B987352101_499.444PELT_pu oira a niu.pdf
- Texte
-
D
&
EO MA O
TE IHI REO E TE TARAME
PAPA-REO
PU OIRA A NIU
NENETRA'A MATAMUA
1995
Louise PELTZER
Maître de Conférences
UNIVERSITE FINANÇAI SE DU
POLYCOP B.P. 796 PAPE'ETE TAHITI
Tous droits de
I
reproduction et d'adaptation réservés
la'apàrarera'a e tauiuira'a no te fa'aaura'a, 'opanihia
© Louise PELTZER 1995
PACIFIQUE
PAPAREO
PU'OIRA'A-NIU
'IRAVA
E
TAPURA
TI'ARAU
OHIPA
PU'OIRA'A-NIU
I
1.1.
Ha'aporira'a
1.2.
Niu
'aipa
.
.
.
.
.
.
II.
niu
Niuha'a
Niu numera
Niui'oa
Niu'apu
Niufa'atoro
Niu hono
1.3.
Niu
1.4.
Patura'a niuha'a
e
te
1.5.
Te niuha'a
e
'omuahia
1.6.
Te
1.7.
Te tohu ai
'IRAVA
II. 1.
Te
ui
e te a, e,
TI'ARAU
honora'a
.
.
.
Te
na
'omua-niu'apu ei
.
II.2.
pu'oi
fa'atoro
Te pu'oira'a
Te fe'a'ara'a 'aore
Te
pato'ira'a
e te
ra te
ferurira'a....
tu'utu'ura'a....
Te heura'a
'aihonora'a
Te 'aihono e te hono ê
Te 'aihono no te tau
Te 'aihono no te hia'aira'a
Te tumu, te fâ e te rave'a
Te fe'a'ara'a 'aore ra te ferurira'a....
Te pato'ira'a...
Te heura'a
.
.
.
.
.
.
.
-
II.3.
Te
tapiri-noa-ra'a
.
.
Te parau no te
Te parau no te
pu'oira'a
'aihonora'a
POLYCOP BP 796 PAPETXE TAHITI
Tout droits de reproduction et d'adaptation réaarvé»
1
ia
I.
PU'OIRA'A-NIU
E nehenehe i te hô'ê niu tumu i te
'ape'ehia e te hô'ê niu
'aihono.
taime, tei te 'omuara'a o te 'irava teie niu
tumu, te niu 'aihono râ e 'ape'e atu ia i roto i te tino o te 'irava, ma
Te rahira'a
o te
hono 'ore.
te ta'o
I roto i te niu
te
-
'aihono, tê fârereihia nei:
niuha'a,
te niu numera,
-
te
niui'oa,
niu'apu 'omuahia i te 'omua ei e e,
te
niufa'atoro.
te
-
-
-
I roto i te
mau
niuha'a, e'ita ia te mau 'omua ua e tê...., e
fa'ari'ihia.
Mai te peu ê tê 'itehia nei teie nau 'omua
tumu, e monohia atu ia teie nau 'omua: ua i te
E
-
-
-
-
-
-
-
1.1.
i roto i te hô'ê 'irava
i, e tê... i te e.
fârerei-pinepine-hia te mau pu'oira'a niu i roto:
i te
mau
i te
mau
i te niu
ha'aporira'a o te mau niu,
niu 'aipa,
ui,
i te
ha'apû'orerora'a i te tumu,
i te
mau
niu
e
i te
mau
niu
e
i te
mau
niu
e
'omuahia i teie mau 'omua e, a e ia,
'omuahia i te 'omua ei,
fa'ari'i nei i teie tohu ai.
HA'APORIRA'A I TE MAU NIU
Teie
mau
niu
'aihono,
e
mono-pinepine-hia i teie rauta'o (o)
te....
1. E
piti tamari'i
i tâmâ'a.
piti niu i roto i teie 'irava: i tâmâ'a, e niuha'a teie, i 'aihono
piti tamari'i, e niu numera teie, e e niu tumu ato'a.
'Aore e tumu, 'aore e toro.
E
atu i te niu e
2. A
piti atu
ra
taure'are'a
i
reva.
2
3. To'o pae vahine
I
e
i 'ori
inapô
ra.
'ori, e niuha'a teie i 'aihono atu i te niu tumu to'o pae vahine,
niui'oa teie.
'Aore
4. Ta'i
e tumu
;
'inapô ra, e toro ia teie no teie 'irava.
ia haere
piti ta'ata
i haere
5. E maha noa fa 'ehau
i te va 'a.
i ni 'a
i te mou'a.
ini'a
piti niu i roto i teie 'irava: i haere, niuha'a, 'aihono atu i te
numera e maha fa'ehau, o te niu tumu teie.
I ni'a e i te mou'a, e mau toro teie.
E
niu
1.2.
'AIPA
NIU
Niuha'a
1.2.1.
'aipa i te 'irava e e riro mai ia ei niu tumu no
'irava 'aipahia, te 'irava tumu o te 'irava 'aipa-'ore-hia, e riro
E 'omua te niu
teie
mai ia ei niu 'aihono.
E monohia te 'omua ua i te 'omua
i, nâ reira ato'a te 'omua
monohia ia i te 'omua e.
piti ia ('aore ra ua hau atu) niu i roto i teie mau 'irava i mûri
nei: te niu tumu, o te 'aipa iho ia, e te niuha'a, o tei riro mai ei niu
piti 'aore ra ei niu 'aihono.
tê...,
e
E
1. Ua
1
o
rêva
Ai ta
o
Tama.
Tama
i
rêva.
I roto i te 'irava
I roto i te 'irava
1, hô'ê noa niuha'a, ua reva.
1', e piti ia niu: te niu 'aipa aita, e niu tumu
teie i 'aihonohia atu e te niuha'a i reva.
Ua monohia te 'omua ua i te 'omua i i roto i te 'irava
O Tama te tumu
o
3. Tê uahia nei
3\ Aita
nau
'aipahia.
'irava.
o
io mâtou
uahia nei
e
Hô'ê
e
i teie
io mâtou
mau
mahana.
mau mahana.
i teie
3, tê uahia nei, e niuha'a teie.
i te 'irava 3', e piti ia niu e fârereihia nei: te niuha'a e
'aihono nei i te niu 'aipa aita.
noa
I roto
uahia nei
teie
Merehau.
Merehau
e tâmâ'a mai.
2. E tâmâ 'a mai
2\ E'ita
o
niu i roto i te 'irava
3
'Aore
(vâhi)
e
e tumu
i roto i teie
nau
'irava,
e
piti râ toro: io mâtou
i teie mau mahana (tau).
4. A haere
4\ Eiaha
i râpae!
haere
i râpae!
e
5. Emanuia
te 'orometua.
5'. E'ita
e manuia
i te 'orometua.
6. Ua pô.
6'. Aita
i pô.
Hô'ê
i te 'irava
niu i roto i te 'irava
6, e niuha'a, ua pô; e piti râ i roto
'aipahia: aita, niu tumu i 'aihonohia atu e te niuha'a i pô.
noa
Ua monohia te 'omua
ua
i te 'omua i i roto i teie 'irava
'aipahia.
'Aore
7. la
tumu, 'aore e toro.
e
râtou
reva
7'. Eiaha
i teie ahiahi!
râtou
1.2.2.
ia
Niu
i teie ahiahi!
reva
numera
Te niu numera, ia
5'),
'aore
e toru
1- E oiti ta'ata
1 '. E'ere
ra e
'aipahia, e roa'a mai ia e piti ('irava 1', 3' e
maha niu ('irava 2' e te 4).
tô tahatai.
piti ta'ata
e
tô tahatai.
Hô'ê noa niu i roto i te 'irava 1, e piti
E piti niu i roto i te 'irava 'aipahia: te
o
ta'ata, e niu numera teie.
niu numera e piti ta'ata,
tei riro mai ei niu piti, o tei 'aihono atu i te niu 'aipa e'ere, 'oia ho'i
te niu tumu o teie 'irava.
Tô
tahatai,
2. E piti tamari'i
2'. E'ere
e
o te tumu
i
ia o teie nau 'irava.
reva.
piti tamari'i
i
reva.
E
piti niu i roto i te 'irava 2: i reva, niuha'a, o tei 'aihono atu i
piti tamari'i, e niu numera teie.
I roto i te 'irava 'aipahia, e toru ia niu: i reva, i 'aihono ia i te
niu numera e piti tamari'i, o tei 'aihono ato'a atu ia i te niu 'aipa
te niu tumu e
e'ere.
'Aore
e
3. E maha
pôro
3'. E'ere
e
tumu, 'aore e toro i roto i teie nau 'irava.
tâ Herenui i roto
tâ Herenui
maha pôro
i te rima.
i roto i te rima.
4
4. E'ere
5. E
e
fare
pae
i parari
e
piti râ.
tâ râua tamahine.
piti
5'. E'ere
tâ râua tamahine.
piti
e
I roto i te 'irava
5, hô'ê
niu, o te niu numera, e piti; i roto
piti ia niu: e piti, o tei riro mai ei niu piti e
tei 'aihono atu i te niu tumu, 'oia ho'i te niu 'aipa, e'ere.
râ i te 'irava
o
i te mata'i,
'aipahia 5',
Te tumu
1.2.3.
o
teie
noa
e
nau
'irava: tâ râua tamahine.
Niui'oa
la
'aipahia te niui'oa, e riro mai te 'aipa ei niu tumu, te niui'oa
o te 'irava 'aipa-'ore-hia ei niu 'aihono. E fârereihia e piti ('irava 2',
3', 4' e 5') 'aore ra e toru ('irava 1) niu.
ta'i
1. E'ere
piti mâ'a i
i te'ama'a hô'ê.
mau
E toru niu i roto i teie 'irava: i mau, niuha'a i 'aihono i te
niui'oa ta'i piti mâ'a, teie ho'i niu e 'aihono nei ia i te niu 'aipa
'oia ho'i te niu tumu
Hô'ê
2. OTama
o
3. O Tehei
Tama
te
o
hô'ê; 'aore
e tumu.
matahiapo.
te matahiapo.
Tehei
o te
Hô'ê
niui'oa.
E
i te 'ama'a
tera.
4. O te 'orometua
4'. E'ere
e'ere,
teie 'irava.
tera.
2'. E'ere
3'. E'ere
noa toro:
o
tei
reva
'orometua
noa
i teie po 'ipo 'i.
reva
i teie
tei
niu i roto i te 'irava 4
po'ipo'i.
'aipa-'ore-hia:
o te
'orometua, e
piti ia niu, i roto i te 'irava 'aipahia: o te 'orometua, o tei riro
piti e o teie e 'aihono nei i te 'irava 'aipa, ia e'ere, 'oia ho'i
mai ei niu
te niu tumu.
Tei reva, o te tumu ia o teie nau
5. Teie
'âpî.
te tamuta
5'. E'ere
teie
6. E'ere
tena
te tamuta
te
'ahu
o
'âpî.
tâ 'u i ho'o mai.
I roto i teie 'irava
ia
o
teie
nau
niu
'irava; i teie po'ipo'i, te toro.
e
hope'a, te 'ahu o tâ 'u i ho'o mai, o te tumu
piti: tena, niu piti, e niui'oa teie, o tei 'aihono atu i
te niu tumu ia e'ere.
5
1.2.4.
Niu'apu
la
'aipahia te hô'ê niu'apu, e piti ia huru 'ohipa e 'itehia:
'aipara'a i te 'irava tâ'ato'a 'aore ra
te 'aipara'a i te hô'ê noa tuha'a.
I roto i te tuha'a matamua, e fârereihia ia e piti niu i roto i te
'irava 'aipahia, hô'ê ana'e i roto i te piti o te tuha'a. I roto i teie
tuha'a hope'a, e riro mai te niu'apu o te 'irava 'aipa-'ore-hia ei toro
no te 'irava 'aipahia.
-
te
-
tô tahatai.
1. E ta'ata
1 '. Aita
e
1 ". E'ere
ta'ata
tô tahatai.
i te ta 'ata
tô tahatai.
I roto i te 'irava
1, hô'ê noa niu, e ta'ata, e niui'oa; i roto ato'a i
te 'irava toru 1", hô'ê noa niu, o te niu 'aipa e'ere.
I roto râ i te 'irava l''aipahia, e piti ia niu: e ta'ata, i 'aihono
atu i te niu 'aipa aita, e niu tumu ia teie.
Tô tahatai, o te tumu ia o teie nau 'irava e toru.
I te ta'ata, o te toro ia o te 'irava 1".
2. Aita
i ni'a
e manu
3. E moni
3'. Aita
4. Aita
tâ Teri'i.
tâ Teri'i
moni.
e
tâ râtou
E
i te tumu-râ'au.
e
'ûrî.
piti niu: aita, niu 'aipa, o te niu tumu teie no teie 'irava o tei
'aihonohia mai e te niu'apu e
Tâ râtou, o te tumu ia.
5. E
m ai'a
5'. E'ere
hamoa
tera
Ho'ê
noa
'ûrî.
tera.
i te mai'a hamoa.
niu i te 'irava hô'ê:
e
mai'a
hamoa, niu'apu no te
'irava 5; e
e'ere, niu 'aipa no te 'irava 5'.
o te tumu ia o teie nau 'irava.
mai'a hamoa o te toro ia o te 'irava 'aipahia.
Tera,
I te
,
6. Erô
tô roto
i te pâni.
6'. Aita
e rô
tô roto
i te pâni.
6". E'ere
i te rô
tô roto
i te pâni.
E rô, o te niu hô'ê ia o te 'irava 6, e niu'apu.
Aita e erô, o nau niu ia o te 'irava 6', e niu
'aihonohia atu
e te
niu'apu e rô.
6
'aipa, aita, o tei
E'ere, o te niu tahi ia o te 'irava 6", e niu 'aipa teie.
Tô roto, o te tumu ia o teie nau 'irava e toru.
I te pâni, o te toro ia.
I te rô, e toro ato'a ia teie no te 'irava hope'a 6".
Niufa'atoro
1.2.5.
Hô'ê â huru hoho'a tô te niu fa'atoro e tô te mau niui'oa.
E riro mai te 'aipa ei niu tumu no te 'irava 'aipahia e te
niufa'atoro râ, e riro mai ia ei niu 'aihono.
1. No Vahiné
1 '. E'ere
Hô'ê
'ahu.
tera
Vahine
no
tera
'ahu.
niu i roto i te 'irava 1, no
Vahine, e niufa'atoro.
piti niu i roto i te 'irava 'aipahial': e'ere, niu tumu o tei
'aihonohia atu e te niu piti no Vahine.
Tera 'ahu, o te tumu ia o teie nau 'irava.
noa
E
2. E'ere
3. Io Teri'i
3'. E'ere
tera mimî.
nâ 'u
i te fa'aeara'a.
mâtou
io Teri'i
4. Ananahi mai
4'. E'ere
i te fa'aeara'a.
mâtou
râtou.
ananahi mai
râtou.
Ananahi mai, o te niu ia o te
'otahi ato'a teie.
'irava 4, e niufa'atoro e e niu
I roto i te 'irava
o
teie
'irava,
o
'aipahia, ananahi mai, o te piti ia teie o te niu
tei 'aihono atu i te niu matamua, 'oia ho'i, te niu 'aipa
e'ere.
Râtou,
5. E'ere
au
6.1 te fare
6'. E'ita
E
o te tumu
ia
o
teie nau 'irava.
mai te fare mai.
tâtou
i te fare
e ta
'oto ai.
tâtou
e ta
'oto ai.
piti niu i roto i te 'irava
'aihonohia
e te
niuha'a
e
'aipa-'ore-hia:' i
'aipahia: e toru ia niu: e ta'oto ai, tei 'aihono i
fare, e 'aihono atu ho'i i te niu tumu, 'oia ho'i, te
I roto i te 'irava
te
niufa'atoro i te
niu
te fare, niufa'atoro,
ta'oto ai.
'aipa e'ita.
Tâtou, o te tumu ia
o
teie nau 'irava.
7
Niu hono
1.2.6.
E fârerei-ato'a-hia teie
'omuahia
e te
mau
huru niu, 'oia ho'i te mau niu e
hô'ê hono.
la
'aipahia ia, e ti'a mai te 'aipa ei niu tumu no teie 'irava fâpî,
niuhono râ, e riro mai ia ei niu piti, ei niu 'aihono.
te
1. Mai te manu
E'ere
1
i te haerera'a atu.
i te haerera 'a
o na
mai te
o na
manu
atu.
Hô'ê niu i roto i te 'irava 1: mai te manu, e niuhono.
E piti râ niu i roto i te 'irava 'aipahia: e'ere, niu 'aipa o
'aihonohia mai e te niuhono mai te manu.
0 na, te tumu
ia
o
teie
nau
'irava; i te haerera 'a atu,
tei
o te toro
ia.
2. Ma te 'oto
o
oia
2\ E'ere
3. Ma te horo
3'. E'ere
ia
i te
noa
ma te
o
horo
ravera
'oto
ma te
'a
i tâ
na
i te ravera'a
Teri'i
noa
o
'ohipa.
i tâ
na
'ohipa.
i te fâurara'a mai.
Teri'i
i te fâurara'a mai.
Ma te horo noa, o te niu ia o teie 'irava 3, e niuhono.
1 roto i te 'irava 'aipahia 3', e piti ia niu: ma te horo noa, o
'aihono atu i te niu tumu e'ere.
O
1.3.
Teri'i,
mau
'omuahia
ia; i te fâurara'a mai, o te toro ia.
UI
NIU
Te
o te tumu
tei
e te
niu ui
ta'o ui
e
fa'ari'i nei i te niu 'aihono, o te mau niu ia e
peneia'e.
E riro mai ia te ui ei niu tumu no te 'irava
uihia,
e te
piti o te
'irava ra, e 'aihono atu ia.
E fârereihia te mau huru niu ato'à i mûri i te ta'o ui peneia'e.
1. Ua tae mai
1 '. Peneia 'e
tepahi
ua tae
Ua tae
mai
mai, o te
I roto i te 'irava
o
i teiepo'ipo'i.
pahî i teie po 'ipo 'i.
te
niu ia o te 'irava 1, e niuha'a.
uihia, e piti ia niu: ua tae mai, te piti o te niu,
tei 'aihono atu i te niu matamua ia
Te
peneia'e.
pahî, tô râua ia tumu; i teie po'ipo'i, o te toro ia.
2. Peneia 'e
e reva
râtou.
8
3- Peneia'e
e
4. Peneia 'e
E
o
tera manu.
rupe
Tamatoa ihoa
te fa'aterehau nui.
piti niu i roto i teie 'irava: peneia'e, te niu tumu,
e
niu ui teie,
hô'ê niui'oa o Tamatoa ihoa.
