moscou oia’ toa Uneoha tei roto atoa ia i
te rima o te purutia. I te pae i te oire Knolajarvi, ua mou
T htepa 1941
TE VEA MAOHI
roa ia te nuu 88 o te rutia e ua pohe atoa hoi te tenerara faatere i taua nuu ra o Zelenkov.
Stamboul. - Ua inoino roa to turetia i ta mau parau i nenei
•hia i roto i te vea « Star », o ta te atimarara marite ra o
Sterling i orero i na inahâ'enei . - Aita te turetia i mauruuru
madtai i taua parau mau ra, no te mea e taime tano ore roa
teie no te faahiti i te reira ra oliipa. - Ua parau teie nei ati
marara marite e aita roa e fifi i te nuu moana paretane ia haere na te mau ava turetia. no te mea te vai etaetanoa maira
i te tatai atumai pae, oia i roto i te miti ereere te nuu moana
rutia. - Te tumu mau ra i inoino ai te turetia ra te mea ia ei
faahiti hia taua parau ra i te taime tano ore.
Lonedona. -1 te taime te rave hia ra te mau faaau raa i ro
topu ia purutia e farani no te hoefaahau roa raa i te tama’i,
te tamau noa ra te hau Vichy i te faahiti i te hoe mau faaau
raa i rotopu i te mau tare hamani raa ohipa farani. - T e faaite
nei Fernand Moulier e o te mea papu roa ra, ia oti noa’ tu
teie mau faataaraa api i te haamana hia i rotopu ia farani e
purutia e vai noa te mau faateiaha raa i nia i te mau hamani
raa mauhaa tama’i e te tahi atu mau fare ohipa. - O te huru
le reira o te mau faateiaha raa e ravethia nei e te hau Vichy
no te tauturu atu a i te purutia.
V ich y.-N a roto i te faaite raa a te hoe papai vea i Roma,
ua hau atu i te âmirioni e te afa taata rave ohipa itaria iuta
hia i purutia. -Ua oti atoa te hoe faaau raa i rotopu i te ture
tia e purutia.-E hoo atu turetia ia purutia i te avaava 10 mirioni paunu turetia e e hoo atu hoi purutia ia turetia i te tauihaa ta’ na e titau mai.
Lonedona. — Aita e faaite raa papu ta te niuniu rutia i
napo, te mau papai vea ra te tahoe nei ia ratou i te parau e
ua ineine maitai te mau paruru raa i rave hia i Leningrad e
eiaha roa e maere e e faau raa rahi ta te rutia e opua nei i
na mahana i mua nei, ua maitai hoi te huru o te mahana no
te mau rutia.
Ua faaite hia iroto i te vea « New chronicle » noNiu Yo te
i’oa o te mau mero o te tomite marite e tono hia ra i
Washington.
N iuttiu n o B r a z z a v ille n o te 4 no setep n 1 9 4 1 .
Rutia. — Aita roa i papu te huru o te fmilane. - Ua tiaoro
te tenerara fmilane ra o Manerheim i to’na ra mau faehau
mai te parau atu e aita i tae i te taime e nehenehe ai ia ta
tou ia faarue i te haana tama’i no te rave mai i te arote, te
vai nei a te hoe mau haa rarahi i mua ia tatou.
Tama’i na te reva. — O te otui raa puai roa'e mai te haamata raa mai a teie tama i, ta te nuu manureva paietane i
rave i up-'e ia Berlin i te tahi aenei p o.- Ua parau roa hoi te
pun^PTe ua nehenehe mau i te nuu manureva paretane i te
lu ^ ^ n a nia’e i te mau reni paruru raa i te oire e rave rahi
a auahi i titiri hia i nia i te oire. Oia’ toa o Francfort e
rnnheim ua u atoa i te a ti.-U a roaa haere mai te hoe mau
hohoa no te mau vahi i ino to te oire purutia ra o Berlin. —
Ua parau roa te raatira rahi faatere i te manureva paretane
e ; ua ta a roa i te purutia e o te haamata raa teie, te vai atura
to mûri ae. - Aita’tura e po e faaea te manureva paretane i
te haere i Berlin.-O te ravea faaite iaa te îeira a paretane
e te vai ora nei oia, e te hinaaro rahoi oia e faahauti i te huiraatira purutia ia ite ratou e eaha te huru o te ati.
