VEA MAOHI_N_020_1941_NOVEMA.pdf
- Texte
-
TI A MA R A A — AIFAITO RA A ~
A Ü T A E A B R A A.
3lratai nu te Anuanotujm no te ntau fiaapao raa Javaiti i ©trama
N E N E I II3A I TE M A U A V A ’ E A T O A
TE HOO : Hoê matahiti : 10 farane — Te Vea hoè : 1 farane.
M a t a h it i 1941.
V c a tnati i te V e a a te Han no te m a » H a a p a ‘ o raa F a ra n i i O te a n ia .
N ovema
Na 20.
PAH.AU F A A A R A I TE M AU TA IO VEA
Te titau hia’tu nei te mau taata taio i te ” Vea
Ma obi ” e ia faaapi oioi na mua’e i te hope raa teie
matahiti 1941 i te ta avae raa i ta ratou vea ia ore
ia faupupu te tuhaa raa i taua vea ra. A faaoioi mai
te hapono i te faaite e e faaapi mau anei ratou i te '
ta avae raa i te vea e a hapono atoa mai te hoo.
Mau iaaue raa mana a fie Hau
FAAUE RAA n° 20 no te 12 no tiunu 1941.
Irava 1.—Ua faariro hia’enei te 18 no tiunu 1941 ei mahana
faaea raa, ei haamanao raa i te aniraa matamua a te Tene
rara de Gaulle ia tamau a i te aro mai te taati atu i te Paretane. ia faaunauna hia te mau aorai e te mau fare o te Hau
i taua mahana ra,
Irava 2. — E aufau noa hia te tufaa moni a te mau rave
ohipa a te Hau o te feia ta mahana taatoa o te mau lenua i
taati ia ratou i te tenerara de Gaulle i Patitifa nei.
Irava 3. — Te Tavana Rahi o Taratoni, te Faatere Hau o
Niu Hebirida e te Tavana Rahi o te mau fenua Farani i Otea
nia o tei haamana’nae hia no te rave i te mau tufaa e au ia
ratou no te faatiama raa i teie nei faaue raa.
FAAUE RAA n° 449 c, no te 15 no atopa 1941.
Iiava 1 .— Ua faaore hia te faaue raa numera 279 c, no te
2 6 ^ a te te 1041.
va 2. — Ua tuu hia’ tu te tapao anSTna ra o Père (Pierre),
o i te rima o te Tomana faatere i te aua faehau i Papeete,
te 15 no atopa 1941.
ava 3. — E haamana hia e e faatae hia teie nei faaue raa
FAAUE RAA n° 450 c, no te 15 no atopa 1941.
Irava 1. — Ua opani roa hia i te vahiné ra o Tiffy (Jeanine)
i te noho i te hoe ae motu i Oteania nei maori ra i Bora-bora.
Irava 2.— E haamana hia e e faatae hia teie nei faaue
raa i te mau vahi atoa e au ai ra.
*. rd ^rpAAUE RAA n° 458 c., no te 16 no atopa 1941.
Ifava 1. — Ua faaore hia te mau faaue raa numera 1 a, e
1 b, no te 16 no tiunu 1941.
Irava 1,—Ua tuu hia’ tu te mau rave ohipa e te raatira faehau i faahiti hia ra oia lioi o de Curton, Sénac, Lemonnier,
Delage, Ravet e Fatoux, oia’ toa o Dedeyne, i roto i te rima
0 te. Tenerara de Gaulle i Lonedona.
E reva’tu ratou i te taime matamua e tere ai te hoe faurao
e mai te au hoi i te mau faataa raa i tuu hia’ tu i roto i to ra
tou rima.
Irava 2. — E haamana hia e e faatae hia teie nei faaue raa
1 te mau vahi atoa e au ai ra.
FAAUE RAA n° 459 c., no te 18 no atopa 1941.
Irava 1. — Ua faautua hia’ enei te taata ra o Fardegue ua
tapao hia te hoe aarau i roto i ta’na parau tia raa rave ohipa
na te hau.
Irava 2. — E haamana hia e e faatae hia teie nei faaue raa
i te mau vahi atoa e au ai ra.
