VEA MAOHI_N_015_1941_ATETE.pdf
- Texte
-
M atahiti H .
N a 15.
REPUPIRJTA
FARANI
A t e t e 19 4 1 .
TIA M A RAA — AIFAITO RAA — A U TA E A B RAA.
TE VEA MAOHI
2li*atai no te ^tnttanntupu no te mau l)aapaii raa Jarani t ©teania
IVESiEI H IA I TE M A U A V A ’E A TO A
TE HOO : Hoê matahiti : 10 farane — Te Vea hoê : 1 farane.
M a t a h it i 1941.
Na 18.
V e a «Hall i t e V e a a t e H a n n o t e ni a n H aap a< o r a a F a r a n i i O t e a n ia .
Wlau fa a u e r a a m a n a a te Hau
FAAUE RAA n° 1 a., no te 16 no tiurai 1941.
Ira va 1, — Ua tapea hia i raro ae i te faatere raa a te faehau te mau taatai mûri nei :
de Curton, Taote tapao toru, Tavana no te fenua farani i
Oteania, e o tei faahoi mai i to’na ra toroa i te 15 no tiunu
1941
Sénac, rave ohipa na te hau
Lemonnier, tavana hau n° 3
Delage, hiopoa fare haapiiraa
Ravel, raatira tapao toru
Fatoux, —
—
Irava 2. — O te mau raatira e te mau taata i faahiti hia i
nia nei, ua iriti hia to ratou mau toroa mai te 16 no tiunu
1941
Irava 3. — E aufau noa hia ta ratou mau tuhaa moni, mai
te au i to ratou ra mau tia raa.
Irava 4. — E haam anahia e e faatae hia teie nei faaue raa
i te mau vahi atoa e au ai ra.
FAAUE RAA n °l b., no te 16 no tiunu 1941.
Irava 1 . —Ua tapea hia te taata ra o Dedeyne e ua tuu hia'tu
i raro ae i te hiopoa raa a te faehau.
Irava 2. — E haam ana hia e e faatae hia teie nei faaue raa
î te mau vahi atoa e au ai ra.
- - >»T'". no tiunu J.941.
FAAUE RAA n»
Irava 1. — Ua tapea atoa hia o Mano, mai te 16 no tiunu
941, mai te au i te mau faaue raa a te Tenerara de Gaulle,
g tei tae mai i te 29 no me 1941.
Irava 2. — E haamana hia e e faatae hia teie nei faaue raa
i te mau vahi atoa e au ai ra.
A
t e t e
FAAUE RAA n° l e., no te 16 no tiunu 1941.
Irava 1. — Ua tapea hia te taote raau tapao piti o Pétard,
mai te 16 no tiunu 1941 e tae n o a’tu i te oti raa teie tam a’i.
Irava 2. — E haamana hia e e faatae hia teie nei faaue raa
i te mau vahi atoa e au ai ra.
FAAUE RAA n° 1 f., no te 16 no tiunu 1941.
Irava 1. — Ua tapea hia te taote tapao toru ra o Pujo, mai
te au i te faataa raa a te niuniu num era 237 a te Tenerara de
Gaulle, mai te 16 no tiunu 1941 e tae noa’tu i te oti raa te ta
m a’i.
Irava 2. — E haamana hia e e faatae hia teie nei faaue raa
i te mau vahi atoa e au ai ra.
(-FAAUE RAA n° 1 g., no te 16 no tiunu 1941.
Irava 1 . — Ua tapea hia te taote tapao toru o Rosmorduc,
mai te 16 no tiunu 1941 e tae noa’tu i te oti raa teie ta m a’i.
Irava 2. — E haamana hia e e faatae hia teie nei faaue raa
i te mau vahi atoa e au ai ra.
FAAUE RAA n° 1 h., no te 16 no tiunu 1941.
Irava 1. — Ua tapea hia te taote tapao piti ra o Mille, mai
te 16 no tiunu 1941 e tae noa’tu i te hopea o teie tam a’i mai
te au i te mau faaueraa i faatae hia mai e te tenerara de
Gaulle, na roto i te niuniu num era 237, no te 29 no me 1941.
Irava 2. — E haamana hia e e faatae hia teie nei faaueraa
i te mau vahi atoa e au ai ra.
j
FAAUE RAA n° 1 d., no te 16 no tiunu 1941.
f•
Irava 1. — Ua tapea Fia te taote tapao toru ra o Mayrac.
mai te 16 no tiunu 194b e tae noa’tu i te oti raa teie tam a’i.
Irava 2. — E haam/rna hia e e faatae hia teie nei faaue raa
i te mau vahi atoa o u ai ra.
\
FAAUE RAA n° 1 i., no te 16 no tiunu 1941.
Irava 1 , — Ua tapea hia na taote tapao piti, o Fagot e o
Foucard, mai te 16 no tiunu 1941 e tae noa’tu i te hopea o
teie tam a’i, mai te au i te mau faaue raa i faatae hia mai e
te tenerara de Gaulle, na roto i te niuniu numera 237, no te
29 no me 1941
Irava 2. — E haam anahia ee faatae hia teie nei faaue ra a
i te mau vahi atoa e au ai ra.
FAAUE RAA n° 1 j., no te 16 no tiurai 1941.
Irava 1. —Ua tapea hia te taote tapao piti o Loison, mai
te 16 no tiunu 1941 e tae noa’tu i te hopea o teie tarna’i, mai
as
F
.nJÊksVL.
I
TE VEA MAOHI .
84
A tete 1941
te au i te mau faaue raa i faatae hia mai e te tenerara de
Gaulle, na roto i te niuniu num era 237, no te 29 no me 1941.
Irava 2 .— E haamana hia e e faatae hia teie nei faaue
raa i te m au vahi atoa e au ai ra.
Irava 3. — E haam ana hia e e faatae hia teie nei faaue raa
i te mau vahi atoa e au ai ra.
FAAUE RAA n» 1 k., no te 16 no tiunu 1941.
Irava 1.—Ua tapea hia te mau haava i mûri nei, o Senesse,
Drouhet e Le Roux, mai te 16 no tiunu 1941 e tae noa’tu i te
hopea o teie tam a’i mai te au i te mau faaue raa i faatae hia
m ai e te tenerara de Gaulle, na roto i te niuniu numera 237,
no te 29 no me 1941.
