VEA MAOHI_N_020_1940_TITEMA.pdf
- Texte
-
M
a t a h it i
K i: Pi; 1*1 R Î T A
10 . — N a 1 0 ,
f a k a Iv i -
T itema. 1940,
TIAMA RAA — A ÏFA ITO RAA — AUTAEAE RAA,
TE VEA MAOHI
2U*atai no te ^hnw notupu no te m au Cîaapaa ra a J aratti i © teania
,T >
Tlf
. TR
•’ y -
M a t a h it i Î9 4 0 .
'AlVENEI HIA I T E M A U A V A ’E A T © A
hAo
: Hoê matahiti : 10 farane — Te Vea hoê : 1 faraae.
f
V ea tuati i te V en a te Han ao te m au H aap a‘o raa F a r a n i i O teania.
A vae : T item a
Ns 20.
Tera
faaati o te Tavana Rahi.
R a ia té a :
1 te mahana toru, 4 no litema, ua faarue te Tavana Rahi i
Papeete
na niai te manu reva e ua horo atu i te mau fenua
Moorea :
i
raro.
Ua
maue oia na nia ae i Maiao, e i te hora 8 i te poipoi,
I te mahana toru 13 no novema i main aenei, ua tae te Ta- ;
te
tapae
atu
nei oia i te uahu i Uturoa. E nahoa rahi tei tae
van a Rahi oia hoi o de Carton, o.tei apee hia e Miti Ahnne,
mai
no
te
farii
atu i to ratou ra Taote-Tavana Hau tahilo. Te
Perotileni no Le Tornite o te mau Farani Tin ma. e te Tomana
mau taata o te Hau, na Tavana o na mataeinaa 12, te huiGilbert, i Moorea ri à nia i le manu rêva.
raatira o Pmiatea e Tahaa, ua amui mai, e ua luu i te tapao
IJa putuputn mai te mau rave ohipa a te Hau, te mau Ta
vana mataeinaa. Ua oto.: te himene o le ai'a. na te mau ta ma- S no te fÿatura i te reva îarani i te taime a oto ai te himene o
te Ai’a Me tua o" ta te mau tamarii o te mau haapiiraa i faaoto
rii no te haapiiraa, e ua aîai hia mai hoi te hoe pupa tiare nei taua taime ra.
henèhe maitai o tei faahanahana atoa hia na roto i te mau
I te hora ahuru e te al'a, e inu raa tei faalupuhia i roto i te
reo himene o tei faanaho hia i Moorea iho e ta te pupu liimepiha
rahi o te Fare Hau. Na le upoo o na Toohitu i pahono
ne no tauamataeinaa ra i himene mai. TJa aparau te Tavana
na
roto
i te ib’a o te huiraatira taatoa i te orero a te Tavana
Rahi i mua i te hoe nahoa rahi taata o tei putupulu mai i
Rahi,
ua
faaite oia i te tiaturi raa hoe roa o te huiraatira taa
taua taime-fa, ua faaroo mai te hoi te taata i taua mau parau
toa,
maori
ra te farii i te here i te ohipa e rave hia nei e te
m ai ta •ui ra, e ua pahono hoi te mau orero na roto i te reo
mau
Farani
Tiama, o tara tou i tapea tamau mai te25no tiunu.
maohi, i te faaite papu raa i ta ratou hère faito ore i te Ai’a
Oia'toa
ia'na
i tae i Huahine i te ahiahi iho, e mea na roto
Mel.ua e to ratou hoi hinaaro papu maitai i te tamau noa i te
atoa hia mai. i te reo o te mau Tavana mataeinaa te horoalha
faaea i pihai iho i to ratou ra Hau Amui ia Pareta.ne, i ra.ro
mai te parau faaite e e tamau noà. taua mau ferma nei i te
ae i te reva o te mau Farani vi ore taj f f l Gaulle e faatere nei.
auraro i te mau faatere raa a te Tenerara de Gaulle.