^^FAAUE RAA n° 460 c, no te 18 no atopa 1941.
Jk 'ci'ja 1.—Uafaatia hia’enei te vahiné a de Curton, Taote
^apao toru, ia faarue i teie nei fenua.
Irava 2. — Ua horoa hia i roto i to’na rima hoe tufaa moni
oia hoi e 14,000 farane ei aufau raa i te mau haamaua raa no
te faahoi raa’ tu ia'na.
Irava 3. — Tei ia’na iho te haamau’a i taua moni ra, eila
roa ra e fariihia ia ani faahou mai i te hau i te hoe atu tufaa
moni.
Irava 4. — E haamana hia e e faatae hia teie nei faaue raa
i te mau vahi atoa e au ai ra.
FAAUE RAA n° 473 i.s.l.v., no te 23 no atopa 1941.
Irava 1. — Ua faaore hia te faaue raa numera 32 i.l.s.v.,
no te 25 no tiunu 1941.
Irava 2. — Teie te io ’a o te mau mero o te Haava raa a te
mau Toohitu no Raiatea-Tahaa, na ratou e haava i te ohipa
i tupu i rotopu i na taata ra o Teahio a Faau e te vahiné ra
Tetuanui a Teraiharoa :
Teriivaha a Teihotua
Peretiieni ;
Roitama a Teriitau,
.
Mero ;
Aromaiterai a Tamahahe,
—
Teinauri a Teriitaumihau,
—
Irava 3.— E haamana hia e e faatae hia teie nei faaue raa
i te mau vahi atoa e au ai ra.
FAAUE RAA n" 475 i.p, no te 23 no atopa 1941.
Irava 1. — Ei te 8 no titema 1941, e tupu ai te hiopo’a raa
i te mau tamariie titau ra i ta ratou certificat métropolitain.
I te montre i te poipoi i te liora 6 e 45 minuti i taua mahana
ra e pii hia’i te mau ioa o te mau tamarii, i te fare haapiiraa
a te Hau i Tipaerui.
126
N ovema 1941
TE VEA MAOHI
Irava 2 .— Te brevet ra, tei te 11 ia no titema e hiopo’ a
hia’i.
Ei te poipoi o taua mahana ra i te hora i faahiti hia i nia
nei te pii raa io ’ a o te mau tamarii.
Irava 3. — E haamana hia e e fa-atae hia teie nei faaue raa
i te mau vahi atoa e au ai ra.
Te faaara hia nei te mau taata’toa e hinaaro ra i te hoe tauturu na te Hau, ia faatae i ta ratou mau ani raai te Tavana
Rahi na m ua’e i te mahana matamua no titema 1941.
Te mau ani raa i tae mai na mûri ae i taua taime ra, eita
ia e tia ia tuu hia’tu i mua i te aro o te Tomite i'haapao hia
no te hiopoa i taua mau ani raa ra.
PARA&J API NO TE TAMA’I
X i unlu no te 2 8
no A topa 1 9 4 1 .
Brazzaville: Te hoe vahi no roto i te orero a Roosevelt:
Aita roa hoe i o matou e farii i te tapuni matau noa i roto
i te pouri rahi taotao, mai te hoe nuu faehau e tapuni riaria
noa ra. — E nehenehe roa ia matou ia tapea i te tere o Hit
ler e e mea poto roa ia rave hia. - O ta matou ia e titan nei,
maori ra o te faanaho maitai no te haamou roa i te hiroa faatere raa a Hitler e ia roaa ia matou te reira e nehenehe atura
ia ia matou ia parau e ua faanaho matou i te ofai tiava o te
niu paari maitai o te Hau o te ao taatoa.
Aita’ tu e mea tia ia rave hia, maori ra o te faahape raa i te
ohipa a Hitler. - O vai ia taata eita e maheaitu i mua i te itoito e te puai rahi o te nuu Rutia ?
Te faaite ra te niuniu purutia e te ta mau noa ra te aro raa
noa’tu ai te ino o te mahana.-Aita roa Atoui te huru i nia i
te mau reni, o ropu hoi te vahi jfaufaa’e naIfc^urutia.