Irava 2. — E haamana hia e e faatae hia teie nei faaue raa
i te mau vahi atoa e au ai ra.
hia ra e ” TOMITE FARANI TIAMA A TE MAU VAHINE
TAHITI ”.
Irava 2. — Ua faatia hia te tere raa o teie nei Taiete. mai
te au i te mau faataa raa a te ture e mai te au hoi i te mau
ture i faataa hia mai.
Irava 3. — E haamana hia e e faatae hia teie nei faaue raa
i te mau vahi atoa e au ai ra,
FAAUE RAA n° 5 bis no te 21 no tiunu 1941.
Irava 1. — Ua tapea hia na taata ra o Nippert e Dagniaud
mai te 21 no tiunu 1941 e tae noa’tu i te hopea o teie tam a’i
m ai te au i te mau faaue raa i faatae hia mai e te tenerara
de Gaulle, na roto i te niuniu num era 237 no te 29 no m e
1941.
Irava 2. — E haamana hia teie nei faaue raa i te mau vahi
atoa e au ai ra.
______________
FAAUE RAA n° 70 bis, no te 29 no tiunu 1941.
Irava 1. — Ua tapea hia te taata ra o Lavalette, mai te 29
no tiunu 1941 e tae noa’tu i te hopea o teie tama’i mai te au
i te mau faaue raa i faatae hia mai e te tenerara de Gaulle,
na roto i te niuniu numera 237, no te 29 no me 1941.
Irava 2. — E haamana hia e e faatae hia teie nei faaue raa
i te mau vahi atoa e au ai ra.
FAAUE RAA n° 97 bis, no te 3 no durai 1941.
Irava 1.— Ua tapea hia te vahiné tuati ra o Boura|set. mai
te 3 no durai 1941 e tae noa’tu i te hopea o teie tam a’i, mai
te au i te mau faaue raa i faatae hia mai e te tenerara de
Gaulle, na roto i te niuniu num era 237, no te 29 no me 1941.
Irava 2. — E haamana hia e e faatae hia teie nei faaueraa
i te mau vahi atoa e au ai ra.
FAAUE RAA n° 144 a.p.e., no te 15 no durai 1941.
Ira v a 1. — U afarii hia’enei te mau ture o te Taiete e parau
FAAUE RAA n° 148 c., no te 17 no durai 1941.
Irava 1. — Te vahiné ra o Olga W eidm an e te taata ra o
Jacques W eber, e na taata suisse e piti atoa. ua tuu hia tu
ia i raro ae i te hiopoa raa a te faehau, a tiai atu ai i te taime raua e tiavaru hia’tu ai.
Irava 2.—Ua tuu hia raua i te faaea raa hoe roa i Borabora.
Irava 3. — E haam ana hia e e faatae hia teie nei faaueraa
i te mau vahi atoa e au ai ra.
FAAUE RAA n° 149 c., no te 17 no durai 1941.
Irava 1. —,Ua opani roa hia i te mau taata no ratou te mau
io’a iraro nei ia puhapa faahou i te hoe motu i Oteania nei,
maori ra i Borabora.
Teie to ratou mau io’a :
Johann, Henrick e taata holane
Freiboth
John
—
Jack
Ignacio
Suède
Harold
Heyman
Pierre
Farani
Raymond
Layney
Constant
André
Buillard
Anthelme
Chataigner
Louis
Bertrand
Marc
Irava 2. — E haam ana hia e e faatae hia teie nei faaue raa
FAAUE RAA n° 97 ter, no te 4 no durai 1941.
Irava 1. — Ua tapea hia te taata ra o Pailloux, mai te 4
no durai 1941 e tae noa’tu i te hopea o teie tama’i mai te au
i te mau faaue raa i faatae hia mai e te tenerara de Gaulle,
na roto i te niuniu numera 237, no te 29 no me 1941.
Irava 2. — E haamana hia e e faatae hia teie nei faaue raa
i te mau vahi atoa e au ai ra.
FAAUE RAA n° 137 c.. no te 12 no durai 1941.
Irava 1. — Ua faaore hia aenei te faaue raa numera 444 c,
no te 6 no tiunu 1941.
Irava 2. — Ua tuu hia i rapae te taata ra o Thirel.
Irava 3. — E haamana hia e e faatae hia teie nei faaue raa
i te mau vahi atoa e au ai ra.
FAAUE RAA n° 138 c., no te 12 no durai 1941.
Irava 1. — Ua faaore hia’enei te faaue raa numera 444 c,
no te 6 no tiunu 1941.
Irava 2 .— Ua tuu hia i rapae te taata ra o Martial Iorss.
FAAUE RAA n° 153 c., no te 19 no durai 1941.
Irava 1. — Te raatira tapao toru ra o Ravet o tei haapae
hia i to’na ra toroa e o tei tuu hia’tu i roto i te tapea raa a te
ture faehau, na roto i te faaue raa no te 16 no durai 1941. te
faaue hia nei oia :
1/ ia tuu atu oia in ^ j^ ^ ^ u m a itg ^ IffT a a te re raa i roto i
te rima o te raatira tapEM PBP^RiDoucet.
2/ ia tuu atu hoi i te fafctere'raa i te aua faehau i roto i terima o te tapaohoe ra o Guy. 1
1
Irava 2,— E haam ana hia e e faatae hia teie nei faaue raa i,
te mau vahi atoa e au ai ra.
'
FAAUE RAA n° 163 s.g.,.- a.p.e., no te 22 no durai 1941.
Irava 1. — U afaanuu hia i te toru m atahid te rahi raa m u
tahiti p te tamarii e nehenehe ia tu h l h ia’tu te u punu.
Irava 2. — E faataa faahou hia t^ i o e mau titeti o te tuha hia’tu e 10 punu i te avae hoe i d ^ n a u tamarii mai te
matahid e tae atu i te toru matahid.
\
Irava 3. — Te mau faataa raa a te iaaim raa num ex^^ys
At e t e
1941
TE VEA MAOHI
a.p.e., no te 12 no febuare 1941, e vai a ia mai te taui ore
roa hia e no te haamana raa hoi i teie nei faaue raa o tei
faatae hia i te mau vahi atoa e au ai ra.
FAAUE RAA n° 164 s.g., n o te 22 no tiurai 1941.
Irava 1. — Te faataa hia nei na roto i teie nei faaue raa te
«hoo raa i te tihota i Tahiti e Moorea.