Te fa'aterehau nui, o te tumu ia o teie nau niu.
'aihonohia atu
e te
PATURA'A NIUHA'A E TE FA'ATORO NA
1.4.
E
fa'a'ohipahia ia teie patura'a 'irava ia ha'apû'orerohia te
(e hi'o i te fa'a'ohipara'a i te mau niu)
tumu.
te mimî
1. lia 'amu
1 '. Nâ te mimî
Hô'ê
i te i'a.
i 'amu
i te i 'a.
niu i roto i te 'irava 1:
'amu, e niuha'a.
piti râ i roto i te 'irava hurihia: nâ te mimî, te niu tumu, e
niufa'atoro teie, o tei 'aihonohia atu e te niuha'a i 'amu.
Te mimî, o te tumu ia o te 'irava 1; aita ia e tumu i roto i te
noa
ua
E
'irava 1'.
I te
i'a, o te toro ia o teie nau 'irava.
2. IJa hâmani
te tamuta
i tô mâtou
tô mâtou fare pote'e
2'. Nâ te tamuta
3. Nâ te 'orometua
e
parau
mai
farepote'e.
i hâmani.
ananahi.
piti niu i roto i teie 'irava: nâ te 'orometua, niufa'atoro, o tei
e te hô'ê niuha'a e parau mai.
'Aore e tumu no teie nau niu, e toro râ: ananahi.
E
'aihonohia atu
4. Nâ 'u
i haere
5. Nâ râtou ihoa
e
pipi
i fiu
i te tiare.
noa.
piti niu i roto i teie 'irava hope'a: i ûu noa, o te piti ia o te
teie 'irava, e 'aihono atu o ia i te niu tumu, 'oia ho'i i te
E
niu
o
niufa'atoro nâ râtou ihoa.
'Aore
e
tumu, 'aore e toro.
1. 5. TE NIUHA'A PU'OI 'OMUAHIA E TE
E, A
E IA
fa'a'ohipahia ia te mau 'omua e, a e ia, i roto i te 'irava niu
ti'arau, 'oia ho'i teie mau 'irava e fa'ahiti nei ê e mea rahi te mau
'ohipa e tupu ra i te hô'ê a taime.
E
9
Te tumu o te niu
piti 'aore
ra o te niu 'aihono, o te tumu
'aore ra o te toro ia o te niu tumu 'aore ra e tumu 'ê atu ia.
Te 'omua
1.5.1.
Te rauha'a
no te
e
ia
e.
'omuahia
'omua e, e
e te
hô'ê 'ohipa e pu'oi mai i te 'ohipa e
fa'ahiti mai ia i te parau
ravehia ra i roto i te niu
tumu.
E
piti ('aore ra e hau atu) 'ohipa e ravehia ra, tera râ te piti, o
pu'oira'a ia o te 'ohipa matamua. E'ere teie i te mau 'ohipa ta'a'ê, e
mau 'ohipa 'ana'i noa râ i mûri i te tahi e te tahi.
te
Hô'ê â tumu tô teie
a)
1. Ua haere
Tihoni
o
Ua haere
e
i te faraoa.
ti'i
ti'i,
e e
niu
nau
niuha'a teie
e nau
no
teie 'irava: e ti'i, e
'aihono atu ia i te niu tumu ua haere.
Te niu e 'omuahia e te 'omua e, tê fa'ahiti mai ra ia e pu'oi mai
te
piti o te 'ohipa i ni'a i te 'ohipa matamua.
0 Tihoni, o te tumu ia no teie nau niu.
1 te faraoa, o te toro ia.
2. Ua ha'amata atu
3. E haere
o
râtou
ra
Mâmâ
e
e
i te fare-rata.
tâtâ'i
pofa'i i te tiare.
E pofa'i, e niuha'a teie, e 'aihono ia i te niu
O Mâmâ, e tumu teie; i te tiare, e toro ia.
4. Tê horo nei
5. E haere
o
au
6. Ua pi'ihia
7. Ua haere
'Aiû
e rave
râtou
o
ua
e
haru
i
i ta râtou
e
e
tâmâ'a.
tui mai
niuha'a teie
o
pôpô.
i Tahiti. -
te'ohipa
haere mai
Herenui mâ
E tui mai, e
'irava
e
tumu, e haere.
i te hei
no te mau
manihini.
tei 'aihono atu i te niu tumu o teie
haere.
pu'oi mai te piti o te 'ohipa i te 'ohipa matamua.
mâ, o te tumu ia o teie nau niu.
1 te hei e no te mau manihini, e mau toro ia.
E
0 Herenui
10
Te tumu o te niu 'aihono,
b)
râtou
1. Ua taoe'a mai ra
2. U ani
ia Màmâ
au
3. Ua oarau atu
Te niu
o
e
e
Tama
ia
na
'ohi
i te
e
o te toro ia o te niu tumu.
parahi
io râtou.
i ta 'u 'ahu.
mau
tamari'i
e
parahi, i roto i te 'irava 1,
haere
e
i
râpae.
'aihono ia i te niu
ua
tape'a mai ra.
Te tumu
o
teie niu iti, o te toro ia o te niu tumu, 'oia ho'i o: ia
na.
E
niuha'a teie
mau
nau
niu iti.
Râtou, o te tumu o te niu tumu ua tape'a mai ra.
Io râtou, o te toro ia o te niu 'aihono e parahi.
I roto i te 'irava
2, e 'aihono atu te niu e 'ohi i te niu e ani.
niuha'a teie, ua 'omuahia i te 'omua niuha'a e, 'ohipa oti
'ore, e te' omua e, fa'ahiti mai i te parau no te pu'oira'a atu te piti o
E
te
mau
'ohipa i ni'a i te 'ohipa matamua.
Au, te tumu o te niu tumu e ani.
la Mâmâ, o te toro o te niu tumu, o te tumu râ o te niu 'aihono.
I tâ 'u 'ahu, o te toro ia o te niu 'aihono.
I roto i te 'irava
3,
e
'aihono atu te niuha'a e haere i te niuha'a
parau atu.
0 Tama, o te tumu ia o te niu tumu ua parau atu.
1 te mau tamari'i, o te toro ia o te niu tumu, tera râ o
ato'a ia o te niu 'aihono e haere.
ua
I
râpae,
4. Ua ti'i
ia 'Oehau
au
5. Ua poro'i
o te toro
au
ia o te niu 'aihono.
e
haere mai
ia Teumere
Eha'apa'o mai,
e
te tumu
e
e tauturu
ha'apa'o mai
ia 'u.
ia 'oe.
niu 'aihono teie i te niu tumu ua poro'i, e nau
niuha'a teie.
Au, o te tumu ia o te niu tumu ua poro'i.
la Teumere, o te toro o te niu tumu, o te tumu râ o te niu
'aihono e ha'apa'o mai.
la 'oe, o te toro ia o te niu 'aihono.
6. Tê fa'aara
atu nei
te tavana
ia 'outou e haere mai
11
ananahi i te po'ipo'i roa.
Ai ta te tumu i horo'ahia mai.
c)
e
Peneia'e, o te tumu ia 'aore
tumu ta'a'ê roa.
pi'i mai
1. Ua
Mâmâ
o
ra o te toro o te niu tumu 'aore ra
haere mai
e
i te fare.
E
piti niuha'a i roto i teie 'irava: e haere mai e ua pi'i mai.
piti o te niu e haere mai, i te niu tumu ua pi'i mai.
0 Mâmâ te tumu o te niu tumu, ai ta râ te tumu o te niu piti i
E 'aihono te
fa'ahitihia mai.
te 'orometua
2. Tê narau atu ra
3. Ua ani mai
o
E amo,
ia
e
ho'i.
i te tari-mai'a
e amo
i te fare.
niuha'a, 'aihono atu i te niu matamua
ua
ani mai, o te
niu tumu teie o teie 'irava.
Oia, o te tumu ia o te niu tumu, aita te tumu o te niu 'aihono i
fa'ahitihia mai.
1 te tari-mai'a
4. Ua fa'aarahia mai
e
i te
te mau
fare,
e mau toro
manihini
teie.
e reva ra
tepahî.
E tumu ihoa tô te niu 'aihono.
d)
1. Ua hina'aro
vau
o
ta'oto mai
pâpa'i mai
3. Ua poro'i
i te fare nei.
,
'aihono.
I te fare nei, o te toro
2. Ua
oia
niuha'a, e 'aihono atu i te niu tumu ua hina'aro.
te tumu o te niu tumu, e o ia, te tumu ia o te niu
E ta'oto mai
Vau,
e
au
4. Ua fa'aara atu
o
Hina
i te rata
ia Tehare
vau
ia o te niu 'aihono.
e
e
târahu
haere
ia râtou
e
oia
haere atu
mâtou
inïa
i te fare
no na.
i te pahî.
mâtou
ananahi.
E piti niu i roto i teie 'irava: ua fa'aara atu e e haere atu, e
niuha'a teie i 'omuahia e te 'omua ua e e.
E 'aihono atu te piti o te niu e haere atu i te niu matamua ia:
ua fa'aara atu, 'oia ho'i te niu tumu.
•
Te tumu
o te
niu tumu
o vau
ia, te tumu o te niu 'aihono ra o
mâtou ia.
la
râtou,
e toro no te
niu tumu, e ananahi, e toro ia no te niu
'aihono.
12
*>. Tê
ni'a
fa'aarahia atu nei
.
Te
mau
te
huira'atira
no
Rurutu
e tae atu
te
mâ'a
nâ
ananahi.
i te manureva
'aihono
e
'omuahia atu
e te
'omua e, e
fa'ahiti mai ia
i te parau no te pu'oira'a o te mau 'ohipa, tera râ e fa'ahiti ato'a mai
i te parau no te hô'ê fâ e titauhia ra, e'ita teie mau 'aihono e
nehenehe i te tu'uhia atu ei 'omua i te 'irava no te mea e mau toro
teie no te hô'ê ta'oha'a 'aore ra
7. E haere
au
e rave
E haere
mai
iteputa
mai,
e e rave
no te
hô'ê niu.
nâ'oe.
o te mau
niu ia
o
teie 'irava, e mau
niuha'a teie 'omuahia e te 'omua e.
E 'aihono atu te piti o te niu, 'oia ho'i e rave mai i te niu
matamua, o'ia ho'i te niu tumu e haere.
E fâ teie e titauhia nei.
Au, o te tumu ia o nâ niu e piti nei.
I te puta e nâ 'oe, o nâ toro ia o te niu 'aihono.
2. E haere
e
au
3. E haere mai
4. Tê horo
ra
5. Ua poro 'i
1.5.2.
hopu
te mau tamari'i
vau
mai
o
e
'ohi
Papa
Te 'omua
Mai te peu
rahi
i te miti
'ohipa tâ
e
ananahi.
'ohiti i te taofe i teie
fa'a'orera'a-ha'api'ira'a.
i ta 'u 'ahu.
e
pêni
i te fare.
a
ê nâ te 'omua a e 'omua i te rauha'a 'aihono, e rave
heheu mai:
na e
piti 'ohipa e tupu ra hô'ê â taime 'aore ra e tupu te piti i te
otira'a ihoa te 'ohipa matamua, emono te piti i te 'ohipa matamua,
e heheu ato'a mai i te hô'ê tumu: « ahiri; mai te peu; ia...;
'are'a râ»,
-
e
-
-
tê tupu noa ra te
'ohipa matamua a tupu ato'a mai ai te piti.
'ohipa ta'a'ê maita'i teie e tupu nei, aita e pu'oira'a.
E
mau
E
fa'a'ohipahia teie 'omua iti i mûri i te mau huru niu ato'a,
'ite-pinepine-hia i mûri i te mau ta'oha'a 'ite e rave.
tera râ e
13
a)
Te ta'oha'a 'ite
Hô'ê â tumu tô te niu tumu e tô te niu 'aihono.
Te aura'a e roa'a mai: tei te ta'ata rave te 'ite 'aore
'aravihi,
a rave
1. A 'ite
'oe
ia 'aore
e
fa'afifira'a
ravehia.
a parau.
E 'aihono atu te niuha'a
Te
e
ra te
piti o te 'omua
a, e
parau i te niu tumu a 'ite.
fa'ahiti mai ia i te parau no te
teie
nau
a
fa'auera'a.
'Oe,
o te tumu
2. A 'ite
te mau râtere
3. A 'ite
o
Tama
a
ia
o
a tunu
hâmani
E 'aihono atu te niu
i ta râtou mâ'a.
i tô
a
niu.
na
fare.
hâmani i te niu
a
'ite, e mau niuha'a teie
i 'omuahia i te 'omua a.
Te
piti o te 'omua, e fa'auera'a.
Tama, o te tumu ia o teie nau niu; i tô
O
'oe
4. A 'ite
b)
a
hoe
i te
va
na
fare,
o te toro
ia.
'a.
Te ta'oha'a rave
E fa'auera'a te 'omua
te tupura'a e
te parau no
fa'ahiti mai ia i
piti 'ohipa i te hô'ê â taime.
a
matamua, te piti râ, e
piti 'ohipa ta'a'ê maita'i teie e tupu nei, tera râ ua fâtata i te
tupu i te hô'ê â taime, e no te poto te taime o te tupura'a o te 'ohipa
matamua, fa'afaufa'a-noa-hia mai nei te piti o te 'ohipa.
E
Tei te ta'ata ha'a te ha'a.
1. A
rave
2. A
rave
E
'omua
a
'amu!
'oe
a
parau!
piti niu i roto i teie 'irava: a rave e a parau, 'omuahia i te
a
piti 'ohipa e tupu, e rave-'oi'oi-hia te 'ohipa matamua a
te piti.
'Oe, o te tumu ia o teie nau niu e piti.
E
ha'ahia ai
3. A
rave
4. A
rave
te
a
huira 'atira
a tunu
i ta râtou iho ma 'a.
ta'i!
14
5. A rave
E
tuva.ra.ri
a
i te hi 'o!
piti niu: a tupararî, o tei 'aihono atu i te niu matamua
a
rave.
teie nau 'ohipa ta'a'ê maita'i i te hô'ê â taime, tera râ
te 'ohipa matamua, o te piti noa tei tâu'ahia atu.
Ua tupu
no te
'oi'oi o
c)
E piti 'ohipa ta'a'ê â tê tupu,
'ohipa ta'a'ê maita'i teie, e pu'oi te piti ma te mono atu i
'ohipa matamua e'ita râ e tû'ati mai te 'ohipa e ravehia ra e te
E
te
mau
'omua e.
i te
'ohipa matamua, a rave atu ai i te piti.
Tei te fa'auera'a te 'omua matamua; 'aore e tumu no te mea e
E
rave
fa'auera'a,
?. A haere
'apo-parau ia te tumu.
o te
i te faraoa!
ti'i
a
A haere e a
'omua
atu e te
ti'i,
e nau
niuha'a teie
no
teie 'irava iti, 'omuahia
a.
fa'ahiti mai i te parau no te fa'auera'a, te
piti râ e heheu mai ia i te parau no te hô'ê 'ohipa e pu'oi mai i te
'ohipa matamua aita e tu'atira'a, e mea ta'a'ê maita'i teie nau ha'a.
Te 'omua matamua, e
2. A haere
3. A horo
4. A ti'a
oofa'i
a
a
a
fa'a'ite atu
parau
5. A haere mai
A
i te tiare
no te
hei!
i te parau 'âpî!
atu!
a
fa'an ah o
fa'anaho,
e
i tô 'outou fare!
niu ha'a teie, e 'aihono atu i te niu tumu a
haere
mai.
'Aore
e
6. A oi'i atu
7. A horo
d)
ia
a
tumu; i tô 'outou
na
a
fare, o te toro ia.
ho'i mai.
i te pûhâ.
tapo'i
E 'omuahia te niu matamua i te 'omua a
te
piti râ, e 'omuahia ia i te 'omua a o
i te parau:
E
rave
i te
no te
tê fa'ahiti mai
peneia'e 'aore ra paha.
'ohipa matamua, 'aore ana'e e tupu te
15
fa'aue,
piti.
1. A haere
E
e a
ro'ohia
a
'outou
i te
ua.
piti niuha'a i roto i teie 'irava 'omuahia i te 'omua
a; a
haere
ro'ohia.
Te
matamua, o te fa'aue ia, te piti, e fa'ahiti mai ia i te parau
ê mai te peu ê e'ita te 'ohipa matamua e ravehia, e tupu ia te piti.
A ro'ohia, e 'aihono atu ia i te niu tumu a haere.
a
'Outou, o te tumu ia o nâ niu nei.
I te ua, o te toro ia o te niu piti.
i te fare 'amararâ
2. A rave
3. A ta'oto
4. A hi'o
5. A
piti o
o
mai
raro
a
'oe
i te
ua.
te taote.
'oe
i roto
a ara
o
topa
i te môrî
i te 'apo'o.
'Aiû.
tupohe, o nâ niu teie o teie 'irava. E 'aihono atu te
te niu, 'oia ho'i a ara i te niu matamua a tupohe.
'Aore e tumu tô te niu tumu, e fa'aue teie; i te môiî, o te toro
e a
ara
teie niu.
O
6. A
i
tupohe
A
ia
a tae
rari
a
'Aiû,
a
oarau
7. A ha
'apa 'o
o te tumu o te
ho'i
niu 'aihono.
te huira'atira.
m ai ta 'i
a topa.
A topa e 'aihono atu i te
'Aore e tumu i roto i teie
8. A 'ohi
i te 'ahu
9. A tutu 'i
a
niu tumu a ha'apa'o maita'i.
'irava,
e
fa'aue.
uahia.
i te môrî mata'i
a
pohe
te môrî uira.
Nâ te 'omua-niu tê... ra e 'omua mai i te niu matamua.
e)
rave
Mai te peu e nâ te 'omua tê ...ra e 'omua i te niu matamua, e
ia i te 'ohipa matamua 'aore ana'e e tupu te piti.
Te 'omua tê ...ra, e fa'ahiti mai ia i te parau no te hô'ê 'ohipa
i
râ, i te parau ia no te pu'oira'a mai
ni'a i te
ha'amatara'a; te 'omua a
'ohipa.
Tê..sa, e fa'ahiti mai ia i te parau no te ha'amatara'a o te
'ohipa.
te
piti
o te
1. Tê 'amu
ra
vau
i tâ 'u vî
a
tama'ihia
16
vau
e
Mâmâ.
hô'ê
tama'ihia, niu piti, tô na tumu o vau, e 'aihono atu i te niu
tumu té 'amu ra, o vau ato'a te tumu o teie niu.
I ta 'u vî, o te toro ia o te niu matamua, e e Mâmâ, o te toro ia
o te niu piti.
