VEA MAOHI_N_007_1941_EPERERA.pdf
- Texte
-
REPDPIRIT A
■MatA«iTi f l . —, JNTa 7.
FARANI
E perk ra 1941:
TIAMA RAA — AÏFASTO RAA — AUTAEAE RAA.
TE VEA MAÛHÏ
A v a la i
îta
te
S tn a a n o tu fiu
n o
te
m a u
tg a a p a o
r a a
J k r a n i
i
© t e a it ia
N E N E I H IA I T E M A U A V A ’E A T O A
TE HOO : Hoê matahiti: 10 farane — Te Vea hoê: 1 tarase.
M a t a h it i 194t.
Na 7.
T©
S io e
V ea Inal-i i t e V e a a té Hau no te mon H aap a'o raa F a r a n i i O tean ia.
o h lp a
t e Stlas f ila .
I te monirc i mairi aenei, 24 uo Mati 1941, ua atutu te hoe pa
ra u api maere rahi hia : ua roo haere na te Oire pu e e tae mai
na Manua Mante e 6 i Tahiti nei i te poipoi iho, mahana piti 25
no Mati. Ua faaroo taiva vetahi i taua parau ra, ua maere rahi
hia hoi e e parau mau taua parau ra. E inaha, i taua ahiahi mo
ni re ra, ua huru papu roa’tura te tere raa o taua parau ra.
1 te poipoi mahana piti, i te hora iva, te itea ra i te fa raa mai
taua mau Manua Marite ra i tua, e ua vai tahaa noa mai e ono
atoa, e pitî pahi rarahi, e e inaha hoi pahi rii huru nainai iho.
Ua ta tai tahi te faao raa hia mai taua mau pahi ra, no te iti te
pailgtie vai nei i otatou nei, e i te horapiti, ua tapae paatoa mai
taua rnau palii ra i roto i te 00a i Papeete. Ua o maite taua na
pahi ra i hia t te uahu tapae raa.
Na te Manua matamua i faao mai. i faahanahana i te'fenua,
ua pahono hoi to te fenua i ta’na faahanahana.
Ua faaea taua na pahi ra i Papeete, mai taua mahana piti ra e
tae roa aéra i te poipoi mahana ma ha i te hora 10 i reva anae niTeie te mau ohipa rii i tupu i taua na mahana ra,
1 te mahana toru i te poipoi, ua tuu hia te mau manu /«va 0
na pahi rarahi e ua maurere te reira na nia’e i te oiré Papfjete, e
vau manu reva o tei taninito na nia i te rave haere raa i f i ratou
mau peu rii. E mea nehenehe mau a ia hio hia e te mat; ua rau
ta ratou mau peu i rave.
..Tr
I mûri ae i te oti raa ta ratou ra maue raa ua f^ h n aaro te raatira manu reva Marite i te tamata i ta tatou mi/nt reva. Ua faatia
hia to’na hinaaro, ua afai hia e faaori Jvffî? na nia i ta tatou ma
nu reva, e ua parau roa oja^^jÿgpfffinu maitatai roa ta tatou,
noa’tu to ratou tahito.
I taua po mahana toru ra, ua purara hanoa te mau mori turama,
na te tai na te fenua e tae noa’tu i roto i te mau mou'a, ua matatai noa te mau taata atoa e tae noa’tu i to te mau mataeinaa ua
ite atoa mai i te maramarama 0 taua mau mori ra.
Ua faatupu atoa te Apoo raa Oire i te hoc taurua iti no te farii
raa i te mau ihitai o taua mau manua ra. No te ravai ore ra te
tairne, aita’tura i nahonaho maitai roa taua ohipa iti ra, ua mauruuru ra te feia i tae i taua himene raa iti ra. i nia i te rnahora i
mua i te fare faaipoipo raa te tupu raa taua taurua ra.
I te mau mahana atoa a vai ai taua mau manua ra i nia i te uahu
i Papeete ua tuu noi hia te nxau.ihitai ia ori haere noa na na te
AV a k : E p e r e r a
mau aroa 0 te oire e ua maere rahi hia, te mea e aita roa e peapea
i tupu, ua matau hia hoi te reira ra ohipa i rotopu i te mau ihitai
Marite, i te mau tau a haere mai ai ratou i o tatou nei i mutaa
ihora, e inaha i teie tere aita roa e ohipa ino i tupu. O tei itea
hia ra, e opéré raa apara tei rave hia i nia i te uahu ua tuu hia
mai te mau a fata apara i mua i te aro 0 te taata mai te ani mai e
a rave e a amu. Ua hoo haere te hoe mau ihitai i te hoe mau maa
mai te opéré haere na te mau faehau tahiti. E tere faahiahia roa
teie i to ratou. Eaha teie faaite raa?
A fatata’i taua mau manua Marite ra i te faao mai i roto i te
ava, te parau ra vetahi taata i ô tatou nei e, ua tia roa i te faatere
raa Hau a Vichy teie nei tere o te mau manua Marite i te haere
mai i ô tatou nei.
