VEA MAOHI_N_010_1941_ME.pdf
- Texte
-
KEPÜPIRITA
M atahjti i l . — N a 10.
FAR ANI
TIA M A R A A — AIFAITO R A A — A U T A E A S RAA.
M e 1941 .
TE VEA MAOHI
3 ratai no te 3noanotupu itUaroo papu hia, teie ia, i te avae fepuare i mairi aenei, ua priai teie nei taata i te hoe tarnaiti Hui Arii Paretane,
oia o Hamilton, ua faaite oia i teie nei hoa Paretane i to’na e e
hinaaro rahi to’na ia faahau hia teie nei tama’i i faatupu hia ete
maamaa. Aita roa ra taua rata ra i faaite hia i taua tau ra, e ina
ha te manao hia nei e 0 te reira paha to’na tere, maori 0 te imi i
te mau ravea hopea no te faahau i teie tamai.
N in n i a 110 te 1 7 no m e 1 9 4 1 .
Ua farerei te Tavana Tenerara Beletita no Congo, ite Tenerara de Gaulle.
^ Ua farii hia oia i tahatai i te oire Brazzaville, na te Teneraa de
Gaulle, te Tenerara Larminat, e te tahi atu a mau upoo faatere i
reira.
Ua tao de Gaulle i te hoe paiau maitatai 110 te faarii raa’tu i
Me 1941
teie nei hoa amui, o îei tamata noa i tefaaora i to'na raBasileia,
mai.te haamatai hoi i te Arii Beletita o tei farii i te faatiti a te
enemi, e ua faaoti i ta’na ra orero mai te pii uana e : la ora Be
letita.
Ua pahono hoi te Tavana Rahi Beletita i te orero a de Gaulle,
e ua faa haamanao atu oia i te mahana e haere ai de Gaulle i Be
letita i te 27 no atopa 1940 e te faarii raa hanahana i rave hia i
taua mahana ra e ua faa haamanao atoa teie nei taata i te parau
a de Gaulle 0 tei tao e : Ua pau Farani i te tahi aro raa, aita ra
Farani i vi e i pau. Ua faaoti teie nei parau, mai te pii teie nei
Tavana Rahi e : la ora Farani Vi Ore e ia ora Farani.
Aita roa e parau papu maitai i roaa mai no nia i te horo tapu
ni raa o Hess, te toru o te upoo Purutia. Te manao nei te tahi
Raatira Marite e te tumu 0 teie nei horo raa ra, no te ino ia e tu
pu ra i Purutia, e te faaite atoa nei oia e mai te peu e e tamau
noa taua ino ra, e topa oioi roa purutia i roto i te ati. No te mea
aita roa te purutia i matau i te faaoromai i te ati, e te ati papu
roa ra to purutia i teie tau i te mau ohipa topita a te manu reva
paretane i te mau mahana atoa.
Nitmiu no t e 1 8 , 1 9 e t e 2 0 n o 111e 1 9 4 1 .
Te huru 0 te aro raa i rotopii ia Paratane e Purutia.
1 te 15 no me i mairi aenei e tae noa’tu i taua rui ra, 0 te tahi
noa mau oire pae miti i Paretane 0 tei topita hia e te mau manu
reva purutia. Ua oto te pu faaara i te ati faataa mai nei i Lonedona i taua pô ra, aita roa ra e ati i tupu mai.
I taua mahana atoa ra, i te taime ao, hoê pahi 5.000 tane e hoê
4.000 tane o tei topita hia e te mau manu reva paretane i tua i
te motu ra Frise e ua tomo ia na pahi area te toru ra, ua farue
hia tu ia te ura noa ra i tua. Hoe manu reva paretane 0 tei ati i
taua tere ra.
1 taua po ra, e nuu rahi manu reva paretane o tei tono hia no
te haeie e ueue i te pohe i nia ia purutia. O Hanovre, oire puru
tia, te tapao i titau maite hia e taua nuu ra : ua taora atoa hia ra
te mau topita e rave rahi i nia ia Berlin. Hambourg, Guxhaven.
Ua faaite atoa purutia e e ati rahi mau to taua mau oire ra i te
ohipa a te mau nuu paretane.
E i te aahiata no te 16 no me, ua tae roa'toa te hoe nuu manu
^reva paretane i nia i na oire farani ra Calais e Boulogne.
1 te taime ahiahi e 7 manu reva purutia 0 tei mairi i te tai i te
mau oire pae miti i Paretane. ! taua po ra, ua tamata atoa te mau
manu reva purutia i te haere faahou i Paretane, ua ati mau hoi
te hoe mau oire rii e ua oto faahou te pu faaara i Lonedona aita
ra i topita hia te oire.
