B987352101_499.444PELT_Te mau hurira a.pdf
- Texte
-
DEUG & LICENCE
REO MA'OHI
TE IHI REO E TE TARAME
PAPA-REO
\
/
TE MAU HURIRA'A
NENE'IRA'A MATAMUA
1995
Louise PELTZER
Maître de Conférences
UNIVERSITE FRANÇAISE DU PACIFIQUE
POLYCOP B.P. 796 PAPE'ETE TAHITI
Tous droits de
reproduction et d'adaptation réservés
tauiuira'a no te fa'aaura'a, 'opanihia
© Louise PELTZER 1995
Ha'apararera'a
e
PAPAREO
TE MAU HURIRA'A
TAPURA-'OHIPA
I
II
Te
'aipa
1.1.
1.2.
1.3.
1.4.
1.5.
1.6.
1.7.
Te
Te
Te
Te
Te
Te uiuirafa
II. 1.
II. 2.
III
Te
Te
'aipa e te mau niu ha'a
'aipa, te niu i'oa e te niu fa'atoro
'aipa e te niu 'apu
'aipa e te niu numera
'aipa e te niu tohu
'aipa eiaha
'aipa rua e te 'aipa e'ore.
Te uira'a i te 'irava tâ'atoa
noa tuha'a
Te uira'a i te hô'ê
Ha'apua'orerora'a
e te
ha'apû'orerora'a
III. 1.
Ha'apua'orera'a i te hô'ê tuha'a
Ha'apû'orera'a i te hô'ê tuha'a
111.3. Ha'apua'orero i te hô'ê tuha'a ma te ha'apû'orero i te
111.2.
tahi tuha'a
IV
Te hâmanirafa
'irava, te
mau
ti'aha'a, te fatura'a,
e te
ta'oha'a
IV. 1.
IV.2.
V
Hâmanira'a 'irava
Hâmanira'a 'irava
Hâmanira'a 'irava
V.l.
V.2.
V.3.
Te ta'o
Te ta'o
e
hô'ê
e e
e
noa
ti'a
(te tumu)
piti ti'a (te tumu
te ta'o
e te
toro)
'apa'apa -hia
'apa'apa -hia e te mau ta'oha'a rua ti'a
'apa'apa -hia e te mau ta'oha'a tahi ti'a
'apa'apa -hia e te mau ta'oha'a no te huru e te tahi atu
Te ta'o
mau ta'o
POLYCOP BP 796 PAPFETE TAHITI
Tous droits de reproduction et d'adaptation réservés
Ha'apararera'a e tauiuira'a no te fa'aaura'a. 'opanihia
1
TE MAU HURIRA'A
Te
hurira'a, o te 'aipa ia, te uiuira'a, te ha'apuaTorera?a e
ha'apû'orerora'a, te ha'a e te fatura'a, te hâmanira'a 'irava e te
ta'o'apa'apa -hia.
mau
te
TE
I
E
'AIPA
ta'o
rave rau mau
E tu'uhia te ta'o
'aipa
e
fa'a'ohipahia nei.
'aipa i te 'omuara'a
o te
'irava
e te
toe'a
o te
'aihono mai ia i te niu tumu 'oia ho'i i te 'aipa.
'aipa, e no reira te mau 'irava 'aipahia, e piti ia niu i
roto i teie nei mau 'irava.
'irava
e
E niu te
Te tumu, hô'ê â ia tumu no teie nau 'irava iti e
'ore-hia e te 'aipa).
Te
mau
roto i te mau
piti (te 'aipa-
'omua niuha'a ua, té.... et te a, e 'ore ia e fa'a'ohipahia i
'irava 'aipahia e monohia ia i teie mau ta'o patu i e te
e.
1. Ua haere
1'. Aita
ia
i
Pape'ete.
Lhaere i Pape'ete.
o
ia
o
Ua monohia te
Ua
haere,
o te
ua
i te i i roto i te 'irava
niu ia
o te
'aipahia.
'irava nei, te tumu
o:
oia,
e te toro,
Pape'ete.
2. Te
ua
2'. Aita
nei.
e ua
nei.
3. Te tâmâ'a nei
3'. Aita
te mau
te mau tamari'i
tamari'i.
e
tâmâ'a nei.
Ua monohia te tê... i te
Aita
Te
e tumu
e
i roto i te 'irava
'aipahia.
i roto i te 'irava 2 e 2'.
tamari'i, o te tumu ia o nâ 'irava e piti nei, 3 e 3'.
nei, o te niu hô'ê o te 'irava 3, i roto i te 'irava 3', e
piti niu, te niu 'aipa aita e te niu ha'a e tâmâ'a nei, 'aihono mai i te
mau
Tê tâmâ'a
niu
'aipa.
4. A inu
4'. Baha
i tâ 'oe râ'au!
e
inu
i tâ 'oe râ'au!
2
i
E
tei
e
'Aore
mono
e tumu
i te
a
i roto i te 'irava
'aipahia.
fa'auera'a teie.
i roto i teie
'irava, e
râ'au, o te toro ia o teie nau 'irava iti.
A inu, o te niu hô'ê o te 'irava 4.
I roto i te 'irava 4', e piti ia niu, te niu 'aipa eiaha e te niu
I tâ 'oe
'aihono
e
Teie te
.
-
-
inu.
ta'o
mau
'aipa:
('aore), e'ita, e'ere, e'ore, 'are,
ai ta
('aore
Aita:
e
eiaha ('opani 'eta'eta).
'aore).
E fa'a'ohipahia teie ta'o
mai te peu e e 'omuahia te niu ha'a i te 'omua ua 'aore
ra i te 'omua tê... (nei, na, ra), 'aore ra
mai te peu e fa'ahiti mai te niu 'apu i te parau no te
ra
-
-
vâhi 'aore
ra no te
I te rahira'a
o te
fatura'a.
taime
e
'ape'e 'oi'oi mai te tumu i te niu
'aipa.
1. Ua
reva
1'. Aita
te
E
pahî.
pahî i reva.
te
te
ua
'omua, e fa'aohipahia ia te ta'o aita.
pahî, e 'ape'e 'oi'oi mai i te niu 'aipa aita.
Te tumu, te
2. Tê
ua
2\ Aita
nei.
e ua
nei.
E tê... te
'Aore
3. E pape tô te
3'. Aita
e
pape
o te ta'o aita ia tê
i roto i teie 'irava.
'omua,
e tumu
fa'a'ohipahia.
fare.
tô te fare.
E niu
ta'o
'apu fa'ahiti i te parau o te vâhi teie, e fa'a'ohipahia ia te
'aipa aita.
Tô te fare, te tumu o teie nau 'irava.
4. E moni tâ Tama.
4'. Aita
e
moni tâ Tama.
E fatura'a tei fa'ahitihia mai e te niu
'apu,
fa'a'ohipahia.
Te tumu
o
teie
nau
'irava iti: tâ Tama.
3
o
aita te ta'o 'aipa
e
-
E fa'a'ohipahia teie ta'o ia'omuahia te niu ha'a i te
'omua e 'aore ra no te mono i te ta'o 'aipa e'ere.
E'ita:
1. E
reva
1'. E'ita
E
-
mâtou ananahi.
mâtou e reva ananahi.
te 'omua o te niu
ha'a,
fa'a'ohipahia ia te ta'o 'aipa e'ita.
'ape'e 'oi'oi mai te tumu, mâtou, i te niu 'aipa.
Ananahi, o te toro ia o teie nau 'irava.
e
e
E
2. E 'itehia
2'. E'ita
tiare-'apetahi i ni'a ia Temehani.
tiare-'apetahi e 'itehia i ni'a ia Temehani.
te
te
Na te ta'o patu e e
'omua i te niu,
e
fa'a'ohipahia ia te ta'o
'aipa e'ita.
Te tumu
teie
o
nau
'irava
o te
tiare-'apetahi ia,
e te toro:
i
ni'a ia Temehani.
3. E 'orometua
3'. E'ere
tera ta'ata.
(e'ita) tera ta'ata i te 'orometua.
E nehenehe ia monohia te ta'o
Tera
4. E
manu
4'. E 'ere
ta'ata,
o te tumu
ia
o
'aipa e'ere i te ta'o 'aipa e'ita.
teie 'irava.
tera.
(e'ita)
tera
i te
manu.
E nehenehe ia monohia te ta'o
Tera,
-
'Ore:
o te tumu
-
E
ia
o
'aipa e'ere i te ta'o 'aipa e'ita.
teie 'irava.
fa'a'ohipahia teie ta'o 'aipa mai te hô'ê ha'apori.
1. Ua ta'oto 'ore râtou.
E
ha'apori te ta'o 'aipa 'ore i te rauta'o
Te niu
2. Ua
ua
E
'ore
o
teie 'irava:
i teie
ha'apori
'ore; i teie
mau
3. E moni 'ore
mau
ua
ua ta'oto.
ta'oto 'ore, te tumu, râtou.
mahana.
'ore i te rauta'o ua ua; te niu o teie 'irava: ua ua
mahana, o te toro ia o teie 'irava.
o
tâ Mâmâ.
4. E mâ'a-'ore-ra'a ihoa
i teie
mau
'ava'e.
4
E
'irava:
ha'apori te ta'o 'aipa 'ore i te rauta'o e mâ'a, te niu o teie
e mâ'a-'ore-ra'a ihoa; 'aore e tumu; i teie mau
'ava'e, o te
toro ia.
-
Eiaha:
E
fa'a'ohipahia teie ta'o 'aipa eiaha mai te peu e ua
'omuahia te niu ha'a i te 'omua e, ia e a, 'aore ra i mua i
te mau niu fa'atoro.
Mai te peu e ua 'omuahia te niu ha'a i te 'omua a, e
monohia ia o ia i te 'omua e i roto i te 'irava 'aipahia e te
eiaha.
Eiaha
a)
1._E parau atu
1
Eiaha
e
e te mau
te e,
te a
e te
ia
ia na!
parau atu
'Aore
niu ha'a 'omua hia i
e tumu
ia na!
i roto i teie
nau
'irava,
e toro
râ, ia na.
E parau atu, o te
niu hô'ê o te 'irava 1.1 roto i te 'irava 1', e
piti ia niu, te niu 'aipa eiaha e te niu ha'a e parau atu, 'aihono mai i
te niu 'aipa.
0 te 'omua e tei 'omua mai i te niu ha'a o te 'irava 'aipa'-orehia, 'aore ia e tauira'a i roa'a mai i roto i te 'irava 'aipa no teie ta'o
iti.
2. A ta'oto!
2'. Eiaha
e
ta'oto!
'Aore
e tumu
i roto i teie
'irava, e fa'auera'a teie.
ta'oto, o te niu tahi ia o te 'irava 2. E piti niu i roto i te 'irava
2': eiaha, te niu 'aipa, o te niu tumu ato'a ia, 'aihonohia atu e te
'irava piti e ta'oto, e niu ha'a teie.
Ua monohia te 'omua a i te 'omua e i roto i te 'irava 'aipahia.
nau
A
3. A
pofa'i i te 'umoa-tiare no te hei!
e pofa'i i te 'umoa-tiare no te hei!
3'. Eiaha
'Aore
niu i roto i teie
'irava, e fa'auera'a teie.
hei, e mau toro teie.
I roto i te 'irava 3, hô'ê noa niu: a pofa'i, e niu ha'a; te 'irava 3'
râ, e piti ia niu e 'itehia nei: eiaha, niu 'aipa e niu tumu ato'a
'aihonohia atu e te niu piti e pofa'i, e niu ha'a teie.
e
1 te 'umoa-tiare
e no
nau
te
,
Ua monohia te 'omua
a
i te 'omua
e
i roto i te 'irava
'aipahia.
4. la tae mai râtou ananahi!
4'. Eiaha râtou ia tae mai ananahi!
Râtou,
o te tumu
ia
o
nâ 'irava i ni'a nei, ananahi,
toro.
la tae mai, o te
niu hô'ê ia o te 'irava 4.
5
o
tô râua ia
I roto i te 'irava
ato'a
4', e piti ia niu, eiaha, niu 'aipa,
'aipahia e te niu piti, ia tae mai, e niu ha'a teie.
e
niu tumu
Aita te 'omua ia i taui.
Eiaha
b)
niu fa'atoro
e te mau
E fa1 aTohipa-ato'a-hia te ta'o
'aipa eiaha
'aipa i te mau
niu fa'atoro.
E 'aipahia atu ra ia te niu fa'atoro ma te fa'a'ohipa i te ta'o
e'ere 'aore ra eiaha.
Te 'aipa e te e'ere, e 'aipa noa ia i te niu, te 'aipara'a i te eiaha,
e
no te
'aipara'a i te 'irava tâ'ato'a.
1. No Roti
1\ E'ere
te
no
1". Eiaha
no
Te
'ahu.
Roti
te
Roti
'ahu.
te 'ahu.
'aipa e'ere e eiaha, ei 'omua ia no te mau niu 'aipahia
1", e mau niu teie, e niu tumu 'aihonohia mai e te niu piti, no
Roti, e niu fa'atoro teie.
Te 'ahu, e tumu teie no teie nau 'irava.
mau
Te
2. Io Tama tâtou e ta'oto ai.
2'. Eiaha io Tama tâtou e ta'oto ai.
Tâtou, o te tumu ia teie o nâ 'irava e piti nei, 2 e 2'.
piti niu i roto i te 'irava 2, io Tama, niu fa'atoro, e niu tumu
ato'a no teie 'irava; e ta'oto ai, e niu ha'a teie e 'aihono nei i te niu
tumu, io Tama.
I roto i te 'irava 2', e toru ia niu te niu 1: eiaha, o te niu tumu
teie, te niu 2: io Tama, e te niu 3: e ta'oto ai, e a'ihono teie nau niu
hope'a i te niu tumu eiaha.
E
,
3.1 te fare
3'. Eiaha
Te
te mau tamari'i
i te fare
te mau
e
noho ai.
tamari'i
e
noho ai.
tamari'i, o te tumu ia o teie nau 'irava.
I roto i te 'irava matamua, 'oia ho'i te 'irava 3, e
mau
piti ia niu: i te
fare, niu fa'atoro, o te niu tumu ia o teie 'irava, e e noho ai, e niu
ha'a teie, e niu piti râ 'aihono atu i te niu matamua, 'oia ho'i te niu
tumu, i te fare.
I roto i te 'irava
tumu
nau
3', e toru ia niu, te niu 1, te 'aipa eiaha, e niu
teie, te niu 2, i te fare, e te niu 3, e noho ai, e 'aihono atu teie
'irava i te 'irava tumu ia eiaha.
4. Nâ Tama
4'. Eiaha
Te
te
'ûrî.
nâ Tama
'ûrî,
te
'ûrî.
o te tumu
ia o na 'irava i ni'a nei.
6
Nâ Tama, e niu
fa'atoro teie, e niu hô'ê ato'a i roto i te 'irava 4,
e niu piti râ i roto i te 'irava 4', 'aihono atu i te niu tumu, 'oia ho'i i
te niu 'aipa eiaha., e piti ia niu i roto i te 'irava hope'a nei, 'oia ho'i te
'irava 4': eiaha e nâ Tama.
.