Aue o£ e te enemi e, atira na oe te faaô faahou mai i ta oe na
raau pohe i roto i te pupu taata ora 0 Farani Tiama.
Ahiri e e parau mau ta teie nei fanau’a ehidena, eaha ia te ma
nua Marite i laahanahana'i i te Tavana Rahi a de Gaulle?
Teie te parau mau ; Aue oc e to matou Tenerara de Gaulle, e
au oe i te toiea mata nevaneva, ua rahi mau matou iaoe, ua itea
mai matou e to te ao, ua riro mau matou ei taata ia oe e to matou
Tenerara Roo Nui e de Gaulle te oaoa nei te aau, e te mauruuru
nei te mau mero atoa o te tino i tera ra mau maitai faahiahia ta
matou i ite iho nei.
Aita'era i moe ia oe te faaue i to oe ra mau hoa i te tono mai
i te mau tiai rnoana ei faaiteite i to mau tamarii e te vai ara ra to
aau, i te tauturu raa e te aupuru raa ia matou.
E arue mau matou ia oe ua riro hoi oe ei metua here mau ia
matou.
Aita’era i hape ta matou tuu raa ia matou i roto i to oe ra rima,
a papai ai matou i to oe ra io’a i te avae Setepa i mairi aenei. Te
oaoa rahi nei matou i te mea ua tia hia mai e oe to matou mau
hinaaro atoa, e ua hau e roa'tu ta oe na hamani maitai ia matou.
I tia’i ia matou te arue raa ia oe e to matou Tenerara de Gaulle,
e to oe atoara mau rima tauturu, tae noa'tu i te mau nuu e ninii
maira i to ratou ra mautoto i nia i te mau tahua aro raa i rae’a
hia e ratou ra, na roto i to ratou jtoito, mai ta matou i faaroo
aenei na roto i te mau niuniu i faahiti haere i te aravihi e te taia
ore o ta oe ra mau nuu.
O ta matou teie faateni ia oe e to matou upoo faatere i te ara ra.
IA ORA FARANI TIAMA.
IA ORA PARETANE RAHI.
36
TE VEA MAC5HI
IA ORA HELENI.
IA ORA MARITE, to matou hoa o tei fatata i te riro ei
Hau Amui.
ü t e u faa& se r a a m a n a 3 t® l§ a u
FAAUE RAA n° 233 s., no te 13 no mati 1941.
I r a v a l . — Ua haamau hia aenei te taote tapao toru ra o
(Pujo Jean Aimé), ei faatere i te piha rapaau raa ma’i i Taravao. — Tei ia’na te haapao i te mau obipa rapaau raa ma’i
i te pae i raro o Tahiti.
Irava2. — Em ana teie nei faaueraa i te mahana e tae mai
ai oia no Nuu-Hiva mai ei reira e haamana hia’i e e laatae
hia’i teie nei faaue raa i te mau vahi atoa e au ai ra.
FAAUE RAA n° 235 i.c.. no te 14 no mati 1941.
Irava 1. — Te tao hia nei i te mau taata i mûri nei : Te Tavana oire i Papeete, Te Tavana oire-faatere Hau i Raiatea,
te mau Tavana Hau, e tae noa’tu i te mau faatere ohipa a te
Hau, e ia mana teie nei faaue raa, e tapura ratou atoa i te
mau tamarii o teiraea hia te 20 matahiti i te area o teie nei
matahiti oiahoi o te mau tamarii atoa o tei fanau hia, mai te
mahana matamua no tenuare e tae noa’tu i te 31 no litcma
no teie matahiti 1941, e e tia raa larani hoi e aore ra o tei
roaa te tia raa farani. ia tuu anae hia ia to ratou mau io’a i
nia i te hoe tapura, no teie hiopoa raa faehau e fatata mai
nei.
Te vai ra te mau faatàa raa e te mau haatnaramarama raa
0 te faatae atoa hia i te taime e hapono. hia’i teie nei mau
faaue raa.
^
No te mea hoi e uàfaaore hia aenei te mau ohipa no te pia
raa i teie nei mau tapura, no reira ra ua lil.au hia te mau taata
1 faahiti hia inia nei. ia faaoti e ia faatae mai hoi i taua mau
tapura ra i te 15 no mati 1941. i roto i te rima o te Raa tira
faehau i Papeete.
Mai teie te huru o te faaoti r.aa i taua mau tapura ra :
O te mau ui api o tei fanau hia mai te mahana matamua
no tenuare e tae noa’tu i te 31 no titema 1941, tae noa’tu i te
mau ui api o tei faahiti hia i te irava 12 (area 2 e 3) e i te ira
va 3 (paratarafa 2) no te Ture no te 31 mati 1928, e o tei ore
roa i faaoti i te tahi parau na mua'e i te 15 no mati 1941 mai
te au i te faataa raa a te rata faaati a te faatere hau rahi numera 116 no te 4 no atetel937. o teifaaite e ai fa ratou e faaea
tumu i teie nei fenua farani.
