VEA MAOHI_N_013_1939_TITEMA.pdf
- Texte
-
&
MAïAîirn’ 9.— N a
REPU !» i «51T A F A lt A N ï
(Parau faaravai)
T it e m a 1939.
TiAMA KAA — A IFAtTO KAA — AUTA.EAE R AA ,
TE
MAOHI
21ratai tw te 2htcunolupu ne te mau ijaapao raa Jîjtvam t ©teauia
N EA’E I H1A I T E ;M A U A Y A ’E A T O A
TE HOO : Hoê matahiti : 10 fara ne — Te Vea hoê : 1 farane.
Matahiti 1939.
Na 13.
Y m I « a l i i te "Vea a te H au n o te m au H a a p a ‘o r a a F a r a n i i Otcania.
PAFiïï FAUTE 1 TE MAS TAATA 1 TA
I "TE
mA
M
OH!”
No te faaars raa i te taupupu no te afai raa’tu
i ta outou veay ts ani hla'iu nei ia ou tou, a fau
tas i ta outou moni no te faa api raa i te ta
avae raa, i te Raatira o te fars nenei raa vea a
ts Hau ra, e aore ra, i te Tavana Hau ra, e aore
ra. i te mau taata haapao i te ohipa a te Hau ra.
P a r au i a ai te no te papai raa i'oa no te
pupu faehau no te matahiti 1940.
Te mau tamarii apî, tia raa taata farani, o tei fanau, mai
te i no tenuare e tae noa’tu i te 31 no titema 1920 (e taio
atoa liia teie tau mahana), 0 te titau hia no te faatia raa i
te pupu no te matahiti 1940, te titau hia'tu nei ia raton
e haerc e rave i ta raton faaite raa, no te papai raa i to
ratou ioa i nia i te mau tapura ioa, i te fare hau 0 te vahi
i reira ratou te fanau raa, e aore ra o te vahi ta ratou e noho
nei i teienei taime, i mua’e i te 8 no titema 1939.
A taa'tu ai in, te faaite faahou hia nei, e mai te au i te
irava 19 o te ture no te 31 no mati 1928, no nia i te maiti
raa faehau, e te mau tamarii apî i titau hia, mai te tia o te
titau raa, e haere i mua i te Apoo raa maiti faehau, e o tei
ore i tae, e aore ra o tei ore i tono i te tahi mono, e parau
hia ia ratou e ” Bons absents" (oia hoi e rave hia iho â ma te
lii’o ore i te hu.ru), e e faa ô hia i roto i te faehau. ho’e
ahuru ma pae mahana na mua’e i te mahana i faataa mau
hia no te tuhaa o te pupu no reira ratou.
Te'Raatira tapao font faatere i te pupu
j
faehau na raro no te mau fenua aihuaraaa, j
Papai hia : BROCHE.
A vae : T itema
Parau faaite i Se îa a ia ’toa
Te faaite nei te Raatira no te P.T.T (oia hoi te mau
ohipa rata, te taniuniu raae te parau niuniu), i te taata’toa,
ei te mahana matamua no titema 1939 e haamata’tu ai,
teie ia te moni no te titiro i te mau rata :
To roto i te fenua nei e to rapae :
Rata mai te 0 e tae noa’tu i te 20 grammes :
—
20 e
30
Mau titeti hohoâ noa :
Taime no te tapao raa-:.
1 f. 00
1 f. 30
o f. 80
2 f.
Hiopoa raa pas haapii raa, no ts matahiti 1933.
Parau tapao no te ite, aifaito ito farani. (Certificat d’études
métropolitain. Te métro ia parau noa hia).
si no titema 1939 i Moorea ;
13 no titema 1939 i Papeete ;
aita e hiopo’a raa i Taravao.
B re v e t é lé m e n ta ire m étropolitain (P e re v © fara n i).
20 no titema 1919 i Papeete.
Mau parau a p î no Se tam ai»
ISO e te 12.3 n o novem a 1 9 S 9 .
f nia i te tai.
Ua faatia te mau eeao no te pahi faauta taoa tanuâ ("Danemark),
ra o "Disko", e ua ite ratou i te 10 no atopa, i te tahi aro raa uana
i rotopu e 4 pahi manua auri apapa peretane, e 10 pahi reva afai
topita eremani. Aita te mau pahi peretane i ta no' i te mau topita, area rà ho’e pahi reva eremani i tupai hia.
* * *
I roto i te hopetoma i mai ri aenei, 10 pahi, e 38.000 te rahi raa
o to ratou tane ia amui hia, i tomo, 0 tei ati i te mau ofai haà-
v.
186
Titema 1939
TE VE A MAOHI
parari (îopita) eremani : e 4 0 taua mau jpa'hi ra no te mau hau
faaea taa è noa.
1Tuete (Suède). — Te huru 0 te rave raa a te eremani i te tahi
mau topita faito api, è te mau ati i tupu no te reira, ua riro ia ei
faa aehuehu raa i te rnanao o te taata’toa. Te faahape etaeta nei
te mau vea i te reira mau huru rave raa, no te mea te faahapa
ra ia i te tare i faaoti hia i rotopu i te mau hau atoa.
# * #
Ua faatomo hia te pahi auahi peretane ra 0 ”Arrington Court” ,
na te tahi pahi hopu eremani, e piti topita i taora hia'tu ; i nia i
na taata e 22 i ora mai inanahi, ua pohe roa te raatira rahi no te
mau m ati ni i te to’eto’e, i roto i te tahi poti ; e 3 mataro i mo’e.