A
2. Tê 'ohi ra
3. Tê tuvohe ra
4. Tê tui ra
5. Tê pu
i tâ 'u 'ahu
vau
o
i te auahi
vau
Erena
i tâ
oVatea
'a ra
uahia mai.
a
hei
na
te tiare.
a maemae
i tâ na'ahu
te fare.
na'apa'a
a
a
nuehu mai
te mau tamari'i.
E
piti niuha'a i roto i teie 'irava: tê pu1a ra e a puehu mai.
a puehu mai i te niu matamua têpu'a ra.
E piti 'ohipa ta'a'ê maita'i tê tupu, tera râ e ha'amata i te 'ohipa
matamua tê pu'a ra aita ana'e e tupu te piti, a puehu mai.
0 Vatea, o te tumu ia o te niu tumu, e te mau tamari'i, te tumu
E 'aihono atu te niu
ia
o te
niu 'aihono.
1 tâ
na
'ahu,
ra
vau
6. Tê haere
f)
e toro no te
a tae
mai
niu tumu.
te
fa'aterehau.
E 'ape'ehia te 'omua a
fa'aha'amana'ora'a)
la
'ape'ehia te 'omua
e te
tohu ai (te
tohu ai,
a e te
e
fa'ahiti mai ia i te parau
no te tau.
Tê tupu ra te
1. Tê tàmà'a
E
'ohipa matamua
mâtou
ra
a tae
mai ai
o
a tupu
ai te piti.
Mâmâ.
piti niu i roto i teie 'irava: tê tâmâ'a ra e a tae mai ai.
piti o te niu, a tae mai ai, e 'aihono atu ia i te niu matamua
Te
tê tâmâ 'a
ra.
piti 'ohipa ta'a'ê maita'i e tupu, tê tere ra te 'ohipa matamua
tupu ai te piti.
Mâtou, o te tumu ia o te niu tumu, o Mâmâ, o te tumu ia o te
E
a
niu 'aihono.
2. Tê 'ohi
ra
i tâ 'u 'ahu
vau
3. Tê poromu ra
4. Tê 'utaru
o na
noa ra
Tê 'utaru
a
i te fare
vau
noa ra
a
uahia mai ai.
a
ta'i mai ai
fa'aro'o ai
e a
au
te niuniu.
i te hio a Tehei'ura.
fa'aro'o ai, o nau niu teie no
niuha'a, 'omuahia i te 'omua tê...ra e a.
17
teie 'irava, e
Vau, o te tumu ia o te niu tumu, nâ reira ato'a no te niu
'aihono, o au ia te tumu.
I te hio a Tehei'ura, o te toro ia o te niu 'aihono.
5. 7e haere ra
a tae
vau
mai ai
te
fa'aterehau.
E fa'ahiti mai te 'ohipa matamua i te
g)
hia'ai
«
E fa'ahiti mai te 'omua
hina'aro. la tupu te
E
a
matamua i te parau no
'ohipa matamua
ha'apori te rauta'o
7. A taui noa atu
parau no te
ahiri ».
noa atu
tô'oe hina'aro
a
A taui noa atu e a fa'a'ite
'omuahia i te 'omua
e tupu te
te hia'ai, no te
piti.
i te niu matamua
o te
'irava.
fa'a'ite mai!
mai,
o
nâ niu teie
o te
'irava nei,
a.
E 'aihono atu te niu
a
fa'a'ite mai i te niu matamua
a
taui
noa
atu.
Ua
ha'apori te rauta'o
i te niu matamua a taui.
matamua, e fa'ahiti mai i te parau mai te peu e
taui te mana'o o te 'apo-parau, e fa'a'ite mai i te ta'ata parau.
Te piti o te 'omua a, e fa'ahiti mai ia i te parau no te fa'aue.
Tô 'oe hina'aro, o te tumu ia o te niu matamua, 'aore e tumu tô
te niu piti, e fa'aue teie.
Te 'omua
2. A
ua
a'e
a
roa'a mai
A roa'a
'Aore
noa atu
a
mai,
e
e tumu
ta tatou pape.
'aihono atu teie niu i te niu matamua a uaa'e.
tô te niu matamua; ta tatou pape, o te tumu ia o
'aihono.
te niu
Ua
ha'apori te 'avei'a a'e i te niu matamua a ua, roa'a mai nei
ahiri pa'i e ua ri'i...
te aura'a:
3. A
ua
h)
E
a
haumàrû ri'i mai
nau
taime.
te
fenua.
'ohipa ta'a'ê noa â, tera râ e tupu i te hô'ê â
( E hi'o i nâ ta'oha'a 'ite e rave.)
Tei roto i te niu tumu te 'omua a
fa'aue,
no te tau
Hô'ê â taime
e
,
tera râ e'ere ia i te
'omua a
râ.
tupura'a nâ 'ohipa nei. la tupu te 'ohipa matamua
tupu ato'a te piti, e mau 'ohipa tau'ati teie, ua tâ'amuhia ia.
no te
Te reira niu
e
tô
na
iho tumu.
18
?. A
pu'a
Vahine
o
i tâ
na
'ahu
a ua.
E
piti niu i roto i teie 'irava: a pu'a e a ua.
niuha'a teie, 'omuahia i te 'omua a.
la tupu te 'ohipa matamtia, a pu'a, e tupu ato'a te piti, a ua.
0 Vahine, te tumu o te niu tumu, 'aore e tumu tô te niu piti.
1 tâ na 'ahu, o te toro o te niu matamua, a pu'a.
E
2. A
nau
te môri
pohe
3. A ma'itihê
o
ta'i,
te mau tamari'i.
a
'aoa
'ori
o
Tamara.
a
te 'orometua
5. A parau
A
ta'i
Tihoni
te tîtâ
4. A ta'i
a
o te
a
te 'ûrî.
ta'i
o
Tehina.
niu piti teie o teie 'irava, e 'aihono atu ia i te niu
tumu a
parau.
Te 'orometua, o te tumu ia o te
te tumu ia o te niu 'aihono a ta'i.
E
piti teie nau 'ohipa tau'ati, o tê tupu nei i te hô'ê â taime.
6. A hiti
i)
niu tumu, 'are'a râ o Tehina, o
te
mahana
haere
a
o
Mâmâ
i uta.
E tâpitihia te niu tumu.
E fa'ahiti mai i te parau
I te rahira'a
1. A ta'i
o na
mai tâ 'oe i (e) hina'aro ».
taime, hô'ê â tumu tô teie nau niu.
o te
ta'i,
o nau
niu teie e piti o teie 'irava 'aore ra o te niu
tâpitihia.
Te aura'a: hina'aro
Orra,
2. A tanu
«
ta'i!
a
A ta'i e a
tumu o tei
ê:
o te tumu
râtou
3. A hâmani
o
ia o teie nau niu.
i te tiare
Teri'i
'oe i te ta'i, a ta'i!
noa atu
a
tanuî
itônafare
a
hâmani!
tâpitihia te niu tumu a hâmani.
piti i te niu tumu.
O Teri'i, o te tumu ia o teie nau niu; i tô na fare, o te toro ia.
Te aura'a: a hina'aro noa atu o Teri'i i te hâmani...., ia hâmani
Ua
Ua 'aihono te niu
ia mai tâ
na
i hina'aro.
i
~
Te 'omua ia
1.5.3.
Te 'omua ia
a)
Te
te
parau o te
E
-
te
parau no te
fâ
niu 'aihono i 'omuahia i te 'omua ia, e
fa'ahiti mai ia i
fâ.
fa'a'ohipahia teie
mau
niu
i mûri ihoa râ i te hô'ê niu tumu
e
fa'ahiti mai i te parau no
hina'aro, no te hia'ai, no te 'opuara'a,
-
te
mau
fafahiti i te
e
i mûri i te
mau
huru ta'oha'a ato'a
e
fa'ahiti mai i te parau no
fâ.
E ô ato'a mai te parau no te
fa'aue, tera râ te 'ohipa tumu tâ
teie 'omua ia e rave maoti râ o te fa'aô mai ia i te toro o te hô'ê
ta'oha'a, 'aore
-
ra o te
hô'ê niu.
I mûri i te ta'oha'a hina'aro
Te reira niu
1. Tê hina'aro nei
e
tô
oia
na tumu.
ia haere
itônafare
mâtou
E toru niuha'a i roto i teie 'irava: tê hina 'aro
e
tâmâ'a ai.
nei, ia haere e e
tâmâ'a ai.
ai, e niu teie e 'aihono nei i te niu piti ia haere,
ho'i niu, e 'aihono atu ia i te niu tumu tê hina'aro nei.
la haere, e fâ tâ teie niu e titau nei; e tâmâ'a ai, niuha'a
E tâmâ'a
'omuahia
e te
'omua e, e
teie
fa'ahiti mai ia i te parau no te tâ'amura'a
'ohipa i ni'a i te 'ohipa i mua noa a'e, 'oia ho'i ia haere.
Oia, o te tumu ia o te niu tumu tê hina'aro nei; mâtou, o te
tumu ia o nâ niu 'aihono e piti, ia haere e e tâmâ'a ai.
I tô na fare, o te toro ia o te niu piti.
atu i teie
2. Tê hina'aro nei
te mau
3. Tê hina'aro nei
o
Tania
4. Tê hina'aro nei
o
Hiro
tamari'i
ia himene
ia tae 'oi'oi mai
ia taoe'a noa
20
o
oTapu.
Teipo.
'outou
i tô'outou hiro'a tumu.
Tê hina'aro nei
e
ia
tape'a
noa, o
nâ niuha'a teie
o
teie 'irava.
piti o te
Tê hina'aro nei, o te niu tumu ia, 'aihonohia atu e te
niu ia
tape'a noa.
0 Hiro, o te tumu ia o te niu tumu, 'are'a râ o 'outou, o te tumu
ia o te niu 'aihono.
1 tô 'outou hiro'a tumu, o te toro ia o te niu 'aihono.
5. Tê hina'aro nei
E
'oe
ia pau
tô mâtou pupu.
piti niuha'a: tê hina'aro nei e ia pau.
piti ia pau i te niu matamua tê hina'aro nei.
E 'aihono te niu
E fâ tê titauhia
'Oe, o te tumu
niu 'aihono.
-la
ia
ei 'omuri i te
parau no te
Te
mau
niu
e
niu 'aihono.
e te
o te
mau
niu tumu; tô mâtou pupu, o te niu ia o te
ta'oha'a ato'a
fa'ahiti i te
e
fâ.
'omuahia
e
teie 'omua ia, e
fa'ahiti mai ia i te
parau no te hô'ê fâ e titauhia ra.
Te tumu o te niu 'aihono, o te tumu ia o te niu tumu 'aore ra o
te toro ia o te niu tumu 'aore ra o tô na iho tumu.
î. Tê titauhia atu nei
te
huira'atira
ia tae pauroa
mai
ananahi.
E
piti niu i roto i teie 'irava: tê titauhia atu nei e ia tae pauroa
mai, e mau niuha'a 'omuahia i nâ 'omua e piti, tê...nei e ia.
Tê titauhia atu nei, o te niu tumu ia o tei 'aihonohia mai e te
niu ia tae pauroa mai.
Te huira'atira, o te tumu ia o teie nau niu e piti.
Ananahi, o te toro ia o te niu 'aihono.
2. Ua tuôhia mai
'outou
ia ho'i
i te fare.
3. Tê
poro'ihia atu nei tôtemaumotu ia tâmâ 'outou i tô 'outou mau poromu.
4. Ua
rave
au
i teie
'ohipa
ia tauturu
ia 'oe.
piti niuha'a i roto i teie 'irava: ua rave e ia tauturu.
'aihono atu ia i te niu tumu ua rave.
Au, o te tumu ia o te niu tumu.
I teie 'ohipa, o te toro o te niu tumu, o te tumu ato'a râ o te niu
E
la tauturu, e
'aihono.
la 'oe, o te toro
5. Ua
tape'a mai
o
ia o te niu 'aihono.
Mâmâ
ia Teriï
ia ta'oto mai
21
i te fare.
f). Ua pâpa'i mai
7. Ua. ti'i
au
o
Hina
ia Tiare
ia târahu
i te rata
ia haere mai
o
ia
mâtou
ua
no na.
ia 'u.
e tauturu
E toru niuha'a i roto i teie 'irava:
i te hô'ê fare
ti'i, ia haere mai e e
tauturu.
e
E tauturu, e 'aihono o ia i te niu
'aihono atu ia i te niu tumu ua ti'i.
piti ia haere mai; teie ho'i niu,
Au, o te tumu o te niu tumu; o ia, te tumu ia o te niu 'aihono
piti, o ia ato'a iho ia te tumu o te niu 'aihono hope'a e tauturu.
la Tiare, o te toro ia o te niu tumu; ia 'u, te toro ia o te niu
'aihono
hope'a.
E fa'ahiti mai te 'omua ia i te parau no te
fa'ahiti mai ia i te parau
'ohipa hope'a i ni'a i te 'ohipa ia haere mai.
'are'a te 'omua e, e
8. Tê 'onanihia nei
9. Ua
b)
poro'i mai
te ta 'ata
o
Màmâ
ia tomo
ia'u
i roto
ia tae ihoa
E fa'ahiti ato'a mai te 'omua ia
E nehenehe teie
mau
niu 'aihono, e
no
hô'ê fâ e titauhia ra,
te pu'oira'a atu i teie
i te fare pote 'e.
mâua
i te tahua manureva.
i te parau no te tau.
'omuahia nei
e
teie 'omua
ia, i te tu'uhia ei 'omuara'a i te hô'ê 'irava, 'aore tauira'a e 'itehia ra
no ni'a i te aura'a o te 'irava. E fa'ahiti mai i te parau no te tau.
Teie mau niu 'aihono 'omuahia i teie 'omua ia, e mau toro ia
teie no te hô'ê 'irava, e'ere ia i te hô'ê toro no te hô'ê ta'oha'a mai
fa'ahiti i te parau no te fâ.
teie i 'itehia a'e nei i te 'omua ia
ia, e'ita roa ia te 'omua
tê.... e fa'ari'i-fa'ahou-hia i roto i te niu tumu, o te 'omua e ia te
'omua-niuha'a e fa'a'ohipa-rahi-hia, e rave ato'a-hia te 'omua ia te
'omua a e te 'omua ei, e mea varavara roa te 'omua ua.
la 'omuahia te niu 'aihono i teie 'omua
Te tumu
vai
o te
niu
'aihono,
o
tô
na
iho ia tumu, mai te peu ê tê
ra.
1. E haere mai
râtou
ia
ao.
piti niu i roto i teie 'irava: e haere mai e ia ao.
E 'aihono atu te piti o te niu ia ao i te niu tumu e haere mai.
E fa'ahiti mai te niu 'aihono i te parau no te tau.
Râtou, o te tumu ia o te niu matamua, 'aore e tumu tô te niu
E
'aihono.
22
7 F fa'aara atu
po'ipo'i ana'e
3. la
ia tae atu
e
vau.
i te pehu.
'oe
i te fare
i te fare
'oe
E fa 'aea mai
la
'ohi
e
'outou
4. F ho'i pauroa
5. F fa'aea mai
ia 'oe
vau
ia hiti mai
ia oti
ta 'oe
te mahana.
'ohipa.
ia oti, o nau
oti, te piti o te niu, e
niuha'a teie o teie 'irava.
'aihono atu ia i te niu matamua
e
fa'aea mai.
'Oe, o te tumu ia o te niu tumu; ta 'oe 'ohipa, o te tumu ia o te
niu 'aihono.
I te fare, o te toro ia o te niu tumu.
6. F rem
7. F fârerei
8. F reva
ia
te pape
ia
tatou
tâtou
ia mâ
ua
ana'e.
ia haere pinepine
na
'e
ana
te
tatou
i te faretoa.
fare.
E
piti niu i roto i teie 'irava: e reva e ia mâ ana 'e, e mau
niuha'a teie, 'omuahia i te 'omua e e ia.
la mâ ana 'e, e 'aihono atu ia i te niu tumu e reva, e fa'ahiti mai
teie niu i te parau no te tau.
Tâtou,
o te tumu
ia o te niu tumu; te fare, te tumu ia o te niu
'aihono.
E fa'ahiti ato'a te 'omua ia
c)
i te parau no te huru,
rave'a.
Tê vai nei te tahi
mau
tuha'a 'irava 'omuahia i te 'omua ia e
huru (e mea nâ fea i te rave).
pinepine ihoa râ teie 'ohipa i mûri i te ta'oha'a 'ite.
fa'ahiti mai ia i te parau no te
E tupu
Hô'ê â tumu tô te niu tumu
1. Uajite
2. Ua 'ite
3. Ua 'ite
.
E
Hana
tera atu
ia
rave
ta'ata
tô te niu 'aihono.
ia himene.
te mau tamari'i
o
e
i tena
'ohipa.
ia 'atu'atu
i te tiare.
piti niuha'a, 'omuahia i te 'omua ua e te' omua ia, i roto i
teie 'irava:
ua
'ite
e
ia himene.
E 'aihono atu te
piti o te niu ia himene i te niu matamua ua
'ite.
E fa'a'ite mai te niu 'aihono i te parau e mea
Tera atu ta'ata, o te tumu ia o teie nau niu.
I te
tiare, o te toro ia o te niu piti.
23
nâ fea i te rave.
1.6. TE 'OMUA NIU'APU El.
Hô'ê â aura'a tô teie 'omua ei i roto i te 'irava 'aihono
e
i roto i
'irava ti'atahi.
Tera râ te 'ohipa e fa'ahitihia mai ra e teie 'omua iti ei ('oia
ho'i fa'aô i roto i te hô'ê 'apu) o te fâ ia e titauhia ra e te niu tumu.
te
Te tumu
o te
niu 'aihono
o te tumu
'aore
ra o te toro o te
niu
tumu.
1. Ua fa'arirohia
tepahî
Te aura'a: hou
e te
a
o
Heremoana
ei fare tâmâ'ara'a.
riro mai ai ei fare-tâmâ 'ara 'a, e
fâ tê titauhia
niu tumu, e tauira'a (fa'arirohia).
E
piti niu i roto i teie 'irava: ua fa'arirohia, niu ha'a, e ei fare
tâmâ'ara'a, niu'apu.
Ei fare tâmâ'ara'a, e 'aihono atu ia i te niu tumu ua fa'arirohia.
Te pahî o Heremoana, o te tumu ia o te niu tumu e o te niu
'aihono ato'a.
2. Ua ho'o mai
3. Ua
4.
rave
Topa mai
o
au
ra
5. Ua hâmani iho
Tama
i tera
te ua
ra
i tera fare
'ohipa
ei fare nohora'a
ei tauturu
ei fa'ahaumârûra'a
te Atua
i te fenua
no na.
ia 'oe.
i te fenua.
ei nohora'a
no te
ta'ata.