Aita'toa e faaea noa ra te manureva paretane i te pae i
Lubi (Lybia) aferita.
Te mau tau raa manureva enemi i Sicile ua ite atoa ia i te
107
ati oia’toa Gorbini e Comiso. - Hoe manureva paretane o tei
moe.
N iuniu no le 1 5 n » S e te p a 1 9 4 1 .
Farani. Brazzaville. — Ua fatata roa te haava raa ia Dala
dier, te Tenerara Gamelin, Guy La Chambre, Pierre Cot e o
Léon Bluin. Efaataaehia te haava raaiaRevnaud e Mandel
e te tahi atu mau taata. Ua faaite hia e na Pétain iho e taio
mai i te mau utua.
Tama’i Rutia. — Ua tamau noa te aro raa i nia i te mau
reni atoa. Ua huru hepohepo roa te purutia na nia i te pau
rahi o te nuu, aita roa te huiraatira purutia e oaoa faahou ia
faaite hia’ tu ratou i te mau re e roaa haere ra i to ratou ra
mau nuu. Tei Berlin te rahi roa raa te peapea o te huiraatira.
Lonedona. — I roto i te mau vea no Suede mai te itea ra e
aita roa e aro raa faau i tupu i te pae i Leningrad, te faahiti
noa ra te mau niuniu a te purutia e e ohipa topita noa na te
manureva teie e rave hia nei. Aita’ tu ta te purutia e parau
maori ra no te ino teie mau mahana i taere rii ai te tere o te
nuu purutia. A piti mahana aita roa ta te purutia e faaite raa
i te hoe ae ohipa rahi i rave hia i Leningrad.
Tama’i na te tai e te reva. — I te 14 no setepa nei e 60 ma
nureva to purutia i ati 18 noa iho to te rutia.
Te faaite hia mai ra na Niu Io e te vai nei te hoe pahi enemi
e haapeapea noa ra ite tere raa o te mau pahi uta tauihaa i
te pae i te mau motu Galapagos i nia i te reni mai panama
mai. Rave rahi pahi e tae haere ra i Balboa o tei faaite e ua
faaroo pinepine ratou i te hoe mau niuniu e faaite ra i te ati
e tupu ra i tua. E rave rahi mau tima e haere tia ra i Initia
Holane aita i tae i to ratou ra tere. Te manao hia nei e ua ati
ratou i taua pair, enemi ra.
Brazzaville. — Te faatae hia mai nei na Cairo e ua haere
roa te nuu .^aturui paretane i mua roa’tu i te mau vahi rii ta
ratou e tamau noa nei i te hiopoa. Ua tamata faahou te enemi
ite topita haere i Tobrouk, aita roa ra t,e nuu paturui pare
tane i vi i1 te reira. Aita roa e fifi e tupu ra, ua ineine maitai
^hoi te mau pa e te mau pupuhi fenua o te mau manua, te tiai
noa ra ia te enemi. Ua tamata faahou te enemi i te topita i
te Canal de Suez.
N iuniu no le 1 6 n o S etep a 1 9 4 1 .
Farani. — Ua pia haere hia i roto i te purumu pereoo auahi
0 Paris te hoe mau vea parai ereere e te parau uceute o tei
faaite i te mau i’oa o te mau farani o tei haapohe hia e te mau
ati iuda hoi. E te faaite ra teie nei mau vea e e moni rahi te
horoa hia na te feia tihotiho parau o te faaite i te i’ oa o te
mau taata e totoa ra i te ohipa a te purutia.
Tamai rutia. — Ua tamata te nuu purutia i teharu i te motu
Osel i roto i la miti Baltique, na te manua rulia e te manureva
e tae noa’ toa’tu hoi i te mau pupuhi fenua i haamou roa i te
mau nuu purutia i tamata i te lîaere i nia i taua motu ra, 14
pahi uta faehau e e rave rahi tei torao o tei ino oia’toa te mau
manua rii nainai o te purutia ua tano atoa i te pupuhi rutia
hoe manua enemi i tomo i te poti taora toropi.