Irava 2. — E titeti te tuha haere hia. mai te hiopoa maite
hia e te piha toroa a te hau, i te mau taata'toa e noho haere
nei :
1°/ i Papeete, na te Tavana Oire ia e haapao
2°/ i te mau mataeinaa o Tahiti e Moorea, na te peretiteni
ia o te apooraa mataeinaa i raro a e i te hiopoa raa a te mau
tavana hau, e horoahia’tu ta u a mau titeti ra i te mau taata toa i raea hia te 16 o te matahiti.
E horoa’toa hia te hoe mau titeti na te mau tam arii i raro
iho i te 3 matahiti e te mau tam arii hoi mai te toru e tae atu
i te 16 matahiti.
E horoa hia te reira i roto i te rima o te taata e haapao ra
i taua mau tamarii ra.
Irava 3. — I nia i taua mau titeti ra, e faaite hia : te utuafare, te io’a o te taata no'na te utuafare, te vahi tei reira e
te matahiti fanauraa e e haam ana hia te reira e te faatere i
taua ohipa ra.
Irava 4. — Hoe tuhaa raa titeti i te matahiti hoe, e rave
rahi ra titeti rii i tapiri hia e e 2 kiro o te rahi raa i nia i te
titeti hoe. - E roaa hia te 4 kiro tihota i te taata hoe i te avae
i te mau taata i raea hia te 16 matahiti. E nehenehe noa ra
ia taui hia teie nei rahi tihota i te taata hoe ia tae noa’tu i te
taime e ravai maitai ai teie nei maa. Tei te Tavana Rahi ia
te tia i taua vahi ra.
Irava 5. — O te mau titeti atoa e horoa hia’tu i te mau hoo
taoa ra o te faatiama ia ia ratou no nia i te rahi raa tihota e
vai ra i roto i ta ratou ra toa, tei ia ratou ia te faaite atu i te
reira ra rahi raa titeti i te feia i haapao hia no te hiopoa i
taua ohipa ra.
la hape noa'tu te mau faaite raa, e au i te 3 kiro i te ha- ^
nere, e faautua hia ia te mau hoo taoa mai te au i te irava 9
i faahiti hia i mûri nei.
Irava 6. — O te mau feia e mau ra i te tihota, te feia papai
tihota e tae noa’tu i te feia hoo rahi i te tihota, e vai a ia ra
tou i raro i te mau faataa raa a te faaue raa num era 148 a.p
e., no te 15 no febuare 1941.
Irava 7. —Te mau hamani faraoa monamona, te mau fare
tam aa raa, te fare taofe o tei rave i teie nei maa e tihota, e
titan atu ia ratou i te parau faatia i te piha toroa o te hau o
tei h a a p a o inTTTH e faatia nei.
Irava 1 0 ._Te fuaterehau, te auvaha ture, te raatira tuanie e te tavana h/u no Tahiti e Moorea o tei haam ana anae
?
85
hia no te rave e te faaoti i teie nei faaue raa o tei haam ana
hia e faatae hia i te mau vahi atoa e au ai ra.
FAAUE RAA n - 168 a.g.f., no te 25 no tiurai 1941.
Irava 1. — Mai te mahana m atam ua no tiurai 1941, ua faa
tumu hia te mau tuhaa tauturu i te faehau e te mau utaa hoi
a te faehau, mai te au ite faataa ra a a te ture no te m ahana
matamua no setepa 1939, mai teie te huru:
TAATA TIA RAA FARANI MAU :
Moni tuhaa tumu:
648 farane i te avae
FAANUU RAA NO TE MAU TAMARII I RARO IHO
I TE 16 MATAHITI
Tam arii matamua :
286 farane i te avae
Piti o te tamarii :
210
—
—
Toru o te tamarii :
153
—
—
Tei te tuhaa 18, i te irava hoe i te paratarafa 9 no te mau
haam au’a raa a te hau farani i Oteania nei te iriti raa hia teie
nei mau tuhaa.
Irava 2, — In ia i teie nei tuhaa tumu i faahiti hia i nia nei,
e tuu faahou hia e 8 farane i te m ahana hoe i nia’e o tei iriti
hia i nia i te mau haamau’a raa a te hau i te tuhaa 12 , i te
vahi e faahiti hia ra e « Tuhaa moni tauturu i te mau utaa
a te mau faehau i raro ae i te ture faehau ».
Irava 3. — Te mau faataa raa taatoa no te faao raa’tu e te
titau raa hoi i teie nei mau tuhaa, te vai noa ra ia i raro ae
i te mau faataaraa a te ture no te mahana matamua o setepa
1931 e te faaue raa hoi numera 1257 no te 26 no titema 1939.
Irava 4. —Te faatere hau o tei haam ana hia no te rave e te
haam ana i teie nei mau faaue raa o tei faatae hia i te mau
vahi atoa(Ce au ai ra.
FAAUE RAA nu 169 a.g.f., no te 25 no tiurai 1941.
Irav k 'l. — Ua faataa hia i roto i te mau haamau’a raa a te
hau no teie matahiti 1941, na moni ra e 500.000 farane, o tei
tuu hia’tu i te tuhaa 12. irava 5 e i te paratarafa 2, i te io’a
ra « TUHAA MONI TAUTURU I TE MAU UTAA A TE FAE
HAU ».
Irava 2. — Na te mau tuhaa moni e roaa mai i teie ihoa
matahiti e aufau i taua tuhaa* moni ra.
Irava 3 — E mana taue noa teie nei faaue raa, na mua’e
a tuu hia’tu ai oia i raro ae i te faaoti raa a te Tomite i faataa
hia no taua ohipa ra.
Irava 4. — Te faatere hau o tei haam ana hia no te haam ana
e te rave i teie nei faaueraa o tei faatae hia i te mau vahi
atoa e au ai ra.
FAAUERAA n» 170 p.t.t., no te 25 no tiurai 1941.
Irava 1. — O te mau rata, hohoa e hapono noa hia’tu i te
mau faehau e ihitai e noho ra i te mau fenua ee, ia titiro hia
ia mai tei mûri nei te huru :
a/ Te mau faehau e ihitai i Paretane, te titiro ihoa ia i T a
hiti nei mai ta tatou i mataro, oia hoi 1 farane i te rata hoe,
eiaha.ra ia hau atu i te 20 karam u.
b ' Te m au faehau e ihitai i Auteraria e i te tahi atu m au
aihu’araau paretane hoe ia afa i te rata hoe, eiaha’toa ia h a u
atu i te 20 karamu te teiaha.