Ua tapu Hitler i to’na ra nunaa e e riro ia’na te re i roto i
teie aro raa e tupu ra i Moscou.
la hape ra, e peapea rahi ia te tupu i nia i te
Hitler.
Noa’tu ai a ra ia riro atu Moscou, e nehenehe i te
tamau noa i te aro e tae noa’tu i mûri mai i te mau mou
Oural.
Mai te peu ra e aita o Moscou i roaa i te purutia. e nehe
nehe roa ia ia parau hia e o te haamata raa ia te ati papu o
te nuu o purutia.
Aita’tu e mau parau e liai hia ra i purutia, maori ra te pa
rau api no nia mai i te reni aro raa i Moscou.
Lonedona. — Na roto i te mau parau i tae haere mai na
Chung King e Hong Kong, te itea ra e te puai rii ra te mau
faanoho raa faehau e te nuu moana tapone i Initia Taina e i
Hanoï.
Berlin.— Te faaite ra te parau api purutia e ua manuia rii
te nuu purutia i te pae i Leningrad.
Marite.— Ua orero Roosevelt i teie ahiahl e ua tae taua
orero ra na te ao taatoa.
A’iim iu n o te 2 9 no A top a 1 9 4 1 .
Brazzaville,— E nahoa rahi tei putuputu i mua i te fata q
tei tapoi hia i te reva farani e ua faatupu hia te hoe pure
raa rahi e na te mau tamarii ereere te liiutene i faaoto.
Rutia. — Te faau ra i teie te nuu rutia i te pae i ropu. - Ua
mau anae te mau vahi atoa o te anavai Okz i te rutia.-Te
faaite ra Moscou e e mea puai mau te aro raa i te pae i Orel.
— Te parau ra te purutia e ua tae ratou i Kramato e Shayai raro atu ia Kharkov. Tama’i raa puai i te pae i Volokolarps,
ka. Te faaite ra te niuniu rutia i na mahana i mairi aenei e
20.000 purutia i ati i te pae i Crimée.
Marite. — Ua pahono Roosevelt i te mau papai vea e eita
roa e nehenehe ia ’na ia neneihaere na roto i te mau vea i te
mau parau huna i roaa ia'na no nia i te faataa raa ta Hitler i
opua no Marite i raro e no nia hoi i te mau haapaoraa. - Te
parau ra oia e ia puhura oia i te reira i te ao taatoa nei e riro
paha ia vetabi te ore e faaite faahou ia’na i te hoe mau parau
huna.
Tama’i na te reva. — E 3 taime i roto i na hora e 2 to te
manureva paretane haere raa e topita i te tau raa manureva
i Abbeville, e 6 pahi auahi rarahi i ura i te tere matamua. I te toru o te tere ua tano maitai te purumu tere raa te mau
manureva i te mau topita rarahi. Ua haere atoa te hoe atu
pupu i te tahi atu mau vahi i Farani e purutia, - Aita. roa
hoe manureva paretane i ati, ua hoi pauroa mai i te tau raa.
Lonedona. — Ua rahi rii noa’tu a te peapea i Patitifa. - Te
tie rahi nei Tapone i te nuu i Tonkin.
Moscou. — Te vai puai noa ra te aro raa i Kharkov, Mojaisk Maloyaroslavetz e Olokolamsk. - Rave rahi faau raa a
te enemi i ore roa i manuia eua pau rahi hoi te nuu purutia.
— E 31 manureva purutia e 12 to te rutia i mou i te monire
nei. - E 20 mauureva purutia i ati i Moscou i te monire e te
mahana piti.
Ua faatia te vea Pravda i te ohipa i tupu i Kalinine. te pa
rau hia ra e ua vitiviti mau te mau nuu rutia o tei horo na
nia i to ratou ra mau pereoo taataahi uira, mai te matau ore
roa i te mau tanks purutia, e ua tupu le aro raa i rolo i te
mau faaapu tiare, e tae noa’tu i te mau utuafare atoa e ua
manuia roa te rave raa a le nuu rutia.
Te faaite maira Moscou e ua ino roa te hiroa o te mata’i i
teie tau mahana no reira te mau manureva rutia i ore ai i
maue haere i teie tau mahana.