Tama’i na te reva e te tai. — E rave rahi ohipa tama’i enemi
1 ino haere i te ohipa a te nuu manureva paretane i te pae i
Asia iti, e piti nuu enemi i purarahanoa i te rave a te manu
reva e e pau rahi, 14 manureva enemi i mou e 7 to te pare
tane i’ ore i hoi mai.
Asia iti. — Aita roa e parau e haapapu e ua orure hau te
108
TE VEA MAOHI
pae, i nia i Peresia. Na te purutia taua parau i faaalutu.
Marite. — Ei teiemahana e mana'i te ture a Roosevelt no
te t.iai raa a marite i te miti Atalanita. E au atura e te hinaaro
nei Roosevelt i te hiopoa faahou i te ture o marite.
Brazzaville. — Ua haru te hau initia liolane i te pahi farani
ra o Dupleix,
Lonedona. — Ua faahiti faahou te niuniu no Cairo e ua tupu
te tahi aro raa i te pae i Tobrouk ; e 20 faehau enemi i pohe
e no te ri ri o te enemi ua tamata fâahou mai i te tono i te hoe
nuu huru rahi, aitaroa i nahonaho i te rave a te mau pupuhi
tenua o tei topa i nia i te enemi mai te toriri ua ra.
Lonedona. — Te parau hia e e 25 noa iho kilometera e raea
faahou hia'i Smolensk i te nuu o te tenerara Timochenko. Te
titau noa ra te purutia i te oire Kiev. Ua tae te manureva ene
mi i nia’e ia Cairo, a tahi ra îa ohipa a tupu ai.
Marite. — Te nenei ra te vea no Roma i te faaite e eita roa
e nehenehe faahou ia faataaé ia marite i roto i teie taraa’i na
roto i te mau rave raa a Roosevelt.
I mûri ae i te pau rahi o te purutia, ua iriti hia na roto atu
i te mau fenua i raro ae i ta purutia faatere raa na faehau e
600 e aore ra e 800 tauatini.
N iu n iu no te 1 7 n o S e te p a 1 9 4 1 .
Farani. — Ua faatapuni hia te tara ai ti a te raatira tapao pae
ra o Hourteaux, e peretiteni mono oia i roto i te Legeona
Pétain, aita i taa maitai te tumu i na reira hia'i.
Tam a’i rutia. — Te tamau noa ra te aro raa i te mau tahua’toa. Aita'tu ta te purutia e parau e faahiti nei maori ra
te huru etaeta ia o te pa i Leningrad ta ,te ,tenerara purutia
ra o Von Leeb e tamau noa nei i te vavahi. E mau parau ra-
T etepa 1941
rahi te nenei hia nei no te mau vahi i roaa haere mai i te pu
rutia. Te parau ra purutia e te ati noa’tura te hatua etaeta a
purutia i nia i te oire Leningrad.
Tama'i na te reva e te tai. — E 6 manureva enemi i mou
e hoe pahi paturui purutia i ati atoa i te manureva paretane.
Marite. — Ua parau Ralph Bard e i mûri ae i te mau ohipa
i tupu i namahana i mai ri aenei, e nehenehe oioi roa Marite
i te o i roto i teie tama’i.
Panama. — Ua faatae te mono hau Panama, naroto i to’na
ra tia raa, i te hoe parau i te hau purutia no te titau raa i te
hoe mau utua no te topita raa hia to’na tau pahi oia o SESSA
e o MONTANA.
Washington. — Ua faatae te taata ra o Wallgreen ia Cordell Huit i te hoe rata no te faaite raa'tu e ua faahape te mau
poti ta ia tapone i te mau parau faaau e eiaha roa ratou e
haere e ta’ia i roto i te mau miti i Alaska. E ua itea ratou i
teie mau mahana, te maere roa hia nei e eaha te tumu i haere
ai ratou i roto i taua mau miti ra, e mea huru e eere no te
ohipa rava’ai.