Ua parapars^. atoa o Miti Almne m ajfîe faateni maite i te ohi
Na mua ae i te liaere i Bora-Bora, ua laahoi te manu reva
pa i rave hia i te taarriu raa ia. ta p u i te mau Farani vi ore
i te Tavana Rahi e i te Tomana i Uturoa, ua fa.afneine hoi te
oia hoi te Farani Tiama. Na Ma Cotai tane i opani le para pa
Tomite no te mau arearea i te hoe taurua iti no te faahana
rau raa i taua taurua ra, mai Wfaaite papu mai oia i te hihana atu i na Maria o te fenua. Ua faat.upu hia le reira iroto
naa.ro tumii o te Huiraatirau^pftiKga taatoa ia vai noa te lia
i te Fare Hau, i Uturoa. Ua mauruuru roa te Tavana Rahi i
nt a e ia vai a hoi t&mapW^te Reva Farani i nia ia Oteania.
te mau peu i,rave hia i reira, na roto i te au maitai te rave
1 te mahana ng||P!fuo novema, ua haaputuputu hia te hui
raa hia e te hiroa ohipa hoi o tei rave hia e mea tano maitai
raatira o Ài'W iïtTi roto i te fare haapiiraa i Taravao, no te
ia i te haapaari i teie nei tuhaa ta tatou e opua nei.
faaroo raa Û M Ta varia Rahi i roto i ta’na mau orero raa no
I te hora 6 i te ahiahi i maue ai te Tavana Rahi na nia i te
nia i te ms^Tohipa e tupu nei i teie mau taime i te atea e e io
motu iti. nehenehe ra i Bora-Bora. Mai te mau vahi atoa ta’
tatou neiZuoi. Ua faaliiti hoi oia i te mau ra v e a e au no te tana i haere ra mai te reira atoa ia te huru o Bora-Bora., Uâ i
marù r r * i te ati ta te tama'i rahi e laatupu nei i te ao taatoa
hoi te uahu iti api i te taata o tei faahanahana maite i te Ta
nei. Ujhftao oia e o te rave i te ohipa na roto i le ma ru e te
vana Rahi api. Te mau aparau raa e te mau himene hoi i
manij./iirulo, eiaha te amahamaha i te tahi e te tahi. ia vai
te au taeae i rot,o i te mau taata atoa e rnanuiâ’i tatou i roto
rave hia e mea tano maitai ia.
i teie nei ati. Na te Tavana Dire, o Tihoti Maeliaa, i faataaI te 5 no litema, i te poipoi roa, ua maue faahou te manu
taa a tu ia’na i te mau orero mahanahana maitai ta te mau
re va rahi no tatou nei, no te afai atu i te Tavana Rahi iM aumero i faataa. hia no taua tuhaa r.a, i tao atu ia ’na mai te faa
piti. E ooa apiapi hoi teie nei ooa, e aita e manu reva mai
ite papu atu e tei raro ae ratou i teie nei faatere raâ api e e
teie te rahi i nehenehe aenei i te tapae i reira e tae roa mai
tu ru hoi ratou i te reira mai te itoito.
i teie nei mahana.
A tahi ra hoi ohipa faahiahïa i tupu i taua motu ra, e no
192
.
*
reira ua hitimahuta e ua oaoaroa teienei huiraalira iii i teie
nei tere o te Tavana Rahi, e ua mauruuru rahi roa ato.a hoi
ratou i te mau parau api i'aahiahia ta te Tomana i faati’ati'a
atu ia ratou no nia i teie nei tam a’i rahi e tupu noa nei, e
m ea varavara hoi teie nei mau taata rii i te faaroo i te mau
parau mai teie te huru no nia i te tama’i e aita roa hoi ratou
e i te nei i te mau ino rarahi ta’na e faatupu nei i te ao nei.
la oti. aéra teie nei tere, ua hoi mai te Tavana Rahi, mai te
tapae haere i Bora-Bora, e Raiatea e tae roa mai nei i Pa
peete, na roto hoi i te hoe taime huru ino rii te reva. O ta te
Tavana Rahi i faahiahiai niai taua tere hoi raa tare ra, mao
ri ra o te huru ta’na i ite i nia i to ratou manu reva. E m eam â
to ratou faurao, e te mau ihitai hoi e faatere ra ia’na e.faatia
maitai e te mâ hoi i ite ai oia e e mea mariai mau a te ohipa
e rave hia na roto ite aautae, o te huru hoi te reira o te mau
nunaa e pee nei na raro ae i te t’a a tere raa a te mau farani
tiama.
t ü a u
f a a u e
m
a
m
a n a
a
T item a .1940
TE VE A MAOHI
H a u
Irava 2. — Ua faatiama atoa hia te hoe mau faaturnu raa
i te ohipa i rave hia i nia nei mai teie te huru :
1 - E horoa noa te Hau oire i Uturoa na te taata ra o E.