I te 16 no me hoe pahi 2.500 tane purutia o ta te manu reva
paretane 1 topita e i faatomo i te pae i Norovetia e ua tupu te
hoe mau aua.U rahi i taua po ra i roto i te oire i Cologne 0 ta te
manu reva paretane i topita atoa.
Te huru 0
i te miti rahi.
Ua tia roa i te Faatere ra; 'rlaulleleni i te tamau i to’na puhapa raa i nia i te Motu Heleni ra 0 Kereta 0 (Crête). E ua faai
te papu teie nei hau e te faariro nei oia i teie nei motu ei pa eta
eta roa no Heleni, ei reira oia e haaputu faahou ai i to’na ra mau
tamarn, a faatia faahou ai oia i te hoe nuu api, na roto i te titau
1 te mau taata heleni atoa e vai ra ite mau aihù’araau atoa no’na
1 te 15 no me i mairi aenei, ua tamata i te enemi i te haere e
hamam mo i taua motu ra, aita rai manuia, e 8 atoa manu reva
purutia 0 tei vavahi hia e taua mau heleni itoito rahi ra.
Ua tamata atoa hia i te hamani ino i te motu ra o Kupero (Chy-
M e 1941
«7
TE VEA MÂOHI
pre e te motu ra o Melita (Malte), aita roa ra e ino i tupu i taua
na motu ra.
E faaite raa tei tae mai e e mau faatia raa nuu rarahi mau teie
e rave hia nei î Gibraltar, e rave rahi manu reva rarahi e te mea
nainai hoi te teretere noa nei mai te faaea ore e o tei maue e atu
i te pae ropu i te Miti Rahi. Aita te reira huru i itea hia aenei i
taua motu ra i te mau mahana i mairi aenei.
I te paeau i Libia, ua faatae mai nei te faatere nuu i te faaite
e ua otohe haapaoore noa na nuu e s o te enemi i te reni Capuzo-Bardia, aita i faaea ta te nuu manu reva paretane faa haorea
raa i taua mau nuu horo ra e aita roa'tura i nahonaho faahou te
haa putuputu raa ia ratou, purara hanoa atura te faehau mau
mai nei e 500 i te auri. I te pae i 7 obrouk, tamata’tura te nuu
paretane i te faau e manuia roa aéra, nehenehe atura ia ratou i
te faanuu i mua i te reni paari i taua pae ra: e 62 purutia i mau
mai i te auri, na roto i te rave raa maramarama rahi e mau hia ra
e te mau faatere i te nuu i te pae i Aifeti, ua paruparu roa te nuu
purutia, no te mea aita te mau nuu i faaeanoa, ua taa maitai ra
ia ratou te tuhaa e tano ia ratou ia rave. Te nuu moana te tamau noa ra ia i ta’na ohipa vavahi i terh.au pa paari o te ene
mi, oia’toa te nuu manu reva, aita ia e vahi toe i te taamino
hia no te faa fi fi i te mau haaputuputu raa nuu. No reira teie nei
Faatere Hau i parau ai e ua fatata toa te t'aime na te nuu paretane te faau raa, eita oia e faaea noa i nia i te paruru e haere ra
oia i mua no te aro atu i te enemi.
! te pae i Etiopia, te païuparu noa’tura rate enemi, e te vi noa’
tura hoi te hatua raa a te nuu paretane iteorre ra o Ambalaaghi
0 tei topita hia e te nuu manu reva i te 16 no me.
1 te pae i Irak (tuhaa fenua i Asura i tahito ra), ua faatae hia
mai nei te faaite e ua tae atu te hoe mau manu reva purutia i te
pae i nia i te pire Bagdad. Ua riro ra te puai raa i te pae raro i te
nuu paretane. Ua haere te taata orure hau ra o Rachidali. no
Irak, i Turetia no te ani i te tahi tauturu eua faaite hia mai nei
e ua faarue oia i Ankara mai te manuia ore roa.
Ua faaite atoa hia mai e ua topita te nuu manu reva paretane
1 te mau tare vai raa manu reva i Suria (fenua tara ni.), ua i hoi
taua mau tau raa ra i te manu reva purutia.
j
Te huru i Far ani e i te mau aihua’raaii.
E mau parau fit! rahi e te taia hoi teie e faaroo hia nei i teie
mau mahana. Inaha, ua roo aenei e ua tia roa ia Darlan e ia Pé
tain atoa hoi te tauturu maite atu i te purutia. Ua ao te faatere
i te nuu moana no Marite na te niuniu mai te faaite raa e : E ohipa
huru e roa teie i tupu aenei i na hora e 24 i mairi aenei, inaha te
Faatere Hau no parant, tei rofo roa ite rima o te purutia, aita roa
ta’na e parau faahou, maori ra 0 te faatia noa i te mau hinaaro
atoa o te enemi.