Te mau ui api hoi o tei fanau hia i te area, no te 6 no me
e tae noa’tu i te 31 no titema 1919, o tei faataa hia i te area
1 no te irava 12 no te ture i faahiti hia i nia nei.
Te mau ui api hoi o tei faahiti hia i te irava 13 no taua ture
ra, oia hoi o tei riro mai ei taata tia raa farani na roto i ta
ratou iho ra titan raa, e aore ra 6 tei faariro faahou hia ei
taata tia raa farani, mai te 10 no febuare 1940 e o tei ore i t.itau hia i te matahiti i mairi aenei.
Te mau ui api hoi o tei aramoe i te titau i te matahiti i
mairi aenei
E faatae atoa mai hoi te mau taata i faahiti i nia nei i te
mau parau atoa e au no taua mau ui api ra, mai te faataa
rnaite i te feia e ore e nehenehe ia maiti hia i roto i teie nei
faataa raa, mai te haapapu maitai mai i te tumu no te reira
ra mau fifi raa. la haapao maite hia teie nei mau faataa raa e
E eer er a 1941
e tia’i, e ia tiatonu maite te mau faatere i teie nei ohipa, ia.
riro ei maitai no ratou iho e no te mau tamarii hoi e titau
hia nei na roto i teie titau raa, ia rave hia teie nei ohipa na
roto i te tiama.—Mai te peu e te ite ra te hoe o teie nei mau
faatere i te hoe ati, te hoe m a’i e ore roa’i te hoe o teie nei
ui api e nehenehe ia rave hia ei faehau, ia rave hia te reira
na roto i te tiama, eiaha e amuri ae. ua itea hia te hoe mau,
hape, ua riro ia ei haapeapea i te faatere ohipa e te taata
hoi e o p u a h ia ra ite rave ei faehau.— la haapao maitai
atoa hoi te mau faatere i te mau tapura, e ia titoro rnaite ra
tou i te mau ui api o tei pohe mai i rotoi to ratou ra mataeinaa ia faatae ia ratou i te faaite raa i te mataeinaa i fanan
hia’i taua ui api ra.
Te faaara atoa hia nei te mau ui api no nia i te mau faature raa e iri mai i nia i te feia aore i' tae i taua mau hio
poa raa ra e aore ra o tei ore i faatae i te hoe mono..
Irava 2. — Te raatira i te piha toroa no te mau h aamau’a
raa a te Hau. Te mau tavana hau e te raatira faehau o tei
haamana hia, no nia i te mau vahi e au i to ratou ra mau to
roa, no te faaoti raa i teie nei faaue raa o tei pia na roto i te
Vea a te hau.
FAAUE RAA n° 240 i.c., no te 14 no mati 1941,
Irava 1. —E putuputu te tomite hiopoa i te mau faehau pupu 1911 e te mau faehau o tei vaiiho rii hia i na hiopoa raa
1939 e 1940, i te mau vahi e i te mau mahana e te hora i
faaite hia i mûri nei:
TO TAHITI NEI, i te Monire 26 no Me 1941.
1/ I t e Rare faaipoipo raa i Papeete, mai te hora hitü e te
afa.no te mau tamarii no Papeete e le mau mataeinaa FAAA.
PA RE-PI RAF, ARUE.o MARINA.
2/1 te Fare Faaipoipo raa i Papeete, mai te hora piti'i te
tape raa mahana no te hiopoa raa i te mau tamarii no te tahi
alu mau mataeinaa o Tahiti e to Moorea.
Irava 2. — Tei te 16 no tiunu 1941. i te hora piti i te tape
raa mahana, te faaoti roa raa i teie nei mau ohipa hiopoa
j ^-^a. i te fare faaipoipo raa i Papeete.
^ a v a . 3. — E faatupu atoa hia te hoe hiopoa raa i te 20 no
atet^l941, no te feia o tei ani i te hoe mau faataime r a a i to
ratoillaao raa i te aua faehau.
frama 4.—Mai te aui te faataa raa no Le irava 18 no te ture
no te 1 no ma-ti 1928, te titau hia nei te Tavana Oire e te mau
tavana mataeinaa atoa i te taime e hiopoa hia’i te mau ta
marii no ünfcjüu ra mau mataeinaa.
E tia hoi ia^Wquia faatae i te hoe mau ani raa mai te au
i te faataa raa a teïs%jm28 no te ture i faahiti i. nia nei, e te
tuu hoi i to ratou rima
i te parau e faaoti hia no
te hiopoa raa hia te mau t a S ^ o to ratou ra mau mataei
naa.
E tarnau mai ratou i to ratou rahalua, oia’toa te maumero
0 te apooraa hiopoa faehau.