Te pahi auahi peretane ra o ” Penic” , 04.258 tane, ua faatomo
hia ia e te tahi pahi hopu eremani i te poipoi tapati ra. Na te tahi
-pahi manuà peretane i ohi mai i te mau taata no nia iho, e ua huri
hia i uta i peretane.
Te pahi taia ohi topita ra o "M astiff” , uatomo ia i tua i te pae
fenua peretane i raro, no te ü raa i nia i te tahi topita. Ho’e taata
o te pahi î pohe, e 5 i mo'e, e 3 i ora mai, e paparu iino to ratou.
Te pahi faauta taoa e te horo patete tapone ra o ” Terukuni
Maru ” , 11.050 te rahi raa o to’na tane, te haere mai ra mai ta
pone (japon) i peretane, ua tomo ia i tua i te pae i te hitia o te râ
0 te fenua peretane; e riro paha e ua û teienei pahi i nia i te tahi
topita.
Lobita (Afîrita). — E piti tau pahi rarahi faauta taoa e te horo
patete eremani, te ” Windhuk ” , 16.662 te rahi raa o to’na tane,
e te ” A d o lf Watrmann ” , e 8.577' tane, ua faarue raua i Lobito i
napo, mai te itea ore hia, aita i itea hia e e tere tia’tu i hea. Ua
tutau hia raua i Lobito mai te haamata raa mai â te tamai.
i Eremani. — I Munich e 5.000 taata no te mau huru tia raa’toa
1 tapea hia i te auri ; i Stadelheim, te fare auri o Munich, e ara
noa mêi à te mau mau auri, i te mau pô atoa, i te mau haruru raa
pupuhi e pupuhi hia ra te mau taata faautua hia ; ama non te
umu tunu raa taata pohe te po e te ao.
I Rutia. — Te faaite nei te mau parau no te mau vea rutia e i
nia i te mau vahi e rave rahi, ua pê noa te matie tarai, te umara
putete e te mau maa huero, i nia i te fenua, no te poro raa hia te
tahi pae 0 te mau taata ei faehau. Rave rahi te mau puaahorofenua titau hia i pohe noa i nia i te mau aratia i Poronia, no te
rava’i ore te matie.
1Paris. — Te fare rata i rotopu i na fare rata pae faehau tumu
e 3, te hapono nei ia i nia i te mau nuu e 5 mirioni rata e 100.000
puohu i te mahana ho’e.
I roto i Atopa i mairi aenei, ua tahinu te Pope rahi no Roma i
roto i te fare pure raa i Saint-Pierre, 12 epitopo mitinare, e i ro
topu ia ratou e 4 ia maohi, 1 tinito, 1 initia, 1 malgache (Mada
gascar) e 1 taata ereere no Ouganda. Teienei tau mea e to.ru i
mûri nei, haere roa mai ra ratou i Farani, no te faaite raa i to ratou
aau mehara i te hau no reira mai teienei tau mitinare, o ratou
hoi i roaa’i i to ratou fenua taata te faaroo tiritiano, e ia ratou iho
bo ite ite paari no nia i te toroa faaroo.
Teienei tau epitopo maohi e 3 ua farii hanahana hia ia i roto i
te fare pure raa rahi i te Sacré-Cœur (i Paris), i roto i te ohipa raa
i peretiteni hia e taratino ra 0 Verdier. Ua tairuru mai i roto i
taua ohipa raa ra ; te auaha o te Pope no Roma, e te mau feia to
roa no te etaretia e rave rahi ; ua mono hia te faatere hau no te
mau fenua aihuaraau e Surcouf. A ’o mai ra te epitopo malgache
o Mgr Rnmarasan Dratana, i te tahi a’o raa, e faaoti 2îura mai te
faaite i to ’na aau mehara ia Farani.
22 no ïiovema 1939.
Pans. _ Mai te au i te ho’e faataa raa a te arii-epitopo no Paris,
eita e pure hia te pure raa ahuru ma piti i te po, no te mahana.
fanau raa i teienei mntahiti. Ua na reira toa hia i nia i te tahi mau.
mataeinaa epitopo e rave rahi no te mau pae fenua i rnanao hia
e te rave noa hia mai na te reva.
# #
Ua faataa te Peretiteni no te tatauro uteute farani i te huru o
te ohipa i rave hia e te taiete, 0 0 tei oti ia’na, ua hau a’e i te 150
0 te mau fare mai no te faehau, e ia amui hia te rahi raa 0 te
mau ro’i i roto i taua mau farere e 20.000 ia : a taa’tu ia. ua tuu
te tatauro uteute, na te faatere raa i te mau ohipa no te ora raa
pae faehau, ua tauatini e ua tauatini 0 te mau vahiné utuutu mai,
e parau tapao ta ratou, no te mau vahi raveraa mai i mua, no te
mau fare mai taa ê no te mau nuu no roto, e no te mau pereoo
auri faauta faehau.
No te mau faehau i nia i te reni aro raa, e ohipa rarahi ta te
tatauro uteute i faatupu no te hapono roa i te mau puohu e i te
puta taio ; no te mau feia i roaa titi haere atu, ua faatupu ona i
te hoe haere raa ohipa, e nehenehe ai i te mau fetii ia titau i' te
parau no te mau taata i tapea titi hia i Eremani.