E
piti niu i roto i teie 'irava: ua hâmani iho ra, niuha'a, e ei
nohora'a, niu'apu.
Ua hâmani iho ra, e niu tumu teie i 'aihonohia mai e te niu piti
ei nohora'a.
Te
Atua, o te tumu ia o te niu tumu.
I te fenua, o te toro ia o te niu tumu, o te tumu ato'a râ o te
niu 'aihono.
No te ta'ata, e toro
6. Ua fa'ati'ahia
7. Ua
tâpû
vau
tera
fare
teie no te niu 'aihono.
ei
puhapara'a
i te'ama'a-rà'au
no te mau
u'i 'àpî.
ei tito'o ha'amàramarama.
piti niu i roto i teie 'irava hope'a: ua tâpû, niuha'a, e ei tito'o
ha'amàramarama, niu'apu.
E
24
Te niu
piti, ei tito'o-ha'amâramarama, e 'aihono a tu ia i te niu
tumu ua tâpû.
Vau, o te tumu ia o te niu tumu.
I te 'ama'a-râ'au, te toro o te niu tumu, o te tumu ia o te niu
'aihono.
ei ari'i vahine
'oe
8. Ha riro
mâtou
9. lia ma'iti
ia
na
no
teiepô.
ei tïa
no te mau
vahine.
1.7. TE TOHU A I
Teie
ta'opatu iti, o te tapa'o ia o te 'aihonora'a.
teie, e fa'ahiti mai i te parau no te ha'ameharara'a,
E tohu
te
no
fa'aha'amana'ora'a.
Ua
-
e
rave rau te
ti'ara'a
o
ai:
fa'ahiti mai i te parau no te
rahira'a i roto i te hô'ê 'irava
ti'atahi,
-
-
e
e
fa'ahiti mai i te parau no te vâhi, no te tau,
'aihono i te niu o tâ na e 'ape'e nei i te niu tumu 'aore ra i
te niu 'omua.
a)
I roto i te hô'ê 'irava ti'atahi
ti'atahi, e fa'ahiti mai te tohu ai i te
parau no te rahira'a, e aputa ato'a mai râ te parau no te tau e no te
vâhi. (E hi'o i te tuha'a-ta'o)
I roto i te hô'ê 'irava
1. A
ua
ai
i teie
mau
mahana!
A ua ai, o te niu tahi ia o teie 'irava, e niuha'a, 'omuahia i te
'omua a, 'ape'ehia atu e te tohu ai, no te fa'ahiti i te parau no te
rahira'a e no te tau ato'a (ua tupu rahi teie 'ohipa i teie mau
mahana).
'Aore
2. A ta'ata ai
tumu, tera râ tê vai nei
e
i
3. A paraparau
tepurera'a
ai
4. A nehenehe ai
i teie Tapati!
tera atu ta 'ata!
o
Hina!
25
hô'ê toro: i teie mau mahana.
Hô'ê
O
niu i roto i teie 'irava:
noa
Hina,
te a'au
5 A miti ai
ia
o te tumu
i teie
o te
a
nehenehe ai, e niuha'a.
'irava.
hepetoma!
mau
A miti
Te
ai, o te niu o teie 'irava, e niuha'a.
a'au, o te tumu ia; i teie mau hepetoma, o te toro ia.
Te tohu ai e te 'aihono, te vâhi, te tau
(rave'a)
b)
1.1 te fare
E
'oe
e
ta'oto ai
e te tumu
i teie ahiahi.
piti niu i roto i teie 'irava: i te fare, niufa'atoro,
e e
ta'oto ai,
niuha'a.
Te niu
piti e ta'oto ai, e 'aihono atu i te niu tumu i te fare. Te
tapa'o e fa'a'ite mai i te 'aihonora'a o te ta'o tohu ai, e fa'ahiti mai i
te parau no te vâhi (i te fare ihoa).
'Oe, o te tumu ia o teie nau niu iti.
I teie ahiahi, o te toro ia o te niu 'aihono.
i fati ai
2. No te mata 'i
3. B
pahî
e tae
ai
te
'oe
'ama'a-vî.
i Mo'orea.
E
piti niu i roto i teie 'irava: ei pahî e e tae ai.
pahî, e niu'apu teie, o te niu tumu ato'a râ o tei 'aihonohia
mai e te piti o te niu, 'oia ho'i te niuha'a e tae ai.
Ai, fa'ahiti mai i te parau no te 'aihonora'a e no te rave'a ato'a
(ei pahî ).
'Aore e tumu no te niu tumu, no te niu 'aihono râ, o 'oe ia te
Ei
tumu.
I
Mo'orea,
4. No tô 'oe
o te toro
hupehupe
5.1 te reira taime
i 'ere ai
'outou
'Outou,
ai.
ai, o nau niu teie o te 'irava 5 nei.
taime, e niufa'atoro, o te niu tumu ato'a râ e
I te reira
-
i te 'ohipa.
'oe
e reva
I te reira taime
'aihonohia atu
ia o te niu 'aihono.
e te
e e reva
niuha'a
o te tumu
e reva
ai.
ia o te niu 'aihono, 'aore e tumu tô te niu
tumu.
6. No 'oe ho'i
7. Ua nâ tai
au
roa
i tae mai ai.
matou
i te hoe
i
maoro
26
ai
mâtou.
S. F haere
i te fare
au
e
tâmâ 'a ai.
E 'ape'e atu te tohu ai i te 'omua
c)
te niu tumu
râ
o te
a
'omuahia ia i te 'omua
e
niu 'aihono,
o te
a
niu
numera
Te 'omua
matamua, o te 'omua niu numera ia, te piti, o te
'omua niuha'a ia, e fa'ahiti mai teie i te parau no te tumu, no te tau.
Ai, o te tapa'o ia o te 'aihonora'a, e fa'ahiti mai i te parau no te
tau, no te
7
tupura'a iho nei
4 tahi nei
E
a
o
ia
a ara
o te
'ohipa.
ai.
piti niu i roto i teie 'irava:
a
tahi nei, niu
numera, e a ara
ai,
niuha'a.
A
ara ai, te niu piti, e 'aihono atu ia i te niu tumu a tahi
Nâ te tohu ai e heheu mai i te parau no te 'aihonora'a.
Oia, o te tumu ia o teie
2. A tahi
ra
te 'orometua
3. A tahi nei
o
ia
a
a tae
'ite ai
nau
niu
e
nei.
piti.
mai ai.
i te taote.
A tahi nei e a ite
A 'ite
e
niu
ai, o nâ niu e piti teie o te 'irava 3 nei.
ai, e niuha'a teie, e 'aihono atu ia i te niu tumu a tahi nei,
numera
teie.
Oia, o te tumu o nâ niu e piti nei; i te taote, o te toro ia o te
niu 'aihono.
4. A tahi
ra
te manureva
5. A tahi nei
te mau
a reva
popa'a
a
ai.
'ite ai e e reo ato'a
tô tatou.
hope'a: a tahi nei, niu numera, a
ite ai, niuha'a, e e reo ato'a, niu'apu.
E reo ato'a, e 'aihono atu teie niu i te niu a ite ai, teie ho'i niu e
'aihono atu ia i te niu a tahi nei, 'oia ho'i te niu tumu.
Te mau popa'a, o te tumu ia o nâ niu matamua, a tahi nei e a
E toru niu i roto i teie 'irava
ite ai.
Tô tatou, o te tumu
d)
ia o te niu hope'a e reo ato'a.
E 'ape'e atu te tohu ai
E
i te 'omua a
o te
niu 'aihono.
'ape'e te tohu ai i te 'omua a o te niu 'aihono, e
te niu tumu i te 'omua
Tê tere
ra te
niuha'a tê....
'ohipa matamua a tupu ai te piti.
27
'omuahia râ
E fa'ahiti mai te niu 'aihono i te parau no te tau e no te
terera'a o te 'ohipa.
?. Tê tai'o ra
E
oia
iteve'a
a
fa'aro'o ai
i te
parau'âpî.
piti niu i roto i teie 'irava: tê tai'o ra
niuha'a teie.
E 'aihono
atu te niu
e a
fa'aro'o ai, e nau
piti a fa'aro'o ai i te niu matamua tê tai'o
ra.
E
a
piti 'ohipa e tupu ra: tê tere ra te 'ohipa matamua, tê tai'o ra,
tupu ai te piti, a fa'aro'o ai.
Oia, o te tumu ia o nâ niu e piti.
I te ve'a, o te toro ia o te niu tumu, 'are'a i te parau 'âpî, o te
toro
ia o te niu 'aihono.
2. Tê
ua ra
ai
a reva
3. Tê tâmâ 'a
'outou.
mâtou
ra
Tê tâmâ 'a
'i mai ai
a ta
te niuniu.
'i mai
ai, o nau niu teie o te 'irava 3 nei, e
niuha'a, 'omuahia e te mau 'omua tê... e a.
Tê tâmâ'a ra, o te niu tumu teie i 'aihonohia atu e te niu piti a
ra e a ta
ta'i mai ai.
Mâtou,
te niu
4. Tê tomo atu
5. Tê ha'uti
6. Tê
hopu
E
nau
o te tumu
ia
o te
niu matamua; te niuniu, te tumu ia o
'aihono.
i roto
te tamari'i
ra
ra
mâtou
ra
vau
a
i te pape
i te fare
topa ai
a tae
a
haruru ai
te
patiri.
te tumu-vî.
mai ai
o
Eri.
piti niu i roto i te 'irava 6 nei: tê hopu ra e a tae mai ai, e
niuha'a teie.
E 'aihono atu te niu
Vau,
o te tumu
ia
o
mai ai i te niu tê
hopu ra.
te niu tumu 'are'a râ o Eri, o te tumu ia
a tae
o
te niu 'aihono.
I te pape, o te toro
e)
Tê 'ape'e nei te tohu ai
E
'aore
ia o te niu tumu.
i te ha'apori noa.
piti 'ohipa ta'a'ê màita'i tê tupu nei i te hô'ê â taime.
Te tumu, hô'ê â ia tumu no teie nau niu e
reira niu e tô na iho tumu (4, 5 e 6).
ra te
28
piti ('irava 1, 2
e
3),
?
Tê tai'o ra
o
ia
i te ve'a
a
fa'aro'o
ai
noa
i
te'upa'upa.
E
piti niu i roto i teie 'irava iti: tê tai'o ra e a fa'aro'o noa ai, e
niuha'a teie.
E piti 'ohipa ta'a'ê maita'i teie e tupu nei i te hô'ê â taime: te
tai'ora'a e te fa'aro'ora'a.
A fa'aro'o noa ai, e 'aihono atu ia i te niu tumu tê tai'o ra.
Oia, o te tumu ia o te niu tumu e o te niu 'aihono ato'a.
I te ve'a, o te toro ia o te niu tumu, 'are'a i te 'upa'upa, o te
toro ia o te niu 'aihono.
nau
2. Tê hiohio noa ra
o
Hei
3. Tê feruri noa ra
o
Pâpâ
Tê feruri
noa ra
Déni
a
a
e a
ai
noa
i te
'utaru
noa
'utaru
noa
va
'a.
ai.
ai,
o nau
niuha'a teie
o
teie
'irava 3.
Tê feruri
'utaru noa ai.
O
noa
Pâpâ te tumu
4. Tê 'oro'oro
noa ra
5. Tê horoi
noa ra
6. Tê ta'oto
ra
E
ra, o te
râtou
te
vau
a
o
niu tumu teie i 'aihonohia mai
niu
a
teie nau niu.
ihu
o
Taumihau
i te'au'a
ta'i
e te
noa
ai
a
a
paraparau noa
piha 'a
noa
ai
ai matou.
te pape.
te ratio.
piti niuha'a i roto i teie 'irava hope'a: tê ta'oto ra
e a
ta'i noa
ai.
E 'aihono atu te
ta'oto
o te
piti
o te
niu
a
ta'i noa ai i te niu matamua tê
ra.
Râtou, o te tumu ia o te niu tumu,
niu 'aihono.
29
'are'a o te ratio, o te tumu ia
'IRAVA TPARAU
II.
E
rave rau
'irava 'aore
ra
tuha'a-'irava
e
'itehia
ra
i roto i te
hô'ê 'irava ti'arau.
E 'amui mai teie
mau
'irava 'aore
ra
teie
mau
tuha'a 'irava i te
tahi atu ma te hono, ma te 'aihono 'aore ra ma te tâpiri noa.
TE HONORA'A
II. 1.
E hono
â ti'ara'a tô
piti tuha'a-'irava, 'aore ra e piti niu, mai te peu ê hô'ê
râua, e mai te peu ê ua tâ'amuhia râua e te hô'ê hono, o
e
tei fa'a'ite mai i te ti'ara'a
Te
mau
o
teie
nau
'irava 'aore
ra
tuha'a-'irava.
hono, e mau ta'o teie e tâ'amu nei i te mau ta'o, i te
'irava 'aore ra i te mau tuha'a 'irava.
E tâ'amu te hono i te mau tuha'a-'irava hô'ê â ti'ara'a tô râtou.
mau
Teie te
-
-
e
mau
hono:
«'amuira'a»,
ma «
fa'aôra'a i roto i te hô'ê 'apu 'aore ra pupu, e 'apu
teie»,
-
-
mai
«
fa'aaura'a, fa'ahoho'ara'a »,
fe'a'ara'a, ferurira'a, mâ'itira'a, pâpû-'ore-
'aore ra, aita ra «
ra'a, tâpûra'a »,
ra «pato'ira'a»,
eita ra, aita ra, e'ere ra, 'aore ra, eiaha ra : «pato'ira'a
'eta'eta, tapura'a »,
teie ra, tera ra, tena rà « tu'utu'ura'a, tu'ura'a marû 'aore ra
-
-
-
maite »,
'oiaho'i
-
II. 1.1.
E
Te
tâtarara'a, heura'a».
«
pu'oira'a
pu'oihia te
mau
'irava, ma te 'amui,
(fa'aaura'a).
ta'o, te mau tuha'a-'irava 'aore ra te mau
'apu 'aore ra ma te fa'ahoho'ara'a
ma te
30
Te 'amuira'a
a)
E honohia
]. Ua rêva
o
ma te
Tama
e
I roto i teie
'amui
hono
e te
fa'aea mai
ua
'irava,
e
o
e.
Teri'i.
piti ia tuha'a 'irava: ua reva o Tama e ua
fa'aea mai o Teri'i, ua pu'oihia teie nau tuha'a e te hono e.
I roto i te tuha'a tâta'i tahi, hô'ê ia niu e hô'ê ato'a tumu.
Ua reva, niuha'a, e o Tama, tumu, no te tuha'a matamua; ua
fa'aea mai, niuha'a, e o Teri'i, tumu, no te tuha'a piti.
2.0 Tama
3. O te
tera
e
matahiapo
Teri'i
o
teie
4. Ua fa'arumaruma
ta 'oe
5. E 'ûrî
E
hope'a
o te
e
te ra'i
e
e
teie.
mîmî
e_
ua
tera.
ha'amata
i te
ua
i râpae.
ta 'u.
piti tuha'a tô teie 'irava 5, ua honohia e te hono e; e 'ûrî ta
mîmî ta 'u.
Hô'ê niu e hô'ê tumu i te tuha'a tâta'i tahi:
'oe
e e
e
'ûrî
e
e
mîmî,
e
niu'apu teie; ta 'oe e ta 'u, o nâ tumu ia.
nau
te vî
6. Nâ 'u
'amu _e
e
nâ 'oe
e
tipitipi mai.
piti tuha'a-'irava i roto i teie 'irava 6: nâ 'u te vî e 'amu e nâ
tipitipi mai, ua honohia teie nau tuha'a e te hono e.
E piti niu e hô'ê tumu, i roto i te tuha'a matamua: nâ 'u,
niufa'atoro, e e 'amu, niuha'a; te vî, o te tumu ia o te tuha'a
E
'oe
e
matamua.
piti niu i roto i te tuha'a piti: nâ 'oe, niufa'atoro, 'aihonohia e
niuha'a e tipitipi mai; 'aore e tumu i roto i teie tuha'a.
E
te
7.Uareva
8.Etahu
9. O 'oe
.
oHeia
'oe
e
ho'i mai.
i te ahimâ'a
tê haere
E piti
ua
e
o vau
e_
e'unahi ato'a mai
'oe i te i'a.
tê fa 'aea.
tuha'a 'irava i honohia e te hono e: o 'oe tê haere e o vau
tê fa 'aea.
Hô'ê niu
O'oe
e
e o
hô'ê tumu i te tuha'a hô'ê.
vau,
nâ niu i'oa; tê haere e tê fa 'aea, nâ tumu.
31
b)
Te fa'aôra'a i roto i te 'apu, 'aore te 'apura'a
Te honora'a
'apu, e ravehia ia teie 'ohipa e te hono ma.
(E hi'o i te tuha'a o te ta'o e te tuha'a-tarame.)
ma te
E
pu'oi teie hono ma i te mau ta'o 'aore ra i te mau pupu
e'ita râ i te mau tuha'a-'irava mai te hono e.
E fa'aô noa mai i te mau toro no te ta'oha'a.
E
'ape'ehia teie hono
1. Ua rave
i tâ
o na
Hô'ê
na
e te
'ohipa
ta'o,
hô'ê raui'oa.
ma te
'oto.
niu i roto i teie 'irava:
niuha'a; hô'ê tumu, o
na; e piti toro, i tâ na 'ohipa, e utari teie, te piti o te toro, e fa'ahiti
mai ia i te parau no te huru, ma te 'oto, 'oia ho'i, ua ô mai te 'oto i
noa
ua
rave, e
roto ia na.
tera vahine
2. E parau
3. Ehoro
o
ia
ma te
ma te
hi'o 'ore
Hô'ê niu, e horo, e
Hô'ê tumu, o ia.
marû.
i
raro.
niuha'a.
piti toro: ma te hi'o 'ore, fa'ahiti mai i te parau no te huru; e i
te parau no te vâhi.
E
raro,
4. Uarave
c)
te mau
i târâtou
tamari'i
'ohipa
ma te
'ana 'anatae 'ore.
Te fa'aaura'a 'aore ra te fa'ahoho'ara'a
Nâ te hono mai e fa'ahiti mai i te parau no te
hi'o i te tuha'a ta'o e te tuha'a tarame.)
E
fa'ahoho'ara'a. (E
pu'oi teie hono i te mau ta'o, i te mau pupu ta'o, e fa'aô mai o
o te hô'ê ta'oha'a, ma te fa'ahiti mai i te parau no te
ia i te toro
fa'aaura'a.
1. Ua
rere
mai te hô'ê
au
manu.
E 'irava ti'atahi teie: hô'ê
mai te hô'ê
niu, ua rere; hô'ê tumu, au; hô'ê toro,
manu.