Teie ra te vai nei te hoe pute r a ta i faataa hia n a te m a u
faehau i te fare rata i Papeete, tei reira te mau faataa ra a
86
no taua tuhaa ra, eita roa ia e ta moni hia te mau rata rii
marna i raro iho i te 20 karamu, o te tia raa noa ra o te faehau te faahiti maitai i nia i te vehi o te rata e taa’i e e faehau
mau oia.
Irava 2. — Na te haapao tare rata ilioa ia e titiro haere i
taua mau rata ra e ta’na ia e faaite i te mau hiopoa no taua
tuhaa ra no te iriti raa hoi ia ’na i taua tarahu ra.
Irava 3. — Te faatere hau e te raatira o te fare rata o tei
haam ana anae hia no te rave e te faatae i teie nei faaue raa
i te m au vahi atoa e au ai ra.
PAÜAU
A tete 1941
TE VEA MAOHI
F A A IT E I T E H U B R A A T IR A
A tiai’atu ai i te pia raa hia na roto i te Vea a te Hau i te hopea
o teie ava’e, te faaite atea’tu nei te Tavana Rahi Tenerara i te huiraatira Oteania farani ti’amâ i te hoê faaue raa ta’na i rave aenei
no te faatupu raa i te nuu i parau hia e “ Legeona Valmy ”, ei
paruru i te fenua e ei pahono raa hoi i te reo no te 9 no tiurai ra
0 tei tiaoro mai e : « A ti’a paatoa, a amo i te zugo o te ai’a ».
Aita paha i raea maitai hia te titiaifaro mau oteie nei faaue raa,
e fia ra ia tatou ia tamata i te haere i nia i te e'a, oia te e'a roaroa
ra, eiaha e faa taupupu : tei te aratia noa nei e ananahi nei paha
tatou e farerei ai i taua zugo ra.
O tei hinaaro oioi hia, 0 te mau u i apî ia, te tane e te vahiné
atoa hoi, ia iiaa putuputu ratou.
la tahoe tatou i to tatou mau haerea, e riro paha ia te itea ia
tatou i te mau mea e nehenehe ia rave hia mai e te mau mea hoi
e faarue e roa’tu.
O te tiatonu raa ta’u e ani atu ia outou teie ia : « No te hanahana anae ».
O te pahono te reira e au i teie taime e o te pahono atoa hoi
te reira e au no te mau tau amuri atu.
la' riro faahou Farani, mai tei te ahiahi i Valmy ra,’a faanaho
hia’i te ora raa hau 0 te ao nei, ia riro te reira ei aratai ia tatou i
te teitei hopea o te ora raa hau o te ao nei.
No reira ra, noaTu ai ia to tatou nei iti, e te mau Farai?i ti’amâ
e, aita’tu e hanahana te tia ia tatou ia rave : A haamou i te enemi e aore ra o te pohe.
FAAUE RAA na 254 c., no te 19 no atete 1941.
Irava 1.— Ua faatia hia’enei te hoê nuu o tei tuu hia’tu i raro
ae i te faatere raa mana a te Tavana Rahi.— Teie te io’a o taua
nuu ra “ Legeona Valmy” .
Irava 2.— Teie nei Legeona Valmy, e legeona ihoa ia no te fe
nua nei, e rave oia i te mau faaue raa’toa a te Tavana Rahi.
Tei raro ae ratou i te faatere raa a to ratou ra mau raatira, o
ratou anae e aore ra e apiti hia’tu i te tahi atu nuu. E nehenehe
atoa ia tahoe hia’tu ratou i te mau faehau mau.
O te rito.mau to rotoi teie nei Legeona Valmy.
la riro oia ei tiatonu raa na te taatoa.
O ta ’na ohipa tumu ra, o te tavini maite ia i te mau faaue raa’
toa e iri mai ia au hoi i to’na ra tia raa hapa ore e te teitei hoi o
ta’na ra ohipa, e na roto hoi i to’nara tuu tapeaore raa ia’na iho
ra i raro ae i te ture ra.
Irava 4.— E mau volontaires anaeto roto i taua Legeona Val
my ra, e o te Tavana Rahi hoi to ’na ra fatu mau, e na’na e maiti
1 te raatira ta’na i manao no te faatere maite i taua legeona ra.
Irava 4.— E toru pupu to teie nei legeona.
i° Te pupu ohipa ;
2° Te pupu faaherehere ;
y Te pupu vahiné.
i» T e pupu o h ip a .
Irava s. _ Ei mau taata tia raa farani mau te faaô hia i roto i
teie nei pupu, e aore ra ei mau taata no te tahi hau amui mai.
Irava 6.— No te mea hoi e e nuu taa ê ihoa teie nei legeona,
eita’tura te mau tapao o tei roaa haere ia vetahi mau faehau e
taio hia ia tae oia i roto i teie nei pupu.
Irava 7. — No te taime taatoa 0 teie nei tama’i te roa raa o te
mau faaau raa i roto i teie nei nuu.
Teie te mau tumu e farii hia’i i roto- i teie nei nuu :
Ei tino maitai, ei tia raa maitai e te au maitai hoi no te tavini
i roto i teie nei pupu. Tei te Tavana Rahi te hiopoa i taua mau
vahi ra.
Tei te Tomana faatere i taua nuu ra te faatia e te tapea i te mau
permission e te haapao hoi i to ratou ra ora raa. Teie ra, eiaha
roa ia hau atu i te piti i nia i te toru te faehau e vai i roto i te aua
e te piti ra, ia vitiviti roa taua mau faehau i haere i rapae ra te
hoi atu i roto i te aua i te taime e titau hia mai ai ratou ra.
2° P u p u f a a h e r e h e r e .
Irava 8.— Ua faatupu atoa hia te hoe pupu faaherehere, e mea
taa e ia i te pupu ohipa, te vai noa ra ia te mau mahana ta te
Tomana i faataa no te haapii ia ratou.
Irava 9.— Teie nei mau legeona ra o te mau poipoi faatia taa
faehau noa ia ta ratou e haere, no te faaravai raa’tu hoi i to ratou
ra maa ite iti i te ohipa faehau e i te mau taime atoa hoi e hinaa
ro mai ai te Tomana faatere ia ratou.
I roto ra i na avae e toru, hoe ae ia hepetoma taatoa ta ratou e
faaeaeai roto i te aua.no te haapii tamau raa ia ratou.