Asia iti. — Ua faarue te arii peresia i te oire pu, Téhéran,
i nanahi, te haere ra oia i Ispahan. Ei teie ahiahi te arii api
e hqreo ai i mua i te aro o te apooraa. I roto i te hoe apooraa
rahi i tupu i nanahi, ua itea e o te arii anae iho te tumu i te
mau peapea toa i tupu haere i peresia i roto i na matahiti e
20 i mairi. Ei teie mahana te mau nuu amui e tomo ai i roto
i te oire pu, oia o Téhéran.
Lonedona.
Ua tae mai te hoe faaite raa mai Aleno mai,
e ua tamata hia i te taparahi te atimarara rahi faatere i te
nuu moana purutia ra b Raeder, i te mahana maa i mairi
aenei.
\
P apeete-T a h it i . — F areneneiraa V ea a te H a u .
T etepa
1941
TE VEA MAOHI
T A P E R A no t e niau hoo o te ie n u a n eî.
Io ' a
F aito
109
Io 'a
Hoo
Légumes
Haricots verts. . . .
—
F r u i t s e t fa r in e u x :
Bananes (rio) . . .
le panier de 1 k. 500
Hoo
F a ito
lo n g s .. ..
:
les 100 grammes
0 50
—
0 50
Tomates.................
les 250 grammes
2
»
le kg. 8 fr.
2 50
Navets...................
les 200 grammes
0 50
le — 2 50
le — 6fr.
—
(hamoa)
le panier dé 2 kilos
3
»
Carottes.................
les 250 grammes
1 50
—
(puro ini)
le panier de 2 kilos
3
»
Salade...................
les 150 grammes
0 50
—
(m aohi)
le panier de 2 kilos
3 50
C oncom bres........
les 250 grammes
0 75
5
Concombres chi
nois ...................
le kilo
Petits oig n on s.. . .
les 100 grammes
Poireaux...............
—
Radis.....................
les 300 grammes
0 50
Choux ...................
les 200 grammes
1 50
le kg. 7 50
Choux chinois.. ..
—
0 50
le — 2 50
Betteraves............
les 200 grammes
1
le kg. 5
Epinards ...............
—
0 50
le — 2 50
Céleri.................#.
—
1
»:
le — 5
»
F e i..........................
le panier de 12 fruits
moyens
»
... ............................ le régime de 5 à 15 kilos
lüà 25fr.
environ
Patates...................
le panier de 1 k. 500
3
»
2 fr. le kilo
Manioc...................
le panier de 3 kilos
3
»
1 fr.
Tarua .....................
le kilo
Uti (m enem ene)..
—
2
— (tahotaho) . . . .
—
2 50
Hoï..........................
— ■
3
»
»
—
1 50
»
Uru (m aiore)........
les 3 env. 3 kilos
3
T a ro.......................
sans tête, le kilo
2 50
Papayes.................
le panier de 3 kilos
Pastèques.............
de 2 à 6 kilos
Melons...................
le kilo
4
»
Oranges.................
le paquet de 4 k. env.
(18 à 20 fruits env.)
15
»
1
»
0 50
1
>»
»
1 fr.
—
Chouchoutes........
les 300 grammes
1
4 à 12 fr. 2 fr.
—
Poivrons . f . ........
les 100 grammes
0 75
3
»
les 500 grammes
Aubergines..........
•
Fafa (feuilles de ta/ r o ) ..................... le paquet de 1 k. 500
le — 3fr.
1 50
5
»
»
le kg. 3 fr.
»
0 75
le kg. 3 fr.
2 50
Patates chinoises.
les 250 grammes
le panier de2 k. 500
2
»
M autini.................
le kilo
1
»
Ananas...................
le kilo
2
»
Maïs (c r u ). . . . . . .
la douzaine
6
»
0 50 pièce
E v i.........................
le panier de 12 fruits
5
»
—
9
»
0 75
Mangues (greffées)
la douzaine
12
»
(oh u re pio)
—
6
»
(opureva). m
— (a s ila ir e s )
---
6
»
0 k. 500
10
»
15
»
Citrons...................
le panier de 1 kilo
Caramboles..........