Tenova (Genève-Suisse). — Ua haa papû hia mai e aita i faatia.
hia, e tae roa mai i teienei, te tatauro uteute note mau fenua’toa
no Tenova, e faatae i te mau fare mai no Varsovie, i te mau taihaa no te rapaau raa, e i te mau raau o tei hinaaro rahi hia e taua
mau fare mai ra. A taa’tu ai teieinei mau taihaa eiaha iho à ia. ore,
e mea riaria te rahi raa 0 te taata e pohe pohe noa nei i roto i.
taua mau fare mai ra.
Otia fenua auteteria (Autriche). Na roto i te parau a te mau
feia ratere mai Bohême mai, te faaite hia mai nei te mau huru no
te ora raa i Prague i roto i na mahana riaria e 5 : Te rahi raa o te
taata i haapohe hia, e mea hau roa'eia i tei faaite hia e D.N.B., uafatata te 8.000 o te mau pipi haapii e te mau orometua haapii i
tapea hia e i tamau hia ei mau auri ; te rahi raa ra ua uta hia ia
1 eremani ; aita e pipi haapii faahou i Prague,
Ua tiahi te gestapo i te mau taata no roto ite mau fare rapaau
raa, e i te mau faremai, tei reira te rapaau raa hia te mau pipi haa-pii i paparu haere i roto i te mau peapea raa ; Te tiai hia nei o
Prague na e 20.000 S.S. e te S. A., e te pupuhi.
i nia i te tai.
Londres. — Ua faatomo hia na pahi taia peretane ra 0 ” Seaswepper” , e o ” Thomas Makinsi’’, na te tahi mau pahi hopueremani. Ua ora mai te mau taata no nia iho.
Ua ohi hia mai e toru faatere pahi reva eremani, te painu hanae ra na nia i te tahi poti iti tufetu, na te tahi pahi peretane, i roto
i te miti i Apatoerau (Mer du Nord).
Stockholm. — Ho’e pahi auahi tuete i tapea hia i roto i te taituete, na te hoe pahi reva no te moana eremani, 0 tei tau mai i tepae pahi, mai te tuu i te mau mataro na ratou e haapao ei taoa
roaa tamai ; area ra aita i maoro atu, tae mai ra te mau pahi reva
tuete i reira, e teretere noa’nae atura na nia iho i te pahi, otohe
atura te raatira eremani, e parau atura e eiaha e faatupu ite inoino,
e hoi anae atura te mau mataro i tuu hia mai i nia i te pahi reva
no te moana.
2 3 110 no veina 1 9 3 9 .
i nia i te reni aro raa farani.
E pô huru marû i nia i te reni aro raa ; e mau pupuhi raa pu
puhi fenua i nia i te tahi mau vahi. I te ao i te 22 no novema ; ua
pohe ia tatou e 5 pahi reva a’ ua’u enemi, e topa’nae mai nei i nia,
i to tatou fenua
Titema 1939
187
TE VEA MAOH1
A taa’tu ai ia, ho’e pahi reva hiohi'o eremani i rave hia e to
tatou ni au pahi reva auau, i nia’e i Gravelines, topa’tura i nia i
te ferma peretita. Ho’e to tatou pahi reva auaau i ino.
1 nia i te tai.
Ua ù te pahi auahi itaria ra o ” Fianoma” , e 6.6oo tane, i nia
i te tahi topita i tua i te pae fenua i te pae i apatoerau afa i te hitià
o te ra o peretane; noa’tu à ia e ua huru ino toa, aita i tomo ;
ho’e poti fanon e tamnta nei i te faaüta mai i te mau taata o te
pahi i te vahi tutau raa pahi.
Ua tapea hia te pahi eremani ra o "Berta Pisser” , e mea atea
roa i te fenua ra o Islande, no te tahi pahi manùa peretane; ua
faatomo hia te pahi na te mau taata iho o te pahi, horo anae atu
ai i nia i te mau pôti, e ua ohi hia mai na te tahi pahi manûa
peretane.
E 6 pahi reva afai topita eremani i na nia iho i te mau motu ra
0 Shetland, i te pae apatoerau o peretane, i teienei mahana, e taora’nae mai ra i te mau ofai haaparari, aita râ te mau vahi i titau
hia i tano.
* #*
Londres. — Ua fatata te oti te tahi mau faaau rarahi i rotopu
ia Peretane e ia Itaria, no te hoo raa taui i te taoa.
Paris. — Ua faataa te h au farani i te rave no nia te ohipa hoo
raa taoa i rapae a eremani, i te mau rave raa aifaitô e tei faaite
hia e Chamberlain i nanahi. i roto i te apooraa iriti raa turc pe
retane. Te mau faatere raa pahi farani e te peretane, e faaau miate
ia raua i ta raua mau rave raa no te hiopoa raa e te haru raa i te
mau utaa taoa eremani i faataa hia no te tahi mau fenua no te
tahi atu pae o te miti, i faauta hia i raio ae i te reva no te mau
hau faaea tac ê noa.
2 4 no noverna 15(35).
Paris. — Para u faaite no te 24/11 i te poipoi, aita e ohipa huru
rarahi aé to te faaite no i napô ; i te avatea i nanahi e 8 pahi reva
hiopo’a eremani, i tupai hia i nia i to tatou repo fenua, e 4 na te
mau pahi reva peretane, e e 4 na te mau pahi reva farani. Ho’e
pahi reva auau farani i ore i hoi mai i to’na vahi faaea raa.