Irava 5. — I mûri ae a taio hia’i te mau parau no taua ohi
pa hiopoa ra, e faaoti hia te hiopoa raa i roto i te hoe piha ia
ore roa te mata o te mau taata i rapae i te Tomite ia fa ’ao
atu i reira.
Maori ra te hoe metua tane e aore ra te hoe metua liai o
tei hinaaro i te liio i ta’na iho tamaiti, oia arme ra te faaobia
1 taua hiopoa raa ra.
Irava 6.
E haamana hia e e faatae hia teie nei faaue raà
i te mau vahi atoa e au ai ra.
E fehera . 1941
37
TE VEA MAOH1
FAAUERAA n° 241 i.c.. no te 14 no mati 1941.
Irava 1 . —Teie te mau Toraite i faataa hia n ote hiopoaraa
faehau e faatupu hia i Papeete i te 26 no me 1941, i te tare
faaipoipo raa i Papeete, no te hiopoa raa i te mau tamarii
no te mâtahiti 1941 e te mau tamarii i vaiiho hia i na matahiti i mairi aenei :
Te Tavana Rahi, no te mau fenua farani tiama
i Oteania,
Peretiteni
Ahnne, metua, rnero no te apooraa a te Hau,
Mero
G. Lagarde.
—
—
Irava 2. — E tae atoa te raatira no te piha titau raa faehau,
hoe taote e te raatira mutoi farani i taua hiopoa raa ra.
Irava 3. — E haamanahia e e iaatae hia teie nei laaueraa
i te mau vahi atoa e au aira.
FAAUERAA n° 251 a.p.e., no te 15 no mati 1941.
Irava 1. — Te mau taata atoa e hinaaro i te faatae mai i
Tahiti nei i te hoe mau a ni nuira, mai te puaahorofenua, te
puaatoro, te puàa, le mamoe e tae noa’tu i te puaaniho, e
ani ia raton i te hoe parau faatia i te taata haapao i te piha
toroa no te ohipa a te Hau (raatira puruniu), tei ia’nate hio
poa i taua mau anima ra ra
la faatae atoa mai te fatu o taua mau animara ra i te hoe
parau na te taata i hapono mai o tei haapapu mai e ait,a roa
to teie nei mau puaa e m a l pee e hoe iti ae.
Irava 2. — la ore n oa’tu teie nei parau ia faatae hia mai,
e tuu hia’tu ia teie nei mau animara i te hoe vahi no te hio
poa maite raa ia ratou e na te fatu hoi o taua mau animara
ra e auiau i te mautaime atoa e iri mai no taua mau haapae
raa hia ra taua mau animara ra.
Irava 3. — Te raatira pu ru mu e te raatira tuanie o tei haamana hia no te rave e te faaoti i teie nei faaue raa o tei haamana hia e tei faatae hia i te mau vahi atoa e au ai ra:
FAAUE RAA n° 252 a.p.e., no te 15 no mati 1941.
Irava 1,—Ua opani roa hia te faaô mai i te mau aihu’araau
farani i Oteanie nei, te mau animara i mûri nei :
J *
te uri, te piafare, te uri taata e tae noa’tu i te hoe m m ani
mara fauiaa ore, maori no te faanehenehe noa, ma/fte mahanâ e pia hia’i teie nei faaue raa.
}j
Irava 2. — E nehenehe ra ia faatia hia te hoe mauJSm raa i
te Tavana Rahi, ia hinaaro noa hia’tu i te faao mai i te hoe
mau animara maitatai. mai te uri m a m o e .^ ^ n ri amu iore.
e te tahi atu a hoi. No reira ra ia faatae h ï * a mau aniraa i
te Tavana Rahi e piti avae na mua’e a hinaaro hia’i i te papai i taua mau animara
Na mua ae a tuu hia
mau animara i faatia hia
i te faaô mai e faatae atu ia te fatu o taua mau animara ra
i te mau parau i mûri nei, i roto i te rima o te taata i haapao
hia no te hiopoa i taua ohipa ra:
1/ Hoe parau faatia e te haapapu raa mai hoi e âitaroa e
ma i pee to taua mau animara ra.
2/ Hoe parau haapapu maitai mai e ua rapaau hia taua
animara ra na mua'e a reva mai ai.
3° Hoe parau na te raatira o te pahi i faauta mai i taua mau
animara ra e o tei faaite papu mai e aita roa taua mau ani
mara ra i haere noa’e i uta i te mau vahii tapae hia e te pa
hi e aita atoa hoi ratou i piri atu i te tahi atu mau animara
i taua mau taimiâtapae raa pahi ra.
Irava 3. — Eita roa e faatia hia taua mau animara ra ia
huri hia mai i uta, mai te peu e aita teie nei mau parau i faa
tae hia i te taata i haapao hia no tauatuhaa ra, e mai te pa
rau faatia ore hoi na’na i te tuu mai i taua mau animara ra i
uta.