E fa'ahiti mai te toro i te parau no te
2. Ehimene
3. Ua horo
te
o
'orometua-ha'api'i
Heitarauri
fa'ahoho'ara'a.
mai ia Maruia.
mai te hô'ê mo'orâ.
Hô'ê niu, ua horo, e
mai te hô'ê mo'orâ.
niuha'a; hô'ê tumu, o Heitarauri; hô'ê toro,
32
Te fe'a'ara'a 'aore ra te ferurira'a, te mâ'itira'a,
te pâpû-'ore-ra'a, te tâpûra'a
II. 1.2.
fa'a'ohipahia ia teie mau hono: 'aore ra, aita ra no te
fe'a'ara'a, no te ferurira'a, no te mâ'itira'a « 'oia anei, e'ita anei? »,
E
aita i
pâpû. E uiuira'a tê fa'atupuhia.
'oe
1.Ehaere
'aore
ra
e
fa'aea
'oe?
E
piti tuha'a 'irava i roto i teie 'irava, ua honohia e te hono
'aore ra, o tei fa'ahiti mai i te parau no te fe'a'ara'a, no te pâpû-'orera'a.
E haere 'oe
e
E haere
e e
2. E 'ûri
te
4. A 'ohi
i te
5. A parau
E
fa 'aea 'oe, o nâ tuha'a ia teie.
fa'aea,
'aore
tera
3.0Tama
ra: a
e e
hô'ê tumu i roto i te tuha'a tâta'i tahi.
Hô'ê niu
ra
matahiapo
pehu
aita ra
e
nâ niu ia; 'oe,
o te tumu
ia o teie nau niu.
mîmî?
'aore
'aore
a
o
ra
ra
o
Teri'i?
pu'a i te 'ahu!
a
màmû noa!
piti tuha'a 'irava i roto i teie 'irava, i honohia e te hono aita
parau e a màmû noa.
Hô'ê niu i te tuha'a hô'ê: a parau e a
màmû noa, e nau niuha'a
teie.
'Aore
e tumu.
6. Tei te fare
7.Epae
o
ràtou
Vahine
'aore ra
'Aore ra, e
'aore
ra
e toru
tei te ori?
noa?
hono teie e hono nei i nâ tuha'a e piti o teie 'irava: e
ràtou e e toru noa.
E piti niu: e pae e e toru noa, e niu numera;
teie nau niu e piti, ràtou.
pae
11.1,3.
a)
hô'ê noa tumu no
Te pato'ira'a e te tu'utu'ura'a (pato'ira'a
marû)
Te pato'ira'a
Te
mau
tuha'a 'irava
e
fa'aôhia mai e te mau hono rà, 'aore rà,
rà, e'ere rà, e'ita rà, eiaha rà, e fa'ahiti mai ia i te parau no te
pato'ira'a (marû anei 'aore ra 'eta'eta mau?).
aita
33
E fa'ahiti mai teie
mau
hono i te parau no te
nehenehe i te pato'i atu i te 'ohipa
e
heheuhia
ra
hô'ê 'ohipa e
i roto i te tuha'a
'irava tumu.
-
râ
E fa'ahiti mai te hono râ i te parau no te pato'ira'a.
No te hono atu i te tuha'a 'irava 'aihono i te tuha'a 'irava tumu,
e
ha'apori ia te hono râ i te niu 'aihono, i te tumu 'aore
(E hi'o i te mau ha'apori.)
ra
i te tuha'a
'irava 'aihono.
LE rêva
E
vau,
o
tê fa'aea mai.
Te 'are râ
piti tuha'a i roto i teie 'irava:
fa'aea mai.
Nâ te hono râ
e
e reva vau e o
fa'ahiti mai i te parau no te
ha'aporira'a mai ia i te niui'oa o Te'are.
E reva, o te niu ia o te tuha'a matamua.
Te tumu o teie tuha'a, o vau; 'are'a te tumu
Te1are râ tê
honora'a
o te
ma te
tuha'a piti, o
tê fa'aea mai ia.
2.0Tama
te
3. No 'u
'ahu 'ute'ute,
E
no
te
maîahiapo,
o
Teri'i râ
no
'oerâ
te hope'a.
te 'ahu re'are'a.
piti tuha'a i roto i teie 'irava 3, i honohia mai e te hono râ:
'u te 'ahu 'ute'ute
Hô'ê niu
No 'u
omuahia
e
e
e no
'oe râ te 'ahu re'are'a.
hô'e tumu i te tuha'a tâta'i tahi.
'oe râ,, o nâ niu ia o teie 'irava, e
te fa'atoro no.
e no
Te hono
râ,
e
niufa'atoro,
ha'apori ia i te niu piti no te hono atu i te niu
matamua.
Te 'ahu 'ute'ute
4. A
-
rave
aita
i tena puta,
e te
'ahu re'are'a, o nâ tumu ia.
ia fa'aho'i mai nL
râ, 'aore râ, e'ita râ, e'ere râ, eiaha râ
E fa'ahiti mai teie mau hono i te parau no te
'aore
ra no te
E ta'o
l.Etunu
pato'ira'a 'eta'eta
tapura'a.
'aipa 'ape'ehia e te hono râ, te huru ia o teie mau hono.
'oe
i te raiti
eiaha râ
'oe
34
etunu
itetaro.
piti tuha'a i roto i teie 'irava: e tunu 'oe i te raiti e eiaha râ
'oe e tunu i te taro, ua honohia teie nâ tuha'a e te hono eiaha ra.
E toru niu i roto i teie 'irava: e tunu, niuha'a; eiaha râ, te hono,
e niu 'aipa teie; e e tunu, te toru o te niu.
0 te monoi'oa 'oe, te tumu o teie mau niu.
E
1 te
raiti, o te toro ia
niu hope'a.
'oe i te 'ama'a-tiare
2. E tanu
3. E haere
o na
4. E tae mai
E
maoro
o te
o
e'ita râ
i uta
ananahi
Tama
niu matamua; i te taro, te toro o te
eiaha râ
o
ia
e
tâpû ha'apoto roa i te 'ama'a.
tâpû mai i te tari-mai 'a.
e'ita râ
e
fa'aea
maoro
piti tuha'a: e tae mai o Tama ananahi
e
mai.
e'ita ra e fa'aea
mai.
Ua honohia teie nâ tuha'a
parau no te
e te
hono e'ita râ, fa'ahiti mai i te
pato'ira'a.
E toru niu:
e
e
'oe
mai, niuha'a; e'ita râ, te hono, e niu 'aipa teie;
fa'aea mai, e niuha'a ato'a.
Te tumu: o Tama, no te niu matamua e no te niu hope'a ato'a.
Ananahi, o te toro ia o te niu matamua e tae mai.
e tae
5. Tê oha haere ra
6. Ua
te
reva
te
pahî
'ofe
ai ta râ
e'ere râ
I roto i teie 'irava
6,
o
e
i fatifati.
Temehani.
piti tuha'a: ua reva te pahî e e'ere râ o
Temehani.
E toru niu:
ua
reva,
niuha'a; e'ere râ, te hono, e niu 'aipa; o
Temehani, niui'oa.
Hô'ê
b)
noa tumu no
teie
nau
niu: te
pahî.
Te tu'utu'ura'a, 'oia ho'i te pato'i-marû-rafa
pato'i-marû-ra'a, e ravehia ia teie
'ohipa e te mau hono fera râ, teie râ, tena râ.
Teie mau hono, no roto mai i te pu'oira'a o te tohu e o te hono
Te tu'utu'ura'a 'aore ra te
râ.
1. E reva
E
vau
mâtou
ananahi
teie râ
epu'a
vau
i tâ 'u 'ahu nâ mua.
piti tuha'a i roto i teie 'irava: e reva mâtou ananahi e epu'a
te hono teie râ.
i tâ 'u 'ahu nâ mua, ua honohia teie nâ tuha'a e
E niu, e tumu e e toro i te tuha'a tâta'i tahi.
E reva,
niuha'a,
ananahi, te toro.
no te
tuha'a matamua; mâtou, te tumu;
mua,
Epu'a, niuha'a, no te tuha'a piti;
e nau toro teie.
2. E tau
ve'ave'a
3.Uareva
teie
tera râ
oTama i Tahiti
teie tamahine
4.Epurotumau
haumârû
e mea
tera râ
vau, te tumu;
e'ita
tera râ
oia
e
roa
e
i tâ'u 'ahu e nâ
i teie mau mahana.
fa'aea
maoro atu.
hupehupe ato'a.
Tê
pu'oi nei te hono tera râ i nâ tuha'a e piti o teie 'irava, 'oia
ho'i: e purotu mau teie tamahine e e hupehupe ato'a.
Hô'ê niu'apu, e purotu mau, e hô'ê tumu, teie tamahine, i roto i
te tuha'a matamua; 'aore e tumu tô te tuha'a piti, hô'ê noa râ
niu'apu, e hupehupe ato'a.
II. 1.4.
Te heura'a
Nâ te hono 'oia ho'i
no te
e amo
i te tuha'a
no te
tatarara'a 'aore
ra
heheura'a.
1. Ua huna
i tâ
vau
na
'oia ho'i
puta
tu'u
ua
vau
i raro a'e i te ro'i.
piti tuha'a i roto i teie 'irava: ua huna vau i tâ na puta e ua
vau i raro a'e i te ro'i. Nâ te hono 'oia ho'i i pu'oi i teie nau
E
tu'u
tuha'a.
Hô'ê niu, hô'ê tumu e hô'ê toro no te tuha'a tâta'i tahi.
Ua huna, o te niu ia o te tuha'a matamua, e niuha'a; vau,
tumu; i tâ na puta, te toro.
Ua tu'u, te niu o te tuha'a
raro a'e e i te ro'i, te toro.
'oia ho'i
2. O Tama
tera
3. Nâ Tere
i tâmâ
piti,
'oia ho'i
niuha'a ato'a; vau, te tumu; i
'âpî.
te 'orometua
i te 'aua
e
te
i
vaere.
Nâ te hono 'oia ho'i e hono nei i nâ tuha'a e
piti o te 'irava 3
nei: nâ Tere i tâmâ i te 'aua e i vaere.
Tere, niufa'atoro, i tâmâ, niuha'a, o nâ niu teie o te tuha'a
matamua; 'aore e tumu; i te 'aua, o te toro ia.
I vaere, niuha'a, o te niu tahi ia o te tuha'a piti; 'aore e tumu;
Nâ
'aore
e toro.
4. Ua fa 'a 'afaro
ia
o
Hei
i te
'ohipa
'oia ho'i
ua
haere o ia e fârerei tino roa
na.
5. OTama
tê haere
'oia ho'i
o na
36
tê mono
i te ra'atira.
TE 'AIHONORA'A
II.2.
Nâ te hono-'aihono
Teie te
mau
e
fa'aô mai i te
hono-'aihono
mau
tuha'a 'irava 'aihono.
fa'a'ohipa-pinepine-hia:
ë, e fa'aô mai teie hono i te mau huru niu 'aore ra tuha'a
ato'a, tera râ e fa'aô mai o ia i te mau niu 'aore ra i te tuha'a
'irava e fa'ahiti mai i te parau no te toro,
hou, nâ mua a'e, e fa'ahiti mai i te parau no te tau,
ahiri, te parau no te hia'ai,
mai te peu, mai te mea, no te 'opuara'a, no te hia'ai, no te
hina'aro,
'a'unei, e fa'ahiti mai i te parau no te pâpûra'a i roto i te
hia'ai,
no te mea, no te reira, no reira, no te aha, e fa'ahiti mai i te
parau no te fa'aarara'a, no te tumu,
no fea ho'i, no fea râ, te parau no te pato'i-ri'i-ra'a, no te
hurira'a,
inaha, ma 'a, te heura'a, te vauvaura'a, te tatarara'a parau,
'are'a, 'are1a râ..., e fa'ahiti ato'a mai i te parau no te pato'iri'i-ra'a, no te fa'ataime-ri'i-ra'a, e tâpûra'a teie i te terera'a o te
hô'ê 'ohipa,
'aua'a, 'aua'e, te parau no te rave'a,
peneia'e, te parau no te fe'a'ara'a, te uiuira'a, te mâ'itira'a,
noa atu, noa atu â, noa atu ho'i, noa atu pa'i, noa atu râ, te
parau no te pato'ira'a,
maoti, maori, maoti râ, maori râ, e fa'ahiti mai i te parau no
te fa'aitira'a, no te fa'ahereherera'a « teie ana'e aita atu ai ».
-
'irava
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
'aihono, e pu'oi o ia i te mau tuha'a 'irava
'aore e ti'ara'a 'aifaito tô râtou i roto i tè 'irava.
Teie honora'a, e fa'a'ite mai ia e'ita te niu 'aihono e ti'a o ia
ana'e i tô na ti'ara'a, e ti'a mai râ no te mea tê ti'a mai ra te hô'ê
'irava tumu no te 'apu mai, no te 'ai mai i teie niu iti, 'oia ho'i te niu
Te honora'a
ma te
'aihono.
II.2.1.
Te
Te 'aihono
mau
e te
hono ê
fa'aô-pinepine-hia mai ia e te
no te toro 'aore ra no te utari.
tuha'a 'irava 'aihono, e
hono ë, e fa'ahiti mai ia i te parau
37
I roto i teie
tuha'a 'irava
'aihono, tê fârereihia nei te mau
huru niu ato'a, te niuha'a, te niu'apu, te niufa'atoro, te niui'oa 'aore
ra
te
1. Tê
mau
niu numera.
fa'aarahia atu nei
'outou
ê
ho'i mai
ua
te
peretiteni.
Te hono
ê, tê pu'oi nei o ia i te tuha'a 'irava 'aihono ua ho'i mai
te peretiteni i te tuha'a-'irava tumu, tê fa'aarahia atu nei.
E piti niuha'a i roto i teie 'irava: tê fa'aarahia atu nei e ua ho'i
mai.
'Outou
2. Ua
e te
peretiteni,
parauhia mai
3. Ua fa'a'ite mai
mâtou
o
Tara
4. Ua fa 'aarahia mai
Nâ te hono ê
ê
ê
no
mâtou
ê
o
nâ tumu ia.
e
'oro'a-papetitora'a
Ra'iatea
aita
e
tô Tapati.
râtou.
pahî
tô teie hepetoma.
'aihono nei i te tuha'a-'irava
piti, aita e pahî tô
hepetoma, i te tuha'a-'irava tumu, ua fa'aarahia mai mâtou.
Hô'ê noa niu i roto i te tuha'a matamua, e niuha'a, ua
fa'aarahia mai; hô'ê tumu, mâtou.
I roto i te tuha'a piti, e piti ia niu: aita, te niu 'aipa, e e pahî, te
niu'apu; tô teie hepetoma, o te tumu ia.
e
teie
5. Ua ani
au
ia Tarn a
6. Ua 'itehia
ê
7. Ua parau
vau
8. Ua 'ite
E
au
ê
ua
ê
o
vai
tera
râtou
'eiâ
ia Vetea
ê
e
i te
piti
tei te fare pauroa
vahine?
pûtê-pûhâ
a
Teiho.
tô Hiriata pere'o'o.
râtou.
piti tuha'a-'irava i roto i teie 'irava hope'a 8: ua 'ite au e tei
te fare pauroa râtou.
Nâ te hono ê e
hono nei i teie nâ tuha'a -'irava.
E tei te fare pauroa
râtou, e 'aihono ia teie tuha'a i te tuha'a
tumu ua 'ite au.
11.2.2.
'aihono
no te
tau
tuha'a-'irava 'aihono e fa'ahiti nei i te parau no te tau,
fa'aôhia mai ia e te hono hou 'aore ra nâ mua a'e.
Te
e
Te
mau
tu'uhia, i te tahi mau taime, te tuha'a-'irava 'aihono ei
'omuara'a i te 'irava tâ'ato'a, 'aore tauira'a no te aura'a.
E
38
E
te
fa'a'ohipahia te hono hou i roto i te mau 'orerora'a faufa'a,
hono nâ mua a'e râ, e fa'a'ohipahia ia i roto i te reo o te mau
mahana ato'a.
Mai te peu
o
te
'omua niuha'a e e
'irava tumu.
I roto i te
e
ê nâ te hono hou
mau
'omua i te tuha'a-'irava 'aihono,
ana'e tê fa'a'ohipahia i roto i te tuha'a-
a
e
tuha'a-'irava 'aihono
e
'omuahia
e te
hono hou,
'ape'e 'oioi mai ia, i te rahira'a o te taime, te tumu i teie hono, e nâ
mûri mai ia te niu
'oe hou
1.Epure
e te toro.
tâtou
a
tâmâ'a ai.
E
piti tuha'a-'irava i roto i teie 'irava: hou tâtou a tâmâ 'a ai e e
pure 'oe.
Nâ te hono hou i 'aihono atu i teie tuha'a piti, hou tâtou
a tâmâ'a ai, i te tuha'a-'irava tumu, e pure 'oe.
E pure, niuha'a, o te niu ia o te tuha'a tumu; 'oe, o te tumu ia.
A tâmâ'a ai, te niu ia o te tuha'a piti, e niuha'a; tâtou, o te
tumu
ia.
Ua 'omua te tumu
( tâtou ) i te niu (a tâmâ'a ai ) i roto i te
tuha'a 'aihono.
2. A fa 'aoti
i tâ 'oe
hou
'ohipa
te mau tamari'i
3. Ehaere
e
'oe
a reva
ai.
hopu i te miti hou
a
ho'i atu ai i te fare.
ho'i atu ai i te fare, e tuha'a-'irava 'aihono teie o tei
'aihono atu i te tuha'a-'irava tumu e haere te mau tamari'i e hopu i
te miti.
Nâ te hono hou e 'aihono i teie nau tuha'a-'irava e piti.
Hou
a
niuha'a i roto i te tuha'a matamua, e haere e e hopu;
hô'ê tumu, te mau tamari'i; hô'ê toro, i te miti.
Hô'ê noa niu i roto i te tuha'a piti, e niuha'a, a ho'i atu ai; hô'ê
â tumu tô teie niu e tô te niu matamua; i te fare, o te toro ia o teie
E piti
tuha'a.
4. Hou
5. Ua
'outou
pu'a
o
a vaere
ai
'oe
e
fârerei
Nâ te hono hou
a reva
E
-
fa'a'oi
Mâmâ itâna'ahu
6. E haere mai
'oe
a
e
mua
i tâ'outou tipi.
hou o ia a haere ai e tâi'a.
ia 'u
hou
'oe
a reva
ai.