Tambrun i te pape mai te ta moni ore roa, i roto i te mau
auri pape e vai ra i roto i te au’a o E. Tambrun, te rahi raa
o te mau auri ra e au ia i tei oti i te bamani hia i te taime a
rnana’i teie' nei parau. Te taatoa raa o te mau auri e vai ra î
nia i te tuhaa fenua ra o ”Tonoi” , tei reira te fare faâea raa
0 te îetii tamarii o M. Tambrun, e tae noa’tu i te taime e iriti
hia mai ai te mau ohipa no te pape e vai ra i nia i te fenua
ra o Tepua.
FAAUE RAA nu 988 no te 21 no novema 1940.
Irava 1 . — E aufau hia’tu te tahi utu’a na te mau tauturu
haava-maobi no Raiatea, ia tae i te taime e tia’i ratou i roto
1 te mau baava raa. E 20 farane i te haava raa hoe..
Irava 2 . — la haamana hia e ia faatae hia teie nei faaue
' raa i te mau vahi atoa e au ai ra.
FAAUE RAA n° 989 ho te 22 no novema 1940.
Ua farii hia aenei te lioroa raa i na inoni ra 2.349 farane
ta te taata ra o M. S. Basista i rave aenei.
Te faatere moni a te Hau e te faatere i te mau ohipa a te
Hau o tei haamana hia no taua ohipa ra.
Irava 1. — Ua Lia roaia vaiho rii hia e piti ava‘e faahou te
maoro raa no te faaapi faahou raa te mau fatu fare toa fe
nua ee i Tahiti nèi e e toru ava‘e no te mau taata ee i te mau
motu atea.
Irava 2. — la haamana hia e ia faatae hia teie nei faaue raa
i te mau vahi atoa e au ai ra.
FAAUE RAA n° 940 c. - No te 14 no novenia 1940.
FAAUE RAA n° 1002 no te 26 no novema 1940.
Na roto i te hinaaro-horoa o na taata ra o Mauriarii, ïoane
e Tetuanui a Taputu oia’toa o Aaravai a Teria e ta’na ra va
hiné i te tahi tuhaa ferma, inaha ua rave bîa’enei te faaue
raa i mûri nei :
Irava 1. — Ua larii hia te horoa raa i parau hia i nia nei,
no te tuhaa fenua ra o ' ’IRIIRIMATAIOTA ” e vâi i Moerai
(Rurutu). Teie to’na rahi raa e to ’na atoa ra mau otia : • te
pae i te purumu e 23 metera ia te roa, i te pae i te pape Purua, e 20 m. 30, i te tahi ae pae, e tuati atu ia i te tuhaa fe
nua ra o Teria 49 metera i te roa e i te tahi atu pae, ua tuati
atu ia i te fenua ra o Hurahutia e 50 ia metera. Ua horoa hia
teie nei tuhaa fenua no te faatia i te fare haapiiraa.
Irava 2. — E hoifaahou teie nei tuhaa fenua i roto i te rima
0 te mau fatu, mai te peu e aita te Hau i nehenehe ia faatia
1 te Fare i opua hia nei.
Irava 3. — O na faatere ohipa no te Haapiiraa a te Hau o
tei haamana hia no te faaoti i teie nei faaue raa..
Irava 1. — I te 15 no titema nei e titau hia’tu ai te afa matamua o te mau tamarii faehau no le pupu 1940.
Irava 2. — Na te Raatira faehau e ta’na pihà toroa e faatae
atu i te mau parau no teie nei faaue raa i te mau vahi atoa
e au ai ra.
FAAUE RAA n° 939 c. - No te 14 no novenia 1940
FAAUE RAA n° 941 c. - No te 14 no novenia 1940.
O te taata ra o Alphonsi o tei haamana hia no te rave i te
ohipa i faahiti hia i nia nei, na’na e mono i te Hau no te haarnana raa i teie nei horoa raa.
FAAUE RAA n° 950 a.g.f. - No te 14 no novema 1940.