Mai te poipoi e tae atu i te po raa, ua tauasini e ua tauasini te huiraatira no Moscou te rave tamau noa ra i le haa.
paari i te mau reni paruru i to ratou oire.
Ua tae mai te faaite e ua manuia roa te faau raa a te nuu
rutia i te pae i raro. - Area te faau raa a te purutia i te pae
i Stalino aita roa ia i manuia.
No nia i na hora hopea a faarue hia’ tu ai te oire Odessa,
te faatia ra te vea Pravda e aita e ohipa toe i te uta hia e te
nuu faehau, te mau pupuhi rarahi, te mea nainai. le mau
tanks, te mau puaahoroîenua tae noa’ tu ite hoe pae o te hui
raatira, e te ma a a te mau utaa paruparu e te faehau pepe,
ua hope roa ia i te tie hia e te nuu a tau lu ru maite hia mai
ai e te nuu moana.
Niuniu no te 3 0
no atopa 1 9 4 1 .
Lonedona.— Niuniu no Moscou. — Ua haere te nuu manu
reva rutia e topita i te mau aroa o Berlin i napo e ua taora
haere i te hoe mau topita tauahi e te mau parau faaara.
Ua tae atoa te manureva purutia i Moscou.
Brazzaville. — Ua tae mai te hoe niuniu no te faaite raa e
te tamata ra te purutia e haamou roa i te mau purumu e haere
tia ra i Moscou.
Ua topita haere («mnanureva rutia i te mau- putupul
faehau, te mau vai raa mauhaa tama’i tae noa’tu i te
pereoo tie tauihaa purutia.
Te faaite maira te niuniu rutia e ua tae mau te manu
rutia i Berlin e ua topita i te mau vahi h a m ani raa mau
tama’i purutia e rave rahi auahi i ura haere i roto i te oire e
ua taora mau a i te idau parau rii faaara taata.
Rave rahi ;hoi tamata raa ta te nuu manureva purutia i,
nia’ e ia Moscou o tei ore roa i manuia, ua itoito mau a te nuu
manureva rutia paruru i te oire i te tîalii raa i te enemi. — Ua
taora haapao raa ore noa vetahi manureva purutia i te topita,
ua pohe hoi te hoe mau taata rii.
Aita roa e parau api papu no Leningrad ; e 4 m a t l ^ ^ i »
roaa faahou i te nuu rutia.
E 15 tanks, 50 pereoo uira rarahi, 5 pupuhi ienua purutia
i riro atu i te rutia.
Tama’i na te reva, — Ua haere tama’i te nuu manureva
N ovema 1941
TE VEA MAOHI
paretane i nia e i Belelita.— Tei nia i te mau anavai te puai
raa ta te manureva ohipa raa, ua îaaino haere hia te hoe mau
haapahu raa pape e te hoe mau vai raa tauihaa tae noa’ tu
hoi i te in au reni tere raa poti i nia i taua mau anavai ra .—
Ua tano maitai te talii mau vai raa pupiihi fenua.
Ua haere atu te tahi pae o te manureva i nia ia Tarant te
topita haere raa i te mau ohipa a te enerni, ua topita hia te
mau tau raa manureva, e ua ino haere te hoe mau manureva
i nia noa i te fenua. — Ua hoi pauroa mai te mau manureva
paretane i to ratou ra tau raa.
I mûri ae i te topita noa raa hia te oire Naples i na po e 4
mai te tuutuu ore, ua ino roa aéra te ava o taua oire ra e
eita’ tura e maitai faahou ia haere atu i taua oire, aita hoi e
tapae raa faahou.
Ua taa e na i te paretane te rahi maubaa larna’i i tie hia i
taua oire ra e ua liai maitai ratou e ia nahonâho maitai i
haere ai ratou e vavafii i te reira e ua rnanuia maitai roa te
opua raa. — E no te rahi e te tano maitai te topita raa a te
paretane, ua tie hia te nuu purutia i roto roa i taua pae ra,
eiaha ratou ia ati i te ohipa a te manureva o paretane.
N iuniu no te 3 1
no A topa 1 9 4 1 .