Tei te huru
o te mau
niu,
e
fa'a'ohipahia e piti huru 'aipara'a i
roto i te reo.
'aipara'a i te 'irava tâ'ato'a,
'aipara'a i te hô'ê noa tuha'a, te niu anei 'aore i te ta'o hô'ê
anei, i teie 'ohipa 'hope'a, e fa'arirohia ia te 'aipa ei ha'apori.
-
-
te
te
1.1.
Te
Te
'aipa e te
mau
'ore. E'ita
Aita
ta'o
roa te
mau
noa
niu ha'a.
'aipa e fa'a'ohipahia: aita ('aore), e'ita (e'ore)
'aipa e'ere e fa'a'ohipahia.
e
ta'o
('aore),
e
fa'a'ohipahia ia no te hô'ê 'ohipa i oti 'aore
'ohipa i 'ore i oti i te ravehia.
ra e
ravehia ra, e'ita no te hô'ê
Nâ te 'omua
o te mau
niu ha'a
fa'a'ite
aha râ te ta'o
'aipa e
fa'a'ohipahia.
Teie, e fa'a'ohipahia te ta'o 'aipa aita mai te peu et e ua e te
té... (nei, na, ra) te 'omua-niu ha'a, e fa'a'ohipahia te ta'o 'aipa e'ita
mai te peu e e te 'omua, e te ta'o eiaha mai te peu e e, e a e ia te
e
e
,
'omua.
E fa'ahiti mai te aita i te tau i mahemo
e
te e'ita
i te tau
'amuri.
E 'omua te ta'o
'aipa i te 'irava, e riro mai ia ei niu tumu no te
'irava, te niu tumu o te 'irava 'aipa-'ore-hia, e riro mai ia ei niu
'aihono no te 'irava 'aipa. Hô'ê â tumu tô teie nau 'irava e piti, 'oia
ho'i te 'irava 'aipa-'ore-hia e te 'irava 'aipahia.
Te tumu, e piri mai (i te rahira'a o te taime) i te niu matamua
'oia ho'i te niu tumu.
1.1.1.
Aita:
la 'omuhia te niu ha'a i te 'omua
ua
e te
'omua fê... (nei, na,
ra), e fa'a'ohipahia te ta'o 'aipa aita, e riro mai ia te ua ei i e te
tê...(nei, na, ra) ei e i roto i te 'irava 'aipahia.
I roto i teie mau 'irava, e 'aipa te ta'o 'aipa aita i te 'irava
...
tâ'ato'a.
7
Te
pû
1.Uareva
Y. Aita
o te
niu ha'a:
e
tafo hafa faore
ra e numera, e
fa'atoro...
rau
pahî.
pahî i reva.
te
te
Te pahî, o te tumu ia o teie nau 'irava iti.
O ua te 'omiia, e fa'ohipahia ia te ta'o 'aipa
aita, ua riro ia ei i
'aipahia.
Ua reva, e niu ha'a, o te niu hô'ê ia o te 'irava 1, ua riro mai ia
niu piti no te 'irava l', e 'aihono atu ia i te niu 'aipa aita, o tei riro
niu tumu no teie 'irava 'aipahia.
i roto i te 'irava
ei
ei
2. Ua pa'ia te
2'. Aita te
Te
E
manahini.
manahini i pa'ia.
mau
mau
mau
manahini,
te 'omua o te
o te tumu
ia
o
teie
ua
niu,
'irava iti 2 e 2'.
ia te ta'o 'aipa aita, e
nau
e fa'a'ohipahia
riro mai ia ei i i roto i te 'irava 'aipahia.
ua
Ua pa'ia, o te niu ia o te 'irava tumu o te 'irava 'aipa'-ore-hia,
riro mai râ ei niu piti, i pa'ia, i roto i te 'irava 'aipahia, e 'aihono
atu ia i te niu tumu
'aipa, aita.
3. Ua 'ahuru râtou.
3'. Aita râtou i 'ahuru.
Râtou,
E
ua
ua
ia o teie nau 'irava.
niu, e fa'a'ohipahia te ta'o 'aipa aita, ua riro te
o te tumu
te 'omua
ei i i roto i te 'irava
'aipahia.
Ua
'ahuru, o te niu tumu teie o te 'irava 'aipa-'ore-hia, 3, ua
piti, i 'ahuru, i roto i te 'irava 'aipahia, e 'aihono o ia i
tumu 'aipa, ia aita.
riro râ ei niu
te niu
4. Ua
pô.
4'. Aita i
pô.
'Aore e tumu i roto i teie nau 'irava iti.
E ua te 'omua, e aita ia tê fa'aohipahia
i roto i te 'irava
riro mai ia ei i.
Ua pô, o te niu tahi teie o teie 'irava, ua riro mai râ ei niu piti, i
pô, i roto i te 'irava 'aipahia, e 'aihono atu ia i te niu tumu o teie
'irava 'aipahia, aita.
'aipahia,
e
4. Ua nâ
raro noa
4'. Aita
râtou
Râtou,
râtou
i nâ
i te haere.
raro noa
o te tumu o
i te haere.
teie nau 'irava, i te haere, o te toro ia.
8
E ua te
'omua,
e
aita ia te ta'o 'aipa e fa'a'ohipahia, ua riro
mai te ua ei i.
Ua nâ raro noa, o te niu tumu ia o teie 'irava 'aipa-'ore-hia, ua
riro mai ei 'irava pu'oi, i nâ raro noa, i roto i te 'irava 'aipahia, e
'aihono atu ia i te niu tumu o teie 'irava, 'oia ho'i te niu 'aipa, aita.
5.31
ua
5'. Aita
neie ua
nei.
'Aore
e tumu
i roto i teie 'irava.
O te 'omua
té..., tei fa'a'ohipahia, o te ta'o 'aipa aita ia tê
ravehia mai, e riro mai te 'omua té... ei e... i roto i te 'irava 'aipahia.
Té ua nei, o te niu tumu teie o te 'irava 'aipa-'ore-hia, ua riro
râ ei niu piti, e ua nei, i roto i te 'irava 'aipahia, e 'aihono o ia i te niu
tumu, 'oia ho'i i te
6.31 haruru nei
6'. Aita
'aipa, aita.
te matini.
te matini
Te matini.
e
haruru nei.
o te tumu
ia
o
teie nei
nau
'irava.
E té... te 'omua o te niu, e fa'a'ohipahia ia te ta'o 'aipa aita, e
mono-ato'a-hia râ te té... i te e... i roto i te 'irava 'aipahia.
Té haruru nei, o te niu hô'ê ia o te 'irava 'aipa-'ore-hia, riro
mai râ ei 'irava piti, e haruru nei, 'aihono atu i te niu aita, 'oia ho'i
te niu 'aipa e te niu tumu ato'a no teie 'irava 'aipahia.
7.31 pua'ia'i nei i teie nei.
e pua'ia'i nei i teie nei.
7'. Aita
'Aore tumu i roto i teie
i teie nei.
E té... tei
nau
'irava,
e toro
râ teie,
e
'itehia nei,
fa'a'ohipahia, o te ta'o 'aipa aita ia te ravehia mai
o
no
te
'aipa i te 'irava, e mono-ato'ahia te té... i te e....
Té pua'ia'i nei, o te niu tahi teie o te 'irava 'aipa-'ore-hia, e riro
mai râ ei 'irava piti, e pua'ia'i nei, i roto i te 'irava 'aipahia, e 'aihono
atu o ia i te niu tumu, 'oia ho'i i te 'aipa aita.
Te
pû
o te
niu ha'a,
e
i'oa
Ua 'omuhia te niu ha'a
pû
o te niu
'aipa-'ore-hia i te 'omua ua, tera râ te
e i'oa râ, o te ta'opatu e ia
'apu, tê fa'a'ohipahia.
ha'a e'ere ia i te hô'ê ta'oha'a
'oia ho'i te 'omua niu
Ua fa'a'ohipa-ato'a-hia teie
tuha'a ta'o ha'a e te tuha'a i'oa.
.
fa'anahora'a no te fa'ata'a i te
1. Ua ta'ata i tai.
1'. Aita e ta'ata i tai.
9
,
'Aore
E
i roto i teie
e tumu
te 'omua o te
ua
monohia te 'omua
ua
niu,
e
nau
'irava iti.
fa'a'ohipahia ia te ta'o Taipa aita,
i te 'omua
e
e.
Ua
ta'ata, o te niu o te 'irava 'aipa-'ore-hia, ua riro ia ei 'irava
piti, e ta'ata, i roto i te 'irava 'aipahia, e 'aihono atu o ia i te 'irava
tumu, o'ia ho'i te 'aipa aita.
2. Ua rô
2'. Aita
te
e
pâni.
rô
te
pâni.
Te pâni, o te tumu ia o teie nau 'irava iti.
E ua te 'omua niu, e fa'a'ohipahia ia te ta'o
monohia te 'omua ua i te 'omua e.
'aipa aita, e
Hô'ê niu, ua
rô, e niu ha'a, i roto i te 'irava 'aipa-'ore-hia, e piti
'aipahia, aita, te niu matamua, 'oia ho'i te 'aipa, e
e rô, te niu piti, e 'aihono teie no te niu tumu, 'oia ho'i te 'aipa aita.
râ i roto i te 'irava
3. Ua miti
3'. Aita
e
i tua.
miti
'Aore
E
ua
i tua.
e tumu
mono-ato'a-hia te
Hô'ê
i roto i teie
nau
'irava iti, e toro noa ia, i tua.
te 'omua o teie
ua
niu, e fa'a'ohipahia
i te 'omua e.
ia te ta'o 'aipa aita, e
niu i roto i te 'irava
'aipa-'ore-hia, ua miti.
E piti niu i roto i te 'irava 'aipahia: aita, te niu matamua, o te
niu tumu ato'a ia, e e miti, 'oia ho'i te niu hô'ê o te 'irava 'aipa-'orehia o tei riro mai ei niu piti no teie 'irava 'aipahia.
1.1.2.
noa
E'ita:
la 'omuahia te niu i te 'omua e, e
fa'a'ohipahia ia te ta'o 'aipa
e'ita.
E 'omua te ta'o
'aipa i te 'irava 'aipahia, e riro mai ia ei niu
'aipa-'ore-hia ra, e riro mai ia
teie 'irava, e 'aihono atu o ia i te niu tumu, 'oia ho'i i te
tumu no teie 'irava e te niu o te 'irava
ei niu
piti
no
'aipa.
E
'aipa e'ita i te 'irava tâ'ato'a i roto i teie mau 'irava.
1. E haere mâtou i Huahine.
1'. E'ita mâtou e haere i Huahine.
Mâtou,
o te tumu
ia o teie nau 'irava iti, e i Huahine, o te toro
ia.
E
e
te 'omua o te
niu, e fa'a'ohipahia ia te ta'o 'aipa e'ita.
10
E haere, o te
niu hô'ê ia o te 'irava 'aipa-'ore-hia, ua riro râ ei
niu piti, e haere, no te 'irava 'aipahia, e 'aihono atu ia i te niu tumu,
'oia ho'i te 'aipa e'ita.
2. E reva râtou a Monire.
2'. E'ita râtou e reva a Monire.
Râtou,
o te tumu
ia
teie
'irava,
Monire, o te toro ia.
niu, e fa'a'ohipahia ia te ta'o 'aipa e'ita.
E reva, e niu tahi tena no te 'irava 'aipa-'ore-hia, ua riro râ ei
niu pu'oi no te 'irava 'aipahia, e 'aihono atu o ia i te niu tumu, 'oia
ho'i te niu 'aipa e'ita.
E
o
3. E hâmani te tamuta i te fare
3*. E'ita te tamuta
e
nau
a
te 'omua o te
e
e
hâmani i
no
te
mâtou.
fare
no
mâtou.
Te tamuta, o te tumu ia o teie nau
nau toro ia teie no teie nau 'irava iti.
O te ta'o
'irava; i te fare
'aipa e'ita tei fa'a'ohipahia no te
e no
mea e e te
mâtou,
'omua
o
te niu.
Hô'ê
niu i roto i te 'irava
'aipa-'ore-hia, e hâmani; i roto râ
'aipahia, e piti ia niu, te niu tumu, 'oia ho'i te niu 'aipa
te niu piti, e hâmani, o tei 'aihono atu i te niu tumu.
noa
i te 'irava
e'ita
e
,
eiaha:
1.1.3.
la 'omuahia te niu ha'a i te 'omua
fa'a'ohipahia ia te ta'o 'aipa eiaha.
E 'omuara'a ia te ta'o 'aipa eiaha
o te
'irava
E
e
(fa'aue), te
e
no te
a e te
ia,
e
'irava 'aipahia, te toe'a
'aihono mai ia i te tuha'a tumu.
fa'a'ohipahia te ta'o 'aipa eiaha
no te
'aina i te mau
fa'auera'a.
E
'aipa te eiaha i te irava tâ'atoa.
1. A haere i
1'. Eiaha
e
râpae!
haere i
'Aore
râpae!
e tumu
i roto i teie
nau
'irava,
o te toro noa,
i râpae, tei
fa'a'ohipahia.
E
a
te 'omua o te
monohia te 'omua
a
niu, e fa'a'ohipahia
i te 'omua e.
A
ia te ta'o 'aipa eiaha, e
haere, e niu hô'ê teie no te 'irava 'aipa-'ore-hia, e niu piti ia,
haere, no te 'irava 'aipahia, e 'aihono atu o ia i te niu tumu eiaha,
'oia ho'i te 'aipa.
e
2. A fa'aro'o i tô foe mâmâ!
2'. Eiaha e fa'aro'o i ô 'oe mâmâ!
11
'Aore e tumu i teie
E
a
te 'omua o te
mau
niu,
e
'irava, hô'ê râ toro, i tô 'oe mâmâ.
fa'a'ohipahia ia te ta'o 'aipa eiaha, teie
'omua a e riro mai ei e.
A
fa'aro'o, e niu ha'a teie, e niu tahi ato'a râ no te 'irava 'aipa'ore-hia, ua riro mai o ia ei niu piti, e fa'aro'o e ei aihono no te niu
tumu, 'oia ho'i te 'aipa eiaha.
,
3. E inu
3'. Eiaha
i tâ 'oe pape!
e inu
i tâ 'oe pape!
Hô'ê
a
huru te fa'anahora'a
o
teie
nau
'irava
e te
'irava 2
e
2'.
4. la reva râtou!
4'. Eiaha râtou ia reva!
Râtou,
o te tumu ia o teie nau 'irava.
E ia te 'omua i te niu, e fa'a'ohipahia
tauiuira'a no te 'omua.
la reva, o te niu tahi ia o te 'irava
ei niu pu'oi i roto i teie 'irava 'aipahia, e
ia te eiaha, ' aore
'aipa-'ore-hia, ua riro mai râ
'aihono atu o ia i te niu
tumu, 'oia ho'i te 'aipa eiaha.
5. la tae mai 'outou i te hora hitu i te po'ipo'i!
5'. Eiaha 'outou ia tae mai i te hora hitu i te po'ipo'i!
'Outou, o te tumu ia o teie nau 'irava; i te hora hitu e i te
po'ipo'i, e mau toro ia teie.