Irava 1. — Ua faatiama hia te faaau raa o tei rave hia i te
26 e 28 no setepa 1939, i rotopu i na taata ra o E. Tambrun
e o Brodien G. S. e te Hau i te tahi atu pae, no nia i te ohipa
no te haapahu raa, te patu raa e te titia raa i te pape e ho
roa hia ra i te oire i Uturoa e o tei vai i nia i te tuhaa fenua
o E. Tambrun.
MAU FAAUE RAA E TAUJ RAA
N° 979. — Te faatia hia nei te taata ra o Gruetu a Tehei,
mu toi, ia faaea rii i ti^hipa hoe ava‘e, mai te 7 no novema
1940, mai te aufau t a a ^ i hia’tu ta’na ra moni ava‘e.
N° 980. — Ua faatia faatou hia te taata ra o Moua (Marcel),
ia faaea rii i te ohipa no n i \ v a ‘e ra e 3, o te ono raa ia to ’na
vaiho raa hia, oia hoi a 21 a«P e ia te taatoa raa ta’na i faaea
no te rapaau i to’na ra m a h - J ^ e a f a raa o ta’na tuhaa moni
ava‘e te aufau hia’tu ia’nf^ummïl&Aaime.
I inuri ae i taua taime e 3 ava'e m ^ l À ^ a u h o u atu ia o
Moua e farerei i te taoteia hiopoa fa a h o in S | jj^ l!n a i te au
i na irava 43 e 44 no te faaue raa n» 1068 a .g .f^ B
N° 999.
Ua farii hia te faahoi raa toroa i ra^^hia aenei
e te taata ra o Manille (Teroo), no nia i to’na t o r \ mutoi i
Avera (Rurutu), mai te 15 no atopa i mairi aenei.
V
N» 1000, — O Tepiipiiarii aTeam aam a a Tamata, \ n o h o
i Avera (Rurutu), e taata oti i te faaipoipo, oia tei fa^i hia
ei mono ia Manate i nia i taua toroa mutoi no Avera ra.
Nn 1001.
O Teriiahoroa a Patii, taata faaipoipo, e noho
i Tubuai tei mono i te toroa mutoi i taua mâtaeinaa ra, i mû
ri ae i te-pohe roa raa te taata ra o Hoffmann, Théodore. E
mau te taata i faahiti hia i nia nei i te toroa mutoi i MatauraTahuaia, Tubuai.
N° 998.
Te tuu hia nei te taata ra o Forrest Doom ei ra—
T it f . ma 1940
193
TE VEA M AO H I
paau ma‘i i Taiohae. Te tuu hia nei oia i teie mau mahana i
te fare ma'i i Papeete tiai noa’tu ai i te pahi e reva'tu iTaioae.
2 - E faahoi te Hau i na moni ra 1.452 fr. 50 na Tambrun
no na matahiti ta’na i auîau i mua ra mai te matahiti 1932 e
tae noa'tu i te 1937.
Ira.va 3. — E faahoi h ia’tu teie nei moni na te Hau, no te
inea ua oti aenei hoi te aufau hia ta Tambrun na roto i te parau titan raa moni n° 642 no te 19 no eperera 1940.
Irava 4. — la faatae hia teie nei faaue raa i te mau vahi
atoa e au ai ra.
FAAUE PtAA n° 955 c . - No te 14 no noverna 1940.
Ua faaineine hia aenei te hoe mau tomite no te laatano
faahou i te mau utu’a e au no nia i te moni matahiti i nia i
te lare. E rave hia taua mau ohipa i Raiatca-Tahaa, Huahine,
Bora-Bora-Maupiti, Nuu-hiva ma, Ma are va, Makatea, Ruru tu-Rimatara, Tubuai-Raivavae.
Mai teie te huru o taua mau tomite ra, mai te au i te faaue
raa no te 3 no tiunu 1939, irava .3 :
I Raiatea: Na te Tavana-Hau e aore ra to’na mono e e 2
na ta a ta o tei hau ae i te faautua hia no nia i taua utua nei.
I te.lahi atu mau motu, na te.faatere ia i te mau ohipa a te
Hau e te Ta varia mataeinaa e e 2 tau taata faautua rahi hia’e.
Irava 2. — Mai te peu e aita i nehenehe i te taatoa raa o te
tomite i haapao hia no taua mau ohipa nei i te tauturu, e oti
noa ia iarave hia e na. taata too toru tel maiti hia.
la tupu noa'tu te amahainalia i roto i te apooraa, e taio piti
hia te reo o te peretiteni.