Niuniu no Lonedona. — Te faaara noa nei a te hau Pare
tane i to’na mau taata e noho ra i Tinito. te vahiné e te tamarii teie e titau puai hia nei e e fioi i te fenua.
Moscou. — Tei Tuia te puai roa raa te aro raa rutia i teie
mahana mai le pau rahi te taata e te mauhaa hoi i nehenehe
ai i te nuu purutia i te patia i te reni paruru raa a te rutia e
lia nuu hoi taua nuu ra i mua. — Te famau etaeta ra te nuu
o te tenerara Zermakov i te patoi i te enemi. eita ra e nahonaho maitai i mua i te rahi e te puai o te enemi. — Te tauturu
atoa nei te mau rave ohipa o Tula i te mau faehau i te patoi
raa i te enemi,
E mau aro raa riariaroa te tupu noa ra i te mau oire e tae
noa’ tu i te mau mataeinaa rii.
Ua tae mai te hoe mau faaite raa e te rahi noa’tu ra ta te
tapone tie raa i te mau haa paari raa i te pae i Initia Taina.
Stockholm. — I te 30 no atopa o te pae raa ia o te hepetoma
te purutia haamata raa i te turai tia i te pae i Moscou e
aita roa e vahi rahi iroaa’tu ia ratou.— Noa'tu ai ia aita i
faaea te turai raa a te nuu purutia, ia hi’o hia ra e au atura
ia e te paruparu atura.
Brazzaville. — Tama’i na te reva : Ua topita haere te ma
nureva paretane i te mau pahi i te pae i Farani i mua ia Bou
logne e i Havre e te tau raa manureva i Morlaix., hoe tare
vai raa manureva i ura i te auahi, Hoe manureva paretane
aita i hoi mai. —- Ua haere atoa mai te manureva purutia e
ua taora haere i te topita, aita roa ra e taata i ati.
1 te poirnahana toru i mai ri aenei. ua tae te manureva pa
re tane^whrovetiâ e ua topita i te oire tei ijfijra te tapae raa
thi uta faehau e haere ra e aro i rutia, ua rnanuia
to ratou tere. e maitai rahi tei roaa mai.
riuniu no Caire tei faaite mai e ua rnanuia roa te tere
iinanureva i Siderna, Soverato, Loori, Catanzaro e
o. Ua topitaToa hia te tau raa manu i Comiso (Sicile),
i te reira ra rahi raa ohipa i rave hia, hoe noa iho
aanureva paretane i moe. .
Aita roa i rnanuia ta te enemi topita raa i Alexandrie, aita
roa e taata i ati e aita’toa hoi e ati i tupu.
I Ktiopia ua tae te nuuamui e tupai atu i te nuu enemi i
Ambazzo e ua topita hia te hoe mau apoo tapuni raa i Gondar a te ^ranureva paretane no Aferita raro.
N in raia. n o te maliana Biatam na no novema 1 9 4 1 .
Niuniu no Brazzaville : Rutia. — Te faaite maira te niuniu
rutia e ua mau te tere o te nuu purutia i te pae i Mojaisk,
127
Maloyaroslavetz e Volokolamsk e haere atu i Moscou e mai
te faahiti atoa e i te tahi atu mau vahi ra te haamata ra ia
te nuu rutia i te laau atu i te purutia.
E au atura ia hi’o hia e i mûri ae i na hopetoma e maha
ua paruparu roa te nuu purutia e aita’ tura e puai faabou ra
ta ratou turai raa.
E mea iti roa te mau tufaa fenua i riro atu i te purutia ia
hi’o hia to’na rahi raa pau.
Aita roa i rnanuia te titau raa a te purutia e e faaino i te
mau reni paari o Moscou.
Te vai puai noa ra te aro raa i te pae i Tangarog e Rostov
e te pau rahi ra na pae atoa e piti, area ra ua turai roa hia
te nuu purutia e ua mau ratou i mua ia Rostov.
Tama’i na te reva.— Ua haere a te nuu manureva pareta
ne e topita haere i te mau fenua purutia. Te mau vahi i titau
papu hia ra o Brême ia e Hambourg. Oia’toa Dunkerque e
Boulogne. E 5 manureva paretane i ore i hoi mai.