'aihono nei i te tuha'a piti o teie 'irava,
hou
fârerei ia 'u.
toru niu i roto i teie 'irava:
ai, i te tuha'a tumu, e haere mai 'oe e
piti tuha'a-'irava e e
te
nâ
tuha'a:
e
haere mai 'oe e fârerei ia 'u e
39
hou 'oe a reva ai.
haere mai 'aihonohia atu
te niu: e
-
e te
niu
e
fârerei,
e a reva
ai, 'aihono atu i nâ niu i mua nei, e nau niuha'a teie, e fa'aôhia mai e
te mau 'omua e e a.
'Oe, te tumu ia o nâ niu matamua e haere mai e e fârerei; o
teie ihoa mono'ioa ato'a te tumu o te niu hope'a a reva ai.
la % o te toro ia o te niu matamua.
Te 'aihono
II.2.3.
No te
mau
no te
hia'aira'a
tuha'a-'irava 'aihono 'aore
ra te mau
niu 'aihono
e
fa'ahiti mai i te parau no te hia'ai, nâ te hono ahiri ('aore ra ahari,
ahani, ahini ) e fa'aô mai, 'aore ra nâ te hono ti'arau mai te peu
('aore ra mai te mea, mai te huru, i te peu, i te mea...).
Teie
mau
tuha'a-'irava 'aihono i 'omuahia
nehenehe ia i te tu'u ei 'omua
te aura'a o teie 'irava.
no te
e te
hono ahiri, e
'irava tâ'ato'a, 'aore e tauira'a no
ê nâ te hono ahiri e 'omua i te tuha'a-'irava
'aihono, o te parau ia o te hia'ai tê roa'a mai, 'oia ho'i te parau no te
hô'ê 'ohipa e hina'arohia tera râ e'ita e tupu, e moemoeâ.
Mai te peu râ nâ te hono mai te peu e 'omua, e tupu ia te
'ohipa mai te peu e horo'ahia mai te rave'a no te ha'amanuiara'a; e
'ohipa ia no 'amuri.
Mai te peu
a)
Te hia'ai (te moemoeâ)
E
fa'aohipahia ia te hono ahiri.
E fa'ahiti mai te hono ahiri i te parau no te
hia'ai, no te hô'ê
'ohipa e moemoeâhia, e'ita e roa'a, e anira'a mâha 'ore teie, 'aore ra
'ohipa hina'aro-'ore-hia i te rave.
E fa'aô mai teie hono i te mau huru niu ato'a: te niuha'a, te
niu'apu, te niui'oa, te niufa'atoro e te niu numera.
E rave rau ta'ira'a o teie hono, tê fa'aro'ohia nei: ahari, ahini,
e
ahani.
la fa'aôhia te tuha'a-'irava 'aihono e teie
niutia'a
e
ana'e tê
hono, o te 'omua-
fa'a'ohipahia i roto i te tuha'a-'irava tumu, tei te
tuha'a 'aihono tei te tau ma'iri ia.
hia'ai teie tuha'a, 'are'a te
l.Ema'urere
au
mai te manu
ahiri
40
e pererau
tô'u.
Nâ te hono ahiri
e
hono i te tuha'a-'irava 'aihono
e
pererau
tô
'u i te tuha'a tumu e ma'urere au mai te manu.
E ma'urere, o te niu ia o te tuha'a tumu, e niuha'a; au, o te
tumu
ia; mai te manu, o te toro ia.
E pererau, e niu'apu teie, o te
2.Evaere
3. E'ita
4. Ahiri
e e
i te fa'a'apu
au
e
vau
E
niu ia o te tuha'a 'aihono; tô 'u, o
ia.
te tumu
e
tâ'irihia
moni
ahiri etipi ta 'u.
ahiri
ta 'u
e
i fa'aro'o
au
ho'o ia
vau
i teparau.
itéra fare.
piti tuha'a tô teie 'irava honohia e te hono ahiri: e moni tâ 'u
ho'o ia
i tera fare.
vau
niu'apu teie, o te niu ia o te tuha'a-'irava 'aihono; tâ
'u, o te tumu ia.
E ho'o ia, o te niu ia o te tuha'a tumu, e niuha'a; vau, o te tumu
ia; i tera fare, o te toro ia.
E moni, e
5.Ehaere
ahiri
au
o
Merehau
6. E ho'o mai
au
ite'ahu
7.Etaparahi
au
ia'oe
ahiri
ahiri
i tae mai.
au
'oe
i ha'amana'o.
i tupararî
itehi'o.
pu'oi nei i nâ tuha'a e piti o teie 'irava: e
taparahi au ia 'oe e ahiri 'oe i tupararî i te hi'o.
E taparahi, o te niu ia o te tuha'a tumu, e niuha'a; au, o te
tumu ia; ia 'oe, o te toro ia.
Iha'amana'o, o te niu ia o te tuha'a 'aihono, e niuha'a ato'a; au,
Nâ te hono ahiri
o te tumu
ia.
8.1pahi iho nei tâua
pohera'a maita'i ia.
mai te peu
'aore
te
i te rima ta'ata,
ahiri ho'i ê
e
'aore ra mai te mea,
Nâ te hono mai te peu e fa'aô mai i te tuha'a-'irava 'aihono
i te niu 'aihono, tei te tau 'amuri ia te tuha'a-'irava tumu,
ra
e
nei ia, tei te taime nei ia.
fa'a'ohipa-noa-hia ia te 'omua e e a, i roto i te tuha'a tumu.
tuha'a 'aihono ra, tei te tau
E
i te parau no te hô'ê 'ohipa
mai te peu ê e rave'a tê vai ra, no te mea tê
E fa'ahiti mai teie hono mai te peu
nehenehe i te tupu
vai ra te hina'aro.
e
e rima atua ra,
Te hina'arora'a, te 'opuara'a, te hia'ai
b)
-
e
41
E monohia teie hono iti
e te
huru, mai te mea, i te mea, i te
aura'a.
1.Ema'urere
mai te
au
tahi atu
hono mai ia: mai te
huru, i te peu, 'aore tauira'a no te
tô'u.
epererau
peu
mau
hono i teie nâ tuha'a-'irava e piti i
i teie 'irava i ni'a nei: e ma'urere au e e pererau tô 'u.
E ma 'urere, e niuha'a, o te niu ia o te tuha'a tumu; au, o te
Nâ te hono mai te peu e
roto
tumu
ia.
niu'apu teie, o te niu ia o te tuha'a 'aihono; tô 'u, o
E pererau, e
ia.
te tumu
E fa'ahiti teie hono i te parau no te
peu e
hô'ê 'ohipa e tupu mai te
horo'ahia te rave'a, 'oia ho'i te pererau.
2. A haere mai
mai te peu
e mea
ia 'oe
mai te peu
3. E tauturu
vau
4. E ho'i
mai te
au
5. E vaere
peu
e'ita
mai te peu
au
'oe
tipi
e
'oe.
itoito
e
e
tô 'u.
taime
fa'aro'o i te parau.
ta 'u.
Mai te peu e tipi ta 'u, e tuha'a-'irava
atu i te tuha'a tumu e vaere au; nâ te hono
nâ tuha'a
e
'aihono teie, e 'aihono
mai te peu e pu'oi i teie
piti.
E vaere, o te
niu teie o te tuha'a tumu, e niuha'a; au, o te tumu
ia.
E
tipi, e niu'apu teie, o te niu ia o te tuha'a 'aihono; ta 'u, o te
tumu ia.
6. Mai te peu
7. E haere
e tae
mai
'oe i te po'ipo'i roa
mai te peu
au
e
haere mai
o
e
haere ia tâua i ni'a i te a'au.
Merehau.
Nâ te hono mai te peu e hono i te tuha'a-'irava e piti nei e
haere mai o Merehau i te tuha'a tumu e haere au.
E haere, e niuha'a teie, o te niu ia o te tuha'a tumu; au, o te
tumu ia.
niuha'a ato'a, o te niu ia o te tuha'a 'aihono; o
te tumu ia.
E haere
Merehau,
o
8.Etaparahi
9. Mai
te
10. E ho'i
peu
au
mai,
o
e
Mâmâ ia'oe
emanianianoa
itô'ufare
mai te peu
'outou
mai te mea
42
e
tupararî
e'ita ia
eta'oto
vau
'oe.
'oe itehi'o.
e parau
fa'ahou.
'oe, e 'aihonohia teie tuha'a-'irava i te tuha'a matamua
i tô 'u fare, e te hono mai te mea.
E ta'oto
e
ho'i
au
E fa'ahiti mai teie tuha'a 'aihono i te parau no te
tupu
o
hô'ê 'ohipa e
mai te peu e horo'ahia te rave'a 'aore ra te tumu.
Eho'i, o te niu ia o te tuha'a tumu; au, o te tumu ia; i tô 'u fare,
ia.
ta'oto, o te niu ia o te tuha'a 'aihono; 'oe, o te tumu ia.
te toro
E
.
E
'ape'e-pinepine-hia te hono mai te peu e te hono ê.
1. Eoti 'oi'oi
te'ohipa
mai te
peu
ê
e
rahi
te rima rave.
pu'oi atu te hono mai te peu ê i te tuha'a-'irava
rahi te rima rave i te tuha'a tumu e oti 'oi'oi te 'ohipa.
E
E oti
te tumu
'oi'oi,
e
niuha'a teie,
o te
'aihono e
niu o te tuha'a tumu; te 'ohipa, o
ia.
E rahi, e
niuha'a ato'a teie,
ia.
o te
niu ia o te tuha'a 'aihono; te
rima rave, o te tumu
2.Etâmâ'a
vau
mai te
mea
etupohe
ê
'oe
i tena 'upa'upa.
piti tuha'a i roto i teie 'irava, ua honohia e te hono mai te
e tâmâ'a vau e e tupohe 'oe i tena 'upa'upa.
E tâmâ'a, o te niu teie o te tuha'a tumu; vau, o te tumu ia.
E tupohe, o te niu ia o te tuha'a 'aihono; 'oe, o te tumu ia; i tena
'upa'upa, o te toro ia.
E
mea
c)
ê:
Te pâpûra'a
hono 'a'unei, e fa'ahiti
mai ia i te parau no te hô'ê 'ohipa e tupu mai te peu e'ita te 'ohipa e
fa'ahitihia ra i roto i te tuha'a tumu e ravehia.
E aputa ato'a mai te parau no te tau.
E monohia teie hono, i te tahi mau taime, i te hono 'a'uanei,
Te
mau
'aore tauira'a
1. A vai iho
tuha'a-'irava
no te
i te tupa
e
'omuahia
e te
aura'a.
i raro
!a'unei
tô 'oe rima
e
hohonihia ai.
'A'unei, e hono teie, tê pu'oi nei o ia i nâ tuha'a e piti o teie
a vai iho i te tupa i raro e 'a'unei tô 'oe rima e hohonihia ai.
E tupu te 'ohipa e fa'ahitihia ra i roto i te tuha'a 'aihono mai te
peu e'ita te 'ohipa i roto i te tuha'a tumu e ha'apa'ohia.
'irava:
43
iho, o te niu ia o te tuha'a tumu, e niuha'a; 'aore e tumu,
e fa'aue teie; i te tupa e i raro, o te toro ia.
Ehohonihia, o te niu ia o te tuha'a 'aihono, e niuha'a ato'a; tô
'oe rima, o te tumu ia.
A vai
2. A 'ohi
i ta 'oe 'ahu
i roto
3. A tomo atu
'a'unei
uahia ai.
e
i te fare
'a'unei
'oe
e
'itehia mai ai.
Te tumu, te fâ e te rave'a.
II.2.4.
rauhono
'omuahia e te fa'atoro no, e fa'ahiti mai ia i te parau no te tumu, no
te fâ 'aore ra no te rave'a.
Te
tuha'a-'irava 'aihono
e
fa'aôhia mai
e te mau
Te tumu e te fâ.
a)
-
mau
te mea
no
fa'a'ohipahia te hono no te mea no te fa'ahiti i
E fa'aô mai teie hono i te mau huru niu ato'a.
E raui'oa teie te mea i 'omuahia e te fa'atoro no.
E
te parau no te
tumu.
1. Tê mutamuta
noa ra
o
ia
no te mea
uariri
o
ia
ia'u.
piti tuha'a i roto i teie 'irava: tê mutamuta noa ra o ia e ua
'u, nâ te hono no te mea i hono i teie nâ tuha'a e piti.
E fa'ahiti mai teie tuha'a 'aihono i te tumu o te 'ohipa matamua
i tupu ai, teie ia i roto i te tuha'a piti.
Tê mutamuta noa ra, e niuha'a teie, o te niu ia o te tuha'a
matamua; o ia, o te tumu ia.
Ua riri, e niuha'a ato'a, o te niu ia o te tuha'a 'aihono; o ia, te
tumu; ia 'u, te toro ia.
E
riri
o
ia ia
2. Ua vare'a
3. Ua riri
te
tamari'i
te'orometua
Nâ te hono
i te ta'oto
iamàtou
no te mea
no te mea
no te mea
i pu'oi i
ua
ha'umani
e mea
roa
ma'ua roa
râtou.
mâtou.
nâ tuha'a e piti o teie 'irava: ua
mâtou.
Ua riri, o te niu ia o te tuha'a tumu, e niuha'a; te 'orometua, te
tumu ia; ia mâtou, te toro.
E mea ma'ua roa, e niu'apu teie, o te niu ia o te tuha'a 'aihono;
mâtou, te tumu ia.
riri te 'orometua ia mâtou e e mea ma'ua roa
44
4. Ua rave
5. Va
i tâ 'u pua'ahorofenua
Teri'i
o
ho'i mai mâtou
mâtou
6. Fa'aea mai nei
7. Ereva
vau
No te
no te mea
i Numea
aita
ua
puai
aita
no te mea
uapêpê
tâ
na.
tâ mâtou mâ'a.
uapau
no te mea
no te mea
te miti.
e'ohipa i'û nei.
tei
'ohipa i 'û nei, e tuha'a-'irava 'aihono teie, o
pu'oihia atu i ni'a i te tuha'a tumu e reva vau i Numea e te hono
no
te mea.
mea
E reva, o te
e
niu ia o te niu tumu; vau, te tumu; i Numea, te
toro.
E
piti niu i roto i te tuha'a 'aihono: aita, e niu 'aipa, e e 'ohipa, e
niu'apu; 'aore e tumu; i 'û nei, o te toro ia.
8. Ua ta'oto
-
no
no te mea
o na
reira,
te
no
e reva
'a'ahiata
râtou
ananahi.
reira, no te aha
E fa'ahiti mai teie mau hono i te parau no te tumu
ato'a e no te
fâ.
E 'omua te tumu i te niu i roto i te tuha'a 'aihono.
1. Ua
pêpê
tâ
na
pua'ahorofenua
no
reira
o
ia i rave ai i tâ 'u.
reira, e hono teie, nâ na e pu'oi nei i nâ tuha'a e piti o teie
pêpê tâ na pua'ahorofenua e no reira o ia i rave ai i tâ 'u.
E fa'ahiti mai teie hono i te parau no te tumu i tupu ai te piti o
No
'irava:
ua
'ohipa.
Ua pêpê, o te niu teie o te tuha'a tumu, e niuha'a; tâ na
pua'ahorofenua, te tumu ia.
I rave ai, o te niu ia o te tuha'a 'aihono, e niuha'a ato'a; o ia, te
tumu ia; i tâ 'u, te toro.
I roto i te tuha'a 'aihono, e 'omua te tumu o ia i te niu i rave
te
ai.
2. E
'ohipa
3. Ua fiu
roa
4. A parau
E
maoro
tâ 'u no te reira
mai
vau
ia
no te
e'ita vau
na
no te
aha
'oe
reira
e
fa'aea mai.
vau
i horo ai.
i maoro ai.
piti tuha'a i roto i teie 'irava iti: a parau mai e no te aha 'oe i
ai.
45
Ua honohia teie nâ tuha'a
hono
e te
no te
aha,
e
fa'ahiti mai
o
ia i te parau no te tumu.
A parau mai, o te niu
I maoro
ai,
teie o te tuha'a matamua.
'aihono atu o ia i te tuha'a tumu, e niuha'a teie;
e
'oe, te tumu ia.
5. Ua hina'aro
b)
i te 'ite
vau
no te
aha
'oe
i
rave
ai
itânaputa.
Te rave'a
Nâ te hono 'aua'a
fa'ahiti mai i te parau no te rave'a.
E 'omua teie hono i te 'irava, te toe'a o te 'irava ra e 'aihono
mai ia.
E mono-ato'a-hia
e
o
ia, i te tahi
mau
taime, i te hono 'aua'e,
'aore e tauira'a no te aura'a.
1. 'Aua'e
o
i haere mai
Mâmâ
i nâ ai
o
'Aiû.
'Aua 'e, e
hono teie, nâ na e pu'oi nei i nâ tuha'a e
'irava: 'aua'e o Mâmâ i haere mai e i nâ ai o 'Aiû.
E fa'ahiti mai teie 'irava i 'omuahia
e
piti o teie
teie hono i te parau no te
rave'a.
I haere
mai, o te niu ia o te tuha'a matamua; o Mâmâ, te tumu
ia.
I nâ ai, te niu
o te
tuha'a piti; o 'Aiû, te tumu.
i haumârû mai ai
2. 'Aua'e
i uahia
3. Aua'a
teie ta'ata
4. Aua'e
e
E
ia
i tae mai
tâ'u
moni
fenua.
te
i matara mai ai
i roa'a mai ai
te môrî
te
'opani.
pere'o'o.
piti tuha'a i roto i teie 'irava: 'aua'e e moni tâ 'u e i roa'a
pere'o'o.
mai ai te môrî
Nâ te hono 'aua'e
E moni, e
e
hono i teie nâ tuha'a-'irava.
niu'apu teie, o te niu ia o te tuha'a matamua; tâ 'u, o
te tumu ia.
Iroa'a mai ai, o te
môrî
niu ia o teie tuha'a hope'a, e niuha'a teie; te
pere'o'o, te tumu.
5. 'Aua'a
ua reva
6. 'Aua'a
o te tavana
o
Timi
i haere mai ai
i oti ai
o
Hina.
teparau-fa'aau.
pu'oi te hono 'aua'a i nâ tuha'a e piti o te 'irava nei: 'aua'a o
parau-fa 'aau.
O te tavana, o te niu ia o te tuha'a matamua, e niui'oa teie;
E
te tavana e i oti ai te
'aore
e tumu.
I oti
ai,
o te
Te fe'a'ara'a, te uiuira'a, te pâpû-'ore-ra'a
II.2.5.
Nâ te hono
no te
niu ia o te tuha'a piti; te parau-fa'aau, te tumu ia.
peneia'e e fa'ahiti mai i te parau no te fe'a'ara'a,
uiuira'a.
E
-
-
rahi te ti'ara'a
mea
e
ta'o ui teie
e
ti'a ato'a
o
hono ato'a, 'oia
tuha'a-'irava.