E faaoti hia hoi te hoe parmi i mûri ae i te oti raa te mau
ohipa e rave hia e ia tuu te mau utero taatoa i to ratou ra
i.o’a i raroi taua parau ra.
Irava 3. —Ta faatae.hia e ia haamana hia teie nei faaue raa
i te mau vahi atoa e au ai ra.
FAAUE K AA ri» 964 a.p.e. - No te 15 no novema 1940.
Irava 1. — Ua faatia hia aenei te faahoi raa mai i to’na toraa mero no te apooraa oire i Uturoa, na te taata ra o M.
de Balmann.
f
, Irava 2. >■ Ua mana teie nei f a p e raa i te 6 no novema
1940 e haamana hia ia e e faata&^pia i te mau vahi atoa e au
ai ra.
g
FAAUE RAA n° 9 8 2 J^ ( jjk g Je 20 no novema 1940.
Irava 1. — Ua ^jiu>> R te toroa Tomîtera mutoi i nia i te
mutoi f a r a n i ^ j ^ o h e n c k (Louis) no Raiatea e Tahaa.
Irava
haamana hia e ia faatae hia teie nei faaue
raa i te min vahi atoa e au ai ra.
y >.[\UE RAA n° 987 c. - No te 21 no novema 1940.
Ira jp 1. — Ua iriti hia aenei te permis faahoro pereoouira
a te/nito ra o Çhin Ah You n° 4011, tei papai hia i te numera
2377 no te 26 no novema 1936.
Irava 2 . — la’ faatae hia teie nei. faaue raa i te mau vahi
atoa 6 au ai ra.
FA A ARA RAA I TE HUIRAATIR A
E rave rahi a e nei taata o tei amuaruu i te hoo rahi o te
mau tauihaa i roto i te vetahi mau fare toa.
Te faaara hia’tu nei outou e te huiraatira e tei ia outou iho
te faatae ruai i taua mau ûfl ra i roto i te rima o te mau piha
toroa o te Hau i faataa hia no te faautua i taua mau toa ra.
A faatae atu i te rima o te Tomiterçr mutoi, e aore ra i te raatira no te piha mutoi i Papeete, i te mau peretiteni o te mau
apooraa mataeinaa, e te feia atoa i haamana hia no te papai
atu i taua mau hape ra.
Teie hoi te mau ture i faataa hia no te turu atu i te huiraa
tira no taua mau fifl ra :
1 ) Faaue raa no te 28 no tetepa 1937, no nia i te. pia raa i
te mau hoo i nia i te mau taoa atoa e vai ra i roto i te fare
toa.
2) Faaue raa no te 25 no atete 1937 e 25 no eperera 1938, o
tei poro hia na roto i te vea a te Hau e o tei opani roa i te
taui raa i te mau hoo mai te faatia ore hia e te piha toroa a
te Hau no te reira ohipa. Ua rave hia te hopea raa o te tapura
raa i te mau hoo i.te 1 no tiunu 1940 te reira te hopea o te hoo
e tûno i le. mau toa ia rave. Mai te peu e ua îaahurue ratou
i taua mau hoo ra, a faatae mai i te horo raa. U ahaere roa’
toa teie nei tarnau raa i nia i te mau pereoo uta taata.
3) Faaue raa no te 11 no eperera 1940, o tei poro atoa hia
na te Vea a te Hau, no nia i te feia o tei haaputu i te taoa i
to ratou ra uluafare, e te lalii atu a mau faataa raa.'
4) Faaue raa no te 24 no tiunu 1940, o tei titau i te mau fatu taoa ia faaite pinepine i le Hau i te rahi raa tauihaa e vai
ra i roto i to ratou rima.
5) Faaue raa no te 6 no tiurai 1940, tei faataa e e horoa. i
te parau pee raa i te feia’toa e h’oo raa i te tauihaa.
Ua poro hia aenei na roto i te vea no te 1 e te 2 no tetepa
i mairi aenei te mau moni e tano no te hoo.o te mau tauihaa.
Aita e taui raa i tupu i mûri ae i te reira poro raa maori ra
to te bina aratita, ua m ae’e rii ia, hoe tara e iva raera i te
litera i mua ra e ua tae. i te piti tara e, hïtu raera i teie nei i
litera.