Niuniu no Lonedona.— Ua taio hia i roto i na vea Daily
Telegrapb e Newschronicle te parau a Roosevelt i mûri ae
i te topita raa hia te manua marite ra o Reuben James. Ua
faaite Roosevelt e noa’tu te reira ohipa ino, aita Marite i tapu i te taura au i rotopu ia’na e purutia.
Te tapitapi nei te marite i teie nei, aita’ tura oia i papu faa
hou e nahea ra, e faaore anei te hapono i te mauhaa tama’i
nate paratane e te mau hau amui e aore ra, ua o roa ratou
i roto i teie ati.
N iu n iu no te 2 no n o v em a 1 9 4 1 .
Ua topita haere a te nuu manureva paretane i te mau oire
purutia, Hambourg, Brême e ter mau uahu i Boulogne, Dun
kerque, Lorient, Saint-Nazaire, la Palice i Farani. Ua taora
atoa ratou i te mau pa*au rii haamaramarama i to Nantes.
Ua tamata te piplma i te pupuhi faahou ia paratane na fa
rani atu. Ua topita hia te mau oire i Tripoli. Bardia, Benghasi, Palerme, Napples e Gondar, oia’ toa te motu heleni ra o
Kerete.
Ua taMRipea rii hia te mau parau api no rutia mai, no rei
ra aiMrtar*. i papu maitai te mau ohipa i tupu i rutia i teie
m m n a . Ua faaroo hia ra e ua faarue te rutia i na oire Voroj^nlograd e Rostov.
Te tamau noa ra te nuu rutia i te aro i nia i te mau reni
atoa.
Te tere noa’tura te mau nuu rumania e purutia i tua i te
pae i Crimée, te manao hia ra e ia tae i Sébastopol, ei reira
te nuu rutia e faaetaeta mai ai i ta’na patoi raa. E rave rahi
vahi i riro atu i te purutia i te pae i Donetz. I te pae i Lenin
grad aita roa ia i rnanuia te ohipa a te purutia i to ratou ta
mata raa i te haere i te tahi pae atu i te anavai Neva. Ua o
te purutia i roto i te hoe mau reni paari o te oire Toula. E
mea itoito roa te nuu rutia i te patoi raa i te enemi i te pae
i Kalinine. Te haamata maira te hoe ohipa rahi i te rave hia
i te pae i Moscou. Ua riro atu Kontupohfa i te nuu finilane.
Niuniu no Lonedona.— Noa’ tu ai te ino o te mata’i, ua hae
re te nuu manureva paretane e topita haere i te mau oire
purutia i napo Kiel, Brest, le Havre, Saint-Nazaire.
1 te mahana pae e te mahana maa nei 19 pahi enemi o tei
tomo e aore ra tei ino haere i te manureva paretane.
Farani tiama.— Te faaite maira te niuniu Moscou e e 3 pa
hi enemi i tomo e hoe i ino ia ratou i roto i te miti Baltique.
E au atura e liuru mau te turai raa a te purutia i nia ia
Moscou a tahi hepetoma te îaàea noa raa te purutia i te vahi
hoe noa.
Area ra hi’ o noa hia’ tu ra te faaineine ra ia te purutia i te
hoe ohipa rahi no na mahana i mua nei. I te pae i Rostov, te
tamau noa ra te puai raa o te aro raa mai te pau rahiîna pae
e piti atoa.
Te parau ra te faaite purutia e te faaineine nei Tapone i
128
N ovema
TE VEA MAOHl
te tupai i Thaïlande. Te manao hia e te faatapuni ra te reira
ra faaite i te opua a Tapone i te haru i te oire tinito i Honan
e te purumu i Birimania.
ÎViimiu no te 3 no novem a 1 9 4 1 .
Brazzaville : Rutia.— Ua tuu faahou te purutia i te hoe mau
nuu api, faehau, tanks, e te nuu pupuhi fenua.
Te parau ra ihoa te rutia e ua o mau te tahi mau nuu pu
rutia i te tahi vahii to ratou reni, aita i faa papu hia e tei hea
ra, tei te pae ra i rare te tupu raa taua ohipa ra i mûri ae i te
hoe aro raa rahi i te rnakana taatoa, ua mau faahou ra taua
nuu purutia ra i te itoito o te rutia.