E ia te 'omua o te niu, e fa'a'ohipahia te ta'o 'aipa eiaha.
la tae mai, o te niu tahi ia no teie 'irava 'aipa-'ore-hia, ua riro
ia ei niu piti no te 'irava 'aipahia, o tei 'aihono atu i te niu tumu, 'oia
ho'i i te 'aipa eiaha.
1.1.4.
E
'Ore:
fa'a'ohipahia 'ore mai te hô'ê ha'apori.
'Aore tauiuira'a
1. Ua pape
1. Ua pape
no te mau
'omua niu.
i 'û nei.
'ore i 'û nei.
l'û
nei, e toro teie no teie nau 'irava iti, 'aore râ e tumu.
Hô'ê noa niu i roto i te 'irava 'aipa-'ore-hia, ua pape, e i roto
te 'irava 'aipahia, ua pape 'ore. E ha'apori noa te 'aipa 'ore i te
rauha'a
ua
ta'oto.
2. Ua i'a i teie pô.
2' Ua i'a 'ore i teie
pô.
12
i
I teie pô, o te toro ia o teie nau 'irava, 'aore e tumu.
Hô'ê ato'a niu i te 'irava tata'i tahi, ua i'a e ua i'a 'ore. E
ha'apori noa te ta'o 'aipa 'ore i te rauha'a ua i'a.
3. Ua no'ano'a te mono'i a Teipo.
3'. Ua no'ano'a 'ore te mono'i a Teipo.
Te mono'i
Ua
a
no'ano'a,
Teipo>
e ua
o te tumu ia o teie nau 'irava.
no'ano'a 'ore, o te niu ia o teie nau 'irava, te
'irava 3 e te 'irava 3'.
4. Tê tahe nei te pape.
4'. Tê tahe 'ore nei te pape.
Te pape
o te tumu ia o teie nau 'irava iti.
Tê tahe nei e tê tahe 'ore nei, o te mau niu ia o teie nau
,
'irava, te 'irava 'aipa-'ore-hia
'Ore
'irava 'aipahia.
o te ha'apori ia o te rauha'a tê tahe nei.
,
e te
5. E uahia i teie mau mahana.
5'. E ua-'ore-hia i teie mau mahana.
'Aore
mahana.
e tumu
i teie
nau
'irava nei, e toro noa teie, i teie mau
Hô'ê niu i te 'irava tata'i tahi, e uahia i te 'irava 5, e e ua-'orehia i te 'irava 5'.
1.2. Te
Te
'aipa, te niu i'oa
mau
ta'o
'aipa
e
e te
niu fa'atoro
fa'a'ohipahia no teie 'aipara'a, teie ia: e'ere
(e'ita).
E
fa'a'ohipa-ato'a-hia te ta'o 'aipa eiaha i
mua
i te mau niu
fa'atoro.
E
piti ia niu i te 'irava 'aipahia: te niu 'aipa e te niu i'oa ('aore
fa'atoro).
E 'ape'e mai te tumu 'aore te niu pu'oi i te niu 'aipa.
E 'omua te niu 'aipa i te 'irava 'aipahia, e riro mai te niu o te
'irava 'aipa-'ore-hia ei niu 'aihono i roto i te 'irava 'aipahia.
ra te
niu
Hô'ê â tumu tô teie
1.2.1.
1. O Rui
1'. E'ere
1". E'ere
nau
'irava iti.
Te niu i'oa:
tô mâtou
o
matahiapo.
matahiapo.
mâtou matahiapo o Rui.
Rui
tô
tô mâtou
13
Tô mâtou
matahiapo,
o te tumu ia o teie nau 'irava iti.
0 Rui, o te
niu tahi ia o te 'irava ?aipa-?ore-hia, e niu ifoa teie,
aa riro râ ei niu piti no te 'irava 'aipahia, e 'aihono atu o ia i te niu
tumu o te 'irava 'aipahia, 'oia ho'i te 'aipa e'ere.
2.0 te 'orometua
2'. E'ere
o
tei tae mai.
te 'orometua tei tae mai.
Tei tae mai
tumu ia o teie nau 'irava.
niu i roto i te 'irava 'aipa-'ore-hia, o Rui.
1 roto i te 'irava 'aipahia, e piti niu, te niu tumu, 'oia
Hô'ê
o te
noa
ho'i te
'aipa, e'ere, e te niu piti, 'oia ho'i o Rui, te niu tahi o te niu 'aipa-'orehia, e niu i'oa teie, ua riro ia teie niu ei niu 'aihono i roto i teie
'irava.
3. O
tei ravehia
na
3'. E'ere
o na
no te mono
tei ravehia
i te fa'aterehau.
no te mono
i te fa'aterehau.
Tei
ravehia, o te tumu ia o teie nau 'irava.
No te mono e i te fa'aterehau, e toro teie no teie nau 'irava.
O na, niu i'oa, o te niu tahi teie no te 'irava 'aipa-'ore-hia, ua
riro râ ei niu piti no te 'irava 'aipahia, e 'aihono atu ia teie niu i'oa i
te 'irava tumu, 'oia ho'i te 'aipa e'ere.
4. Tera tô 'orua tuha'a-fenua.
4'. E'ere tera tô 'orua tuha'a-fenua.
4". E'ere
tô 'orua tuha'a-fenua
tera.
Tô 'orua
tuha'a-fenua, e tumu teie no teie nau 'irava.
Tera, e niu tahi teie no teie 'irava 'aipa-'ore-hia, e niu i'oa
ato'a râ, ua riro mai râ ei niu 'aihono i roto i te 'irava 'aipahia, 'are'a
te 'aipa e'ere, ua riro ia ei niu tumu no teie 'irava 'aipahia.
1.2.2.
la
Te niu fa'atoro:
'aipahia te
niu fa'atoro, e piti huru ta'o 'aipa e
fa'a'ohipahia, te ta'o 'aipa e'ere e te ta'o eiaha.
E'ere, e 'aipa noa o ia i te hô'ê tuha'a 'irava, 'are'a te ta'o eiaha
e 'aipa o ia i te 'irava tâ'ato'a.
1. Nâ Taina
mau
tera'aua-tiare.
1'. E'ere
nâ Taina
tera 'aua-tiare.
1". Eiaha
nâ Taina
tera 'aua-tiare.
Tera 'aua-tiare, e tumu teie no teie nau 'irava.
14
Nâ Taina, e niu tahi no te 'irava 'aipa-'ore-hia, e niu fa'atoro
teie, ua riro râ ei niu piti i roto i nâ 'irava 'aipahia, e 'aihono o ia i te
niu tumu, 'oia ho'i i nâ 'aipa e piti, e'ere, 'aore ra eiaha.
e nira
nâ 'u
2". Eiaha nâ 'u
i te tifaifai.
2. Nâ 'u
2'. E'ere
'Aore
I te
nira i te tifaifai.
e nira
i te tifaifai.
e
e tumu
tifaifai,
i roto i teie
nau
'irava.
teie no teie 'irava e toru.
Nâ 'u, e niu tahi teie no te 'irava 'aipa-'ore-hia, e niu fa'atoro
teie, ua riro râ ei niu pu'oi i roto i na 'irava 'aipahia, e 'aihono atu o
ia i te niu tumu, 'oia ho'i te niu 'aipa e'ere e eiaha.
e toro
3. Ananahi mai
râtou.
ananahi mai râtou.
3". Eiaha ananahi mai râtou.
3'. E'ere
Râtou,
o te tumu teie o nâ 'irava e toru.
I roto i te 'irava 'aipa-'ore-hia, hô'ê noa
niu, ananahi mai.
'aipahia, e piti ia niu, te niu 'aipa e'ere e
eiaha, o te niu tumu ia, e te niu fa'atoro, ananahi mai, o te piti ia o
te niu, e 'aihono atu ia i te niu tumu, 'oia te 'aipa.
I roto i nâ 'irava
4. Nô Mâmâ
4'. E'ere
tera atu
nô Mâmâ
4". Eiaha
no
'ahu.
'ahu.
atu 'ahu.
tera atu
Mâmâ
tera
Tera atu
'ahu, o te tumu ia o teie mau 'irava.
Nô Mâmâ, o te niu tahi teie no te 'irava 'aipa-'ore-hia, ua riro
râ ei niu piti no te mau 'irava 'aipahia, e 'aihono atu ia i te niu tumu,
'oia ho'i i te 'aipa e'ere e eiaha.
5. No Tahiti
5'. E'ere
5". Eiaha
te taro.
Tahiti
no Tahiti
no
te taro.
te taro.
Te taro, o te tumu ia o teie mau 'irava.
No Tahiti, o te niu tahi ia no te 'irava 'aipa-'ore-hia, e
niu
fa'atoro teie, ua riro râ ei niu pu'oi i roto i nâ 'irava 'aipahia, e
'aihono atu o ia i te niu tumu, 'oia ho'i i te niu 'aipa e'ere e eiaha.
1.3.
Te
faipa e te niu 'apu.
E'ere (e'ita), aita, 'ore, o te mau ta'o 'aipa ia e
te mau niu
'apu
e
'aipahia.
15
fa'a'ohipahia
no
'aipara'a
E rave rau
tâ'ato'a 'aore ra i te hô'ê
Tei te huru
e
fa'atupuhia, te 'aipara'a i te 'irava
noa
o te ttimu
tuha'a.
teie
mau
fa'a'ohipara'a.
Tumu ti'atahi
1.3.1.
la
'aipahia teie mau niu, e fa'a'ohipahia te ta'o 'aipa e'ere
('aore e'ita).
la 'aipahia teie mau niu 'apu, e riro mai te niu 'apu o te firava
'aipa-'ore-hia ei toro no te 'irava 'aipahia, hô'ê noa niu i roto i nâ
'irava e piti ato'a te 'aipa-'ore-hia e te 'aipahia.
,
Hô'ê â tumu tô teie
1. E matahiapo
T. E'ere
o
Rui
o
nau
'irava iti.
Rui.
i te
matahiapo.
0 Rui, o te tumu ia o teie nau 'irava.
E matahiapo, o te niu ia o te 'irava 'aipa-'ore-hia, e
niu 'apu
teie.
E'ere, o te niu ia
'irava 'aipahia, hô'ê noa niu i teie 'irava.
matahiapo, o te toro ia o teie 'irava 'aipahia.
1 te
2. E tamuta
2'. E'ere
O
ua
o
o
o te
Revi.
Revi
i te tamuta.
te tumu ia o teie nau 'irava.
E tamuta, o te niu ia o te 'irava 'aipa-'ore-hia, e niu 'apu teie,
riro râ ei toro, i te tamuta, no te 'irava 'aipahia.
Te niu o te 'irava 'aipahia, o te 'aipa ia e'ere.
3. E rupe
3'. E'ere
Revi,
tera manu.
tera manu
i te rupe.
Tera manu, o te tumu ia o teie nau 'irava.
E rupe, o te niu ia o te 'irava 'aipa-'ore-hia, e
riro ia ei toro, i te rupe, no te 'irava 'aipahia.
E'ere,
o te
4. E hei fara
4'. E'ere
niu ia
o te
niu 'apu teie, ua
'irava 'aipahia, e 'aipa teie.
tera atu.
tera atu
i te hei fara.
Tera atu, o te tumu ia o teie nau 'irava.
E hei fara, o te niu ia o te 'irava 'aipa-'ore-hia, e
riro râ ei toro, i te hei fara, no te 'irava 'aipahia.
Te niu
1.3.2.
o
te 'irava
'aipahia,
o te
'aipa iho ia, e'ere.
E rauha'a tei roto i te tumu
16
niu 'apu, ua
la
'aipahia teie mau 'irava, e fa'a'ohipahia te taTo 'aipa e'ere
('aore ra e'ita).
E piti niu i roto i te niu 'aipahia, te niu tumu, 'oia ho'i te 'aipa,
e te niu 'aihono, te niu 'apu, 'oia ho'i te niu o te 'irava 'aipa-'ore-hia.
tei
1. E taote
1'. E'ere
reva.
tei
e taote
reva.
Tei reva, o te tumu ia o nâ 'irava nei.
E taote, o te niu tahi ia o te 'irava 'aipa-'ore-hia, e niu 'apu
teie, ua riro râ ei niu piti no te 'irava 'aipahia, e 'aihono atu o ia i te
niu tumu o te 'irava 'aipahia, 'oia ho'i te 'aipa, e'ere.
tê haere i te fare.
tê haere i te fare.
2. E tamari'i
2'. E'ere
tamari'i
e
Tê
haere, o te tumu ia o teie nau 'irava; i te fare, o te toro ia.
piti niu i roto i te 'irava 'aipahia, e'ere e e tamari'i; hô'ê noa
niu, e tamari'i, i roto i te 'irava 'aipa-'ore-hia.
E tamari'i, te niu tahi o te 'irava 'aipa-'ore-hia, ua riro ia ei niu
pu'oi no te 'irava 'aipahia.
E'ere, o te niu tumu ia o te 'irava 'aipahia, ua 'aihonohia atu e
te niu 'apu, e tamari'i.
E
3. E moto'i
3'. E'ere
e
teie
e
moto'i
ravehia nei
teie
e
hâmani
no te
ravehia nei
no te
i te hei.
hâmani
i te hei.
ravehia nei, o te tumu ia o teie nau 'irava.
e i te hei, e toro teie no teie nau 'irava.
E moto'i, e niu tahi teie no te 'irava 'aipa-'ore-hia, e niu 'apu
Teie
e
No te hâmani
teie, ua riro râ ei niu piti
i te niu tumu, 'oia ho'i te
1.3.3.
i roto i te 'irava 'aipahia, e 'aihono atu o ia
'aipa e'ere.
Te vâhi 'aore
te
ra te
fatura'a tê fa'ahitihia i roto i
tumu
E
-
-
te
te
piti huru 'aipara'a e fa'a'ohipahia i roto i teie mau 'irava:
'aipara'a i te 'irava tâ'ato'a ma te fa'a'ohipa ia i te ta'o 'aipa ai fa,
'aipara'a i te hô'ê noa tuha'a o te 'irava:
te niu anei, e fa'a'ohipahia ia te ta'o 'aipa e'ere,
te ta'o noa anei, e fa'a'ohipahia te 'aipa 'ore.
.
.
Hô'ê
a tumu
tô teie
mau
1. E pape tô tera vâhi.
1'. Aita e pape tô tera vâhi. (Aita
1". E'ere i te pape tô tera vâhi.
'irava.
tô tera vâhi
17
e
pape).
1"'. E pape
tô tera vâhi.
'ore
Tô tera
Te niu
vâhi,
o te
o te tumu ia o teie mau 'irava.
'irava matamua, 'oia ho'i te 'irava
'aipa-'ore-hia (1),
niu 'apu ia, e pape.
Te piti o te 'irava, 'oia ho'i te 'irava 'aipahia, numera l', e piti
ia niu i roto i teie 'irava, te 'irava tumu, 'oia ho'i te 'aipa, aita, e te
o
te
piti o te niu, te niu 'apu, e pape, o teie 'aihono atu i te niu tumu,
aita.
Te toru
'irava
( 1"), e 'irava 'aipa ato'a teie, hô'ê noa ia niu i
roto i teie 'irava, 'oia ho'i te niu 'aipa, e'ere, ua riro te niu 'apu, e
pape, o te 'irava 'aipa-'ore-hia ei toro, i te pape, no teie 'irava iti.