Paris. — Ho’e pahi reva eremani i faatopa hia i nanahi, i te pae
1 Châlons-sur-Marne ; na taata e toru no nia iho oua’nae’atura ia
ratou na roto i te opupu haa fareamarara ; ho’e i pohe roa, ho’e
i paparu, ho’e aita e mai.
I nia i te tai.
Ua faatomo hia te pahi tai’a peretane ra o ” Sulby’, e 287 tane,
na te pupuhi fenua 0 te tahi pahi hopu eremani, i tua i te pae
fenua i Ecosse; 0 7, no nia i na taata 12 o te pahi. i ora mai.
Ua faatomo hia te pahi auahi peretane ra o ” Darino” , 1.351
tane, na te tahi pahi hopu eremani : 11 taata i ora mai i huri hia
i uta i teienei mahana. i roto i te tahi vahi tutau raa pahi. Ua
faaea ratou e 3 mahana i nia i te pahi hopu. huri hia'tu ai i nia
i te tahi pahi itaria; 16 taata o te pahi i ore i itea hia mai.
Ua tomo te tahi pahi ohi topita peretane o "Aragonite” , 0315
tane. inanahi, na te tahi ofai haaparari (topita) : e.4 mataro i pa
paru.
Te pahi auahi ra o ” Mathalore” , e 8.883 tane, o tei tutau hia
î tua i te pae fenua i te hitia o te râ 0 peretane, ua tomo ia, na te
tahi ofai haaparari. Ua ohi hia mai te mau taata o te pahi.
Te pahi auahi teretia (Grèce) i tomo i nanahi, i tua i te pae fenua
i apatoa 0 peretane, o te ” Elenor” ia, e 4.576 tane; te manao
hia nei e e mea û i nia i te tahi ofai haaparari.
Te pahi auahi peretane ra o ” Gératêtus ” , e 5.694 tane, ua faa
tomo hia ïa i tua, i te pae fenua i te hitia 0 te râ o peretane, ua
ora mai te taatoa raa o te mau taata o te pahi.
Te pahi auahi no finiande ra o ” Minerva” , e 2.040 tane, ua
haru hia ia e te eremani i roto i te miti Baltique ; te haere ra i
Amsterdam, e raau te utaa i nia iho ; ua iti te 10 o te mau pahi
auahi no Finlande, e mea tere tia i Marite, i Peretita e i Horane,
e tapea hia nei i teienei e te eremani.
No te û raa te pahi tapapa pahi faauta topita peretane ra o
” Gvpstd” , i nia i te tahi ofai haaparari, faairi atura ona i nia i te
fenua.
Londres. — 1roto i na hepetoma i mairi aenei, e 36 pahi reva
afai topita i tuu hia e peretane na Rumania, na te reva te afai
raa hia ; ua tae te taatoa raa i Bucarest.
#
*
*
I Eremani. — Ua poro o Hitler i te mau raatira rarahi o te mau
nuu ; ua tuu ona i ta’na mau haapii raa no te faatere raa i na
mahana i mua nei, mai te haapao i te mau haapii raa i haapii hia
i poronia.
Ua tae atoa te gauleiter, i te apoo raa i Berlin, no te faataa raa i
te huru o te mau ohipa e rave i nia ia peretane, na’na i faatia i
teienei parau i parau hia o Hitler. I teienei e vî ia’ u o Farani e o
Peretane, e i mûri a’e i te upootia raa, e tute ê hia e au o Rutia i
mûri mai i te Oural, e i reira, e faatia ia vau i te tahi Reich eremani
hau a’e i te nchenche. e i te rahi, i tei itea hia mai tahito mai à.
Otia fenua eremani : Te taviri nei te eremani mai te haamata
raa o noverna, i te tahi hohoa haamaitai faehau, i te mau pae
fenua o Nachod, 0 te tahi ia oire iti no te mau Sudètes no te
hitia o te râ. T e rave nei ratou i te mau pâ tchèques vavahi hia,
te taviri nei ratou i te tahi mau aro raa mai te mea ra e ua roaa
te reni Maginot; e te mau faa haruru raa rarahi mai te mea ra e
te vavahi ra ia i te mau pâ. Te taviri hia nei te tahi mau hohoa
no roto i taua mau hohoa ra i Dobrewchov, te faaite ra i reira i te
tuu rahi noa raa 0 te mau faehau farani ia ratou na te eremani.
I Turetia (Turquie). — E aueue raa fenua rahi tei tupu i te pae
i Anapoli : 18 taata i pohe roa, e rave rahi tei paparu haere.
E aueue raa fenua i te pae i Ankara ; e 500 fare i rarerare, 16
taata i pohe roa, e 26 i paparu. Te haere noa ra â te aueue, e mea
huru puai ore a’e.
Te mea i manao hia no te tahoo raa a Farani e Peretane no te
aro raa i raro i te miti eremani.
Rome. — Te hi'o tutonu noa nei te mau faatere raa hau itaria
i te haere raa 0 te mau ohipa e tupu no te aua raa a Farani e a
Peretane ia Eremani. Te manao nei te ” Popo!o di Rorna” (e vea
teïe) e e ite 0 Eremani e e opani roa hia ta’na mau faauta raa
taoa na te tai, e no reira eita e roaa faahou mai ta’na moni no te
mau taoa e hoo hia i rapae. Te faaroaa raa mai ia Eremani i te
auri, i te mori arahu e i te uaua, e mea rave atâ roa ia. Te ino
raa o te pahi itaria ra 0 ’Tianona” , i mûri a’e i to te ”Grazia” ,
ua riro ia ei haaputapu i te aau o te mau feia ona pahi itaria.