2. A haere
E
teie hono:
(e hi'o i te tuha'a ta'o),
ia i te ti'ara'a o te hô'ê niu,
e
-
o
peneia 'e
e
ho'i
e
fârerei
pu'oi o ia e piti ('aore ra hau atu)
'oe ia na i tai.
piti tuha'a i roto i teie 'irava: a haere e e fârerei 'oe ia na i
tai.
peneia'e i pu'oi i teie nâ tuha'a e piti, e fa'ahiti mai
te parau no te uiuira'a.
A haere, o te niu teie o te tuha'a tumu; 'aore e tumu, e fa'aue
Nâ te hono
ia i
teie.
fârerei, o te niu teie o te 'irava 'aihono; 'oe, o te tumu ia;
i tai, o nâ toro ia.
E
na
e
3. E haere
peneia 'e e ti 'i mai râtou ia 'oe.
i te fare
2. A fa 'aea mai
peneia 'e
au
tei te fare râtou.
Nâ te hono
e
haere
e
au
ia
peneia'e e pu'oi
tei te fare râtou.
i teie nâ tuha'a e piti o teie 'irava:
E haere, o te niu ia o te tuha'a tumu; au, te tumu.
Tei te fare, te niu ia o te tuha'a 'aihono, e niui'oa;
râtou, o te
tumu ia.
4. A haere atu
II.2.6.
a)
e
Te
aroha
peneia 'e
o te tamuta
'âpî tera.
pato'ira'a
Te pato'ira'a 'eta'eta
pato'ira'a e
pato'ira'a 'eta'eta ihoa ra, e'ita e tu'u haere noa noa atu te fifi e
Nâ te hono noa atu e fa'ahiti mai i te parau no te
no te
fa'aruruhia.
47
-
atu
noa
E
piti ti'ara'a tô teie rauta'o:
e
-
hono, 'oia ho'i e pu'oi o ia e piti tuha'a 'aore ra e hau atu
tuha'a 'irava,
e
-
ha'apori ato'a o ia, (e hi'o i te tuha'a ta'o).
mâtou
1. Ua ho'i'oi'oi mai
aita
noa atu
te
'ohipa i oti.
piti tuha'a i roto i teie 'irava: ua ho'i 'oi'oi mai mâtou e aita
'ohipa i oti, nâ te hono noa atu ia i hono i teie nâ tuha'a.
E fa'ahiti mai teie hono i te parau no te pato'ira'a, no te
E
te
fa'arurura'a.
Ua ho'i 'oi'oi mai, o te
niu ia o te tuha'a tumu, e niuha'a teie;
mâtou, o te tumu ia.
E piti niu i roto i te tuha'a 'aihono: aita, e
niuha'a; te 'ohipa, o te tumu ia o teie tuha'a.
2. Eho'o mai
3. A tuô atu
au
i tera fare
noa atu
4. E fa'ari'i ihoa
no
noa atu
moni rahi.
Tahiti râtou.
ia na
vau
e
niu 'aipa, e i oti, e
eta'ata'ino.
noa atu
Noa atu, e hono teie, nâ na e
'irava: e fa'ari'i ihoa vau ia na e e
pu'oi nei i nâ tuha'a e piti o teie
ta'ata 'ino.
E fa'ari'i ihoa, e niuha'a teie, o te niu ia o te niu tumu; vau, te
tumu ia; ia na, o te toro teie o te niu tumu, o te tumu ato'a râ o te
niu
o te
tuha'a 'aihono.
E ta'ata
5. Noa atu
'ino, o te niu ia o teie tuha'a 'aihono, e
emuto'i farani
6. Ua haere
mâtou
7. Ereva ihoa
e
râtou
o na
tâi'a
a
inapô
noa atu
ua
niu'apu.
tuô atu pa 'i.
noa atu
ra
ua tae
fa'aarahia mai
e
mai te'orometua.
mata'i puai
tô araua'e.
tuha'a piti o teie 'irava,
fa'aarahia mai e mata'i puai tô araua'e, i te tuha'a tumu, e reva
Nâ te hono noa atu e 'aihono atu i te
ua
ihoa râtou.
E reva ihoa, o te
niu teie o te tuha'a tumu; râtou, te tumu.
E piti niu i roto i teie tuha'a 'aihono: ua fa'aarahia mai, e
niuha'a, e e mata'i puai, e niu'apu teie o tei 'aihono atu i te niu ua
fa'aarahia mai; tô araua'e, o te tumu ia o teie niu hope'a.
8. E'ita ihoa
vau
e
ti'aturi
noa atu
(ê)
48
e parau mau.
te 'oi'oi
Q. Noa atu
ia Mâmâ
10. A fa'aara mai
ta'ata tauturu
o te mau
noa atu
ua
uaparemoia
vare'a
o
o
Tere.
ia i te ta'oto.
E 'aihono atu te hono noa atu i te tuha'a
piti o teie 'irava, ua
ia i te ta'oto, i te tuha'a tumu, a fa'aara mai ia Mâmâ.
A fa'aara mai, o te niu ia o te tuha'a matamua; 'aore e tumu, e
fa'aue; ia Mâmâ, o te toro ia.
Ua vare'a, o te niu ia o te tuha'a piti, 'oia ho'i te tuha'a 'aihono;
o ia, o te tumu ia; i te ta'oto, te toro.
vare'a
o
atu
noa
-
â, noa atu ho'i, noa atu râ
E fa'ahiti
noa
â teie
mau
hono i te parau no te
pato'ira'a, no te
fa'arurura'a.
1.E'afa'i atu
E
vau
itemâ'a
noa atu
â
emà'a
tâ'outou.
pu'oi te hono noa atu â i nâ tuha'a-'irava e piti nei: e
'afa'i
mâ'a e e mâ'a tâ 'outou.
E 'afa'i atu, o te niu ia o te tuha'a tumu; vau, o te tumu ia; i te
mâ'a, o te toro ia.
Emâ'a, o te niu ia o te tuha'a 'aihono, e niu'apu; tâ 'outou, te
atu vau i te
tumu
ia.
2. Noa atu râ
3. E parau
e
ihoa
'ûri
vau
tô 'ô
e
haere ihoa
noa atu
â
e
vau.
riri mai
te peretiteni.
b)
Te fa'ataimera'a, te tâpûra'a
no te
'are'a, 'are'a râ, 'are'a ho'i, e fa'ahiti mai i te parau
fa'ataimera'a, no te pato'i-ri'i-ra'a, no te tâpûra'a i te 'ohipa e
Nâ te hono
tupu ra.
E
'ape'e 'oi'oi noa te tumu i te hono 'are'a, 'are'a te
toro e nâ
'ohipa matamua, te piti râ, e tâpû ia i te terera'a o
'ohipa matamua, e piti atu ra ia 'ohipa e tupu ra i te hô'ê â
Tê tere
teie
niu e te
mûri mai ia i te tumu.
ra te
taime.
-
1.
'are'a
Têparaparau noa ra mâtou
'are'a
49
te niuniu
tê ta'i noa ra ia.
Nâ te hono 'are'a
hono i teie nâ tuha'a
piti o teie 'irava: tê
paraparau noa ra mâtou e 'are'a te niuniu tê ta'i noa ra ia.
Tê paraparau noa ra, o te niu ia o te tuha'a matamua; mâtou,
e
e
te tumu.
Tê ta 'i
noa ra
ia,
niu ia o te tuha'a 'aihono; te niuniu, o te
o te
ia.
tumu
E
piti 'ohipa
2. Ua reva
te
pahi
e tupu ra
'are 'a
3. Ua vare'a o Heimana
o
Tama
i te ta'oto
'are'a
4. O Temari'i tei reva
i te hô'ê â taime.
o
ua
fa 'aea mai ia.
'are'a
o
Tau
tê paraparau noa ra â ia.
Tapu tei fa'aea mai.
'are'a râ
-
fa'ahiti ato'a mai teie hono 'are'a râ i te
parau no te pato'ira'a, no te tâpûra'a i te hô'ê 'ohipa.
Mai te hono 'are'a, e
1. Tê himene noa ra
E
o
'are'a râ
Vahine
o
Tamara
tê ta'oto
noa ra
ia.
piti tuha'a i roto i teie 'irava: tê himene noa ra o Vahine e
'are'a râ o Tamara tê ta'oto noa ra ia.
Tê himene noa ra, o te niu ia o te
tuha'a tumu; o Vahine, te
tumu.
Tê ta'oto
noa ra
ia, o te niu ia o te tuha'a 'aihono; o Tama, te
tumu.
E
piti 'ohipa ta'a'ê maita'i teie: o te piti râ tei haere mai e tâpû
i te terera'a o te
2. Ua
reva
'ohipa matamua.
te mau
3. E fa'aterehau nui
manihini
o
'are'a râ
Tinorua
te mau
'are'a râ
o
tê ha'uti noa ra ia.
tamari'i
Taneri'i
e
pâpa'i-parau noa ia.
hono teie e pu'oi nei i te tuha'a 'aihono o Taneri'i e
pâpa'i-parau noa ia, i te tuha'a tumu e fa'aterehau nui o Tinorua.
E fa'aterehau nui, e niu'apu teie, o te niu ia o te tuha'a tumu; o
Tinorua, o te tumu ia.
E pâpa'i-parau noa ia, o te niu ia o te tuha'a 'aihono, e niu'apu
ato'a; o Taneri'i, te tumu.
'Are'a
c)
râ,
e
Te târanira'a, te fa'aitira'a, te hurira'a
('aore ra no fea râ ) e fa'ahiti mai i te
parau no te târanira'a, no te fa'aitira'a, no te hurira'a, e pato'ira'a
Nâ te hono no fea ho'i
ato'a teie.
50
1. Mana'o atu ra vau
êuareva
o na no
fea ho'i
era atu
e
parahi noa mai ra.
piti tuha'a i roto i teie 'irava: mana'o atu ra vau ê ua reva o
na e era atu e parahi noa mai ra;
Nâ te hono no fea ho'i i hono i teie nâ tuha'a e piti.
I roto i te tuha'a tumu, e piti ia tuha'a-'irava ato'a: mana'o atu
ra vau, o tei 'aihonohia atu e te tuha'a ê ua reva o na, nâ te hono é
ia i hono atu. E piti niu, mana'o atu ra e ua reva; e piti tumu, vau e
o na, i roto i teie tuha'a matamua.
E piti ato'a niu i roto i te tuha'a-'irava 'aihono: era atu, niu
tohu, e e parahi noa mai ra; 'aore e tumu.
E
êe'ûrîihoa
2. Ua ti'aturi
au
3. Ua mana'o
vau
4. Ua ti'aturi
au
vahine
ê
ê
ua reva
o te
tera
o
Tama
no
fea ho'i
no
vahine 'api a Timi
e
pua'a.
fea ho'i
tera
eie
no
i te fare nei.
fea ho'i o ta na iho
fa'aipoipo.
ê
5. Ua mana'o o Hana
o
Teri'i
tera
no
fea râ
oTihoti.
râ, e hono teie e hono nei i te tuha'a-'irava 'aihono no
fea râ o Tihoti, i te tuha'a tumu, ua mana'o o Hana ê o Teri'i tera.
Te hono ê, tê hono nei ia i nâ tuha'a e piti, ua mana'o o Hana e
o Teri'i tera, i roto i te tuha'a tumu o teie 'irava.
E piti niu i roto i te tuha'a matamua: ua mana'o, niuha'a, e o
Teri'i, niui'oa; nâ tumu, o Hana e tera.
Hô'ê noa niu i roto i teie tuha'a hope'a, o te niui'oa o Tihoti,
No fea
'aore
e tumu
tô teie tuha'a.
6. Mana'ohia atu nei
himene
d)
no
noa
mai
ê
i ni'a
ua
vare'a
râtou
i te ta'oto
no
fea ho'i era e
i te patu.
Te pato'ira'a e te
fa'ahereherera'a
Nâ teie hono maoti e fa'ahiti mai i .te parau no te pato'ira'a e
te fa'ahereherera'a.
E mono-ato'a-hia teie hono i te ta'o maori, maoti râ 'aore ra
maori
râ, 'aore tauira'a no te aura'a.
1. E piti
maoti
ta 'u pu'e to'a
e
fa'aora i te tini o te Hiva ra.
piti niu i roto i teie 'irava: e piti, niu numera, e e fa'aora, e
niuha'a, 'aihono atu i te niu numera.
Tâ 'u pu'e to'a, o te tumu ia o te niu tumu; i te tini o te Hiva ra,
o te toro ia o te niu piti e fa'aora.
E
51
E
ha'apori atu te hono maoti i te niu tamu e piti; e fa'ahitihia
fa'ahereherera'a.
mai ia te parau no te
2. Ua haere mai
Tama
o
maoti
o
tâ 'u 'opanira 'a.
i horo'ahia atu
3. Hô'ê noa ra mea
4. Hô'ê noa rave'a
e ora
ai
na
maoti râ
o te
haerera'a ia
nâ
maori râ
o te
moni 'ava'e ia.
i te fare-ma'i.
Nâ te hono maori râ e hono atu i te tuha'a 'aihono o teie
tuha'a tumu, hô'ê noa
'irava, o te haerera'a ia i te fare-ma'i, i te
rave'a e ora ai.
piti niu i roto i te tuha'a tumu: hô'ê noa rave'a, niu numera,
e te niuha'a e ora ai; 'aore e tumu.
O te haerera'a, o te niu ia o te tuha'a piti, e niui'oa; 'aore e
tumu; hô'ê toro, i te fare-ma 'i.
E
'aihonohia atu
Te heura'a
II.2.7.
Nâ te hono 'aua'a 'aore ra inaha e fa'ahiti mai i te parau no te
tatarara'a,
heura'a.
no te
Nâ teie hono
'aore
ra no te
1. E haere
E
au
e
aha tera 'ohipa i tupu ai
'ohipa i 'ore ai i tupu.
fa'a'ite mai ê
aha tera
e tera
uataemai
ina 'a
no te
te 'orometua.
piti tuha'a i roto i teie 'irava: e haere au e ua tae mai te
'orometua.
Nâ te hono 'aua'a e hono i teie nâ tuha'a e
piti.
niu ia o te tuha'a tumu; au, te tumu.
Ua tae mai, o te niu ia o te tuha'a 'aihono; te 'orometua, te
E haere, o te
tumu.
2. Ua mâmû
râtou
3. Tê himene
noa ra
4. Ua ho'i mai
o
inaha
o
ia
i te ta'oto.
uavare'a
ina 'a
Teri'imana
aita
ina 'a
o
o
ia
Tama
i parauhia
te mono
e
fa'aea.
i teie nei.
tuha'a piti, o Tama te mono
i teie nei, o teie 'irava i te tuha'a matamua, ua ho'i mai o Teri'imana.
Tê heheu ato'a mai ra teie hono iti i te tumu i ravehia ai te piti o te
Nâ te hono ina'a e 'aihono atu i te
'ohipa.
Ua ho'i mai,
niuha'a,
o te
niu ia o te tuha'a tumu; o Teri'imana,
te tumu.
52
Tama, niui'oa, o te niu ia o te tuha'a 'aihono; te mono, te
tumu; i teie nei, te toro.
O
5. Nâ Heitarauri
e
fa 'atere
i teie nei
ina 'a
e
tamaiti iho
o
ia
nâ te
peretiteni.
Nâ te hono ina'a
'aihono atu i te tuha'a piti o teie 'irava, e
e
tamaiti iho o ia nâ te peretiteni, i te tuha'a matamua,
nâ Heitarauri e
fa'atere i teie nei.
piti niu i roto i te tuha'a tumu: e fa'atere, niuha'a, e 'aihono
ia i te niufa'atoro nâ Heitarauri; 'aore e tumu; i teie nei, o te toro
E
atu
ia.
E tamaiti
iho, o te niu teie
nâ te peretiteni, te toro.
tumu;
tuha'a 'aihono, e niu'apu; o ia, te
TAPIRI-NOA-RA'A
TE
II.3.
o te
tapiri-noa-hia, e mau 'irava tumu ia, tera
tei tu'u-noa-hia i piha'i iho i te tahi e i te tahi i roto i te hô'ê
'irava. 'Aore hô'ê a'e ta'o hono no teie pu'oira'a.
Te
râ
mau
tuha'a-'irava
o
E
mau
ti'ara'a
rau
tô teie
mau
niu tapiri-noa-hia:
tuha'a-'irava e pu'oihia e te mau hono-pu'oi;
hô'ê â ia ti'ara'a tô te mau niu tapiri-noa-hia,
te ti'ara'a o te mau niu 'aihono, 'oia ho'i e fa'aôhia mai e te
-
te ti'ara'a o te
-
mau
hono-'aihono; e'ere ia hô'ê â ti'ara'a tô te mau niu tapiri-noa-
hia.
te 'im.
1. Ua 'âoa
ua
niao
te
mîmî.
ua totara
te moa.
teie 'irava: ua 'âoa te 'ûrî, ua niao te
E toru tuha'a 'irava i roto i
mîmî, ua totara te moa.
tuha'a'irava pu'oi-noa-hia ma te tapiri noa, e fa'aô-ato'a-hia mai te parau
no te fa'atomara'a no te fa'atuha'a maita'i i teie mau tuha'a-'irava.
'Aore
e
hono
no te
hono i teie mau tuha'a-'irava, e mau
Hô'ê â ti'ara'a tô teie mau tuha'a-'irava.
"Hô'ê niu i te tuha'a hô'ê: ua 'âoa, ua niao, ua totara, e
tumu: te
'ûrî, te mîmî, te môa.
2. A fa 'aea
noa.
3. A
parahi
noa
e mea
topa 'ore.
i 'ô na.
e mea tano
'ore i te dôdô.
53
hô'ê
4.17a ti'a
5. IJa
o
Tama.
'amuhia
i tâ na pu té.
ua rave
ua
haere i uta.
nâ te mîmî.
te i'a.
piti tuha'a-'irava i roto i teie 'irava: ua 'amuhia te i'a e nâ te
mîmî; 'aore e hono no te pu'oi, e mea tapiri-noa-hia teie nâ tuha'a.
E
ihea 'oe i te mo'era'a?
6.1 anihia mai.
7. A parau
nâ hea 'oe i te ho'i.
mai,
piti tuha'a-'irava i roto i teie 'irava: a parau mai e nâ hea 'oe
te ho'i; e mea tapiri-noa-hia, 'aore e hono no te pu'oi.
E
i
8. A fa'a'ite mai,
II.3.1.
a
hea 'oe
ho'i mai ai?
e
Te parau no te
pu'oira'a noa
Te 'amuira'a
a)
E nehenehe i te tu'u mai i te hono e no te
pu'oi i teie mau
tuha'a-'irava.
1. E 'ûrî.
e
mîmî.
e pua
tô uta.
'a.