Ua faatae mai te hoe mau faehau rutia i mau i te auri i te
finilane e ua ite ratou i te hoe mau pahi rarahi paretane tomo maitai i te mauhaa tama’i o tei tae i Arkangel. Te tie oioi roa hia ra te reira rahi raa mauhaa i te pae i raro ; rutia.
Aita'tu e parau i roto i te mau vea paretane, maori ra te
liuru e tupu ra i rutia i te pae i Caucase e i Crimée.
Tama’i na te reva. — E ono hora te taamino haere noa raa
te nuu munureva paretane i nia'e i te oire Italia ra o Naples
i te po mahana pae i mairi aenei. Noa’tu ai.te toetoe rahi i
taua rui ra aita roa i tapitapi te mau ihitai manureva pare
tane i te rave raa i ta ratou ohipa. Hoe fare hamani raa toropi i tano maitai e hoe hoi fare hamani raa i te tino manurev a ’toa i topita hia e hoe fare tapae raa pereoo auahi. I Palerme, hoe fare mori uira i tano e te mau hivi raa pahi ua topita’ toa hia ia. Hoe hoi mau pahi uta tauihaa i roto i te Mili
Rahi o tei farerei atoa hia e te nuu manureva.
Afianiu n o te 4 n o n o v e m a 1 9 4 1 .
Havas.— Te aro mai ra te rutia i nia i te mau reni taatoa.
E mea huru flü no te rutia i te pae i ’^ n la . I te pae ra i M ojaisk e Maloyaroslavetz e mea itoito rolNa te nuu rutia e ua
roaa haere mai te tahi mau vahi rii.
Ua tupu mai te toetoe rahi i mûri ae i te ua.^
I te pae i Leningrad e faau raa pupuhi fenua
ia te tu
pu ra.
Te parau hia ra e aita e peapea faahou i te oift Kmastadt
e ua nehenehe i te nuu moana rutia i te faatea i taua oiW ra
mai te fifii ore roa.
^
Paris.— Ua tupu te hoe peapea i Paris i te taui raa pereoo
auahi i Austerlitz. E 20 taata i pohe e e 48 i pepe. E mau taata no Paris te rahi raa taata i ati.
Niuniu no Lonedona.— A piti mahana i teie nei aita roa e
ohipa rahi i tupu i nia i te tahua rutia e aita’ toa ta te puru
tia e mau faaite raai tae mai. Aita roa e faaite raai te ohipa
e tupu ra i Toula na te purutia. Area ta te rutia ra, ua faaite
mai ia e ua o mau te nuu purutia i Toula e ua mou te rahi raa
0 taua mau nuu ra.
Te manao hia nei e te tupu faahou ra i te pae i Toula te
ohipa i rave hia e te rutia i te haamata raa teie tama’ i, mao
ri ra te rave i te enemi na mûri mai i le mau nuu pereoo. E
au atura e ua huru papu roa te reira ra rave raa i te rutia,
ua haapii maitai ratou i te reira ravea o tei manuia aenei. O
te ravea papu roa te reira no te haamou raa i teie nei nuu
tanks purutia.
N oa’tu a ra te pau rahi teie nei nuu tanks o te purutia, ai
ta i papu maitai te huru o te rutia, te vai noa ra ratou i roto
1 te tapitapi rahi, aita hoi te purutia i faaea i te tie mai i te
nuu api o tei tuu noa hia i roto i taua ohipa rahi ra.
Aita’ tu ta te purutia e opua raa i teie nei maori ra te afai i
to’na puai i te tahi vahi eita te toetoe e tae oioi atu i reira e
nehenehe ai ia’na ia titau i te tahi vahi paari maitai ia roaa
mai ia’na.
Ua ino roa te oire pae miti faahiahia ra o Naples. E oire
Itaria oia e te nehenehe maitai.
Ua pau te avae i mairi aenei i te purutia i te tie noa raa i
1941
te mau mauhaa tama’ i e rave rahi, te mau pereoo paari, te
mau tanks e ua i maite te mau fare vai raa tauihaa.