1 Tuite (Suisse) i Genève. — Te papai nei te Tribune de Ge
nève (0 te ioa ia 0 te tahi vea) : Tei nia’nae te manao o Eremani
i te tahoo raa i te aua raa a Farani e Peretane, i te mau matete
marite, tinito e i te pae i metiteranea, no te mea e roa mai â ia’na
te moni i reira, ei hoo i te arahu, te matini e i te mau huru raau
tunu hia.
1Marite (Toronto).— Te faaite nei te faatere raa i te mau
ohipa no te ora raa, e eôoopîpî haapii i parau e horoa i to ratou
toto no te mau farema’i peretane i farani, no te tuu raa no te mau
feia ma i. E rahi atu â te na reira ia nehenehe ia afai i te toto.
f
188
TE VEA MAOHI
no noveisia 1 *N>tÿ.
Te huru o te tama’i no te paeau moana.
ïe topita raa hia te pahi faauta mon horane ra o ”SIledricht” .,
un nro ia ci faatupu raa i te aau ino. Ua parau te tahi niuniu i
te mau ora o te pahi, e ua îutui hia te pahi faauta morî i te auahi,
e pupuhi fenua hia’tu ai no te taatomo raa, na te tahi pahi hopu
eremani. Ua ri ri roa te mau vea horane.
Ua ü te pahi auahi peretane ra o ”Hookvvood” , i nia i te tahi
ofai haaparari, i te mahana maha i mairi aenei, e tomo atura :
e piti taata na te pahi i mo’e.
*
* *
Ua u e piti topita haa painu i tua i Zeebruge, e haruru raa rahi
J0;1 te* tupu, aueue atura te mau fare; parari haere atura te mau
ni o. E rave rahi te taata i ite i te miti i te hotu raa i nia roa e i
pura auahi te haere raa
Ua iri te pahi auahi eremani ra o "Gerrit Fritoen", i te pae fe
nua i te hitiâ o te rfi i 'Schiermonnikhooh. Te iamata nei te mau
pahi lavere eremani i te faaora i te pahi.
Te pahi peretane ra o ” Sussex” , i i .ooo tane. e apao faa to’eto e to na, ua huru ino i te tahi ofai haaparari, i roto i te miti ra
0 Manche ; ua taea hia ia’na te Tamise e mea tavere hia e te tahi
pahi tavere.
Ua û te pahi peretane ra o "Barrington Court” e te tahi pahi
taie morî, ua huru ino na pahi e piti atoa, ua tavere hia te pahi
fare morî.
Te faaroo nei o ’ Dagens Nyjheter” , mai Amsterdam, e ua u te
pahi faauta morî tuete ra o "Gustave Reumr” , e tere tia ra i Cu
raçao, i nia i te tahi ofai haaparari i te pae i apatoerau i Peretane,
e ua huru ino ona.
Aro raa na te reva.
Ua haere â te mau pahi reva peretane, mai te manuia, na nia
1 te pae i apatoerau afa i te hitiâ o te râ o eremani, o Wilhelmshafen e o Heligoland te tahi mau vahi i haere hia, e ait a roa’e i
ino, noa’tu â ia te mau pupuhi raa uana a te rn.au pupuhi fenua
pupuhi pahi reva.
le ta aite nei te faatere raa pahi tama’i : E o to te tahi mau pahi
reva eremani rave raa i nanahi, i te mau pahi peretane i roto" i te
miti i Apatoerau (Mer du Nord). E rave rahi te mau ofai haapa
rari i mairi mai ; aita e taata i ino, aita e mea i ino.
1 îoto i te mau pahi reva i tere i te mahana pae, na nia i te
pae i te tooa o te râ o Farani, e 4 i haa mairi hia i nia i te repo
fenua fatani, e piti i tau mai, aita’tu e ravea, te tahi ra ipihai iho
ïa ia Vouziers, e te hitu ra te hi’o hia nei ia ua mo’e.
Tama'i i nia i te fenua.
i nia i te reni aro raa farani. —- Aita to te faa'ite a tu.
I Eremani. — Ua tapao te War Office i te tahi ofati raa api faahou a Etemani i te turc no te tia raa o te taata, i to’na faa ô raa
e rave rahi te poionia titi roaa mai i te tama’i, i roto i to’na iho
nuu. 1e parau i parau hia i La Haye, e 0 tei papai hia e Eremani
to na ioa i ralo a.e, ua opani ia i te mau hau e aro ra i te faaue
ma te haavi, i te mau titi e e rave i te tahi mau ohipa no nia i to
ratou iho fenua.
I Rutia. — Te faaite mai nei te tahi mau parau faaite no Mos
cou e ua ore te arahu i nia i te tahi mau vahi 0 te U.R.S.S. ; te
parau nei te Pravda e e aiha vari te auahi a te tahi mau hue
horo raa.
i Poronia. — Te faaite mai nei te vea ra o ’Tidiningen” , e ua
poro hia te tahi faaue raa mana no te tuu raa i te turc, e e taamu
te ati iuta i te tahi taamu rearea i nia i te rima ahu, e te opani ia
ratou eiaha e haere i rapae i to ratou mau fare i te tahi mau hora
i te ao. Te ulua ra 0 te utua ia no te auraro ore i te mau faaue
raa
2 7 no novema 1 9 3 9 .