Ua hiopoa aenei te piha toroa a te Hau no nia i te hoo no
te hinu haari e te uaina painapo e teie te moni, ta’na i faaau
maori ra, hoe tara e iva raera i te litera hinu, na te taata
ihoa e hoo mai e afai atu i te litera-, e hoe tara e toata i te li
tera uaina. aita’toa e rnohina.
E tuu hia na roto i te vea i te mau tainie atoa e tupu mai
ai te hoe îaahurue. raa i te mau hoo.
."Vîusiiii n o t e
4 n o tilr m a 1 9 4 0 .
No Paretane. — E mau vahi atea ta te mau nuu manu
reva paretane i haere i teie pô, i Purutia, i Norovetia e i te
mau tuhaa fenua atoa e mau hia ra e Purutia.
Tei Renania. i Purutia te rahi roa raa ta teie nei mau
manu reva topita raa, i nia i te mau tuati raa peroo auahi
e i nia hoi i te mau tuati pahi o te mau pape rarahi. Ua pa
rau hia e e auahi rahi tei tupu. Ua topita atoa hia te hoe
mau pahi uta laehau e te maa i tua. Ua haere atoa hoi te
tahi mau manu reva i itaria, e mau titia raa mori ia ta
ratou i topita i reira. Hoe manu reva itaria o tei perehu
noa i to’na vai raa, aita roa to Paretane e manu i ati i taua
mau tere ra.
No Heieni mai. — Te tamau noa ra na nuu manu reva
o Heieni e o Paretane i te haapeapea i te mau nuu itaria, o
Valona te oire i peapea roa, ua parari roa te uahu i taua
oire ra e hoe pahi o tei tano maitai i te topita.
194
TE VE A MA0H1
Marite. — Te faaite nei te Faatere Hau rahi no te pae
tautaa i Marite, e ua rave aenei oia i roto i to’na rima i te
faatere raa i te tautüru ia Paretane no nia i te ohipa no te
mau pahi. Te hinaaro nei teie nei taata i faaoioi o Marite i
te hapono atu i ta’na atoa ra mau pahi no te tauturu ia
Paretane.
I na reira ai teie nei Hau, no to ’na ia ite raa i teati rahi
e iri nei i nia ite mau tima paretane, na roto i te ohipa ino
a te mau pahi hopu a te purutia.
Ua haere aenei te Faatere Hau tama'i o Marite e hiopoa
haere i to’na ra nuu pahi tama'i i roto i te mau miti i te
pae i Panama.
Ua tae atoa o Roosvelt, oia hoi te Peretiteni no Marite
na te moana no te hiopoa atoa i te puai o Marite e vai ra i
roto i taua mau miti ra. E te manao hia nei e e laaea rii
paha oia e mataitai roa i te mau faatia raa tama'i e rave
hia e taua mau rnanua ra i te mau mahana i mua nei.
P a r a u r ii f a a a n a a n a t a e m anao .
Te ora ra ia taata i mutaa iho ra e toru ona pue hoa m aitatai o tei fatata noa ia'na i te mau mahana’toa.
Roo hia ihora taua taata ra i te hoe peapea huru rahi, ua
titau hia oia i muai te aro o te i (an va raa no te tabi pari raa
i iri i nia i a ’na.
Ua tupu te peapea rahi i roto i te aau o taua taata ra, i te
m ea hoi e ore roa e nehenehe ia ’na ia faatiama i a ’na i mua
i te aro o le tiripuna, é na roto ra i te tauturu o to’na ra tau
pue hoa, e riro paha ia oia i te hi’o aroha hia mai.
Ua farerei attira oia i na pue hoa nei : Ia’na i aparau i te
hoa matamua, ua patoi oioi noa mai ra te reira ia ’na mai te
faaite papu mai e e oroa rahi ta’na i opua no taua mahana ra
e no reira ra e ore roa e nehenehe ia ’na ia tae i taua baava
raa ra.
Ua tard a ta tara i te piti o te hoa, ua farii riiaira, mai te
haapapu mai ra e e ohipa hum fifi ta’na no taua mahana ra,
e a ore roa i papu oia te tae i mua i te aro o te baava, e Ta
rn a ta ra hoi oia.
Haamanao atura oia i te toru o to’na ra hoa, teie ra e taata
huru paruparu rii oia, e no reira, ua fertirr noa teie nei taata
e e m au’a to’na taime no te farerei alu i te reira hoa.