Ua tupu te hoe mau faainorm ur^ ^ ^ fte mau vea marite no
nia i te faatere raa a D a r l a n n o a
ra ra te vea
marite i te faahiti i te manao mfitaiwtaua hau ra no nia i te mau
taata farani e vai ra i te ai’a mai te faaite papu e aita roa taua nunaa ra e ite ra i teie nei mau faaau iino e rave hia eto na ra mau
upoo faatere.
O te mau huru peapea te reira e vai ra i Farani i teie tau ma
hana, ua maere roa hia e eaha te tumu te mau faatere hau i Vi
chy i faatia'i i te mau manu reva purutia i te tau i Suria, te paju nei ratou e no te ravea ore, ua roohia taua mau manu reva
ra e te hoe ati i roto i to ratou tere i tau ai ratou i nia i te fenua,
teie ra eita roa e nehenehe ia varei taua parau ra, e rave rahi roa
te manu reva purutia i roohia i taua ati ra i te taime hoe, ahiri
paha hoe, e mea huru ohie ia ia tiaturi.
Te faautua noa nïhoi te mau tiripuna farani : te tarani iho, oia
te mau raatira faehau, tae noa’tu i te mau faehau rii e tamata ra
i te imi i te hoe mau haamaru raa i teie nei haama rahi, na roto
i te tamata raa i te pee ia de Gaulle,
Te utua poire, tae noa'tu i te mau utua e rave rau o tei iri i nia
i teie nei mau alto aroha rahi.
Te tamau nei Radio-Saigon i ta’ na ra faaino rahi i te paretane,
ua hurue roa’tu ra ta’na faatere raa. 1 na mahana aenei, e mea
huru maitai rii, e i teie nei ua vai tahaa noa mai terara ino rahi
e ua faaite atea noa maira e ua piri roa ratou i raro ae i te faatere
j raa a te purutia.
\
Na roto hoi i taua mau faaino e rave rahi ra i tupu ai te parau
j i nenei hia na roto i te vea ra DAILY TELEGRAPH. E teie taua
j parau ra Na roto i te mau ohipa e tupu nei e te mau faaino e
j rave hia nei, mea maitaiaeo Paretane te hiopoa faahou i te mau
j tapu ta’na i rave i mua aenei a parau ai te Faatere Hau rao Chur
\ chill e e faahoi faahou oia ia Farani e i to’na ra mau aihu’a raau i
nia i to’na ra hinuhinu mau. Eita paha e nehenehe faahou ia na
reira, inaha hoi ua faarue Pétain e Darlan i te tapoi mata e vai
noa i nia i to raua mata e ua faaite papu mai e e piri purutia mau
e e hinaaro ha.ma.ni ino mau ia Paretane.
■
N i u n i u 110 l e 2 ! tu» m e 1 9 - 4 1 .
;
Te huru 0 te aroraa i Paratane.
;
}
E mea haihai rii te aro manu reva a purutia i nia ia Paratane.
hoe manu reva purutia i mairi i raro.
|
Ite po 17 no me e mau manu reva purutia 0 tei maue haere
j na nia ia Paratane ua taora Haere hoi i te mau topita, aita ra i
! rahi te ino ta ratou i faatupu.
Ua ura faahou i te auahi te oire Cologne i mûri ae i te haere
j
j raa te mau manu reva paratane.
Te faaite mfflrà Paratane e 6.926 tivira paratane i pepe e 6.065
j
j i pohe roa♦ te ohipa a te purutia.
Te faaite atoa maira te Atimarara faatere i te nuu paratane e
>
mai te haa ma ta raa mai teie nei tama’i ! 1.204 raatira e te ihitai
; to paratane i ati, mai teie te huru : 4.260 i pohee 6.944 o tei moe
e.
1 roto i te avae eperera i mairi aenei, ua hau atu i te 80 pahi to
te enemi i raea hiae te topita a te mau manu reva no nia i te mau
manua paratane.
Ua hau atu i te 6.260 manu reva purutia o tei ati e te manao
hia ra e ua hau atu i te 18.000 pailati purutia 0 tei pohe i roto i
teie tama’i.
Ua papu roa i teie nei e ua hau atu ta te mau Hau Amui hamant
raa i te manu reva i ta te Purutia. — Ite avae eperera i mairi
aenei 1.600 manu reva ta te Marite i hamani, ua taipiti ia rahi
raa i to mua ra, e te manao ra Marite e i te avae tiurai nei, e raea
hia ia’na 1.800 i te avae hoe.
Te huru 0 te aro raa i te pae 0 te miti rahi.