Te maha o te 'irava (1"'), hô'ê noa niu, epape 'ore, i roto i teie
'irava 'aipahia, o te niu 'apu e pape o tei ha'aporihia i te 'aipa 'ore.
2. E 'ahu
tô
tô
2\ Aita
2". E'ere
na.
na
tô
o te
e
na
2"'. E 'ahu 'ore
'ahu.
i te 'ahu.
tô
(E'ere i te 'ahu tô na.)
na.
Tô na, o te tumu ia o teie mau 'irava.
E
'ahu, o te niu tahi ia o te 'irava 'aipa-'ore-hia, o tei riro mai
pu'oi i roto i te 'irava 2' i 'aipahia, e o tei 'aihono atu i te niu
'aipa aita, 'oia ho'i te niu tumu o teie 'irava. O te niu tahi ato'a ia, e
'ahu 'ore, no te 'irava hope'a 2™, o tei ha'apori-noa-hia i te ta'o 'aipa
ei niu
'ore.
Ua riro ato'a râ teie niu
'irava 2" i
3. E mata'i
3'. Aita
tô Marite
tô Marite
3". E'ere
'apu iti, e 'ahu, ei toro, i te 'ahu, no te
'aipahia.
e
i te mata'i
3'". E mata'i 'ore
i teie
mata'i
mau
tô Marite
tô Marite
mahana.
i teie
mau
i teie
i teie
mahana.
mau
mau
mahana.
mahana.
Tô Marite, o te tumu ia o teie mau 'irava.
I teie
mahana, o te toro ia.
niu tahi o te 'irava 'aipa-'ore-hia, ua riro ei niu
piti i roto i te 'irava 'aipa-matamua-hia 3', e 'aihono atu o ia i te niu
tumu o teie 'irava, 'oia ho'i te niu 'aipa, aita.
I roto i te 'irava 3", ua riro te niu 'apu e mata'i ei toro, i te
mata'i, no teie 'irava, hô'ê noa niu i roto i teie 'irava 'aipahia, o te
niu 'aipa ia e'ere.
I roto i te 'irava hope'a, e mata'i 'ore, o te niu ia teie no teie
'irava 'aipahia i te 'aipa 'ore.
mau
E mata'i, o te
Te
'aipara'a o te piti o te 'irava, 'oia ho'i te 'irava l',
'aipara'a ia o te 'irava tâ'ato'a.
-
18
o te
Te
'aipara'a o te 'irava 1", o te 'aipara'a ia i te hô'ê niu,
'aipara'a hope'a, o te 'aipara'a ia i te hô'ê noa ta'o, e
ha'apori ia teie.
-
-
1.4.
e te
Te 'aipa e te niu numera
Te ta'o
'aipa
e
fa'a'ohipahia o te ta'o e'ere ia ('aore
Tei te 'omuara'a 'irava
'aipahia te 'aipa,
e
ra
e'ita).
'aihono mai te tœ'a
o
te 'irava.
1. E
piti 'afata tô te fare.
e piti 'afata
tô te fare.
1'. E'ere
Tô te
fare,
ia
'irava.
E piti 'afata., o te niu tahi ia o te 'irava 'aipa-'ore-hia, e niu
numera, ua riro mai râ ei niu piti no te 'irava 'aipahia, e 'aihono atu
0 ia i te niu tumu, 'oia ho'i te 'aipa e'ere.
2. E maha ta'ata
2'. E'ere
e
i
o te tumu
teie
nau
reva.
maha ta'ata
'Aore
o
i
reva.
i roto i teie
'irava,
piti niu râ i te 'irava 'aipa-'ore-hia: e maha ta'ata, niu
numera, e i reva, niu ha'a 'aihono i te niu numera.
e e toru niu i te 'irava 'aipahia: e'ere, te niu tumu, e maha
ta'ata, niu numera, i reva, niu ha'a, e nau niu 'aihono teie i te niu
tumu, 'oia ho'i i te 'aipa.
-
e tumu
e
-
3. A
piti a'e nei ta'ata i tomo i roto i te fare-purera'a.
a piti a'e nei ta'ata
i tomo i roto i te fare-purera'a.
3'. E'ere
'Aore
e tumu
i teie
nau
'irava.
Iroto e i te fare-purera'a, e mau toro teie no teie mau 'irava.
-1 te 'irava 'aipa-'ore-hia, e piti ia niu: a piti a'e nei ta'ata, niu
numera, e i tomo, niu ha'a, 'aihono i te niu numera.
-1 te 'irava 'aipahia, e toru ia niu: e'ere, te niu tumu, a piti a'e
nei ta'ata, niu numera, i tomo, niu ha'a, e 'aihono teie nau niu i te
niu tumu, 'oia ho'i i te 'aipa.
4. A maha
4'. E'ere
a
tâ râua tamari'i.
maha
tâ râua tamari'i.
Tâ râua tamari'i, o te tumu ia o teie nau 'irava.
A
1 te
maha,
o te niu tahi ia o te 'irava 'aipa-'ore-hia, e niu numera
riro mai râ ei niu piti no te 'irava 'aipahia, e 'aihono atu o ia
niu tumu o teie 'irava, 'oia ho'i te 'aipa e'ere.
teie,
ua
19
1.5.
Te 'aipa e te niu tohu
E
E
1. Eie
fa'a'ohipahia teie nâ ta'o 'aipa 'aita ('aore) e e'ere (e'ita).
'aipahia te 'irava tâ'ato'a Taore ra hô'ê noa tuhafa.
'orometua.
te
1'. Aita
e
'orometua.
te 'orometua.
1". E'ere
1"'. E'ere
i te 'orometua.
Te 'orometua, e tumu ia i roto i te 'irava 1 e te 'irava
1", ua
riro râ ei niu 'apu, e 'orometua, 'aihono i te niu 'aipa aita i roto i te
'irava 1', e ei toro, i te 'orometua, i roto i te 'irava 1"'.
Eie, o te niu ia o te 'irava 'aipa-'ore-hia, e niu tohu teie.
E'ere, e niu tumu i roto i te 'irava 'aipahia 1", e e niu tahi i roto
i te 'irava 'aipahia 1'".
Aita, e niu tumu i roto i te 'irava 'aipahia l', e 'aihonohia mai e
te niu 'apu, e 'orometua.
oTama.
2. Era
2'. Aita
o
2". E'ere
Tama.
o
Tama.
0
Tama, o te niu ia o teie mau 'irava.
Era, o te niu tahi ia o te 'irava 'aipa-'ore-hia, e niu tohu teie.
Aita e e'ere, o te niu 'aipa ia o nâ 'irava 'aipahia, 2' e 2".
3. Eie mâtou i roto i te hoho'a.
3'. Aita mâtou i roto i te hoho'a.
3". E'ere
mâtou
Mâtou,
1 roto
i roto
i te hoho'a.
o te tumu ia o teie mau 'irava.
i te hoho'a, e mau toro teie no
e
Eie, o te niu ia o te 'irava 'aipa-'ore-hia.
Aita e e'ere, o te mau niu 'aipa ia o nâ
1.6.
Te
E
teie
mau
'irava.
'irava i 'aipahia.
'aipa eiaha
fa'a'ohipahia ia teie ta'o 'aipa i
i te mau rau ha'a i
'omuahia e te 'omua a, e, ia. E 'opani-'eta'eta-ra'a teie.
E piri noa a tu o ia i te mau 'omua e e ia.
E 'omua ato'a atu ia i te mau niu i'oa, te niu fa'atoro, te niu
?apu e te niu numera.
E 'omua te ta'o 'aipa eiaha i te 'irava 'aipahia, e riro mai o ia ei
niu tumu no teie 'irava iti, e 'aihono mai te tœ'a o te 'irava.
20
mua
Eiaha
1.6.1.
e
te mau niu ha?a
Tei te 'omuara'a 'irava
'aipahia ia teie ta'o 'aipa eiaha, e riro
'irava, e pu'oi noa mai te niu piti.
E piti niu ia i roto i te 'irava 'aipahia.
Mai te peu e ua 'omuahia te niu ha'a i te 'omua a, e tauihia ia
teie 'omua a, e fa'arirohia ei e hou a pu'oi atu ai i te 'aipa eiaha.
mai ia ei niu tumu
no
teie
1. A 'amu!
1. Eiaha
e
'amu!
'Aore
e tumu
tô teie
'irava, e fa'auera'a teie.
niu tahi o te 'irava 'aipa-'ore-hia, e niu ha'a ua
riro mai râ ei niu piti, e 'amu, no te 'irava 'aipahia, e 'aihono atu o ia
i te niu tumu, 'oia ho'i te 'aipa eiaha.
E piti niu i roto i teie 'irava 'aipahia, eiaha, niu tumu, e e 'amu,
A
'amu,
nau
o te
,
'aihono.
te niu
Ua taui ato'a mai te 'omua
2. A haere mai
2'. Eiaha
e
ei
e.
i te fare!
haere mai
'Aore
a
i te fare!
tumu, e fa'auera'a teie.
fare, e toro ia teie no teie nau 'irava.
A haere mai, o te niu hô'ê ia teie no te 'irava 'aipa-'ore-hia, ua
riro mai râ ei niu piti, e haere mai, no te 'irava 'aipahia, e 'aihono
atu o ia i te niu tumu, 'oia ho'i te 'aipa, eiaha.
Ua huri mai te 'omua a ei e i roto i te 'irava 'aipahia.
e
I te
3. E inu
3'. Eiaha
i tâ 'oe râ'au!
e
inu
Hô'ê
a
i tâ 'oe râ'au!
huru fa'anahora'a tô teie
nau
'irava
e
tô te
mau
'irava i
ni'a nei, o te 'omua e noa tei 'ore e taui.
4. ia manuia tô 'outou tere!
4'. Eiaha tô 'outou tere
ia manuia!
Tô 'outou tere, o te tumu ia o teie mau 'irava.
la manuia, o te niu tahi ia o te 'irava 'aipa-'ore-hia, e niu ha'a
teie, ua riro mai râ ei niu piti, ia manuia, no te 'irava 'aipahia, e
'aihono atu ia i te niu tumu, 'oia ho'i te 'aipa eiaha.
E piti niu i roto i te 'irava 'aipahia, te 'aipa, eiaha, e te 'aihono,
ia manuia.
'Aore
e
tauira'a
no te
'omua ia.
5. la tae mai ihoa 'outou i te hora maha i te ahiahi!
5'. Eiaha 'outou ia tae mai ihoa i te hora maha i te ahiahi!
21
'Outou, e tumu teie
no
teie
nau
'irava, te 'aipa-'ore-hia e te
'aipahia.
I te hora maha
i te
ahiahi, e toro teie no teie mau 'irava.
ihoa, e niu tahi teie no te 'irava 'aipa-'ore-hia, e niu
ha'a, lia riro mai râ ei niu piti, ia tae mai ihoa, i roto i te 'irava
'aipahia, e 'aihono teie no te niu tumu, 'oia ho'i te 'aipa eiaha.
E piti niu i roto i te 'irava 'aipahia, eiaha, te niu tumu, e ia tae
mai ihoa, te niu 'aihono.
e
la tae mai
1.6.2.
Eiaha, te niu i'oa
E
mau tumu
E
teie
mau
mau
o te
niu fa'atoro.
ti'arau tê
E 'omua mai te ta'o
mai te toe'a
e te
fa'a'ohipahia mai no teie fa'anahora'a.
'aipa eiaha i te 'irava 'aipahia, e pu'oi noa
'irava.
'ohipa oti 'ore i te ravehia teie
e
fa'ahitihia nei i roto i
'irava.
tê himene.
1. OTama
1'. Eiaha
o
Tama
tê himene.
Tê
himene, e tumu teie no teie nau 'irava.
0 Tama, o te niu tahi teie no te 'irava 'aipa-'ore-hia, e niu i'oa
ia, ua riro mai râ ei niu piti i roto i te 'irava 'aipahia, e 'aihono atu ia
i te niu tumu, 'oia ho'i te 'aipa, eiaha.
E piti ia niu i roto i teie 'irava 'aipahia: eiaha, te niu tumu, e o
Tama, te niu 'aihono.
2. O te tamari'i
2'. Eiaha
o te
tê ti'a
nâ
tamari'i
mua.
tê ti'a
nâ
mua.
Hô'ê â huru fa'anahora'a tô teie
nau
'irava
e
tô teie 'irava i ni'a
nei.
Hô'ê
niu, o te tamari'i, i te 'irava 'aipa-'ore-hia, e piti niu i
'aipahia: eiaha e o te tamari'i.
Hô'ê â tumu tô râua: tê ti'a, e hô'ê â toro: nâ mua.
noa
roto i te 'irava
3. Nâ te
taote
3'. Eiaha
e rave
nâ te taote
'Aore
e tumu
i te ma'i.
e rave
i te ma'i.
i roto i teie
nau
'irava.
1 te
ma'i, e toro ia teie no teie nau 'irava.
piti niu i roto i te 'irava 'aipa-'ore-hia: nâ te taote, e niu
fa'atoro, e e rave, niu ha'a 'aihono i te niu fa'atoro.
E toru niu i roto i te niu 'aipahia: eiaha, te niu tumu, nâ te
taote, niu 'aihono, e e rave, niu 'aihono.
E
4. No Tamara
te
'ahu.
22
4'. Riaha
Tamara
no
te
'ahu.
Te
'ahu, e tumu no teie nau 'irava.
Tamara, e niu tahi teie no te 'irava 'aipa-'ore-hia, e niu
fa'atoro, ua riro râ ei niu 'aihono i te niu tumu, 'oia ho'i te 'aipa,
eiaha, i roto i teie 'irava 'aipahia.
No
5. Nâ 'Ahu
5'. Eiaha
fa'arapu i te po'e.
e fa'arapu i te po'e.
e
nâ 'Ahu
'Aore
e tumu
i roto i teie
nau
'irava.
I te
po'e, e toro ia no teie nau 'irava.
E piti niu i roto i te 'irava 'aipa-'ore-hia: nâ 'Ahu, niu fa'atoro,
e e fa'arapu, niu ha'a, 'aihono i te niu fa'atoro.
I roto i te 'irava 'aipahia, e toru ia niu: eiaha, te niu matamua,
'oia ho'i te niu tumu, nâ niu 'aihono e piti: nâ 'Ahu, e fa'arapu.
6. lo Tamatoa
6'. Riaha
tâtou
e
io Tamatoa
noho ai.
tâtou
e
noho ai.
Tâtou, o te tumu ia o teie nau 'irava.
piti niu i roto i te 'irava 'aipa-'ore-hia: io Tamatoa, niu
fa'atoro e e noho ai, niu ha'a, 'aihono mai i te niu fa'atoro.
E toru niu i roto i te 'irava 'aipahia: eiaha, te niu tumu, 'oia ho'i
te 'aipa, io Tamatoa, e e noho ai, nâ niu 'aihono.
E
7. Mai tera i te
T. Eiaha
mai tera
'Aore
I te
i te
rave
i te
e tumu
'ohipa.
rave
i te
'ohipa.
i roto i teie nâ 'irava.
i te
'ohipa, e toro teie no teie nau 'irava.