Hoi atu ai oia i to’na ra utuafare, mai te peapea rahi i te
m ea aore roa i papu te parau o na ite nei.
Tae aéra i te mahana i faaau hia no taua.haava raa ra,*
inaha ua tae atura te taata i pari hia nei i mua i te aro o te
tiripuna. Ua hi’o haere oia i na hoa too toru ; e teie ta’na i
ite i taua taime ra,
,
Mai te au ihoa^i te parau a te hoa matamua, inaha aore oia
i tae mai i taua haava raa ra ; tiai atu ai i te piti o te hoa e,
inaha, te ite nei oia i te hoe taata o tei horo oioi noa mai e
farerei ia ’na mai te parau mai e eiaha roa e inoino, mai te
au ihoa i ta’na i faara’tu. inaha ua tae mai te hoe hoa no’na
e e ore ro a o ia e nehenehe ia faarue i te reira i te utuafare,
poroi atura e a faaitoito i roto i to oe ra ati. Anevanevahanoa’i
taua taata ati nei, mauiui noa’i to’na ra aau, ua ite oia i te
hoe rim a aroha i. te toro raa mai ia ’na mai te parau mai e
’TA ORA NA” , ua fariu aéra oia e inaha 0 te hoa o ta'na i
ore roa i manao ra teie e toro mai nei te rima, mai te parau
atu e, e tau hoa, i te poipoi nei tou faaroo raa i to oe na ati
T item a 1940
e inaha ua manao aéra vau e e haere mai e tauturu ia oe i
to oe peapea. Topa ihora te hau i roto i te a au o te hoa nei,
te mea hoi e ua roaa te tauturu manao ore hia ia’na.
la tae aéra i te taime a pii hia mai ai te ite o te taata nei,
ua tia’tura teie nei hoa, e na roto i ta’na ra mau parau m aitatai e te maramarama mâitai i tuu atu no te paruru raa i
to’na ra hoa i roto i teie nei pari raa ino, inaha ua mauruuru
te baava e ua faatiama i teie nei taata.
Teie te airraa i teie nei parau iti : E toru o tatou hoa i te
ao nei. Te matamua ra, o ta tatou ia mau faufaa, ta tatou i
haaputu i te ao nei, te piti ra o to tatou ia mau taata tupu,
oia hoi te mau hoa e rave rahi e te toru ra, o ta tatou ia mau
ohipa it e ao nei. Te haava raa ra, o te taime ia e faarue ai
tatou i teie nei ao.
la tae i taua taime ra, ua ite paatoa’nae tatou e la tatou
rnau faufaa i haaputu i te ao nei, cita roa ia e apee mai.ia
tatou i to tatou tiahapa topea, area to tatou mau hoa, e haere
atu ia e afai i to tatou atoa ra rnau lino i taua puhapa ra,
faarue atu ai ; area ta tatou mau ohipa i té ao nei, e apee te
reira ia tatou e tae nba’tu i te hopea, eita te reira e faarue
ia tatou.
Te putapu faakou matra, te tiaturi raa maiéai.
Ua faaroo aenei hoi tatou i te ati rahf o te mau nuu itaria i Alabania : ua otohe ia i mûri i te nuu iti beleni„e
nehenehe ia parau hia e e nia a ati to te nuu itaria i te reira
pae.
Teie te ta h i maa ati rahi roa’tu. Ua faaroo aenei tatou
e i mûri ae a pau ai Farani i na ava'e i mairi aenei, ua itoito roa te mau nuu itaria i te tupai t. te nuu iti paretane i te
pae i Aiphiti, no te hinaaro e Iiaru mai i te faatere raa i te
pae miti i Suez. Ua huru rnanuia rii, no te mea aita o Pa
retane i ineine no te patoi u’ana mai i taua taime ra, e inaha
ua otohe noa te mau nuu paretane, mai te faau ore roa
mai i te mau nuu itaria, a vare noa’tu ai te itaria e eita roa
e nehenehe ia Paretane ia aro atu ia’na i taua vahi ra. Otohe
noa’tura te nuu iti pai'tone e tae roa’tura i niai ta’na mau
reni haapaari hia e faaea^hora : mau atoa’tu a/te nuu itaFaaea rii noa’tu ai taua tàVia'i ra i reira e inaha a tae ra
i na mahana i mairi aenei, e j^ ita tatou i faaroo?