Irava 4.—E hiopoa faahou hia taua mau animara ra ia tae
mai ratou i uta e mai te peu e ua itea te hoe m a’i i nia ia ra
tou, e faahoi hia ia i nia i te pahi e aore ra e haapohe hia i
taua taime mau ihora, mai te tia i te fatu o taua mau animara
ra e mai te titau ore roa oia i te hoe utua iti noa’e.
Ua opani roa hia teie nei mau animara i te tapiri atu i te
hoe atu animara o te fenua nei na mua’e a roaa mai ai te pa
rau faatia no to’pa ra tuu raa hia mai i uta.
Irava 5. — Te mau happ atoa e rave hia no teie nei faaue
raa e faautua hia ia mai te au i te irava 475 e 478 no te ture
o te fenua. — E haapohe ohie noa hia te mau animara o tei
tamata hia i te faao mai i uta mai i te faatapuni,
Irava 6. — Te raatira purumu e te raatira tuanie o teihaamana aime hia no te mau tuhaa e iri mai i roto i ta raua faetere raa, e no te faatae hoi i teie nei mau faaue raa i te mau
vahi atoa e au ai ra.
FAAUERAA n° 253 a.g.f.. no te 15 no mati 1941.
Irava 1. — E piti ahuru tara, oia hoi lOOfarane moni haaimiuruuru o iei horoa hia’tu na te mau taata ta tai hoe o te
faaite hia te io’a i mûri nei, no te haamauruuru raa ia ratou
i mûri ae i te hiopoa raa i faatupu hia i te 16, 17 e te 18 no
tiunu 1940, i te mau fenua Rurutu ma,
Percy Neagle (Nitara)
Toofa a Toofa
' Tiho Manuel
Irorau Taputu
Irava 2. — Ua faataa hia teie nei haamau’a raa i nia i te tu
haa 10. irava 7. — E te paratarafa 1, no te mau haamau’raa
a te Hau.
Irava 3. — E haamana hia e e faatae hia teie nei faaue raa
i te mau vahi atoa e au ai ra.
FAAUE RAA h»254 c.. no te 17no mati 1941.
Irava 1. — Ua haamana hia te raatira tapao toru ra o Ra
vel, ei raatira no te piha toroa ora raa hau o te fenua nei, ei.
mono atu i te toniana J. Gilbert, o tei ineine roa i te reva.
Irava 2 . — E haamana hia e e faatae hia teie nei faaue raa
i te mau vahi atoa e au ai ra.
FAAUE RAA n« 257 i.s .l.v ., no te 17 no mati 1941.
Irava 1. — Ua tapea hia no na avae e 3 te patana a te ti—
tinito ra o Sbiou Fat n® 2253, hoo taoa i Uturoa-Raiatea.—E
mana teie nei faaue raa mai te mahana matamua atu no
e p e re ra 1941.
Irava 2. — I te 31 no mati 1941, etuu te tinito ra o Shiou
Fat n° 2253 i te hoe tapura faaite raa i te rahi raa o te mau
taoa e vai ra i roto i ta’nara fare toa, e mai te faaite papu atoa
hoi i te hoo o taua mau taoa ra, i te monitumu mau aita i
faauta hia i te api e au. — E horoa atu oia i te reira i roto i
te rima o te Tavana Hau no Raiatea ma.
TE VEA MAOHI
38
Irava 3. — E faatae a tu teie nei tiriito o Slriou Fat n° 2253
i te faraoa ota e vai ra i roto 1 to’naviraa e ta’na i faataa na
te mau tinito eu faraoa no Raiatea iho, to Tahaa e to Maupiti atoahoi na mua’e i te 31 no roati 1941.
Te raiti e vai ra i roto i to’na rima è tuba hia ia na te mau
toa e vai ra i Raiatea, mai te au i te faataa raa ta te Tavana
Flau e tuu atu i roto i to’na rima.
Irava 4. — E haamana hia e e faatae hia teie nei l'aaue raa
i te mau vahi atoa e au ai ra.
Epebeea
1941
FAAUE RAA n° 274 c., no te 22 no mati 1941.
Irava 1. — Ua patoi aenei te taote tapao toru ra o Pujo i te
taui raa i rave hia no’na ra. e no reira ra ua faaoti hia aenei
te parau no to’na ra lia raa. U à faaea oia i te mau i to’na ra
toroa mai te 19 no mati 1941.
Irava 2. — E faahoi hia teie taote i te taime matamua e
nehenehe ai.
Irava 3. — E haamana hia e e faatae hia teie nei faaue raa
i te mau vahi atoa e au ai ra.
FAAUERAA n° 259 a.g.f., no te 19 no mati 1941.