Mai tera, o te niu tahi teie no te 'irava 'aipa-'ore-hia, ua riro
mai râ ei niu piti i roto i te 'irava 'aipahia, e 'aihono atu o ia i te niu
rave
e
tumu, eiaha, 'oia ho'i te 'aipa.
1.6.3.
Eiaha
e te
O te 'omua ei
mau
'irava
1. Eiaha
e
niu
'apu.
tê
fa'a'ohipahia, e'ita te 'omua
'aipahia i te ta'o 'aipa eiaha.
ei taote
noa
te rave
Te rave, o te tumu ia o teie
e
,
i roto i te
i tera tamari'i.
'irava, i tera tamari'i, te toro.
piti niu i roto i teie 'irava: eiaha, te niu tumu, o te 'aipa ihoa
te niu 'aihono, ei taote, e niu 'apu teie.
E
ia,
e
2. Eiaha
ei tamari'i
te
ha'apa'o ia 'Aiû.
23
Te
ha'apa'o, o te tumu teie o te 'irava, ia 'Aiû, o te toro ia.
piti niu i roto i teie 'irava: eiaha, te niu tumu, 'oia ho'i te
'aipa, o tei 'aihonohia atu e te niu piti, ei tamari ri, e niu 'apu teie.
E
3. Fi ah a
ei rima
te
tape'a.
E
piti niu i roto i teie 'irava: eiaha, te niu tumu, o te 'aipa ihoa
ia, e te niu 'aihono, ei rima, e niu 'apu teie.
Te tape'a, e tumu ia teie no teie 'irava
.
4. Fiaha
ei
te
rauoro
tapo'i-fare.
E
e
piti niu i roto i teie 'irava: eiaha, te niu tumu, 'oia ho'i te'aipa,
'aihono, ei rauoro, e niu 'apu teie.
Te tumu o teie 'irava: te tapo'i-fare.
te niu
1.6.4.
E
Eiaha
e te
niu
numera.
fa'a'ohipa-noa-hia te 'omua
1. Eiaha
e
e
e'ita râ te 'omua
a.
piti tamari'i i te 'ama'a hô'ê.
'Aore
e tumu
i teie 'irava.
I te 'ama'a
hô'ê, e toro teie no teie 'irava.
piti niu i teie 'irava: eiaha, te niu tumu, 'oia ho'i te 'aipa,
'aihono e piti tamari'i, e niu numera teie.
E
2. Eiaha
hô'ê a'e ta'ata
'Aore
e tumu
I roto
i roto
e te
i te fare.
i roto i teie 'irava.
i te
fare, e toro ia teie.
piti niu i teie 'irava: eiaha, te niu tumu, 'oia ho'i te 'aipa, e
hô'ê ta'ata, te niu piti, i 'aihono mai i te niu tumu, e niu numera teie.
e
E
3. E pae 'umoa-tiare i te 'ana'ira'a.
3'. Eiaha e pae 'umoa-tiare i te 'ana'ira'a.
'Aore
I te
e
tumu i roto i teie nau 'irava.
'.ana'ira'a,
Hô'ê
e toro
teie.
niu i te 'irava
'aipa-'ore-hia,
'umoa-tiare, e niu
teie, o tei 'aihono mai i te niu tumu, eiaha, 'oia ho'i te 'aipa, i
i teie niu 'aipahia.
noa
e pae
numera
roto
1.7.
Te
E
'aiparua
e te
'aipa e'ore.
fa'a'ohipahia teie 'aipara'a
fa'auera'a 'aore
E fa'a'ore
ra
o
no te
i te hô'ê fa'aarara'a.
ia i te
'aipa,
e
ha'afaufa'a i te hô'ê
riro mai râ ei 'ohipa pâpû i te tupu.
24
Fore, i te tahi
taime, e atxra'a uira'a tô na.
'aipa i te 'irava 'aipahia, e pu'oi te toe'a
mau
E 'omua ihoa te
o te
'irava.
1.7.1.
E'ita
1. E'ita
e
'ore
e
'ore:
i te haere mai.
râua
E'ita
e'ore, o te niu teie o teie 'irava, e niu 'aiparua, 'oia ho'i e
tâpitihia te 'aipara'a.
Râua, o te tumu ia, e i te haere mai, o te toro ia o teie 'irava.
2. E'ita
e
'ore
E'ita
I te
3. E'ita
e
i te uahia.
e'ore, o te niu teie o teie 'irava, o te niu 'aiparua.
uahia, o te toro ia, 'aore e tumu tô teie 'irava.
'ore
te
rê
i te mahere
ia mâtou
i teie matahiti.
Te
rê, o te tumu ia o teie 'irava.
mahere, ia mâtou, i teie matahiti,
E'ita e 'ore, o te niu ia, e 'aiparua.
I te
1.7.2.
teie.
E 'ore:
E uira'a tê ô mai ia
'irava,
e mau toro
e
1. E 'ore
E
2. E 'ore
E
piri tô
'oe
'ore,
na
fa'a'ohipahia teie 'aipa i roto i te tahi
aura'a i teie uira'a:
no te
mau
aha....?
i te reva?
o te
niu ia
te mau tamari'i
'ore, o te niu ia
tâmâ'a, te toro ia.
o te
'irava nei, 'oe, te tumu, i te reva, te toro.
i te tâmâ'a?
o
teie 'irava, te mau tamari'i, te tumu, i te
25
TE UIUIRA'A
II.
Te
-
-
o te
tapa'o e fa'a'ite mai e e uira'a teie:
fa'atomara'a patê ia i te hope'ara'a 'irava,
'aore
mau
ra te
hô'ê ta'o ui.
Te fa'atomara'a:
a)
.
Te uira'a
fa'a'ite mai i teie
1. Eari'i
2. Ua
fa'a'ohipa i te fa'atomara'a, e târou / ? / ia tê
'ohipa nâ roto i te pâpa'ira'a i roto i te 'irava.
e
'oe.
pa'ia
1'. Eari'i
'outou.
3. Tê ta'oto nei
4. No Tahiti
o
o
'oe ?
2'. Ua pa'ia
Mâmâ.
Vetea.
'outou ?
3'. Tê ta'oto nei
4'. No Tahiti
o
o
Mâmâ ?
Vetea ?
Hô'ê â fa'anahora'a tarame tô te 'irava ui 'ore e tô te 'irava ui,
e niu te 'omua: e ari'i, ua pa'ia, tê ta'oto nei, no Tahiti , e
tumu tô mûri iho: 'oe, 'outou, o Mâmâ, o Vetea.
'oia ho'i
b)
Te
mau
Teie te
ta'o ui:
mau
ta'o ui:
anei, paha, peneia'e, e'ore, 'ene ('ere), vai,
aha, fea (hea, hia).
1. Eari'i anei
2. Peneia'e
3.0 vai
ei
c)
'oe?
ua reva
râtou.
tô 'outou 'orometua?
Anei, peneia'e, vai, e mau ta'o ui teie. Tê vai nei tei fa'arirohia
ha'apori (anei), ei 'omua niu (peneia'e), ei pû no te hô'ê niu (vai).
Te uira'a ti'a
E ui ti'a atu ia i te hô'ê ta'ata i te reira ihoa taime.
1.0 vai
2. Nâ vai
tô 'oe i'oa?
i 'amu
i te vî?
26
3. E aha
'oe?
4. Tei hea
tô 'oe fa'aeara'a?
Tô 'oe
i'oa, 'oe, tô 'oe fa'aeara'a,
e tumu
teie
no
teie
mau
'irava
i ni'a nei.
TAore
e tumu
i te 'irava
'irava 'aihono i te niu tumu,
d)
2, tê vai
nâ vai.
ra
râ hô'ê toro, i te vî, e hô'ê
Te uira'a pu'oi
1. Ua ani atu
2. Ua 'ite
3. Aita
'oe
teie
e
mâtou
O
ia râtou
vau
vai,
e
aha
o
o
vai tei tae mai?
Tama?
i fa'aarahia mai
aha,
e
e
e
fea râ ta'ata
e
haere mai.
fea, e mau niu ui teie o tei fa'aôhia mai i roto i
nei, ua riro ia ei mau niu pu'oi. E mau 'irava
'irava i ni'a
ti'arau teie.
mau
.
te
Te
hô'ê
noa
II. 1.
e te
nehenehe i te fa'aui i te 'irava tâ'ato'a, 'aore
tuha'a (niu, tumu, toro 'aore ra hô'ê noa ta'o).
uira'a,
e
ra
i
Te uira'a i te 'irava tâ'ato'a.
Te
mau
Te
mau
'ohipa e ravehia no teie 'ohipa, teie ia: te fa'atomara'a,
fa'a'ohipara'a i teie mau ta'o ui: anei, paha, peneia'e, 'ene ('ere).
ta'o ui mai ia
anei, paha, e fa'a'ohipahia ia mai te hô'ê
ha'apori, 'are'a râ ia peneia'e, e 'omua ia i te 'irava ui, e niu o ia, e
niu tumu, te toe'a o te 'irava e 'aihono mai ia. O 'ene râ, e fa'ahope'a
mai ia i te 'irava ui.
II. 1.1.
1.
2.
3.
4.
Te fa'atomara'a: te
Ua ta'oto o 'Aiû ?
Ua reva te pahî ?
O Rui tô matou matahiapo
Nâ 'oe tera 'ûrî ?
tapa'o /?/
?
Hô'ê â fa'anahora'a tô teie
mau
'irava ui
e
tô te
mau
'irava ui
'ore.
Ua
ta'oto,
ua reva, o
Rui, nâ 'oe,
o te mau
niu teie
no
teie mau
'irava.
O
'Aiû, te pahî, tô mâtou matahiapo, tera 'ûrî,
ia.
27
o te mau tumu
II. 1.2.
Peneia'e
E 'omua teie ta'o ui
o
peneia'e i te 'irava ni,
e
pu'oi mai te toe'a
te 'irava.
E niu ato'a ia teie ta'o
'omuahia nei
e
iti,
e
piti ia niu i teie mau 'irava
e
peneia'e.
E'ita te 'omua niu ha'a
a
fa'a'ohipahia ia 'omua-ana'e-hia te
e
'irava i teie ta'o ui
peneia'e.
E pâpû-'ore-ra'a tê roa'a mai
'omuahia i te ta'o peneia'e.
a)
Peneia'e
1. Peneia'e
e te
ta'oto
ua
o
no roto
i teie
mau
'irava
e
niu ha'a.
'Aiû.
I roto i teie 'irava
ui, tê vai nei:
-hô'ê tumu, o 'Aiû
e
piti niu: te niu matamua, o te niu tumu ia, 'oia ho'i te ta'o ui,
peneia'e, te piti o te niu, o te niu 'aihono ia, ua ta'oto, e niu ha'a teie.
-e
2. Peneia'e
haere
e
o
Mâmâ.
0
Mâmâ, o te tumu ia o teie 'irava.
piti niu i roto i teie 'irava: peneia'e, te niu tumu, 'oia ho'i te
ta'o ui, 'aihonohia mai e te piti o te niu, e haere, e niu ha'a teie.
E
3. Peneia'e
tê
'Aore
ua ra
e tumu
i Farani
i teie
mau
mahana.
tô teie 'irava.
1 Farani,
i teie mau mahana, e mau toro ia teie.
E piti niu i roto i teie 'irava: te niu tumu, peneia'e, o te ta'o ui
teie, e te niu piti, tê ua ra, 'oia ho'i te niu 'aihono, e niu ha'a teie.
b)
Peneia'e,
E
piti
te niu i'oa e te niu fa'atoro
piti niu i roto i teie
o te
Te
niu
e
mau
mau 'irava e 'omuahia nei e peneia'e, te
'aihono ia i te niu tumu, 'oia ho'i i te ta'o ui.
niu 'aihono, e mau niu i'oa ia.
Hô'ê â tumu tô teie
1. Peneia'e
o
2. Peneia'e
3. Peneia'e
o te
Rui
tô mâtou
'orometua
tera
mau
'irava.
matahiapo.
tei
reva.
te taote.
Tô mâtou
mau
matahiapo, tei reva, te taote, e tumu teie
'irava i ni'a nei, 'oia ho'i te 'irava 1, 2 e 3.
28
no
teie
E
piti niu i te 'irava tata'i tahi, te niu tumu o te ta'o ui ia
peneia'e, te piti o te mau niu ra, 'oia ho'i, o Rui (1), o te 'orometua
(2), tera (3), e 'aihono mai ia i teie niu tumu.
Tahiti
4. Peneia'e
no
5. Peneia'e
nâ Tama tera 'ûrî.
i te fare tatou e ta'oto ai.
6. Peneia'e
râtou.
Râtou, tera 'ûrî, tatou,
e tumu
ia
no
teie
mau
'irava i ni'a nei
(4, 5, 6).
E piti niu i roto i te 'irava 4 e 5, te niu tumu, peneia'e,
'aihonohia atu e te niu fa'atoro, no Tahiti, e nâ Tama, e mau niu
fa'atoro teie.
I roto i te 'irava
hope'a, e toru ia niu, te niu matamua, o te niu
ia, 'oia ho'i te ta'o ui, peneia'e, te piti, i te fare, e te toru, e
ta'oto ai E mau niu 'aihono teie: e ta'oto ai, niu ha'a, 'aihono atu i te
niu fa'atoro i te fare, 'aihono atu teie i te niu tumu, peneia'e.
tumu
.
c)
Peneia'e
E 'omua
e te
niu 'apu
peneia'e i te 'irava ui, e pu'oi mai te toe'a o te
'irava, 'oia ho'i e riro mai te niu 'apu ei niu piti, ei niu 'aihono i te
niu tumu 'oia ho'i i te ta'o ui peneia'e.
o
1. Peneia'e
e manu
2. Peneia'e
e
Tera
ari'i
e
tera.
terata'ata.
tera
ta'ata,
e mau tumu
teie
no
teie
mau
'irava i ni'a
nei.
E
piti niu i te 'irava tata'i tahi: te niu tumu, peneia'e e te niu
'aihono, e manu e e ari'i, e mau niu i'oa teie.
d)
Peneia'e
e te
niu
numera
Hô'ê â huru fa'anahora'a tô teie
te ta'o ui
peneia'e i te 'irava,
1. Peneia'e
e
piti tamari'i
i
e
niu, 'oia ho'i e 'omua mai
'aihono mai te toe'a o te 'irava.
mau
rêva.
'Aore e tumu i roto i teie 'irava.
E toru niu i roto i teie 'irava: te niu matamua, o te niu tumu ia,
'oia ho'i te ta'o ui peneia'e, te piti o te niu, o te niu numera ia, e piti
tamari'i,
o te
e
'aihono atu o ia i te niu tumu ia peneia'e, te toru
ia, i reva i 'aihono atu i te niu numera.
niu ha'a
2. Peneia'e
e toru
Tâ râua
ta râua
tamahine,
tamahine.
e tumu
teie
29
no
teie 'irava.
o te
niu,
E
piti niu
Titehia nei: te niu matamua, o te niu tumu ia,
peneia'e o tei Taihonohia atu e te piti o te niu, 'oia ho'i te niu
e
numera, e toru.