Tama’ i i nia i te tai.
Te tima o te Peninsular ra o Rawalpendivi peretane, o tei faanaho hia ei pahi manuâ imi tauturu, 16.000 te rahi raa o to ’na
tane, ua faa tomo hia ia. Ua orataatoa te mau raatira e te mau
mataro.
Ua topita hia te pahi taoa poronia ra o ”Pi!sudski” , 14.294
to’na tane, i teienei poipoi, i te pae i apatoerau afa i te hitiâ o te
ra 0 te fenua peretane, ua ora mai te taatoa raa 0 te mau taata
0 te pahi.
U:lü te pahi taoa horane ra o "Spaarndach”, e 8.850 tane, i
nia i te tahi ofai haaparari i teienei mahana. i te muriavai o te
Tamise.
Ua û te tahi pahi taia eremani i nia i tahi ofai haaparari i te pae
1 apatoa o te motu ra o Langeland ; e 3 taata 0 te pahi i ora mai.
Ua haru hia te pahi no Finlande ra o "Anton” , te haere ra i
Amsterdam, e parau te utaa i taatomo hia i nia iho, na te tahi
pa’ni eremani, i roto ite miti ra o Baltique, e ua ârat ai hia i te tahi
vahi tutau raa pahi eremani.
Ua tuu te eiemani i te tahi mau faanahp raa ofai haaparari apî
i roto i te mau vahi miti tuetc, e no reira e 38 pahi tuete e tere
tia i te mau fenua faaea taa ê noa, aita i faa ô i roto i te tama’i,
e faaea noa nei i roto i te mau vahi tutau raa pahi eremani ; Te
taaite noa nei o Stockholm i to’na riri.
Tama'i i nia i te fenua,
Aita e mea faufaa a’e to te faaite no teie pô.
I faina. — Te faahapa nei te mau feia toroa i Tain a i te parau
apî i faa atutu hia e te tano'ne, e ua roaa i te mau nuu tapone o
Nan-Ning, Te faaite mai nei râ te mau niuniu e e aro raa rahi
l iai in teie e haere noa nei i nia î te mau aivi i te pae i apatoa i
kouangsi, e ia tae i te oti raa o te reira aro raa e itea hia’i te pauiu 110 Nan-Ning. l e rahi raa o te faehau tapone i reira, te manao hia nei ia e e 20.000.
28
wm
a o nuvcina iSKMk
Te tamai i nia i te moana.
No ma 1 te ino raa te ” Rawalpindi” , ua itea hia e teienei pahi
faanahp hta ei pahi manuâ imi tauturu, tei roto ona i te tahi pupu pahi imi i te pae i apatoa, no te hiopoa raa i te taîhaa e afai huna hia. i roto i te parau a te Raatira o Kennedy, ona te Tomana
0 te pahi, na te ” Deutschland" iho à i pupuhi ite "Rawalpindi'’
io.ooo nui te atea. Ua pupuhi atoa te "Rawalpindi" i ta’na mau
pupuni, aita ia e rave a ; i mûri ae e 30, aore ra e 40 rninuti i te
aïo raa, faaea tura te pupuhi, ua paapaa te pahi peretane ite auahi.
.
* * #
Ua tae te mau taata o te pahi taoa.horane ra 0 ” Spaardam ” i
Londres, 1 nanahi i te ahiahi, e faaea’nae atura i roto i te tahi hoteia; tei reira’toa te tahi may taata i ora mai note” Simon Bolivar".
e paardam " aita â ia i tomo teienei poipoi, te ama noa ra i
auahi 1 tua. ! te pae fenua i apatoa no te mataeinaa ra o Kent
1 pi hai iho 1 te mûri avai 0 te Tamise.
I T u e te .- Ua roaa i te hora ahiahi, i nanahi i te tahi mau pahi
ohi topita tuete, , te pae fenua tuete i Oeresund, 023 topita eremai.i, e mea in 1 ma 1 te fenua.
Ua fa atomo hia te pahi auahi peretane ra o ’’Uskmoutb’ 2.483
tane; e toru taata 0 te pahi, i nia i te 25, aita â ia itea hia mai.
T !T su a 1939
m
TE VEA MAOHI
Ua iri te pahi'auahi peretane ra g ” Siangeate” , i roto te vahi
tutau raa pahi o te ferma, i teie pô, ua ino ona i te û raa e te tahi
atu pahi.
1 roto i te tahi rave raa hïa iho nei i nia i te tahi manuâ pe
retane, i roto i te miti Apatoerau (mer du Nord), 14 ofai haaparari i taora hia e na pahi reva eremani e 3, i roto i te rave raa
ho’e ana’e ra ; e 7 pahi reva i te tahi rave raa ê atu. Aita na rave
raa e piti i manuia noa'e.
I to’ na pou raa mai mai nia i te purupeti (oia hoi te vahi orero
raa), haa papou hanahana hia’tura 0 Daladier e te mau iriti ture
tàatoa, e mea tia’non ratou.
T E T A M A I F A K A M Ï I T A H IT I N E I
1 8 US
e
1 8 1 6
2S) no novem ii i î î 8 9 . .