Irava 1. — Teie te mau taui raa i rave 4iia na roto i teie
nei faaue raa:
Te vahiné ra o Florence Sarciaux, vahiné faaipoipo na
Moilon, haapii tamarii i Mahina, ua tuu hia’tu ia i Makatea
e teie te ni oui i faataa hia :
Moni matahiti
Faanuu raa
10.200 farane
1.200
—
Te vahiné ra o Ma ta i in i Faaruia (Marjorie), haapao pu ta i
te fare nenei raa vea a te ITau, ua faanuu rii hia ta ’na moni
no te tamarii i roua faahou mai ia ’na : teie atura ia te tuhaa
e horoa hia na’na : 18.000 farane i te matahiti hoe.
Te taata ra o Chevalier (François), rave ohipa i te piha o
te Raatira Pururnu, ua faanuu atoa hia ta’na ra tuhaa moni,
teie: atu ra ia te tuhaa api i roaa ia’na :
Moni matahiti
Faanuu raa
12.520 farane
480
—
Te taata ra o Jam et (Jean-Marie, Joseph), Canter\ pereoo
uira i te piha toroa o te Raatira Purumu, te horoa hiaJ nei ia
n a ’na 16.000 farane i te matahiti lioe.
Te vahiné ra o Nadia Nimeau, haapii tamarii no Tautira,
ua tuu hia ia i te. Fare Haapii raa a te Hau, ua faaore hia ia
te tuhaa moni no te mau haapii tamarii i te mataeinaa, teie
atura ia te tuhaa,api e aufau hia’tu na’na : 7.800 farane i te
matahiti hoe.
Oia atoa te vahiné o Lucella Terorotua ua faahoi hia ia i
Moorea e no te mea hoi no reira ihoa oia, ua faaore atoa hia
ta ’na tuhaa moni e ua faatano hia mai tei nia nei.
Irava 2. — E haamana hia e e faatae hia teie nei mau faaue
raa i te mau vahi atoa e au ai ra.
FAAUE RAA n° 273 c., no te 22 no mati 1941.
FAAUE RAA n° 277 a.p.e,, no te 27 no mati 1941.
Irava 1. — Ua faatia hia te taaia ra o Timi a Rooiti, mau
auri i Papeete, ia tuu hia’tu i te afa raa o ta’na ra utua. Ua
faautua hia teie nei taata i te 14 no tetepal940, i te utua ra e
8 avae auri. E mai te au i te faataa raa a te lure no te 14 no
atete 1885, inaha ua faatiama hia oia i te afa raa o ta’na ra
utua.
Irava 2. — E faaite mai teie nei taata i te vahi ta’na e opua
nei i te haere e iahinaaro noa’tu oia i te faarue i taua puhapa
raa no’na ra, e faatae ia oia i te faaite raa i te piha mutoi.
Irava 3. — E faufaa ore hoi teie nei faaue raa mai te peu
e ai ta teie nei taata i haapao maite i te mau faataa i tuu h ia’tu
i mua i to’na aro. e aore ra ia hape faahou noa’tu teie nei
taata. E faaohoi oioi roa hia oia i roto i te fare tapea raa no
te faaoti i ta’na ra utua tahito e te rave hoi i te utua api mai
te peu e ua faautua faahou hia oia.
Irava 4. — E haamana hia e e faatae hia teie nei faaue raa
i te mau vahi atoa e au ai ra.
Na roto i te faaue raa n° 271 no te 21 no mati, ua haapae rii
hia te taata ra o Lanteirès (Alfred) i to’na ra toroa haapii
tamarii i Maharepa, oia’toa te taata ra o MaraetetoaTeamokiaitau, tauturu i taua haapii raa ra, e ua tapea atoa hia ta
raua ra tuhaa moni avae.
UMopani rii hia taua haapii raa i Maharepa ra, mai te 15
no nh ti 1941.
Na rpalo i te faaueraa n« 256 no te 17 no mati 1941, ua farii
hia te fa (hoi raa toroa i rave hia e te taata ra o Taratua a
Pae, pereÀiteni no na Toohitu i Bora-Bora-Maupili. O Virau
0 Virau tei haimana hia’tu ei mono i taua toroa ra. O Teuiau
a Tetuanui tei iStjçiana hia ei Haava Toohitu no te tiripana
maohi no Bora-Bora Maupiti.
Irava 1. — Ua taui hia aenei te mau mero no te hiopoa raa
î te mau rata e tae haere mai na te mau fenua ee mai. Teie
atura te faataa raa api :
E aufau hia hoi i na taats^^^ühjyaJlia. i nia nei te mau tuhaa
1 faataa hia no to raua ra toromRÎâiVoi tei faaite hia i roto i
te faaue raa no te 28 no tetepa 1938.
Delage, Raatira no te piha toroa no te mau
parau api,
P eretiten i ■;
Ahnne Ed. Mero no te Apooraa a te Hau,
M ero ;
Faugerat, Raatira i te Piha haamana raa,
—
Du hou ch. Notera,
—
Lagarde G. Mero no te Aporaa a te Hau,
—
Giovannnelli, Raatira i te piha hio raa îeLia,
—
Irava 2. — E haamana hia e e faatae hia teie nei faaue raa
i te mau vahi atoa e au ai ra.