II. 1.3.
Te
mau
ta'o ui: anei
e
paha
E
Tape'e noa teie nau ta'o iti i te niu o ta râua e hafapori ra.
ha'apori atu 'oia i te mau huru niu atoTa.
HôTê anafe niu i te 'irava, e 'ape'ehia atu e te hôTê tumu e te
E
hô'ê ato'a toro.
E fa'aui teie
nau
ta'o i te 'irava ta'ato'a.
Anei, e fa'ahiti mai i te aura'a,
ha'avare; paha, 'aita i pâpû.
e parau mau
'aore
ra e
1. Ua ta'oto o 'Aiû.
I'. Ua ta'oto anei o 'Aiû ?
1". Ua ta'oto
O
paha
'Aiû,
o
'Aiû?
niu ia o teie mau 'irava.
niu, hô'ê noa niu i te 'irava tâta'i tahi:ua ta'oto ( 1), ua
ta'oto anei (2), ua ta'oto paha (3), e mau niu ha'a teie;
Anei, paha, te mau ta'o ui, e ha'apori noa teie no te niu ua
Te
o te
mau
ta'oto.
2. E
anei
reva
2'. E
reva
pahî?
te pahî?
te
paha
Te pahî, o te tumu teie no teie nau 'irava.
E reva anei e e reva paha, e niu teie no teie nau 'irava i ni'a
nei.
3. O Rui anei
tô mâtou
matahiapo?
matahiapo?
3'. O Rui paha
tô mâtou
4. Nâ
tera 'ûrî?
na
4'. Nâ
5. E
5'. E
anei
na
paha
anei
manu
manu
paha
tera 'ûrî?
tera?
tera?
6; E piti anei tâ râua tamari'i?
paha tâ râua tamari'i?
6'. E piti
Hô'ê â huru fa'anahora'a tô teie
niu tumu
paha,
e
ha'aporihia i teie nau ta'o ui
'ape'e noa mai te mau tumu.
e
30
e
'irava
ato'a, 'oia ho'i te
piti, 'oia ho'i anei 'aore ra
mau
II. 1.4.
Te ta'o ui 'ene
('aore ra'ere)
E
fa'a'ohipahia teie ta'o ui i te
E fa'auihia te 'irava tâ'ato'a. E
hope'ara'a o te 'irava.
'ape'e o ia i te mau huru niu
ato'a.
E fa'aaura'a te aura'a o ta teie ta'o e heheu mai.
E tu'uhia te 'irava ui-'ore-hia ei 'omua, i te hope'ara'a o
'irava e uihia mai i te ta'o 'ene.
1. Ua ta'oto
o
'Aiû,
teie
'ene?
Ua
ta'oto, o te niu ia o teie 'irava, e niu ha'a.
O 'Aiû, o te tumu ia.
'Ene, e ta'oto ui teie, e ui i te 'irava tâ'ato'a, e niu ato'a râ.
2. O Rui
te
matahiapo,
3. No Mâmâ
4. E
tera 'ahu?
'ene?
'ene?
piti tamari'i tâ râua, 'ene?
te 'orometua 'apî,
'ene?
5. Eie
Hô'ê
II.2.
a
huru fa'anahora'a
no
Te uira'a i te hô'ê
E
teie
noa
mau
'irava ato'a i ni'a nei.
tuha'a.
fa'a'ohipahia ia no teie fa'anahora'a i teie
mau
ta'o ui: vai,
aha, fea (hea, hia).
E fa'auihia hô'ê tuha'a: te ta'o
te toro anei.
ra
II.2.1.
-
-
anei, te niu anei, te tumu 'aore
Vai:
E fa'ahiti mai i te parau no te iho.
E fa'a'ohipa-noa-hia no te ta'ata 'aore ra no te mau
'ohipa e
fa'ata'atahia.
-
ia
:
E 'omuahia i te 'omua o, e
piri ato'a atu i te
mau
fa'atoro mai
ia, io, no, nâ, e.
1.0 vai
tei ta'oto?
Tei
ta'oto, o te tumu ia o teie 'irava.
O vai, o te niu ia, e niu i'oa teie, te ta'o ui vai,
niu i'oa.
2. E 'orometua
o
vai?
31
e
pû ia
no
teie
O
vai,
E
'orometua,
e tumu
teie
no
teie 'irava, te ta'o ui vai,
e
pû
no
teie
tumu.
3. No vai ma
niu
o te
'irava,
e
niu 'apu teie.
tera mau tamari'i?
tâtou
4. Io vai
o te
e
ta'oto ai?
niu fa'atoro e piti, no vai ma e io vai.
tâtou, o te tumu ia o nâ 'irava nei.
E ta'oto ai,, e niu 'aihono teie i te 'irava tumu io vai no te
'irava 4, e niu ha'a teie.
Vai,
e
Tera
pû teie
mau
no nâ
tamari'i
e
,
5. Ua ravehia
te puta
e
vai?
Vai, e pû no te toro, e vai, o teie 'irava.
Ua ravehia, o te niu ia, e te puta, o te tumu ia.
Aha
II.2.2.
e te mau
niu
E ti'ara'a
teie, e ha'ara'a,
E 'omuahia teie ta'o ui aha
-
e te mau
'omua niu
ha'a, te 'omua
niu
te
'apu e te mau fa'ai'oa.
E fa'aohipahia ia teie ta'o ei pû no te hô'ê niu, no te tumu, no
toro e no te ha'apori ato'a.
E fa'aui i te 'irava tâ'ato'a.
-
-
-
te aha?
teie aha?
e
aha?
1. E aha
o
Tama?
O
Tama, o te tumu ia o
E aha, o te niu ia, e niu
teie 'irava.
'apu; te ta'o ui aha, e pû ia no te niu.
2. Ua aha
râtou?
3. Tê aha nei te mau tamari'i?
4. Ua riro te pape ei aha?
5. Ua haere mai te aha?
6. Ua 'amu te mîmî i te aha?
7. E 'ahu aha tô na?
Ua riro te ta'o ui aha
-
-
-
-
-
ei
ei
ei
ei
ei
:
pû no te hô'ê niu, e aha, ua aha, ei aha,
pû no te hô'ê tumu te aha,
pû no te hô'ê toro, i te aha,
ha'apori, e 'ahu aha,
pû no te hô'ê rauta'o, te aha?, teie aha?
,
32
II.2.3.
Te
mau
ta'o ui fea (hea, hia)
E
te
fa'a'ohipahia teie mau taTo ui no te vâhi, te tau, te rahira'a e
terera'a 'ohipa 'aore ra te peu o te 'ohipa.
E 'omuahia e te mau fa'atoro, e te mau fa'ai'oa, e te mau 'omua
niu numera.
Fea (hea)
a)
1.1 hea
'oe
2. Tei hea
e
e te
vâhi
noho ai?
te punu
'ahu ?
3. Nâ fea 'outou i te haere?
4. No fea mai 'outou?
I roto i teie
mau
firava i ni'a
niu, i hea, tei hea, nâ fea,
b)
1.1
Fea (hea)
fea mai
na
2. A
na
na
o
nei, ua riro
fea mai.
o
fea ei pû
no te mau
e te tau
'outou?
fea mai
3. A fea mai
no
te mau
manihini?
Teri'i?
Fea, e pû ia no te niu o teie mau 'irava i ni'a nei, i na fea mai,
fea mai, a fea mai.
'Outou, te mau manihini, o Teri'i, o te tumu ia o teie mau
a
'irava.
c)
Fea (hea)
1. Nâ fea
'oe
2. Nâ fea
'outou
Fea,
i te
e te
terera'a 'ohipa 'aore ra te peu ravera'a
parau?
i te ha'amata
i tâ 'outou
'ohipa?
ta'o ui teie, e pû râ no te niu o te mau 'irava i ni'a nei,
fea.
'Oe, 'outou e tumu ia no teie mau 'irava.
I te parau (1), i te ha'amata, i tâ 'outou 'ohipa (2), e mau toro
e
'oia ho'i, nâ
,
teie.
d)
Fea (hea)
e te
rahira'a
1. E fea pua'a i pohe?
2. A fea atu ra tâ râua tamari'i?
3. To'o fea tamahine tâ Teha'apapa
ma?
33
Fea,
e
pû ia no te niu o teie
fea tamahine.
mau
'irava i ni'a nei, e fea pua'a, a
fea atu. ra, to'o
e)
Fea (hea)
1. Te hea te
e te
fa'ai'oa nui
te
matahiapo?
2. Ua reva te hea?
-pifPa /P'i
H'Pp f
"
v:
•
34
1
léi ryp::.
III. HA'APUA'ORERORA'A E
HA'APU'ORERORA'A
Te
ha'apua'orerora'a e te ha'apû'orerora'a, o te mau hâmanihuru-rau-ra'a ia i te mau 'irava no te heheuraTa 'orero huru rau ia,
e fâ teie e titauhia nei ia ha'uti i ni'a i te te tauaro.
Ha'apua'orero i te hôTê 'ohipa, e tumu anei 'aore ra e toro
anei, e fa'arirohia ia teie 'ohipa, 'oia ho'i te tumu, te toro, ei
'omuara'a no te 'ohipa, ei 'omuara'a i te 'orerora'a parau.
Ha'apû'orero râ, e fa'arirohia ia teie 'ohipa, te tumu e te toro,
ei pû no te 'orerora'a, o te fâ ia o te 'orerora'a.
-
-
.
E
E ha'afaufa'ara'a teie i te tumu 'aore
mau
'irava teie
1.Uahâmani te tamnta
// Niu
/ Tumu
2. E
pîpî
o
3. Tê 'amu nei
// Niu
4. Ua
rave
.
mîmî
/
i te
au
Teie te
i tô mâtou fare.
/ Toro //
i te i'a.
Toro
//
'ohipa.
/ Toro //
mau
tuha'a tarame
e
fârereihia nei i roto i teie
mau
niu, te tumu e te toro.
No te
ra
horo'ahia atu nei:
/ Toro //
Tumu
/ Tumu
'irava: te
'aore
te
/
// Niu
i te toro.
Tamara i te tiare.
/ Tumu
// Niu
e
ra
ha'apua'orero 'aore ra no te ha'apû'orero i te tumu
rave'a e ravehia e te reo.
i te toro, e rave rau mau
ha'apua'orerohia, e tu'uhia ia ei 'omua i te 'irava,
nâ mua roa i te niu, e fa'atomahia, tei te huru râ e tei râpae o ia i te
'irava, e fa'aha'amana'o-hia o ia i te hô'ê ta'o tohu ia .
-
Te tuha'a i
ha'apû'orerohia râ, e piti ia huru fa'anahora'a no
'ohipa. E fa'arirohia te 'ohipa i ha'apû'orerohia ei niu tumu no te
'irava 'âpî.
-
Te tuha'a i
teie
35
III.1.
Ha'apua'orerora'a i te hô'ê tuha'a
III. 1.1.
Ha'apua'orerora'a i te tumu
E tuTuhia te tumu i
ha'apua'orerohia ei 'omua i te 'irava, e
monohia mai, i te tahi mau taime, e te ta'o tohu ia 'aore ra e te hô'ê
monoi'oa. E pu'oi mai te toe'a o te 'irava, 'oia ho'i te niu e te toro.
1. Ua hâmani
te tamuta
1'. Te tamuta.
ua
i tô mâtou fare.
hâmani (ia)
i tô mâtou fare.
No te
ha'apua'orero i te tumu, te tamuta, e ravehia ia teie
tu'uhia ei 'omua i teie 'irava 'âpî, te tamuta, tei râpae o ia i
te terera'a 'ohipa, e pu'oi mai te toe'a o te 'irava, 'oia ho'i te niu, ua
hâmani (ia) e te toro, i tô matou fare.
I roto i teie tuha'a 'irava 'âpî, 'aore ia e tumu fa'ahou, nâ te
ta'o tohu (ia) e mono mai.
tumu e
2. E pîpî
o Tamara
2'. O Tamara, e pîpî
i te tiare.
(ia) i te tiare.
O
Tamara, o te tumu teie i ha'apua'orerohia, ua tu'uhia mai ei
'irava, e pu'oi mai te toe'a o te 'irava.
E pîpî (ia), o te niu ia o teie 'irava, e i te tiare, o te toro ia.
'omuara'a i te
3. Tê 'amu nei
3'. Te mîmî.
4. Ua
rave
4'. (V)au.
mîmî
te
tê 'amu nei
au_
i te i'a.
(ia)
i te i'a.
i te 'ohipa.
(ia) i te 'ohipa.
ua rave
Te
( 3
e
mîmî, (v)au, e mau tumu teie no teie mau 'irava i ni'a nei
4) o tei ha'apua'orerohia e o tei tu'uhia ei 'omua i teie mau
'irava.
'Aore tauiuira'a
no roto
i te fa'anahora'a i te tahi atu
mau
tuha'a tarame: tê 'amu nei (ia) e ua rave (ia), o te mau niu teie o
'irava, e i te i'a e i te 'ohipa, o te mau toro ia.
te mau
Ua
III. 1.2.
mono
mai te ta'o tohu
(ia) i te tumu.
Ha'apua'orerora'a i te toro
Hô'ê â huru 'ohipa e ravehia no te ha'apua'orerora'a i te toro: e
tu'uhia te toro ei 'omua i te 'irava, e monohia, mai te peu e e faufa'a,
i te ta'o tohu ia.
1. Ua hâmani te tamuta i tô mâtou fare.
1'. Tô mâtou fare. ua hâmani (ia) te tamuta.
36
pîpî o
T. Te tiare,
2. E
Tamara i te tiare.
e pîpî (ia)
o Tamara.
te mîmî i te i'a.
tê 'amu nei (ia) te mîmî.
3. Tê 'amu nei
3'. Te i'a.
4. Ua rave
Te
i te
au
4'. Te 'ohipa.
ua
'ohipa.
(ia)
rave
vau.
toro, i tô mâtou fare, i te tiare, i te i'a, i te 'ohipa, ua
no teie mau 'irava i ha'afaufa'ahia, te tahi mau
tuha'a tarame, 'oia ho'i te niu, ua hâmani (ia), e pîpî (ia), tê 'amu nei
(ia), ua rave (ia), e te tumu, te tamuta, o Tamara, te mîmî, au, e
mau
riro mai 'ei 'omua
pu'oi mai ia.
E monohia teie
mau
toro, i te tahi mau taime, i te ta'o tohu ia.
I roto i te
ha'apua'orerora'a i te toro, te faTatoro (i) i fa'aô
'aore ia e fa'a'ohipa-fa'ahou-hia i mua i te toro i
ha'apua'orerohia, no reira e nehenehe ia parauhia e tei râpae i te
terera'a 'ohipa te tuha'a i ha'apua'orerohia.
.
mai
ra
i te toro,
III.2.
Ha'apû'orerora'a i te hô'ê tuha'a
III.2.1.
Ha'apû'orerora'a i te tumu
-
No te
ha'apû'orero i te tumu,
e
fa'a'ohipahia teie hâmanira'a
'irava: «O (te) mea te.~»
E 'omuahia ia teie 'irava i ha'afaufa'ahia
pu'oihia mai
e te
hô'ê niu i'oa,
hô'ê tuha'a 'irava. Teie tuha'a 'irava, e raui'oa ia,
'oia ho'i o te fa'ai'oa nui te, o tei ha'aporihia i te hô'ê rauha'a,
pu'oihia mai, i te tahi mau taime, e te toro.