Eita roa e fifî te mau rave ohipa a te hau ia faao i roto i teie nei
nuu, teie ra, ia tia’toa i te Tavana Rahi note hoe pae rave ohipa.
30 P u p u v a h in é .
Irava 10.— Ua faatupu atoa hia te hoe pupu vahiné, e mai tei
faahiti hia i nia nei, ei tino maitai, ei tia raa maitai atoa hoi e te
au maitai no teie nei tia raa ete auraro maite hoi i te mau faataa
raa a te legeona mai teie te huru :
a) E tavini mai te au i to ratou ra puai i te mau vahi tei reira
^ ratou te ohipa raa.
b) Te farii hoi i te hoe mau faataa raa ituu hia’tu ia ratou ra,
te farii i te mau ture faehau, te tae i nia i te tuhaa i te taime mau,
te mamu noa e te faaroo papu i te mau faaue raa.
Te mau tuhaa papu a teie nei pupu ra o te mau ohipa maru ia,
maite papai parau, te patapata machine, taniuniu, faaterepereoo
uira, tuati ma’i, amo taata pepe, haapao fare inu raa a te faehau
(tutu e te haapao fare tutu).
PARAU FAAAU
Irava 11. — Na te fatu o te Legeona e farii
faaau i Papeete. E manh
nei tama’i e i nia i te h oh oaT m ln nei :
,; 4 e mau parau
i te hope raaNeie
\
Parau faaau hinaaro tuu noa i te Legeona Valmy no te mau
fenua farani tiamâ i Oteania.
0 vau............................................ o tei papai i te io’a i raro nei
fanau hia i (fenua).................... i te (mahana fanau raa)..................
te tao nei au e te hinaaro papu nei au e tomo i roto i te pupu..........
no te Legeona Valmy no te mau fenua farani tiamâ i Oteania nei
i raro ae i te mana faatere o te Tenerarrlde Gaulle.
Mai te tiama i te mau faautua raa toa.Be tuuhaehaaroa nei au
ia u i raro ae i te auraro i te mau faaue îaSi taatoa e tuu hia mai
no te aïo atu ite mau cnemi 0 Farani e o t^mau hau amui etae
noa’tu i te rê hopea.
87
TE VEA MAOHI
Te tapu nei au e ua farii papu roâ vau i te màu irava ture ete
tiaturi raa a te Legeona, oia hoi :
« NO TE HANAHANA »
Papai hia i.................................. i te ........................ .................
î mua la
Te io’a :
Faatae hia mai ia matou, Tavana Rahi no te mau fenua farani
tiamâ i Oteania, fatu no té Legeona Valmy, e ua haamana hia i
te num era...................... i t e ...........................................................
Irava 12.— E nuu faehau mau teie no te fenua e na te hoetuhaa moni ta te Tavana Rahi e faataa e aufau i te mau haamau a
raa'toa a tâda nuu ra. Tel te Tomana faatere hoi te haapao raa
i taua tuhaa ra.
O te Tomana faatere tel mana no te haapii raa i teie nei nuu,
te faatere raa hoi i ta’na ra faufaa e te mau tauihaa e tac noa tu
i té mau mauhaa e tuu hia’tu i roto i to na ra rima.
E apiti hia oia i te hoe haapao faufaa.
Irava 13 — E aufau hia’tu i te mau legeona, te hoe tuhaa mo
ni, ta te Tomana faatere e faataa, oiâ’toa te hoe tuhaa moni maa.
Te bapa farii ore hia ete Tomana ra e iri ia i te utua, e teie te
utua maori ra e tapea hia te afa o te tuhaa moni i roto i na mahànae Vau.
É aufàu atoa hia te hoe tuhaa moni, ia tâe nOa’iü i te mau tatme e tono haere hia'i te mau legeona i rapaeite vahi noho raa
tumu.
.
Iravâ 14.— Faaahuraa.— E ahu ninamu nrriâ roa e te hatüa
tamau ore hia, taupoo mutoi, tîaa iri puâà, taamu avae üouo e
aore ra kaki.
.
Te tapao 0 te Legeona o te tatauro ia 0 Lorraine,.au hia 1 nia
i te ninamu i nia i te rima ahu aui e 4 tenetîmetera i nîa'ë i te
apuapü rima.
Te tnau atiriputi no te faatere raa :
Raatira pupu : hoe tore amiana:
Raatira nuu : e piti tore anaana.
irava 13.— E ahu atoa te mau legeona no te pupu faaherehere ^
ï to ratou ahu mai teie i faaitë hia i nia nei, i te mautaime tei roto
ratou ? te haapii raa.
O te mau legeona vahiné ra teie ia to ratou ahu>:
i° Te taupoo*mutoi faaau hia no te Legeona,
2®Te pereue rima poto e e maha pute ta pitopito ;
30 Te piritoti-piripou ;
4" Tiaa i’ei’e.
Te pereue ete piritoti hoe â ia ninamu e te taupoo.
Irava 16.— Taime pohe raa m ai.— Mai te faataa raa i te aua
faehaje*©ia’t«^ Fmto i te Legeona. Mai te peu e ^ faataa raa taae
i/ave hia na m u a'rie./u ai o t^ p o h é i te ma'i i roto 1 te Le'ona ra, o te reira ia mau fSafàa raa te rave hia, mai te peu ra e
■aita roa e faataa raa e atu, 0 te mau ture faehau ihoa la te mana
taua taime ra.
,
„„ „
irava 17.— O te mau utua e roaa mai 1 te mau legeona ra, 0 te
nau permission ia e te mau hanahana hoi e papai hia i roto 1 te
DUta a te Legeona.
irava 18.— Te mau faanuu raa toroa ra, na te fatu ihoa la 0 te
.egeona te reira tuha? e e mea na roto hoi i te maitl 1 ta’na 1
3Pfrava 19.— Te maul'iautua raa.— O te auraro maite ote mafemehai ia o te puai A teie nei Legeona.
T a vitiviti roa e /a rave hia hoi mai te faaoti maite, te mau
faaue raa’toa.
ia vai tiamà noa e te viivii ore teie nei Legeona.
E mana raatira nuu mau to te Tomana faatere i te Legeona.
O tei ofati i te ture ra, e iri ia i nia ia’na te faaino a te Tomana.
Irava 20.— Tibati raa.— Na te fatu o te Legeona e taatia i te
mau faaore raa i te mau parau faaau.