—
—
Æ-.W-
:
....
.................
0 k. 750
—
7 50
—
.................
1 kilo
—
5
—
.................
1 k. 500
20
..... ......................
1 k. 750
22 50
2 kilos
27 50
2 k. 500
32 50
3 kiiogs
37 50
J ^ B S S ^ m o )e u s ).
V o s s e c s ............
Volaille
»
—
(p e tits )...
(cu it)............
P ou lets.................
—
■ ■ ■
Hf
—
la pièce
^ ^ o s (à b o ir e ).. .
10
)
»
0 75
1
»
Kava.......................
les 0 k. 500
4
»
M a p e.....................
tui ou panier
2
»
Pom m es cannelles
le panier de 2 kilos
5
»
Poe a p e ..................
le bambou (ofe)
5
»
....
.............
—
....
.................
Canards................
17 50
«
>5 fr. à 35
—
Io ’ a ’
Io ’a
Hoo
Faito
Divers :
Œ u fs ......................
.........................
—
la douzaine
12
»
août à déc. inclus
—
18
»
janv. àjuil. inclus
8 50
M iel........................
le litre nu
— ........................
le litre logé
10
»
— ............................
la bouteille nue
7
»
— ........................
la bouteille logée
Puaaniho oviri
(ch èvre).
le kilo
Puaa oviri (porc
sauvage).
Charbon de b ois..
—
T etbpa 1941
TE VEA MAOHI
110
—
7 50
10
»
10
»
le petit sac
12 50
le grand sac (pute tore)
22 50
Poissons :
Suivant les espèces les poissons continuent à être vendus au paquet
en prenant pour base de prix le kilo.
Prix de base de 3 fr. le kilo.
Maunauna
Papae
Paere
Poou
Mahimahi
Hoo
Fa ito
Utueu
Fee
Operu
Puhi miti
Prix de base de 6 fr. le
Toau
Maene
Paauvara
Taape
Tauo
Prix de base de 7 fr. le kilo,
Mu
Âhuru
Aaravi
Tehu
Moi
Faroa
Hoa
Tarao
Nape
Marava
Paati
Tarei
Unie
Tuhara
Atiatia
Aramea
Parahapeue
Omuri
Matavai
Utu
Ruhi
Honu
Nanue
Manini
Puharehare
De0à4 kilos, 7tr. le kilo; au-dessus de 4 Kilos, 6 fr. le Kilo.
Paralia
Araoe
Aua
Ouma
Inaa
Totara
Fai
Harehare
Paaihere
Uhu
Ava
Oeo
Patui
Mao
Prix de base de 4 fr. le kilo.
Parai
Meha
loio
Patia
Aavere
Patii
Ropa
Nato
Maito
Maroa
Papio
Api
Patoare
Aupapa
Prix de base de S fr. le kilo,
Pahoro
Faia
Uravena
Ature
Vete
Pataitaî
Rei
Marara
Puhi pape
Àuhopu
Mana
Haura
I Auveveru
Vau
Paru
Pura
Aahi : De 0 à 12 kilos, 7 fr. le kilo, au-dessus de 12 kilos, 5 fr. le kilo.
Prix de base de 9 fr. le kilo.
Tiatao
Apai
Roi
Iihi
Orare
Chevrettes : 20 fr. le kilo (5 fr. le paquet de 250 grammes)
Langoustes : 7 fr. 50 le kilo.
Crabes :
10 l: 'e kilo.
Varo :
30 fr. le kilo.
Rori ota :
2 fr. pièce.
Uu :
5 fr. le panier de 3 kilos environ.
Huîtres et ahi 5 fr. ie panier de 2 kilos environ.
Vana le panier de 12 : 6 fr. (0 fr. 50 pièce).
Pahua 2 fr. les 250 grammes.
Maoa - Uao - Pahua - Rori au taioro, le bambou 5 fr.
ou au panier de 800 grammes environ : 5 fr.
Espèces non dénommées : 5 fr. le kilo.
Te mau faahapa raa i teienei tapura hooraa, e faa utua Ma ïa ia’u i te ture»
Fait partie de Te Vea Maohi