No te mea e rau ha'a 'aihono teie e fa'a'ohipahia nei i roto i
teie tuha'a pu'oi, e 'ore ia te 'omua ua e te 'omua tê... (nei, na, ra)
fârereihia, e monohia ia i te 'omua i e te e.
e te
e
1. Ua hâmani te tamuta i tô mâtou fare.
T. O te tamuta tei hâmani i tô mâtou fare.
Tei,
'amuira'a teie i te fa'ai'oa te e te 'omua i. E'ita te 'omua
fa'a'ohipahia i roto i te pu'oira'a, e monohia i te i.
la ha'apû'orerohia te tumu, te tamuta, e fa'arirohia ia ei niu no
teie 'irava 'âpî i ha'afaufa'ahia, e niu i'oa teie, o te tamuta.
ua
e
e
37
hâmani,
Tei
o te tumu
ia o teie 'irava, o te fa'ai'oa te
teie i
pu'oihia atu i te raahaTa i hâmani.
I tô matou
fare,
o te toro
ia o nâ Tirava nei.
i te tiare.
pîpî o Tamara
2'. O Tamara tê pîpî
2. E
i te tiare.
Te, o te 'amuira'a ia o te fa'ai'oa te e te 'omua e.
tiare, o te toro ia o nâ 'irava e piti.
Te niu, o Tamara, o te tumu ia o te 'irava ha'afaufa'a-'ore-hia
o tei riro mai ei niu no teie 'irava ha'afaufa'ahia, e niu i'oa teie .
Te tumu, tê pîpî, e raui'oa teie, i 'omuahia e te fa'ai'oa te e i
pu'oihia atu e te rauha'a e pîpî, te niu o te 'irava ha'afaufa'a-'oreI te
hia.
3. Tê 'amu nei
3*. O te mîmî
i te i'a.
tê 'amu nei i te i'a.
te mîmî
Tê, o te 'amuira'a ia te fa'ai'oa
'omua tê... ei e i roto i te pu'oira'a.
te e te 'omua e. Ua riro
mai te
i'a, o te toro teie.
ha'apû'orero i te tumu, te mîmî, e fa'arirohia ia ei niu, o
te mîmî, no teie 'irava 'api, e niu i'oa teie.
Te tumu, tê 'amu nei, o te hô'ê raui'oa teie i 'omuahia e te
fa'ai'oa te e o tei ha'aporihia mai e te hô'ê rauha'a, e 'amu nei, 'oia
ho'i te niu o te 'irava ha'afaufa'a-'ore-hia.
I te
No te
4. Ua
4'. O
o te
i te
au
rave
vau
tei
'ohipa.
'ohipa.
i te
rave
Tei, o te fa'ai'oa te, tei 'amui atu i te
'omua ua i roto i te mau tuha'a pu'oi.
I te
'ohipa,
'omua i, 'oia ho'i te mono
o te toro ia o nâ 'irava nei.
'irava, o vau, o te tumu ia o te
'irava ha'afaufa'a'ore-hia o tei fa'arirohia ei pû no te 'orerora'a, e niu i'oa teie.
Te tumu, tei rave, o te fa'ai'oa te o tei ha'aporihia i te hô'ê
rauha'a, i rave, 'oia ho'i te niu o te 'irava ha'afaufa'a-'ore-hia.
Te niu
o te
ha'apû'orero i te tumu, tera
râ e fa'a'ohipahia te tahi atu mau mau rave'a ma te huri i te 'irava
mai teie te huru: « Nâ (te) mea..».
E mau niu fa'atoro ia tê fa'a'ohipahia ma te 'omua mai i te
.
Teie ia te rave'a e ravehia no te
fa'atoro nâ.
1 '. Nâ te tamuta
i tô mâtou fare.
tô mâtou fare i hâmani.
1". Nâ te tamuta
i hâmani
1. Ua hâmani
te tamuta
i tô mâtou fare.
38
Te
tuha'a tarame
'irava
1, 'oia ho'i te 'irava i 'ore i
ha'afaufa'ahia, teie ia: ua hâmani, o te niu, e niu ha'a; te tamuta, o te
tumu; i tô matou fare, o te toro ia.
la ha'apû'orerohia te tumu, te tamuta, e fa'arirohia ia ei niu,
nâ te tamuta, no teie 'irava 'âpî, e niu fa'atoro teie, e pû teie no te
mau
o te
'orerora'a.
I te 'irava ha'afaufa'ahia
'oia ho'i te 'irava 1':
'irava,
te tumu, tô matou fare, o te toro ia o te 'irava ha'afaufa'a'ore-hia o tei taui i tô na ti'ara'a,
i hâmani, e niu 'aihono teie i te niu tumu, 'oia ho'i i te niu nâ
-
'aore
e toro
,
i roto i teie
-
-
te tamuta.
I te 'irava 1":
-
-
-
.
i tô mâtou
i
hâmani,
e te
'irava
nau
'irava i
ha'afaufa'ahia, 'oia ho'i te
1", tera râ
1', e fatu te tamuta i te 'ohipa i ravehia, 'oia
fare,
i roto râ i te 'irava
2. E
pîpî o Tamara i te
2'. Nâ Tamara te tiare
2". Nâ Tamara
e
I roto i te
Tamara,
Tamara,
te
tuha'a toro,
i roto i te 'irava
ho'i tô mâtou
-
na
niu i 'aihono atu i te niu tumu, nâ te tamuta.
o te
Hô'ê â aura'a tô teie
'irava 1'
-
fare, tê ti'a noa ra i tô
nâ te tamuta, o te niu ia o teie 'irava,
1",
e
fatu ia te tamuta i te ha'a, i hâmani.
tiare.
pîpî.
i te tiare.
pîpî
e
'irava i
ha'afaufa'ahia, ua fa'arirohia te tumu, o
'irava 2, ei pû no te 'orerora'a, 'oia ho'i ei niu, nâ
teie mau 'irava 'âpî, e mau niu fa'atoro teie, 'omuahia e
mau
o te
no
fa'atoro nâ.
E pîpî, e niu 'aihono teie i te niu tumu, nâ Tamara.
Te tiare, o te tumu ia o te 'irava 2' e e toro ia no te
I roto i te 'irava
2',
e
fatu
o
'irava 2".
Tamara i te 'ohipa i ravehia
,
'oia
ho'i te tiare, i roto râ i te 'irava 2", e fatu o ia i te ha'a, e pîpî.
3. Tê 'amu nei
3'. Nâ
te mîmî
3". Nâ te mîmî
te
mîmî
te i'a
e
i te i'a.
e
'amu nei.
'amu nei
i te i'a.
ha'apû'orero i te tumu, te mîmî, e fa'arirohia te tumu o
ha'afaufa'a-'ore-hia ei niu, nâ te mîmî, no teie 'irava 'âpî, e
No te
te 'irava
niu fa'atoro teie.
E 'amu
nei,
e
niu ha'a teie i 'aihono atu i te niu tumu, nâ te
mîmî.
39
'Aore
i roto i te 'irava
3', e tumu râ, te i'a, i roto râ i te
3", tê vai nei ia te hôfê toro, i te Va.
'irava
4. Ua rave
e toro
au_
4'. Nâ 'u
te
4". Nâ 'u
i
i te 'ohipa.
'ohipa
i
i te
rave
rave.
'ohipa.
Nâ
'u, o te niu ia o teie mau 'irava i ha'afaufa'ahia, 'oia ho'i te
4", e niu fa'atoro teie; o te tumu teie o te 'irava ha'afaufa'a'ore-hia i ha'apû'orerohia e o tei fa'arirohia ei pû no te 'orerora'a.
I rave, e niu 'aihono teie i te niu tumu, nâ 'u, e niu ha'a teie.
Te 'ohipa, o te tumu ia o te 'irava 4' e o te toro ia o te 'irava 4".
niu 4'
e
No te
ha'apû'orero i te tumu o te hô'ê 'irava, e fa'arirohia ia
no teie 'irava 'âpî, e niu i'oa 'aore ra e niu fa'atoro
mau niu 'âpî.
No te parau o te aura'a: e fatu te tumu i te 'ohipa i (e) ravehia
.
teie tumu ei niu
teie
.
'aore
ra
i te ha'a.
III.2.2.
Te
No te
'irava: «O
ha'apû'orerora'a i te toro
ha'apû'orero i te toro e fa'a'ohipahia ia teie hâmanira'a
(te) mea tâ..», e fa'arirohia te toro o te 'irava
ha'afaufa'a-'ore-hia ei niu
Te niu tumu
no te
'irava ha'afaufa'ahia.
'irava, e niu i'oa ia, 'omuahia e te 'omua o (o
raui'oa ti'arau ia o tei 'amui i te fa'ai'oa te i te
hô'ê rauta'o 'omuahia e te hô'ê fa'atoro ( te + a...).
te...),
o
teie
e te tumu, e
1. O tô mâtou fare
tâ te tamuta
i hâmani.
la
ha'apû'orerohia te toro, i tô mâtou fare, e fa'arirohia ia ei
te 'orerora'a, 'oia ho'i ei niu, o tô mâtou fare, no teie 'irava
pû no
'âpî, e niu i'oa teie.
Tâ te tamuta i
hâmani,
rauha'a i te tumu tâ te tamuta, e
2. O te tiare
tâ Tamara
e
ia, i hâmani e 'aihono teie
ha'apori no teie tumu.
o te tumu
,
pîpî.
No te
ha'apû'orero i te toro, i te tiare, e fa'arirohia ia teie toro
niu, o te tiare, no teie 'irava 'âpi i ha'afaufa'ahia.
Tâ Tamara e pîpî, o te tumu ia o teie 'irava 'âpî; e pîpî, e
ha'apori teie no te tumu tâ Tamara, e rauha'a teie.
ei
3. O
te i'a
tâ te mîmî
e
'amu nei.
40
la
ha'apû'orerohia te toro, i te i'a,
e
fa'arirohia ia ei niu,
o te
i'a, no teie 'irava 'âpî.
Tâ te mîmî
e
'amu nei, o te tumu ia; e 'amu
ha'apori i te raui'oa tâ te mîmî,
4. O te 'ohipa
tâ 'u
i
e
nei, o te hô'ê ia
rauha'a teie.
rave.
la
ha'apû'orerohia te toro, i te 'ohipa, o te 'irava ha'afaufa'a'ore-hia, e fa'arirohia ia ei niu, o te 'ohipa, no te 'irava
ha'afaufa'ahia, e niu i'oa teie.
Tâ 'u i rave, o te tumu ia o teie 'irava 'âpî; i rave, e rauha'a
teie, e ha'apori no te tuha'a tumu tâ 'u....
III.3.
Ha'apua'orero i te hô'ê tuha'a
ma te
ha'apû'orero
i te tahi tuha'a.
III.3.1.
Ha'apua'orero i te tumu
ma te
ha'apû'orero i te
toro.
E nenehenehe i te
E
mono
mai te
rave
mono
i teie
i'oa
na
mau
'ohipa i te hô'ê â taime.
i te ta'o i tu'uhia 'ei 'omua.
Te tumu i
ha'apua'orerohia, e tu'uhia ia i te 'omuara'a o te
'irava, te toro i ha'apû'orerohia, e riro ei pû, ei niu no teie 'irava 'âpî.
Te niu tumu o teie 'irava, e niu i'oa ia, 'omuahia mai e te 'omua
0.
1. Ua hâmani
te tamuta
1'. Te tamuta.
o
No te
i tô mâtou fare.
tô mâtou fare
tâ
na
i hâmani.
ha'apua'orero i te tumu, te tamuta, e tu'uhia ia te tumu
'irava, e fa'atomahia, tei râpae o ia i te terera'a o te
ei 'omua i te
'ohipa.
No te
ha'apû'orero i te toro, e fa'arirohia ia te toro, i tô mâtou
o tô mâtou fare, no teie 'irava 'âpî, e niu i'oa teie.
Tâ na i hâmani, o te tumu ia o teie 'irava 'âpî; i hâmani, e
rauha'a, e ha'apori teie no te tumu.
fare, ei niu,
2. E
pîpî
o
Tamara i te tiare.
2'. O Tamara,
No te
o te
tiare
tâ
na
e
pîpî.
ha'apua'orero i te tumu, o Tamara, e tu'uhia ia te tumu
'âpî, e fa'atomahia, tei râpae o ia i te terera'a
ei 'omua i teie 'irava
'ohipa.
No te
niu,
o te
ha'apû'orero i te toro, i te tiare, e fa'arirohia ia te toro ei
no teie 'irava 'âpî, e niu i'oa teie.
tiare,
41
Tâ
ei
pipi, o te tumu ia
ha'apori i te tumu.
na e
3. Tê 'amu nei
3'. Te mîmî.
te mîmî
o te
i'a
tâ
o te
'irava 'âpï; e pipi, e rauha'a teie,
i te i'a.
e 'amu nei.
na
la
ha'apua'orero hia te tumu, te mîmî, e tu'uhia ia teie tumu ei
'omua i te 'irava, e fa'atomahia, tei râpae o ia i te terera'a 'ohipa.
la ha'apû'orerohia te toro, i te i'a, e fa'arirohia ia te toro ei
niu, o te i'a, no teie 'irava 'âpî, e niu i'oa teie.
Tâ na e 'amu nei, o te tumu ia o te 'irava 'âpî; e 'amu nei, e
rauha'a teie e ha'apori nei i te tumu.
4. Ua
rave
4'. Vau.
au
o te
No te
'omua
i te
'ohipa
'ohipa.
tâ 'u i
rave.
ha'apua'orero i te tumu, au, e ravehia ia teie tumu ei
'irava 'âpî, e fa'atomahia, tei râpae o ia i te terera'a o te
no te
'ohipa.
No te
ha'apû'orero i te toro, i te 'ohipa, e fa'arirohia ia teie toro
'ohipa, no teie 'irava 'âpî, e niu i'oa teie.
Tâ 'u i rave, o te tumu ia o teie 'irava 'âpî; i rave, e rauha'a
teie, ei ha'apori ia no te tumu.
ei
niu,
o te
III.3.2.
Ha'apua'orero i te toro
ma te
ha'apû'orero i te
tumu
Te toro i
ha'apua'orerohia, e tu'uhia ia ei 'omua i te 'irava, te
tumu i ha'apû'orerohia, e riro ia ei pû, ei niu no teie 'irava 'âpî.
Te toro i tu'uhia i mua, e monohia ia i te ta'o tohu ia.
Te niu tumu, o te hô'ê ia niu i'oa, 'omuahia e te 'omua o, 'aore
ra o te hô'ê ia niu fa'atoro, 'omuahia e te fa'atoro nâ.
1. Ua hâmani
te tamuta
1'. Tô matou fare.
i tô mâtou fare.
o te tamuta
(ia)
1". Tô mâtou fare. nâ te tamuta (ia)
No te
tei hâmani.
i hâmani.
ha'apua'orero i te toro, i tô mâtou fare, e tu'uhia ia teie
'irava, e fa'atomahia, tei râpae o ia i te terera'a o
toro ei 'omua i te
te
'ohipa.