Aita’tu e taime e farii hia'i taua mau faaore raa ra maori ra :
i® Te faaore raa hia te Legeona i mûri ae i te rê hopea.
2° Au ore no te mero i te tavini i te Legeona (tino ma'ima i e
te tahi atu â).
3« Tihati raa hia na roto i te haapao ore.
4® Te ani raa a te mero legeona e e faarue i te nuu.
Irava 21.— Te tapea nei te Tavana Rahi i te mana no te faahurue raa e aore ra te taui raai te mau faataa no teie nei mau faaue
raa no te imi raa hoi i te hoe mau faa afaro maite raa e au, mai
te taui ore roa ra i te mau manao tum u 0 teie nei parau.
irava 22. — E haamana hia e e faatae hia teie nei faaue raa i te
mau vahi atoa e au ai ra.
FAAUE RAA ir 255 c., no te 19 no atete 1941.
Irava 1.— Teie i mûri nei te faataa raa no te mau tuhaa moni
e aufaü hia i te mau faehau no té Legeona Valmy no te mau Te
nus farani tiamâ i Oteania.
Raatira 0 te pupu :
50 farane i te mahana
Legeona :
45 »
*.
E apiti hi&Tu i te reira ra tuhaa i te moni maa 0 tei faatumu hia
i nia i te 15 farane i te mahana hoe.
Irava 2 .— Area te mau legeona no te pupu faaherehere e to te
pupu vahiné aita ia ta ratou e tuhaa moni.
la tae ra i te mau taime haapii raa a faaea’i te mau legeona nei
i roto i te aua, e nehenehe ia ia faataa hia te hoe tuhaa moni na
ratou.
Oia’to a le pupu vahiné, mai te peu e te rave tamau ra ratou 1
te ohipa i roto i te nuu, e tia roa ia i te Tavana Rahi ia faataa i
te hoe tuhaa moni avae na ratou, eita roa ra te reira ra tuhaa
e hau alu i ta te mau legeona no te pupu ohipa mau.
Irava 3;— E haamana hia e e faatae hia teie nei mau faaue raa
i te mau vahi atoa e au ai ra.
PARAU FAAITE
No te varavara e te fifihoi te moni hu’ahu’a, ua manao aenei te Tavana Rahi e e ham ani i te moni parau 2 f a r a n e e
te 1 f a r a n e ei mono raa i teie nei moni veo,
Na te Fare Moni e nenei taua na moni parau ra, e ia farn
hia mai te reira mai te moni mau.
Te faaara faahou hia’tu nei e ua'opani roa hia te afai atu 1
te hoe atu fenua ê i teie nei mau moni veo na tatou nei.
Tae noa’tu i te mau taata e opua i te haere atu i te tahi a u
fenua i o tatou noa nei ihoa, eiaha roa’tu oia e rave i ma e 1
te 10 farane i taua moni veo nei.
Ua ham ani hia’enei te hoe mau titeti, mai te au 1 te mau
faataa ra a a te faaue raa num era 164 s.g. no te 22 no tiurai
1941, no te tuha raa i te tihota.
Te faaara’tu nei te Tavana Rahi e 0 te tumu o taua mau
titeti ra, no te faaravai raa ia i teie nei tuha raa tihota, ia tae
i nia i te faito tia mau i Tahiti nei e Moorea.
Teie ra, eita roa teie nei mau faataa raa e tano maitai 1 teie
tau, e tam ata ra tatou i te faaafaro i teie tau fi fi.
A t e t e 1941
TE VEA MAOHI
88
E 4 kiro tihota i te taata paari e e 2 na te tamarii ta teie nei
mau titeti e faataa nei, eiaha ra ia aram oina ia tatou atoa e
tei roto tatou i te o’e e ia faaiti rii hia te amu i teie nei m aa,
ia ravai maite tatou paatoa.
raa i ani hia mai, e riro te reira ei mea tumu ; area ra hoi,
mai te peu e e ani raa ta vetahi fatu i mûri i te reira, tei la
ratou ia te amo i te mau utua’toae irim ai no nia i te rave
faahou raa hia taua ohipa ra.
. . .
...
i tia mai, e riro noa ia i te Hau.
Te ani atu nei te Tavana Oire i te feia'toa o tei ore i tae atu
te parau faataa raa no te mau titeti tihota, ia haere atu ratou
i te fare faaipoipo raa ani ai. la vitiviti ra ratou te rave i te
reira ra tuhaa e tia'i.
Parau faaite.
Te faaite hia nei te huiraatira e ua faatupu hia’enei te hoe
TOMITE TAUTURU, mai te mahana matamua no Tiurai i
mairi aenei, e te ohipa a teie nei Tomite ra o te tauturu ia i te
mau taata’toa e vai ra i roto i te hepohepo e o te noho nei i te
mau fenua farani i Oteania.
Ua tuu hia te faatere raa i taua Tomite ra i raro ae i te mana
o te Tomite no te mau Combattants no Farani Tiamâ o te Peretiteni ra o Léonce Brault avaota-paruru, na Peretiteni-mono
0 Vigor raua o Montaron, o Gérard te Papai parau-mau moni
e o Paea Pômare te hiopoa.
la hinaaro noa’tu te hoe taata i te ani i te tauturu ra, ia faatae ia oia i te hoe rata aniraa i te Peretiteni e noho ra i Pape
ete, e na te Peretiteni ia e tuu atu i te reira i mua i te aro o te
mau tomite no te hiopoa raa e te faau raa i te tauturu e au ia
horoa hia.
E te mau ô e hinaaro hia i te horoa atu na teit nei tomite ra
ia faatae hia ia i roto i te rima o te mau-moni, oia o Ity. Gérard,
1 Papeete.
OHIPA TANIUNIU RAA FENUA
PARAU FAAITE
E faaoti hia te mau ohipa taniuniu raa fenua i Teavaro e
Teaharoa m ai te 16 no setepa i mua nei.
Te titau papu hia’tu nei te mau fatu fenua i-a tae maite a ra
tou i taua m au taniuniu raa ra, e aore ra ia faatae ratou i te
hoe m au mono no ratou e tia’i.
Mai te au i te mau faataa raa i faaite hia i mua ra no nia i
te m au fifi e tupu haere no teie nei ohipa, e vaiiho noa hia te
mau fenua o tei ore i nahonaho te taniuniu raa no nia i te fifi
o te m au fatu fenua e tae noa’tu i te taim e e tupu ai te hoe
faaau raa tia maitai.