E piti noa iho mahana
teie nei faaau raa.
Teia ra, e faaau raa tama'i mau tei
te Paretane.
Ua na nia, na raro ena tai hoi teravea
nuu
.faahiahia a Itaria ei roto i taua na mahana ra^eie te rahf
raa o te ati o Itaria : 40.000 faehau i mau i te auV e s hoi
Tenerara, area te mau mftubaa tama'i, aita roa iaAoti i te
ta numera hia. te faaite ma ira te feia i ite mata i V u a ati
rahi 0 Itaria ra e e pau tau bepeîoma no te.faataa i\i i te
rahi raa faufaa i roa mai.
Ua faahiahia hoi to te ao t tera rave raa, e au i te rave
raa i mau hia ino nei e Puiutia o ta’na i parau ra e tama'i
Uiia. h mea uita mau atoa te mau nuu peretane e to tatou
hoi nuu iti farani tiama 0 tei o atoa' i roto i teie faaau raa.
Ua tae mai nei te mau niuniu e ua papai hia te io’a o to ta
tou nuu farani tiama i roto i te api parau no te mau nuu, e
hoe pahi hopu e te noe manua o «Courbet» te io’a, tera
T itema 1940
TE VEA MAOHI
atoa ia io’a i roto i te parau hanahana o te mau nuu o Paretane no te faahiahia ta ratou ohipa i rave i roto i teie tam a‘i i Aterita.
I e na o ra te tamaiti Hui Arii o Radziwill e e taime tano
roa teie no Itaria no teani ia Paretane ee faahau i tetama1
eiaha e tiai e ia perehu roa te fenua, e aore ra ia riro i raro
ae i te faatere a te Purutia, e te tahî hoi ati e vai atoa mai
ra, maori ra ia o te tupu te hoeorure raa hau riaria. E mea
tano roa ae ia o te faahau ia Paretane, e maa e’a iti ae
paha ia e mauruuru ai te huiraatira taatoa i Itaria.
Te parau ra hoi o Turetia, e aita’tu ia e ohipa toe ia Pu
rutia, maori ra te faaitoito i te tupai ia Paretane, no te mea
eita hoi e nehenehe ia’na ia aro atu i te pae i raro, no te
mea te ati ra hoi to’na aneti, e piti roa ra hoi ta’na tiaturi
raa, maori ra o Itaria e o Rutia. Ua papu hoi ia tatou e eita
roa Rutia e hinaaro ia manuia o Purutia i te pae i te Miti
Ereere.
Te faaite ra hoi te tahi vea e e mea peapea roa i Itaria, te
haamata roa ra te huiraatira i te au ore e te riaria rahi roa
ra hoi Mussolini ia manao e e haere mai te Purutia i roto i
to’na ra fenua, no te mea ua iteroa Mussolini i-te huru faa
tere raa a Purutia, mai ta’na i rave i Paniora e i te mau
fenua rii mai ia Ru mania ma.
1 e ati o te Itaria i te pae i Alabania, aita roa ia i tiaturi
hia e te itaria e tae noa’tu i te mau faatere i te nuu itaria.
Aita roa ratou i manao e e tupu te hoe aroraa i Alabania,
ua papu roa ia ratou e e roaa noa Heleni ia ratou mai te
tama’i oré.
Te ohipa rahi hoi i rave hia e te nuu manu reva paretane
i Ta rente o tei vavahi i te mau manua itaria, ua haaparuparu roa ia i te manao o taua nunaa ra.
A tupu atu ai teie ati rahi i Aferita, inaha ua topa roa te
itoito o te itaria i te faito raro roa.
No reira hoi i nehenehe ai ia tatou ia tiaturi e te putapu
faahou maira te tiaturi raa maitai. Na roto i teie nei ma
nuia raa o Paretane, na te reira e haaapu mai ia tatou e e
puai rahi to Baretane, te vai noa ra^ro’na puai aita ra i oti i
te tahoe hia. Ua purara hanoa naJe ao nei. Ua tae ra i te
taime i haaputuputu ai taua fe(nua rahi ra i te rahi raa o
ta'na ra mau tamarii, ua faaohapia i te pu mai te ani i ta’na
ra hua’ai a mau te fanaj|g^ü^^i»te omore a imi i te ora
0 te ai’a.
Ei reira
Fait partie de Te Vea Maohi