'ûrî, e mîmî, e pua'a;
pu'oi nei i teie mau tuha'a, tera râ e nehenehe i te
E toru tuha'a-'irava i roto i teie 'irava: e
'aore
e
hono
e
tu'u atu i te hono e.
oti te 'ohipa.
2. Ua
pô.
3. Tê
'anapa ra te uira.
E
'aore
e
ua
tê haruru ra te natiri.
piti tuha'a 'irava: tê 'anapa ra te uira, te haruru ra te patxri;
hono no te pu'oi i teie nâ tuha'a.
E nehenehe râ i te tu'u atu i te
4. Tê
ua
tê mahanahia ra ia
nei i 'û nei.
5. O Tama
6. E ufi taré
te
matahiano.
teie.
e
o
Teri'ihira
ufi ho'o
7. No 'u te 'ahu 'ute'ute.
no
hono
e.
i Tuamotu ma.
te teina.
tera.
'oe te 'ahu re'are'a.
54
E
no
piti tuha'a i roto i te 'irava
'oe te 'ahu re'are'a.
'Aore
hono
hope'a nei:
no
'u te 'ahu 'ute'ute e
hono i teie nâ tuha'a iti, e
nehenehe i te
i te hono e no te pu'oi, o te fa'atomara'a noa tei fa'a'ohipahia i
'ûnei.
Hô'ê niu e hô'ê tumu i te tuha'a hô'ê: no 'u e no 'oe,
e
no te
rave
niufa'atoro,
o
nâ niu ia; te 'ahu 'ute'ute
e te
'ahu re'are'a, o nâ tumu
ia.
Te fe'a'ara'a, te uiuira'a, te ma'itira'a
b)
E nehenehe i te
/. E ta 'ata.
2. Ua 'afâ
'animara
e
noa.
3. E 'orometua
fa'a'ohipa i te hono 'aore ra, aita ra.
tera?
pararî te mereti?
ua
ha'api'i-reo-marite.
e
'orometua fa'a'eta'eta-uaua?
piti tuha'a-'irava i roto i teie mau 'irava, e mea tâpiri-noahia, tera râ e nehenehe i te hono i te hono 'aore ra, aita ra.
E
Te pato'ira'a, te fa'ataimera'a
c)
E nehenehe ia i te rave i te hono
râ, e'ita râ, aita râ, e'ere râ,
eiaha râ.
1. E
2. Tei
mua te
'oe tê fa 'aea
o
rêva vau.
vahu.
tei mûri te 'ori.
pahu e tei mûri te 'ori, e nau tuha'a-'irava
noa-hia teie, 'aore e hono no te pu'oi.
Hô'ê niu e hô'ê tumu i te tuha'a tâta'i tahi.
Tei
mua te
Tei mua,
tapiri-
niui'oa, o te niu ia o te tuha'a matamua; te pahu, o te
tumu ia.
Tei
mûri, niu'ioa ato'a, o te niu ia o te tuha'a piti; te 'ori, te
tumu.
ha'apori
piti: tei mua te pahu, tei mûri râ te 'ori.
E nehenehe i te hono i teie nâ tuha'a i te hono
mai ia te hono râ i te tuha'a
2. No
mua
'oe.
nâ mûri i te parau.
4. Ua fa'a'ino mai
o
Teri'i ia 'u.
o vau
tô
55
na
hoa.
râ,
e
E
piti tuha'a-'irava i roto i teie 'irava 4:
ua
fa'a'ino mai
o
Teri'i
ia 'u e o van tô na hoa.
'Aore e hono no te
pu'oi i teie nâ tuha'a, o te fa'atomara'a noa
tei fa'a'ohipahia, tera râ e nehenehe i te hono i teie nâ tuha'a i te
hono râ.
Ua fa'a'ino mai,
niuha'a, o te niu ia o te tuha'a matamua; o
Teri'i, te tumu; ia 'u, te toro.
0 vau, niui'oa, o te niu ia o te tuha'a piti; tô na hoa, te tumu.
ihoa mâtou.
5. Te mata ï à te mata 'i.
e reva
6. Te tama 'i â te tama 'i.
e'ita ihoa
7. A rave i ta 'oe
'ohipa.
8. E
manihini.
reva te mau
eiaha
e
e
o
ia
e
fa'aro'o.
haere mai
e
hi'o ia 'u.
fa 'aea tatou.
E
piti tuha'a: e reva te mau manihini e e fa'aea tatou, ua
tapiri-noa-hia, o te fa'atomara'a tei fa'a'ohipahia.
E nehenehe râ i te pu'oi i te hono râ.
E reva, o te niu ia o te tuha'a matamua; te mau manihini, te
tumu.
Efa'aea, te niu
9. A
rave
E
i te
pûtê-vi,
tuha'a piti; tâtou, te tumu.
o te
e
vai iho
i te tari-mai1a.
piti tuha'a 'irava i tapiri-noa-hia, 'aore e hono, tera râ e
nehenehe i te tu'u i te hono eiaha râ.
A rave, o te
tuha'a piti.
'Aore
1 te
e tumu
pûtê-vî
II.3.2.
a)
niu ia o te tuha'a matamua; e vai iho, te niu ia o te
tô teie
e
nau
niu.
i te tari-mai'a, o nâ toro ia.
Te parau no te
'aihonora'a
Te ti'ara'a o te mau tuha'a-'irava toro
Teie
mau
tuha'a-'irava,
1. Tê fa'a'ite atu nei
E
au
ia 'outou.
e
nehenehe ia i te pu'oihia i te hono ê.
ua
ho'i mai te taote.
piti tuha'a-'irava tapiri-noa-hia i roto i teie 'irava: té fa'a'ite
ho'i mai te taote.
hono i teie nâ tuha'a, tera râ e
atu nei au ia 'outou e ua
'Aore
e
hono
no te
te rave i te hono ê no te
nehenehe i
pu'oi i teie nâ tuha'a.
niu ia o te tuha'a matamua; au, te tumu;
Tê fa'a'ite atu nei, o te
ia 'outou, te toro.
56
Ua ho'i mai, te niu o te tuha'a
2. Ua 'ite au.
e ma
3. IJa 'ite au.
no
E
'i tô
piti; te taote, te tumu.
na.
Tahiti tera
mau
ta'ata.
piti tuha'a i roto i teie 'irava:
ua
'ite
au e no
Tahiti tera
mau
ta'ata.
te rave
hono
hono i teie nâ tuha'a, tera râ e nehenehe i
i te hono ê: Ua 'ite au ê no Tahiti tera mau ta'ata.
'Aore
e
no
te
Ua 'ite,
No
niuha'a, o te niu ia o te tuha'a matamua; au, te tumu.
Tahiti, niufa'atoro, o te niu ia o teie tuha'a piti; tera mau
ta'ata, te tumu.
4. Ua
b)
mana
'o
vau.
ua tae atu
râtou.
Te parau no te tau
1.Maoroa'e te mahana i te hitira'a.
E
era o
Mâmâ
e
mo'e atu
ra.
piti tuha'a-'irava i roto i teie 'irava iti: maoro a'e te mahana i
te hitira 'a e era o Mâmâ e mo 'e atu ra.
'Aore
e
hono
no te
pu'oi i teie nâ tuha'a e piti.
a'e, niuha'a, o te niu ia o te tuha'a matamua; te mahana,
te tumu; i te hitira'a, te toro.
E piti niu i roto i te tuha'a piti: era, niu tohu, e e mo'e atu ra,
niuha'a; o Mâmâ, te tumu.
Maoro
2. Reva atu râtou.
tae mai nei
3.
haruru te oatiri.
'Anapa te uira.
o
Teri'i.
E
piti ato'a tuha'a-'irava i 'ô nei: 'anapa te uira e haruru te
patiri, 'aore e hono no te hono i teie nâ tuha'a e piti.
'Anapa, te niu o te tuha'a matamua; te uira, te tumu.
Haruru, te niu o te tuha'a piti; te patiri, te tumu.
E fa'ahiti mai ia teie nâ tuha'a i te parau no te tau: hô'ê â
taime.
c)
Te parau no te hia'ai, te hina'aro, te 'opuara'a
1)
Te parau no te hia'ai, te moemoeâ
E fa'ahitihia mai ia teie parau,
a'e 'aore ra e te ha'apori noa atu.
51
i te tahi mau taime, e te 'avei'a
a'e
-
(ha'apori)
E fa'ahiti mai te
i te parau no
?.
tuha'a-'irava
ha'aporihia
te hina'aro, te hia'ai: mai te peu ê.
Epererau a'e tô'u,
mau
erereia
e
e te
'avei'a a'e
vau.
E
rere
piti tuha'a-'irava i roto i teie 'irava: e pererau a'e tô 'u e e
ia vau; e mea tapiri-noa-hia teie nâ tuha'a iti.
Ua ha'apori te 'avei'a a'e i te tuha'a matamua, roa'a mai nei te
parau no te hia'ai, no te hina'aro: mai te peu ê.
E pererau a'e, niu'apu, o te niu ia o te tuha'a matamua; tô 'u, te
tumu.
E rere
2. O
vau
3. A
ua
-
aje tera,
a2e
e
a roa
o te
niu ia
pahono ihoa
o te
tuha'a piti; vau, te tumu.
vau.
'a mai ta tatou pape.
(ha'apori)
atu
noa
ia, niuha'a,
E ti'a mai teie rauta'o iti i te ti'ara'a
no te
ha'apori, e'ere atu o
ia i te hô'ê hono.
E fa'ahiti ato'a mai teie
rauta'o i te parau no te
1. A taime
E
noa atu
tô 'oe,
mau
tuha'a-'irava i
ha'aporihia
e
teie
hia'ai: mai te peu ê.
a tauturu
mai.
piti tuha'a i roto i teie 'irava: a taime noa atu tô 'oe e a
tauturu mai.
'Aore
e
hono
e
pu'oi nei, tera râ ua ha'apori te rauta'o noa atu
'irava, roa'a mai nei te parau no te hia'ai,
i te niu matamua o teie
mai te peu ê.
A taime
atu, o te niu ia o te tuha'a matamua; tô 'oe, te
noa
tumu.
A tauturu
2. No Tahiti
3. 'Ore
mai, o te niu ia o te tuha'a piti.
noa atu o
noa atu o
ia
e
na,
a
haere mai,
4. Tama'i-noa-hia atu vau,
5. A taui
E
noa atu
tuô atu
tô 'oe
mana
e
e rave tatou
e'itaihoa
'o,
haere mai.
a
vau e
i tatou 'ohipa.
'otohe.
faa 'ite mai.
piti tuha'a i roto i teie 'irava: a taui noa atu tô 'oe mana'o e a
fa'a'ite mai.
E
ha'apori atu te rauta'o noa atu i te niu o te tuha'a matamua,
hia'ai: mai te peu ê.
roa'a mai nei te parau no te
58
A taui
o te niu ia o te tuha'a matamua; tô 'oe mana'o,
ia.
A fa'a'ite mai, o te niu ia o te tuha'a piti.
noa a tu,
te tumu
6. A mono-noa-hia atu 'oe,
E fa'ahiti
2)
e reva
â te
noa
ia tatou.
tuha'a-'irava i te parau no te
mau
hia'ai.
-
noa
a'e
1. A ma'a moni iti
noa a
'e ta
'u,
2. A taime-noa-hia a'e tô 'u,
e
ho'o mai ia
pêni ia
e
vau
vau
i tera fare.
i te fare.
E
piti tuha'a-'irava i tapiri-noa-hia i roto i teie 'irava iti: a
e pêni ia vau i te fare.
E haere mai te rauta'o noa a'e e ha'apori i te niu o te tuha'a
matamua, roa'a mai nei te parau no te hia'ai: mai te peu ê.
A taime-noa-hia a'e, o te niu ia o te tuha'a matamua; tô 'u, te
taime-noa-hia a'e tô 'u
tumu.
E pêni
ia, o te niu
o te
tuha'a piti; vau, te tumu; i te fare, te
toro.
3)
E ô mai te parau « tei te huru (ia)
»
i roto i te
hia'aira'a, i te 'opuara'a
1. Tei tô 'oe itoitora'a.
2. Tei te mahana.
E
e
e
haere
au.
haere ia mâtou i ni'a i te a'au.
piti tuha'a-'irava i tapiri-noa-hia: tei te mahana
e e
haere ia
mâtou i ni'a i te a'au.
Tei te
mahana, niui'oa,
o te
niu
o te
tuha'a matamua; 'aore
e
tumu tô teie tuha'a.
E haere
ni'a i te
o te
niu ia
o te
tuha'a piti; mâtou, te tumu; i
a'au, te toro.
3. Tei te poro 'i a
d)
ia, niuha'a,
Mâmâ.
e tae
ia mâtou.
Te parau no te tumu, no te fâ e te rave'a
E nehenehe i te honohia teie
mea, no
mau
reira, no te reira e tê vai atu
59
tuha'a-'irava i te hono
ra....
no te
1. Aita vau i
E
hopu i te
pape,
to'eto'e.
ua
piti tuha'a-'irava i tapiri-noa-hia teie: aita
E
piti niu i roto i te tuha'a matamua: aita,
niuha'a; vau, te tumu; i te pape, te toro.
Ua to'eto'e, o te niu ia o teie tuha'a piti.
2. A 'o'omo i tô 'oe pereue.
3. Ua fiu vau.
4. A
ua ta
5. E haere mâtou.
na.
E
riri
to'eto'e
i hopu i te
niu 'aipa, e i hopu,
roa.
Mâmâ.
tê to'eto'e mai
ra
manuia 'ore
noa ra o
e
ia.
ua
ra.
râtou.
o
ia i ta
riri
roa
na
hi'opo'ara'a.
ia 'u.
piti tuha'a-'irava i tapiri-noa-hia: tê mutamuta
roa
noa ra o
ia e
ia 'u.
'Aore
teie nâ
o
e mea
tê tâvae mai
ua
7. Tê mutamuta
ua
'oto
'opani i te 'opani.
6. E utu'a tâ
vau
to'eto'e.
pape e ua
e
hono
tuha'a,
e
hono, nâ te fa'atomara'a e fa'ata'a'ê mai i
nehenehe râ i te honohia i te hono no te mea: Tê
no te
mutamuta noa ra o ia no te mea ua riri roa ia 'u.
Tê mutamuta
noa
niu ia o te tuha'a matamua; o ia, te
ra, o te
tumu.
Ua riri roa, o te niu ia o te
tuha'a piti; 'aore e tumu; ia 'u, o te
toro ia.
8. Ua
ha'apotohia te paraparaura'a.
9. Ua ho'i mai mâtou.
10. Ua mâ'itihia
11. Fita mâtou
o
e
ia.
haere
ua
e
e
pau
ua
rû te fa'aterehau.
tâ mâtou mâ'a.
ta'ata maita'i.
tâi'a.
ua
pararî te
va
'a.
E
piti tuha'a-'irava i tapiri-noa-hia i roto i teie 'irava: e'ita
haere e tâi'a e ua pararî te va'a,
E toru niu i roto i te tuha'a matamua: e tâi'a, niuha'a, e 'aihono
te niuha'a e haere, teie ho'i e 'aihono atu ia i te niu 'aipa aita.
Mâtou, o te tumu ia o te niu o te tuha'a matamua.
Ua pararî, te niu o te tuha'a piti; te va'a, te tumu.
mâtou
atu i
e)
-
e
Te pato'ira'a e te fa'ataimera'a
noa atu
E
â
ha'apori teie rauta'o i te niu o te mau tuha'a-'irava.
E fa'ahiti mai teie
'irava i te parau no te
mau
pato'ira'a,
no te
fa'arurura'a.
1. Puai
hea
tô
2. Puai
à tô Maui mana'o,
metua-vahine.
noa atu
na
à te mata'i,
noa atu
puai
puai
noa atu
noa atu
â tô
â
tô
na
na nounou
hina'aro ia 'ite tei
i te
reva.
E
piti tuha'a-'irava teie i tapiri-noa-hia: puai noa atu à te
mata'i e puai noa atu â tô na nounou i te reva.
Ua ha'aporihia râ te niu o nâ tuha'a e piti ato'a ra e te rauta'o
noa atu â, roa'a mai nei ia te parau no te
pato'ira'a, no te
fa'arurura'a.
Puai
noa atu
a, e
niu teie
tuha'a matamua
no te
e no te
tuha'a
piti ato'a.
Te mata'i,
tumu ia o te
o te tumu ia o te tuha'a matamua; tô na nounou, te
tuha'a piti; 1 te reva, o te toro ia o te niu piti.
3. A moni rahi
-
noa atu
E nehenehe i te
â
e
ho'o ihoa
vau
i te hono
mono
i tera fare.
'are'a, 'are'a ra
E
tapiri-noa-hia te mau tuha'a-'irava, tera râ
pu'oi i te hono 'are'a 'aore ra 'are'a râ.
E fa'ahiti mai teie
'aore
ra no te
1. Tê maniania
mau
fa'ataimera'a,
noa ra
i
râpae.
e
nehenehe i te
tuha'a-'irava i te parau no te pato'ira'a
te tâpûra'a i te hô'ê 'ohipa e tere ra.
tê ta'oto noa
ra o
'Aiû.
E
piti tuha'a-'irava i tapiri-noa-hia i roto i teie 'irava: tê
noa ra i râpae e tê ta'oto noa ra o 'Aiû.
E fa'ahiti mai i te parau no te pato'ira'a 'aore ra no te
fa'ataimera'a, e nehenehe i te tu'u i te hono 'are'a râ.
E fa'ahiti ato'a mai i te parau no te tau, e piti 'ohipa e tupu ra i
maniania
te hô'ê â taime.
Tê maniania
noa
ra, o te
niu ia o te tuha'a matamua; 'aore
e
tumu; i râpae, te toro.
Tê ta'oto
2. Tê ha'uti
tei reira
3. Tê
ra
e
noa ra
tô
na
ua noa ra.
E
noa
ra, o te
Maui i tâ
niu ia
o te
na
ha'uti.
o
Vahine.
tuha'a piti; o 'Aiû, te tumu.
tê 'imi
noa ra
tô
na
mana'o i te vahi
metua-vahine.
tê hî
noa ra
piti tuha'a-'irava i tapiri-noa-hia i roto i teie 'irava: tê
tê hî
noa ra o
Vahine.
61
ua noa
ra, o te niu ia o te tuha'a matamua; 'aore e tumu
teie tuha'a.
Tê hî noa ra, o te niu ia o te tuha'a piti; o Vahine, te tumu.
Tê
ua noa
4. Tê ta'i noa ra
te niuniu.
tê
naranarau noa ra
62
o
Teri'itahi.
tô
Fait partie de Te 'ihi reo e te tarame papa-reo : Pu’oira’a niu : DEUG et licence Reo ma’ohi