Na roto i te faaue raa n° 230 no mati 1941, ua haamau hia
te tarnahine ra o Odile Roapamoa ei haapii tamarii i Rikitea
Maure va. E maua teie nei faaue raa mai te 15 no mati 1941.
Na roto i te faaue raa n°275 no te 23 no mati 1941, ua haa
mau hia te tamaiti ra o Maoni (René) ei haapii tamarii i te
Haapii raa a te Hau i Papeete mai te mahana matamua atu
no mati 1941.
E pehera 1941
39
TE VEA MAOHI
PARAU RH APt NO T E F EN UA NE!
Reva raa ihitai.
1 te mahana tapati 29 no Mati i mairi aenei, ua tapae mai te
pahi ra 0 « IV air un a ».
la poipoi iho, ua ineine no te rêva, e inaha e mau tamarii tahiti
0 tei amui hia i te mau ihitai farani turrsu, o tei itea hia i taua
tere ra.
E 52 ihitai e to ratou ra Tomana tapao toru. ua reva i taua tere
ra.
Ua faaineine e ana teie nei mau aito i to ratou ra tere, mai te
anaanatae maitai, e tetitau maoro raa i taua mahana ra, e i mûri
aéra ua oaoa i te mea e ua reva.
E rave’rahite mauohipariii faatupu hia no teie nei mau ihitai,
ua haaputuputu te Apooraa Oireia ratou i te hoe inu raa i te ma
hana tapati a tapae mai ai to ratou ra faurao.
i te poipoi iho, ua faatupu atoa te Tavana Rahl i te hoe tamaaraa
hopea na te Tomana tapao toru.
1 te tairne a ineine maite ai taua tere ra, ua putuputu mai te
mau nu.11 faehau 0 te aua, no te faaite hopea raa i te aroha o te
fenua i teie nei mau aito e faaruc nei i te fenua. E mea nehenehe
mau e te anaanatae te inanao.
Te laahiahia nei e te tupu nei hoi te aroha rahi ote.aau i te hio
raa i teie nei ui api e horo nei i roto i teie nei ohipa riaria. Ua rave
ratou i teie nei haana tama’i mai te poupou rahi, mai te tiaturi
papu i nia i te ora e roaa mai na roto i te faaitoito. Aita roa e
taia i itea hia i nia i to ratou ra mau mata, aita roa hoi e peapea
1 faaroo iiia'tu i roto i to ratou mau vaha, 0 te oaoa ra e te anaa
natae anae ta ratou e faaite nei ï to te fenua. Ua rahi ae te oto 0
tefeia i faarue hia mai i te fenua i to tera ra mau aito faahiahia.
Ua reva atoa teTomana tapao toru, o jean Gilbert, te hunoa a
Marata (Emile Martin), n i’na iho i aratai e i aupuru i teie nei mau
ihitai rii 0 tei :iro oit;imarii mau na’n-a i roto i na mahana e rave
rahi to’na ra faatere raa. ia ratou mai te hoe metua here mau.
Aue te here mau i te Ai'a i faaite hia e teie nei mau aito faa
hiahia no Tahiti e. Aita hoi ratou i haaparuparu i to ratou vfrt&u
maiK-to, aita hoi i îaatau.pupu i to ratou hinaaro tumu i'ytaaora
i te Hau Metua. Ua parau te vaha e ua haere tino roa f faaora i
teie nei Hau Metua..O te huru mau te reira o te Aito, A te reira
i faa fauta;; ore i te rnutamuta a vetahi e ra, a parau m e e haru
te roa to teie mau taalà, i faahinaaro ai ia de Gaulle./
O te huru te reira o te mau ohipa rii i tu'piu^apeete nei.
l a n parau
n & t&
m a i.
Ua tae haere mai nei te hoe mau vea no te ara mai, e ua taio
haere hia te hoe mau parau rii no nia i teie nei tama i rahi riaria
e tupu noa nei.
Ua faahiti te hoe mau papai vea i te huru faahiahia o te faatere
raa a te Tcnerai'a Paretane ra 0 VVaweil (oia hoi o Ue Vera tarie).
I tera ra mahana, ira haaputuputu taua Fenerara ta i ie mau
apai vea e ua faaite atu oia ia ratou e i teie ihoa minuti, te tia
i to’na mau nuu note haereearo iîeenemi. Ua ata te mau paai vea, no te mea i roto pu noa hoi ratou i teie nei mau nuu e aita
oa hoi ratou i ite rioa’e i te hoe tapao faaite raa e ua ineine eaore
1 ua faaineine B a teie nei mau nuu no te haere e aro i te enemi.