Tiai maite te paretane ia papu maitai te ohipa e ia nahonaho maitai te mau vai raa, i tii a tu ai e tiri i te mau topita
rarahi.
Ua vai ano noa te fenua i mûri ae i te hauti raa)hia taua
oire ra. Aita te purutia e nehenehe faahou ia haere atu i rei
ra, ua nina roa hia te mau e ’a pereoo auahi tae noa’tu i te
mau uahu tapae raa pahi. Eita e u faahou ia haere atu i rei
ra.
Aita e purutia e noho faahou ra i taua oire ra, ua pau roa
i te tiavaru hia e te mau aito paretane.
E 8 pahi tama’i to te paratane i titiri hia i te moana i te 17
no atopa i mairi aenei.
Hoe a rave raa hia taua ohipa ra i na oire hamani raa pa
hi i Québec e i Saint-Laurent.
Ai uni u no te 1 1 no novem a 1 9 4 1 .
Ua faaroo aenei tatou i te hoe mau ohipa tia ore ta te pu
rutia i rave iho nei, maori ra te taparahi pohe roa raa i te
taata hoe hanere ei tahoo raa i na raatira purutia i haapohe
hia i Nantes e Bordeaux (na oire Farani).
Ua ite atoa hoi tatou e eaha ra ta teie nei mahana oia te
11 no Novema e faahaamanao mai nei ia tatou.
Ua faatupu to tatou Tavana Rahi i te hoe oroa rahi faahia
hia i taua mahana ra.
Te ohipa matamuai rave hia, ua putuputu ia i roto i te fare
pura raa katorika i te hora 7 e te afa i le poipoi i taua maha
na ra, te mau Hui Manao te fenua nei, le Tavana Rahi e ta’na
ra apooraa, lo ’na mau raatira ohipa, te puai moana e to te
fenua hoi, te Tavana Oire e ta’na apooraa, tae noa’tu i te
huiraatira, ua i e ua tiatia noa te taata i roto i te fare e i rapae atoa hoi i taua taime ra.
I mûri ae i te oti raa taua oroa ra, ua haere te rahi raa o
te taata i te aroa de Gaulle, no te hoe hiopoa raa faehau î
faatupu hia no te faahanahana raa i taua mahana ra.
E i te pae hopea, i te hora 9 e te afa, ua tae paatoa taua
nahoa rahi taata ra i roto i te fare pure raa i Paofai (Porotetani).
E mau parau mahanahana tei ao hia mai i roto i na
e piti.
Ua hinaaro to tatou Tavana Rahi, ia faariro hia taua ma
hana ra ei tiaoro raa i te Manahope ia vave mai te mahana
tiama raa o te ao nei. — E ua hinaaro atoa oia ia faatupu hia
te hoe pure raa aroha i te mau taata hoe hanere i faahiti hia
i nia, o tei riro mai te taraehara ra na vetahi e.
O te tumu papu ia i faatupu hia’ i na pure raa i roto i na fare
atoa e piti o te oire pu.
E oroa nehenehe e te hanahana maitai e ua putapu maite
te aau o te feia i faaroo i te mau parau i a'o hia n^i e te mau
Tavini o te Atua i taua mahana ra. — E i te taim^^«|ua naj
pure raa ra, ua faatupu hia te faatupuaraa, e o
maitai roa hia e te taatoa raa o te feia i tae i taü?
ra.
PARAU
FAAITE
Te' faaite hia’tu nei te huiraatira e i roto i te apooraa i rai
hia e te Tomite hiopoa i te mau hoo ua tamau hia’enei te m o i
boo raa mai i te puaa e te puaatoro i nia i te 10 farane e tae
noa’tu i te 12 farane i te tiro puaatoro e te 7 tae atu i te 9 farane i te tiro puaa, e nehenehe atura ia ia hoo hia te puaa tu
pai i nia i te 15 farane i te mau vahi maitatai efta„ll farane
e 50 tenetima i te tahi atu mau vahi, oia’ toa te puaatoro tu
pai, 18 farane i te tiro o te mau vahi maitatai e te 12 farane
i te tahi atu mau vahi.
P a peete . — F are
neneiraa
V ea
a te
Ha u .
Fait partie de Te Vea Maohi