Eita hoi te ta otia raa i teie nei mau fenua e rave hia i te
taim e taniuniu raa, mai te peu ra hoi e e tia i te mau fatu fe
nua e te taata taniuniu atoa hoi, e nehenehe noa ia îa rave
hia teie nei ohipa, no te haam am a ra a hoi i taua utua ra.
O te m au otia ra, na te mau fatu fenua ihoa ia e rave,
O te mau taniuniu raa i rave hia mai te tae ore mai te mau
fatu fenua, eita ia e faatumu hia, e rave noa hia ra te reira
e e faaoti hia te hoe hohoa o tei vaiiho hia i te fare hau no
na avae e 6 . ei reira e nehenehe ai i te mau taata’toa i te
haere e hi’o e e faatae hoi i te m auvahi hapata ratou i ite.
la raea hia te ono avae i faahiti hia i nia nei e aita roa e taui
PARAU FA A ITE
Te titau tiia ’tu nei e h a e r e m a i
ite p ih a o te F a a te r e H au C lo
rai o te F a re Moni), te m a u faehau tah ito a to a e m a u ra I te
h o e m a u p a ra u tu h a a fa e h a u ,
o ia hoi te « e ia e m a u ra i ta u a
m au p a ra u tu h a a e o te i fa ta ta
i te tae i te h o p e a , ta e n o a ’tu I
te teia e tiai ra i te h a a m a n a
ra a i ta ratou m au p a r a u , ia h a
ere atu ia ratou ï te pi h a to ro a
i faahiti h ia ï nia n e i n o te ta a oti i ta u a m a u o h ip a ra e m a i
te a fa i m a i hoi i te h o e m a u p a
rau fa a tia m a i ta ra to u ra m a u
an i raa, m a i te p a ra u n a te ta o te, a o re ra te h o e titeti n o te ta
re m a'i e ta e n o a ’tu i te h o e
m au p a r a u fa e h a u e a u n o n ia
i teie n e i tu h a a o h ip a , no te
fa atia r a a it a ratou ra m a u a n i
\ ra a e te fa a o h ie ra a h o i i te m a u
ra ve r a a e a u no n ia i te ie n ei
titau raa.
P A R A U A P I NO T E T A M A ’ I
N iu n iu n o le 6 n o A t e t e 1 9 4 1 .
Berlin — Te faaite mai ra purutia e ua topita te manureva
paretane ia Calais.
,
^^
Lonedona. — Te tumu 4.a
rutia ra, no te iti ia to ’na ra manureva, e tae noa’toa’tu hrure hau rutia. Ua pa
rau roa oia i te mau huiraatira e ia haam ou roa ratou i te mau
maitai atoa e vai ra i te fenua ia tae noa’tu i te taime e rira
atu ai i te enemi. Te ohipa a te mau nuu purutia ia roaa îa
A t e t e 1941
TE VEA MAOHI
ratou te hoe oire ra o te faatano haere noa i te mau mitaraie
i te m au vahi atoa e pupuhi hanoa’i no te matau i te mau rutia e tapuni haere noa ra i roto i te mau uru raau.
A nkara.— E mau parau fifi roa’toa te tae haere mau nei na
turetia. te tamau noa ra purutia i te opua nana e e haere na
turetia, area ra hoi e enemi puai atoa hoi turetia eita te reira
e nehenehe ia tiaturi e e pau oliie noa'tu i te purutia. O te mau
ava turetia teie i faahinaaro rahi hia nei e te purutia. Aita’tu
hoi e rnea maitai ae na na, no te rnea te hinaaro rahi nei oia
i te haere e aro ia rutia na te pae i raro e no te reira ra opua
raa e tie ia te nuu na te tai, e nuu rnoana puai roa to rutia e
vai ra i te reira roto miti eita e u ia purutia. Ua ineine 1 mirioni 100.000 tane pahi no te uta i te faehau purutia i tauafenua rutia ra i Caucase, aita ra hoi e apee e nehenehe ia haere
e pau i tem aum anua rutia. Ua fatata paha te taime e faaroo
ai tatou i teie nei aro raa rahi riaria i te haere atu i te reira
pae. Ua riro atura te reira ra tama’i i te faa tiarepu i te manao o te mau arabiao teitiatonu m aitee o tei faahinaaroroa
i te rê a te hau amui.
T am a’i na te reva.— A tahi ra te manu reva rutia a haere i
Berlin. A u’aa tehape o purutia o tei faaitee ua haere te manureva paretane e topita ia Berlin i taa’i e e manureva rutia,
no te m ea aita roa te manureva paretane i haere i te reira tai
me. Aita roa ra e faaite papu no taua ohipa ra. Ua tara ata ra
te purutia i te parau e aita roa e manureva i tae i Berlin. Area te huiraatira no Berlin ua papu roa’tura ia ia ratou e eita
to ratou taoto e topa faahou, inaha tura hoi te rave pae piti
noa nei te rutia e te paretane i to ratou ra oire. E ua faaite
faahou hia nei e ua hoi faahou mai te manureva rutia i napo.
Ua faaite papu hia te reira ra parau api i Moscou. I te taime
a ite atu ai te nuu manureva paretane i te riuu m anureva ru
tia i n ia ’e ia Berlin, ua tahoi mai ratou i te pae i Rhur e i rei
ra ratou te taamino raa na nia e i te mau fare ham ani raa
m auhaa tam a’i purutia. Ua topita te paretane i te fare rahi i
Essen e te mau tapae raa i nia i te pape i te oire i Ha mm e
i Dortmund. Ua faaite te rutia e ua haere mau to’na manureva i Berlin e ua hoi paatoa mai.
Na te faaite raa Suede, no te pae ia i nia roa i te miti Bal
tique te maue raa mai teie nei mau manureva rutia e haere
roa’tu ai i Berlin, oia hoi e 2.000 kiiometera te atea raa.
Ta te manureva paretane ra, mai Danemata ia tehaam ata
raa mai e tae roa mai i te paeau i Farani, e mau pahi ta Pa
retane i topita haere, e 4 ra to ’na manu aita i hoi mai.
E ita’tura e nahonaho faahou ta purutia tahoo raa ia pareta
ne. I nanahi aita rea e manureva purutia i haere i Paretane,
e mea iti roa te ati ta ratou i faatupu i te reira ra tere.