Aita roa ratou i tiaturi i taua parau a te Tenerara ra, e inaha
ua pahono ratou e eita roa ratou e vare. 1 reira to te Tenerara
titau raa ia ratou ia hoi faahou i te mau vahi ta ratou i haere ra
e inaha, ua ite papu teie nei mau papai vea e aita aéra e nuu faahob, ua tia anae e ua haere i mua, ua horo i te vahi e itea’tu ai
te enemi. E mai te reira tairne te faau noa raa taua nuu paretane
ra i te enemi, mai te otohe ore roa e ua faaroo paatoa anae tatou
i te huru faahiahia o taua nuu paretane ra, i te haru raa mai i te
mau oire, i te mau pa paari a te itarià i te pae i Libia.
Mai taua mahana ra e tae roa aenei i teie nei, aita roa tatou i
faaroo e ua otohe rii ae teie nei mau nuu a teie Tenerara, ua haere
ti/noa ra i mua, e ua manuia roa oia.
Ua faahiti atoa te hoe papai vea i te hoe parau faahiahia. maori
ra teie nei Tenerara Waweli, ua fai roa oia i mua i te aro o te
vetahi mau taata ite e te aravihi, i te huru o ta’na ra mau rave
raa e ta’na hoi faatere raa i to’na ra nuu. Teie ta’na parau, na
mua’e oia a faaineine ai i to'na ra nuu, ua taio oia i te Bibilia. E
no roto mai i taua puta ra te itea raa hia mai ia’na te mau ravea
hohonu no te rave raa i te enemi.
Ua faatia oia e no te tama’i ta’na i rave i te rui, ua haru oia i te
mau faàtere i rave hia e Gideona i to’na ra tau, e ua manuia roa,
te reira . Oia’toa te rnau rave raa a te peropheta a Ella, no te mau
tau paura, ua ite atoa oia i te reira i roto i taua taio raa Bibilia
narra ra. E na roto i te irava i papai hia i te puta 2 a te mau Arii—
XVIiI-21, ua roaa ia’na te hoe mau aratai raa faahiahia. ! ite papu
ai oia e i taua mau pae fenua ra, o te mau mauhaa pereoo o tei
hau ae i te maitai, no te tie i te mauihaa tamai na roto i te ohe.
0 te hurü faahiahia te reira o taua Tenerara nei.
Teie te piti 0 te aito Paretane, no te Moana oia, o Cunningham,
to ’na io’a, e Aiimarani, e te vai atoa ra to’na teina, e Tenerara,
tei raro ae i te Tenerara Waweli te ohipa raa, teie te parau no
taua
ra.
E rave rahi aenei to’na faau raa i te mau manua itaria, aita roa
ra i manuia maitai roa, ua rahi roa te tere o taua mau manua
itarïa ra, i ore ai i roaa i te tapapa. ï te mahana pae ra i mairi
aenei, oia.hoi i te 27 no Mati, ua roohia taua nuu manua ra i te
ati, e 8 manua ita; in 1 tomo e e 2 noa iho manu reva to te pare
tane i ino. E ohipa rahi faahiahia teie e i te oti raa teie tama’i, ua
huti te Atimarara Cunningham i te reva faaite raa i to’na ra rnau
ihiîài e ua manuia roa te tere. la tae aéra ratou i to ratou ra
tapae raa, ua haaputuputu mai te Atimarara i to’na ra nuu i te
tahua mûri 0 to’na ra mau pahi e ua faatupu i te hoe haamatai
raa i te Atu a oia i tauUiru mai ia ratou e ua tiaoro atu hoi ia’na,
ia tauturu mai a e ia faaupootia mau a ia ratou i roto i teie nei
ta mai.
Ua roo mai nei i teie mahana ; 1 no eperera e i roto i na manu
reva i moe hoe ; hoi faahou mai. Te rahi raa o te pau o Paretane
1 taua aro raa rahi ra - hoe ia manu reva e na ihitai e toru - tirara’tu ai.
P a r a u faaite.
! roto i te apooraa i faatupu hia no te hiopo’a raa i te mau hoo,
ua faatumu aenei te Tomite Haapa’o i te mau hoo ite mau moni i faaite hia i mûri nei, o tei taui haere e aore o tei faaore atu ï
te mau tapura raa i rave hia i te 5 ete 21 no febuare i mairi aenei.
F&uiaa o t e iemsa nei :
Hinu pua’a 0 tei oti i te faatahe.............. .
te;kiro
39 75
/
E
TE VE A MAOHI
«r
T e maii t'auiaa no te niau fe n u a ee mai :
Niuniu taratara........................................................
te kiro
19 7s
Punu tare.......................................................... -y •
Avaava otiiteoviri “ Hérald ", “ Barking Dog”. te puohu
4 50
Raau tare (eiaha te titoe)......................................
4 75
Taputai:
970
Hinu peni ama :
Hinu pua’a ta punu h ia .......................................
—
—
“ Roy ” .................................
Naero no te aua......................................................
—
te kiro
(te faito litera).........................
—
..............
A;
P apeete-T ahiti, — F areneneiraa V ba
a te
Hau .
fereea
1941
8 *
10
>v
3*5
'3
»
16 »
Fait partie de Te Vea Maohi