Tarn ai i nia i te moana,
Ua roaa na pahi taoa eremani ra 0 ” Trisels” , e 6.000 tane, e
0 ” Santa Fe” , e 4.600 tane, i te haru, i tua, i to tatou mau pahi
manuà, e ua aratai hia i roto i te tahi mau vahi tutau raa pahi
farani.
Bayonne. — Te mau taata no te pahi taia farani i topita hia i
na mahana i mairi aenei e te tahi pahi hopuueremani, e o tei ohi
haere hia e te tahi pahi paniora, ua tae ana'e mai nei ia i Farani.
E mea haamaitai ratou i to ratou farii raa hia e i te huru 0 to ratou aupuru raa hia i to ratou faaea raa i Paniora.
I Taina.
Tchoungking. — Ua faatia te auaha o te nuu tinito i teienei
mahana, e ua roaa o Nan-Ning, te oire pû tahito no te mataeinaa
ra o Kouangsi i te tapone. Te parau nei te mau niuniu tinito e
ua fatata roa te taime no te rave faahou raa a te tinito.
îîO no n o vem a 1 9 3 9 .
T amai i nia i te moarra.
Ua aratai mai te tahi pahi imi farani, i Marseille, i te tahi pahi
auahi no te tahi hau faaea taâ ë aita i ô i roto ite tamai, e taoa e
e taata eremani to nia iho, ua tapea hia ia te reira e te feia toroa.
Te pahi auahi peretane ra o ” Rtibislaw", 1.023 tane, te faauta
ra i te timâ, ua û i nanahi, i nia i te fahi ofai haaparari, e ua tomo,
3tua, i te pae i apatoa afa i te hitia o te ra o te fenua peretane ; 13
mataro i pohe, e 4 i ora mai, na te tahi pahi ohe topita i ohi mai.
No te fa a fatata raa mai te tahi pahi reva eremani ” Heinkel” (te
ioa ia o te reira huru faito pahi reva), i teienei poipoi, i te poipoi
roa, rave hia’tura e te mau pahi reva no te Royal air force, e aro
anae atura. Haamairi afaro noa’tura te pahi reva eremani i roto
1 te miti. Haere oioi atura te tahi pahi i taua vahi ra, e aita roa
ta’ na ma mea i itea hia, noa'tu ta na mau imi raa e te mau irni
raa a te mau pahi reva no te fenua, e te mau pahi reva no te
moana.
I nia i te reni aro raa.
Aita e mea to te faaite.
1 Paris. — Ua iriti hia te tairuru raa a te apooraa iriti raature,
3 te hora 9 h. 40; ua na mua te Peretiteni ra 0 Herriot i te taio i
îe parau poro raa ina apooraa a orero atu ai i t ana parau, e mea
tia noa te mau mero 0 te apooraa i te faaroa raa i te reira parau raa.
Taio atura 0 Daladier i te tahi faaite raa nate Hau (oia hoi te faatere raa hau), e motu noa mai a ta’na parau i te pôpô, e 0 tei hau
atu i te mau vahi no nia i te manao fati ore e ia upootia iho à. e
no nia i te huru 0 Marite.
Ua parau 0 Daladier e e vaiho ai 0 Farani i ta’ na mauhaa tamai,
maoti rà e ia nehenehe ta’na ia fafau i te parau e te tahi hau e
haapao i te mau parau i tuu hia e ana to’ na ioa i raro a e. Ua
faaehuehu teienei mau reo itoito etaeta i te mau taata i tairuru
mai, e pôpô ana’e atura i teinei mau tuu raa reo : « E faahoi iho
u matou i te mau tupai raa, e tupai raa iho â ia te utua, e e tapai
matou ia’na, ho’e â huru puai raa ia tupai ».
Te tamai i Punaniu, Punaauia.
Ua haere te nuu farani, ite faaiPunaruu, e tamai ite
nuu tahiti.
O Bruat (Tavana farani), ua afai oia i to’na nuu faehau
no uta e te nuu mataro, i to ratou tae raa’tu i uta, i roto i
te hoe ana, haaputuputu ihora o Bruat i tona mau raatira
(te raatira rahi i rotopu i taua mau raatira ra, o Brea to’na
ioa, o tei topa hia e te taata tahiti o Porote). I reira, faaite
atura o Porote ia Bruat i to’na manao e manuia ai teie nei
tamai ; oia hoi eiaha e afai te nuu na raro i te taa, e na nia
ra i te tuaio ote mou a te haere e manuia ai. Marô atura o
Bruat e na roto i te taa te haere, aita'tura o Porote i parau
faahou, no te mea, ua faaite tei rahi aê i tona hinaaro,i
reira aroha mai ra o Porote i te Tavana, to’na ia afai raa i
taua nuu ra, mai ta Bruat i hinaaro(ta te tavana i hinaaro).
0 te huru 0 te taanahoraa a te nuu tahiti i tana ravea
no te aro raa mai i te farani : uatuu haere hia te mau taata
tiaoro faaite raa i te huru o te amui raa taua nuu 0 Porote
ra, mai te faapunipuni haere i taua mau tiai ra i nia i te
mau mato, i nia i te mau ea, e i nia atoa i te mau tumu
raau.
Ua faanoho atoa hia e ratou te hoe pa i nia i te anua o
te moua.e oia’toai raro i te faa, mai te taatarava rnaitai hia
i nia i te aratia.