Niuniu
do
te 1 7 no a t e t e 1 9 4 1 .
M/fTccTu. — U al^rs^M ioa te nuu rutia i te pae i Nikolaiev
e jpmoirog. — Ua faarue r a te nuu rutia i teie nei tau oire,—
ikolaiev. ua vavahi roa hia te mau uahu a faarue hia’fu
ai, — 19 manureva purutia i ati e 12 i roto i te miti pohe.—
Ua tomo e 2 tau pahi rarahi uta faehau rumania i te mau manua rutia.
g uède. — Ua faaite papu te finilane e ua roaa mai ia ratou
te oire ra Sortavala. E maitai rahi te reira no te finilane. no
te mea e oire finilane ihoa te reira o tei riro atu i te rutia i te
m atahiti 1940 i mairi aenei. — Te toe ra ia e 3 oire finilane i
roto i te rima o te ru tii.
1 te pae faehau ra //ere ia teie i te ohipa faahiahia roa no
to mea aita ia i papu te noho raa i nia i taua otuè Carélie.
E riro e te vai ra te m ahana e faarue roa’i te nuu rutia i
91
taua vahi ra, e mau nuu rii haihai roa ta ’na i vaiiho atu i te
reira pae, o Kexholm te oire e riro faahou atu i te finilane.
no te mea aita roa e mau nuu puai te patoi ra i taua oire ra.
— Area te oire Sfiborg. aita roa ia e manao hia nei e e riro
oioi atu i te finilane, e e 3 hoi reni to te rutia no te tapea i
teie nei otue, e na roto i te feruri raa a te finilane, eita ratou
e hinaaro iarah i te pau te faehau, e tam ata ra ratou i te fiai,
mai te huru ra e ia topa noa teie nei mau vahi, mai te maa
e para nei, e topa ihoa ia.
0 te turai raa rahi hoi i rave hia i te haamata i*aa mai teie
nei tam a’i rutia i te pae e haere i Leningrad, na taupupu
roa’tu ia e ua faaea noa te reira i te pae o te roto i Ladoga,
fatata i te reni otia matamua o finilane e rutia.
Te vai noa ra te oire ra o Petrzevodsk, e i ropu i te reira
oire e Olonies e mau pa paari roa ta rutia i hamani i reira e
no reira e na mua ia te aro atu i te reira ra reni e tae atu ai
i Leningrad, e ua manao hia e aita roa e peapea e tupu i te
reira ra oire i teie tau mahana.—Ua mau roa te nuu finilane,
e mai te roaa ra mai a ia ratou te oire Salla a 5 aenei hepetorna, aita roa e maa vahi api i roaa faahou mai ia ratou. —
I te pae i Murmansk, ua tam ata te mau nuu purutia o tei afaï
hia mai na Narviek i te haru i te pae pape i Litea e aita roa
i manuia, ua otohe roa ra ratou e raea roa hia’tura te reni
otia mau o rutia-finilane.
Berlin. — Ua haere te manureva rutia e topita i te oire
Constantza, e 3 manu reva o tei tam ata i te topita, aita roa
ra i m anuia, ua topa haere ta ratou topita i roto i te miti. —
E 2 manureva rutia i pohe i te manureva purutia.
Moscou. — Te faaite mai nei te niuniu rutia e e pau rahi
mau to te purutia i nia i ta raua ra karo raa. — E rave rahi
pereoo paari,fpereoo uira, pereoo taataahi uira e te pereoo
taataahi atoa hoi. — Te tahi mau nuu o te rahi raa o te tauihaa e te rhauhaa ta ratou e faarue nei. — I to purutia haru
raa i te hoe mataeinaa iti rutia i Qhuyany e 600 taata i pohe.
— 1 te pae i te oire Kuumzovka o te afaraa ia o te nuu 99 o
tei moi/;
Lonedona. — I te poipoi roa aita roa e manureva purutia
i itea i n ia’e ia paretane ia tae ra i te inarehurehu raa, ua
faaite hia mai te hoe mau manureva purutia, aita roa ra e
topita i itea e ua taora hia i nia i te fenua.
N iu n iu n o B r a z z a v i l l e n o t e 1 8 n o at«-te 1 9 4 1 .
Rutia. — E hoo rahi to te oire Nikolaief. — Aita roa te pu
rutia i taio faahou i te pau rahi. — Te hinaaro puai nei pu
rutia i te faaite i to’na ra nunaa e te itoito noa ra te nuu pu
rutia, no reira aita ta’na e h i’o raa i te pau e iri mai i roto i
te nuu. — Ua hue noa hia te rahi raa faehau, mai te puaatoro
ra i roto i te tupai raa.
Te faaite nei te hoe vea « Fetia Uteute », e ua rave te nuu
rutia i te hoe faau raa puai, e ua otohe roa te nuu purutia e
12 kiiometera i mûri i te pae iU karania. — I taua aro raa ra
e piti nuu to te purutia, te nuu 44 e te 99 o tei otohe roa.
Ua tae faahou te manureva rutia i nia’e ia Constantza.
Ua itoito mau a te mau pupuhi manureva rutia i te patoi
raa mai i te manureva purutia o tei tamata i te haere faahou
i Moscou. — Ua purara hanoate manureva purutia.
1 roto i te mau parau hopea i tae haere mai, te faaite m ai
ra te rutia e te tamau noa ra te aro raa i nia i te reni taatoa
0 te tahua aro raa.
Asia. — Te manao papu nei te mau faatere hau e noho ra
1 te pae i Asia ma e mai te peu e e mau noa tapone i roto i
na m ahana 10, e riro paha ia te hau te tupu faahou i teie pae.
t)2
TE VEA MAOHI
— O te huru ia i itea hia i teie tau mahana. Tei ia tapone
aîura ia te feruri e tei hea o te mea maitai ae, te farii i te
ora raa hau e aore ra o te faariro i teie nei miti patitifa ei
auahi rahi tam a’i raa. —Te tam ata noa nei a tapone i te imi
i te m au ravea no te laatere faahou raa i te ohipa no te hoo
tauihaa. — O te mau fenua holane initia ta'na e tamata noa
nei i te taparu faahou i te tamau a i te rave i te mau ohipa i
m ataro hia e raua i mutaa ihora. — Te ite nei ra te tapone
e e m ea taere roa teie nei mau faaau raa api.
A i il
Fait partie de Te Vea Maohi