Ua faau faahou a te nuu paratane i te enemi i te pae i Lybia e
ua manuia roa. — Aita rea e enemi toe i nia i te tuhaa fenua i
Aiphiti. — Aita’tu e faau raa e rave hia nei i teie tau mahana i
Libia maori ra te faau raa tama’i nate pereoo. Te mau purutia i
roaa haere mai i te haru, no nia anae ia ite mau pereoo o tei
huahua roa i te pupuhi fenua a te paretane.
Ua tae mai nei te parau faaite mai e ua auraro mai te'|tamaiti
Arii Itaria i te puai o te nuu Paratane e ua horoa mai ia'na e to
na atoa ra nuu i roto i te mana o Paratane.
Te huru i te ao nei.
Te apiti ra te mau mutoi Marite i te piha toroa a te hau no te
imi haere raa i te mau taata ee e vai ra i Marite. — Ua tapea hia
mm
TE VEA MAOHI
58
i te auri te mau ihitai Itaria e Purutia e noho ra i Marite o tei
raea hia te taime hoi raa i to ratou ra ferma. — Te aroha nei te
hau Marite i na 2.000 taata marite e vai ra i farani i raro ae i te
mana o te purutia.
NO TE HAAPAPURAA I TE TAIO HAERE RAA 1 TEIE NEI
MAU PARAU TAMA’I NO TE PAEI TE MITIRAHI.
Kereta (Crete) e ferma taae i te Miti Rahi, 140 maile i te roa
(ohipa 27, 12),
Melita (Malte) e fenua taae i te miti rahi, 20 maire i te roa, 12
i te aano to Paulo ma ora raaTu i reira mai nia mai i te pahi parari : to’ na faaora raa ia popilio i te fevera, e to Paulo pohe ore i
te tae’o o teehidena (ohipa 28 1-9).
Kupero (Chypre) e fenua taa e i te miti rahi, tei te pae apatoa
o Kilikia, 140 maile i te roa e e 50 i te aano. — No reira mai o
Baranaba (ohipa 21-3): 27-4 i a’ohia te evanelia e te feia i purara
e i te hamani ino i tupu ia Setephano.
No te mau haamaramarama raa i teie nei mau ohipa tama’i e
tupu nei, te vaî ra te rahi raa o teie nei mau io a i roto i te puta
a te mau Aposetolo oia hoi te Ohipa.
APOORAA FAEHAU TAHITO ”POILUS
Na roto i te ani raa a vetahi faehau tahito, ua haaputuputu hia te Taiete Poilus.
Ua tupu taua putuputu raa ra i te sapati 18 no me i mairi aenei. - E rave rahi faehau tahito itairuru mai i taua mahana ra.
Ua hohora mai te Tomite Faatere i te mad huru atoa i
rave hia e te Taiete, i te taime a mau ai ratou i te faatere
Me 19ii
raa. - Te mau moni i roaa haere mai e tae noa'tu hoi i te
mau tuhaa moni i opéré haere hia, na te mau mero o tei
roohia e te ati e tae noa’tu i te hoe mau tuhaa rii i aufau
haere hia no te tauturu i te hoe mau fetii o te tahi pae vo
lontaires o tei reva aenei e o tei ore a te tauturu a te Hau
i roaa hia.
E rave rahi atu a te mau parau i faanaho hia i taua mahana ra, te vai ra ia te taime e tuu hia tu ai te reira i mua
i te aro o te Tavana Rahi e ia haamana hia e nehenehe ai
ia tuu hia i roto i teie nei Vea.
Ua tupu atoa te maiti raa i te mau mero no te mono i te
mau mero faatere tahito e teie tei roaa mai :
Peretiteni;
L. Brault, avaota
Peretiten i mono ;
Montaron, Vigor, 1. Walker
Papai parau- rahi;
Gérard
Papaiparau
mono;
H. Drollet
Mau
moni;
Bohlin
Mau moni tauturu ;
L. Tehuitua Huioutu
Colombel, J. Teihotua, S. C. Ah
Mero hiopoa ;
Min, Ariipaea Pômare
la nti taua maiti raa ra. ua tia mai te Perete api e ua paraparau rii mai oia mai te faahiti haere mai i te hoe mau
opua raa e titau hia ra e teie nei mau mero api e na roto
hoi i te reo maohi mau i hau atu ai i te anaanatae 0 te mau
faehau. - Ua titau atoa mai teie nei perete api i te tahi minuti note mito oia hoi no te faaturuma raa mai te faa haamanao maite i roto roa i te aau i te mau taeae i taoto atu
i te ara.
O te huru ia o te apooraa i tupu i te sapati i mairi aenei
18 no me 1941.
Fait partie de Te Vea Maohi