1 roto i teie nuu tahiti, e piti ia tau papaa, i amui atoa’tu
i taua nuu tahiti ra, hoe farani, taporari-mataro no nia i te
manua ra o J’ Uranie ” (ua horo oia i roto i te nuu tahiti,
e taata aito rahi oia). Te piti ote papaa ra, ua manao noa
hia oia e o Delano (o ta tatou i ite aenei; aita ra i papu
maitai, area ra ua tupu i roto i tou manao e ona mau.
Teie nei taata oVitoria, e mea here rahi roa oia e te nuu
tahiti atoa, etae oia na nia i te mau ea moua i te farerei
haere raa i te mau nuu, i Fautaua, Mahaena e Punaruu.
I te pau raa te nuu tahiti i te tamai i Fautaua, a hau
roa’tu ai teie nei tamai, 1846, i reira te moe roa raa tu
teie nei tau papaa ; ua parau hia «e ua horo raua i Raiatea
rna.
Té nuu 0 Porote.
Afai atura o Porote i ta’na nuu, e i uta riiatu i te ana, oua
atura i roto i te vai, i reira ra te nuu tahiti i mûri mai i to
ratou pa te pupuhi raa mai ite nuu o Porote, mai to ratou
ite ore atu i taua pa ra ; i reira puta ihora o Porote i nia i
to'na ouma. Aita’tura e ravea ia haere i mua, te haere nei
te pupuhi e te ofai huri a te nuu tahiti. I reira iho nei te
ounu raa te nuu farani, afai hia mai nei 0 Porote i Papeete,
hoe mahana i mûri ae i tona puta raa, pohe roa’tura oia.
fe A J
IA
TE VEA MAOHI
199
Te manua o Phaéton.
Te hoe ta mai iti i tupu i Punaauia, Taapuna (o tei itea
hia i te ioa i te tamai i Maveraura), io Guillasse vahiné ra
mau, pihai atura i ropu mau i na ofai kilometera i te 11 e
12 .
Ua faanoho, te nuu tahiti i te hoe maa pa iti i taua vaehaa
ra, no te mea e ava to tai a'e.
Faatere mai ra te manua pahi auahi ra o ” Phaéton ” (te
ioa i te te taata tahiti ra o Faito), tae roa mai nei i roto i te
ava, tua maira i te nuu faehau i uta. Tiai noa’tura te nuu
tahiti e ia tae mai. ratou i uta, haere mai nei teie nuu i te
paeau , tei reira tepa, i reira te haamata raaihote nuu tahiti
i te pupuhi ; no te hio raa te nuu tahiti i te taere o te haere
raa mai te nuu tara ni i nia ia ratou, mai te pin haere raa
mai na mûri mai ite mau tumu haari, te oua raa mai iate
nuu tahiti i rapaeau atu nei i to ratou pa, i reira tupu atura
te hoe tamai na roto i te pupuhi e te patia auri, mai tepohepohe hoi te taata i te na pae atoa e piti, area ra ounu mai
nei te nuu farani i mûri, e te vai ra hoi te mau poti manua
i tahahi, faauta anae hia’tura te mau taehau i nia i te poti,
hoi mai nei te nuu i mûri, no te mea te tauturu hia ra te
mau poti e te mauua mai te pupuhi mai i uta. Ite atura o
Tau i te hoe faehau puta pupuhi, e aita ra hoi i pohe, tona
ia tapapa raa mai e haru hia’tura eana.mai teparau atuoia
i na taata no tona nuu, e eiaha e taparahi hia te na taehau
(ora tara hoi teie taata puta), mai tona tarape atu i te mau
T itema 1939
poti, ta hoi mai te hoe o taua mau poti ra e tahahi to Tau
ia afai roa’tu ra itaua faehau puta ra i nia iho i te poti, tona
ia tahoi raa mai i roto i tona nuu, mai tefaa peapea ore hia
mai e taua poti ra.
/ te tamai Pnnctmu a puta ai o Brea.
A afai ai o Brea, i tana nuu na roto i te faa a, tae atu ai i
te tahora vai a puta atu ai oia, ua haere atoa te tahi raatira
auro-tautau, tamaitiapi, rouru huru uteute, ua tauma oia
na nia i te tahuria aivi, e te tahi tau mataro, te haere nei
hoi te otai huri no nia mai, e te tauma noa'tu nei ia taua
raatira iti ra e tona tau mataro, e te tairi tariparau, mai ie
itoito rahi, taeroa’turaoia i te pa, puta mai nei oia i te pu
puhi i nia mai i te rae, no te ite raa te nuu tahiti, i laro i
te faa e ua fatata roa’tu te farani i te pa, inia i te aivi, horo
mai nei te tahi tau taata i te tiai, o Tau te hoe i roto i te mau
taata i tapapa maii taua pa ra i nia i te aivi, I reira to Tau
ite raa’tu i teie nei raatira itii. te tarava noa ra i nia i te repo, tona ia hiti mahuta raa, no te mea ua farerei raua i Pa
peete nei, e ua matau hoi raua ia raua iho, tona ia rave raa
i tonatino vihi atura i rotoi tona iho maapeue, e tanu atura
iana i nia ite aivi iraro ae ite hoe raau(ati) ipihaiho itana
iho tamahine iti, i pohe i roto i te nuu i Punaruu (1 e vai
noa era taua ati iti ra i teie nei a).
Papeete, 27 mars 1908
A. POROL
Fait partie de Te Vea Maohi