No te
ha'apû'orero i te tumu, te tamuta, e fa'arirohia ia teie
'âpî; teie nau niu 'âpî: e niu i'oa ia, o te
tamuta (ia), 'omuahia i te 'omua o, 'aore ra e niu fa'atoro, nâ te
tamuta (ia)
'omuahia i te fa'atoro nâ.
Tei hâmani, o te tumu ia o te 'irava 1'.
tumu ei niu no te 'irava
,
42
I
hâmani, e niu ha'a teie i 'aihono atu i te niu tumu, nâ te
tamuta (ia), o te 'rirava 1".
2. E pîpî o Tamara i te tiare.
2'. Te tiare, o Tamara (ia)
tê pîpî.
nâ Tamara (ia)
2". Te tiare,
No te
e
pîpî.
ha'apua'orero i te toro, i te tiare, e ravehia teie toro ei
'irava, e fa'atomahia, tei râpae teie toro i te tererafa o te
'omua no te
'ohipa.
No te
ha'apû'orero i te tumu, o Tamara, e fafarirohia ia teie
no te Tirava 'âpî; teie nau niu fâpî, e niu i'oa ia, o Tamara
(ia), 'omuahia i te 'omua o, 'aore ra e niu fa'atoro, nâ Tamara (ia),
tumu
ei niu
'omuahia i te fa'atoro nâ.
Tê pîpî, o te tumu ia o te 'irava 2' i ha'afaufa'ahia.
E pîpî, e niu ha'a teie i 'aihono atu i te niu tumu , nâ
(ia),
o te
Tamara
'irava 2".
te mîmî i te i'a.
mîmî
tê 'amu nei.
nâ te mîmî (ia) e 'amu nei.
3. Tê 'amu nei
3'. Te iTa.
3". Te i'a.
o te
la
ha'apua'orerohia te toro, i te i'a, o te 'irava, e tu'uhia ia ei
'âpî, e fa'atomahia, tei râpae i te 'irava.
la ha'apû'orerohia te tumu, te mîmî, e fa'arirohia ia te tumu ei
no te 'irava 'âpî, teie nau niu, e niu i'oa, o te mîmî (ia), 'omuahia
o, 'aore ra e niu fa'atoro, nâ te mîmî (ia), 'omuahia i te fa'atoro
'omua i teie 'irava
niu
i te
nâ.
e
Tê 'amu nei, o te tumu ia o te 'irava 3'; e 'amu, e niu
'aihono nei i te niu tumu, nâ te mîmî (ia), o te 'irava 3".
4. Ua
i te
'ohipa.
'ohipa. o vau (ia)
tei
Te 'ohipa.
nâ 'u i rave.
rave
au
4'. Te
4".
No te
ha'a teie,
rave.
ha'apua'orero i te toro, i te 'ohipa, e tu'uhia ia te toro 'ei
'âpî, e fa'atomahia, tei râpae o ia i te terera'a o te
'omua i te 'irava
'ohipa.
ha'apû'orerora'a i te tumu, au, e fa'arirohia ia te tumu ei
'âpî, teie nau niu, e niu i'oa ia, o vau (ia), 'omuahia i
'omua o, "aore ra e niu fa'atoro, nâ 'u, 'omuahia i te fa'atoro nâ.
Tei rave, o te tumu ia o te 'irava 4'.
I rave, e niu ha'a teie i 'aihono atu i te niu tumu, nâ 'u, o te
No te
niu
te
no te
'irava
'irava 4".
43
TE HAMANIRA'A TRAVA, TE MAU TI'AHA'A
FATURA'A E TE TA'OHA'A
IV
Te hâmanira'a 'irava
,
TE
fa'a'ohipara'a i teie mau tuha'a
e 'ohipa rave pinepinehia teie i roto i te reo.
Te ha'apua'orero e te ha'apû'orero, o te hô'ê ia rave'a teie i
e te
'ohipa,
heheu mai i teie hâmanira'a.
E
fa'a'ohipa-pinepine-hia teie hâmanira'a 'irava mai te peu e
tô roto i te 'irava, e fa'a'ohipa-ato'a-hia râ i te mau
e
tumu e e toro
ta'oha'a 'aore
e toro e
Te vai nei râ te
hâmanira'a,
i te
mau
ua
pu'oi mai.
mau
ta'oha'a e'ita
e
fa'ari'i i teie huru
fa'arirohia ia teie 'ohipa ei rave'a no te fa'atuha'ara'a
ta'oha'a.
Tê 'itehia nei e piti pupu ta'oha'a, te pupu
hâmanira'a 'irava e te pupu i 'ore e fa'ari'i.
.
i fa'ari'i i teie huru
Te pupu
ta'oha'a e fa'ari'i i teie patura'a 'irava, e pi'ihia ia e
ta'oha'a, fa'ahiti i te parau no te ha'a, e te tahi tuha'a ra, e ta'oha'a,
fa'ahiti ia i te parau no te huru.
-
IV. 1.
Hâmanira'a 'irava
e
hô'ê
noa
ti'a
la
(te tumu)
ha'apû'orerohia te tumu ma te fa'a'ohipa i te
fatura'a, 'oia ho'i te hâmanira'a 'irava i te fa'atoro nâ,
parau no te
e
nehenehe ia
i te fa'atuha'a i te mau ta'oha'a.
-
E
fa'a'ohipahia teie hâmanira'a i
Gu, 'ïno'ino....
te mau ta'oha'a mai ia reva,
parau,
1. Ua
I'. Nâ
reva atu
na
i
o na.
reva atu.
Hô'ê tumu, o na, i roto i te 'irava matamua,
'aore e tumu i roto
'irava.
I roto i te piti o te 'irava, e piti niu e 'itehia nei, te niu fa'atoro
nâ na, 'aihonohia atu e te niu ha'a, i reva atu.
E piri atu te fa'atoro nâ i te ta'oha'a reva.
i te
piti
o te
2. E parau
te ra'atira.
2'. Nâ te ra'atira e parau.
3. Ua fiu
3'. Nâ 'oe
'oe.
i fiu.
44
4. Ua 'ino'ino
4'. Nâ 'u
vau.
i 'ino'ino.
E
piri atu te fa'atoro nâ i teie mau ta'oha'a i niTa nei, 'oia
ia parau, fin, \ino'ino.
TAore hôTê afe tumu e fitehia ra i roto i te mau 'irava i
ho'i
ha'afaufa'ahia; e mau niu pufoi anafe tê vai ra: e niu tumu, 'omuahia
e te fa'atoro nâ, e 'aihonohia atu e te mau niu ha'a.
fa'atuha'ara'a
fa'atuha'ara'a i roto i te reo farani.
Aita
.
roa atu te
Hi'ora'a, te ta'oha'a 1ino'ino
e mau
-
tahiti,
e
ta'oha'a i
piri atu i te
ûu:
ta'oha'a fa'ahiti i te parau no te
ha'a i roto i te
reo
pu'oi atu i te fa'atoro nâ,
e mau
-
e
o te mau
ta'o ha'a fa'ahiti i te parau no te
huru i roto i te
reo
farani.
.
ha'a
e
Tê vai nei te
ravehia
fa'ahiti
-
noa
E'ita teie
ta'oha'a e fa'ahiti nei i te parau no te hô'ê
te hina'aro mau, e tê vai nei te mau ta'oha'a e
mau
ra ma
i te parau no te
'ohipa
huru.
i te
e tere atu
mau
ta'oha'a mai ia marô, roa'a.-
1. Ua marô te 'ahu.
1'. *Nâ te 'ahu i marô: e'ita teie
2. Ua roa'a
patura'a 'irava
e matara.
te i'a.
2'. *Nâ te i'a i roa'a.
3. Ua ve'ave'a
vau.
3'. *Nâ 'u i ve'ave'a.
4. Ua maita'i
4'. *Nâ
na
o na.
i maita'i.
5. Ua 'ute'ute
5'. *Nâ 'Ahu
o
'AHu.
i 'ute'ute.
E'ita te
patura'a 'irava i te fa'atoro nâ e matara i teie
ta'oha'a, mai ia marô, roa'a, ve'ave'a, maita'i, 'ute'ute....
IV.2. Hâmanira'a 'irava
e
e
piti tuha'a (te tumu
mau
e te
toro)
Tê vai nei te mau ta'oha'a mai ia hâmani, rave, 'amu... 'ape'ehia e
te hô'ê (toro) utari o tê fa'ari'i nei i te hâmanira'a 'irava 'omuahia i
te fa'atoro nâ.
-
45
1. Ua tarai
te
1'. Nâ te ahitu
ahitu
i te va'a
Tâne.
i tarai.
i te va'a o Tâne.
o
te va'a o Tâne
1". Nâ te ahitu
i tarai
I roto i nâ 'irava i ha'afaufa'ahia
e te
fa'atoro nâ, tê
fa'a'ohipahia e piti patura'a 'irava:
te patura'a matamua, i te va'a o Tâne, 'oia ho'i te toro o te
'irava ha'afaufa'a-'ore-hia, ua riro mai ia ei tumu, te va'a o Tâne, no
teie 'irava 'âpî,
te niu ha'a 'aihono, i tarai, tei te hope'ara'a o te 'irava.
I roto i te 'irava 1" o tei ha'afaufa'a-ato'a-hia, 'aita e tumu,
tera râ te vai nei te hô'ê toro, i te va'a o Tâne, o te toro ihoa ia o te
-
-
'irava ha'afaufa'a-'ore-hia.
Mâmâ i te tâ'amu taro.
te tâ'amu taro e rave.
2". Nâ Mâmâ e rave i te tâ'amu taro.
2. E
rave
o
2'. Nâ Mâmâ
Hô'ê
-
a
huru fa'anahora'a teie
Tê vai nei te
fa'ari'i hô'ê
ia
mau
ta'oha'a
e
1. Ua haere
te mau
14. Nâ te
tamari'i
mau
2. Ua tâmâ'a
2'. Nâ 'u
i
vau
i tâmâ'a
i
Hô'ê
noa
Aita
e tumu
tamari'i
'irava
e te mau
'iraval, l', 1".
fa'a'ohipa hô'ê tumu
patura'a 'irava
haere, tâma'a....
noa
mau
e te
e hô'ê toro e o tei
fa'atoro nâ, teie mau ta'oha'a mai
i te fare.
i haere
i te fare.
râpae.
râpae.
hâmanira'a 'irava
i roto i teie
e
mau
roa'a mai i teie
'irava
'âpî,
mau
o te toro
ta'oha'a.
teie e
fa'a'ohipahia nei.
No te
pu'ohura'a i teie tuha'a 'ohipa,
piti tuha'a ta'oha'a
tuha'a
e
'itehia nei i roto i te
e
nehenehe i te
reo
parau e e
tahiti:
e
'ore fa'ari'i i te
e
fa'ari'i i te fa'atoro nâ, o te mau ta'oha'a fa'ahiti i
patura'a 'irava i te fa'atoro nâ
roa'a, marô...., o te mau ta'oha'a fa'ahiti i te parau no te
huru ia teie, ua tu'uhia ia râtou i roto i te pupu B,
-
te
mai ia
-
te
tuha'a
te ha'a teie ( e pupu A
fa'ahou-hia e piti tuha'a:
te parau o
teie),
o
tei fa'atuha'a-
te ta'o
ha'a, fa'ahiti i te puai o te ha'a, 'aore ra e rua ti'a
mai ia hâmani, rave, pîpî,...
te ta'oha'a, fa'ahiti i te ha'a mai ia tâma'a, haere, reva
.
.
....
46
TE HAMANIRA'A-'IRAVA E TE TA'O
V.
'APA'APA -HIA
E
'apa noa atu te mau taTo 'apa'apa -a e -hia i te mau ta'oha'a
fa'ahiti i te parau no te haTa (te ruati'a) e i te mau ta'oha'a fa'ahiti
ato'a i te parau no te huru.
E 'apa ato'a atu i te tahi atu mau ta'o e'ere i te ta'oha'a.
E ti'ara'a tarame
mau
e e
aura'a tê roa'a mai ia
'apa'apahia atu teie
'apa'apa iti.
E 'apa ti'a noa atu te 'apa'apa -a 'aore ra -hia i te ta'opapa.
E nehenehe tâ te tahi atu mau ta'o e fa'aô mai, tera râ, e 'omua
mai
ia i te
o
mau
'avei'a.
O te ta'o
'apa'apa -hia tê fa'a'ohipa-pinepine-hia.
ha'apâpûra'a ato'a tê roa'a mai ia 'apa'apahia atu te ta'o i te
'apa'apa -hia.
E
1. E 'amuhia
E
mau
vî
te
'amuhia,
tamari'i,
o te
tamari'i.
niu ia o teie 'irava; te vî, o te tumu ia
ia 'omuahia e te fa'atoro e.
e e te
o te toro
2. Ua haerehia
Ua
e te mau
tera
haerehia,
vâhi.
o te
niu ia
o
teie 'irava, e niu ha'a; tera vâhi, o te
tumu ia.
3. Ua ti'ihia atu
4. Ua mâ'ahia
râtou
i teie
po'ipo'i.
te tumu-'i'ita.
Ua ti'ihia
e ua
mâ'ahia,
o te
niu teie
o
teie
nau
'irava
e
piti i
ni'anei(3e 4).
Râtou
ia
o te
e te
tumu-'i'ita, o te tumu ia,
e
i teie po'ipo'i, o te toro
'irava 3.
5. Ua uahia.
E niu noa tê vai nei i roto i teie
'irava, e niu ha'a, e
ha'apâpûra'a râ tei roa'a mai i te 'apa'apara'a-hia atu o -hia,
E
'apa atu ia te ta'o 'apa'apa -hia i te
ta'oha'a, 'amu, haere, ti'i, te i'oa, ma'a, ua.
.
V.l. Te ta'o 'apa'apa -hia
e te mau
fa'ahiti i te parau no te
ha'a.
47
mau
huru ta'o ato'a: te
ta'oha'a
rua
ti'a,
e
la
'apa'apa atu te 'apa'apa -hia i te
e
-
riro mai te toro
mau
ta'oha'a
Tirava matamua ei tumu
o te
rua
ti'a,
no te
piti
o te
'irava
'irava matamua, e riro mai ia ei toro no teie
e te tumu o te
-
'âpî,
'irava
fa'aôhia mai teie toro, (e Mea) e te fa'atoro e, e fa'ahiti mai
teie toro i te parau no te tumu.
-
E
e
'ape'e 'oi'oi mai te tumu i te niu, tera râ i te tahi
e fa'ahope'a mai i te 'irava.
mau
taime,
nâ te tumu
E fa'a'orehia te toro i te tahi
1. Ua 'amu
ûrî
te
l'. Ua 'amuhia
te
mau
taime.
i te mâ'a.
mâ'a
1". Ua 'amuhia
e te
1"'. Ua 'amuhia
te
e te
'ûrî.
te
mâ'a.
'ûrî
mâ'a.
I te 'irava 1, tê vai nei, hô'ê niu, ua 'amu, hô'ê tumu, te 'ûiî e
hô'ê toro, i te mâ'a.
Ua 'amuhia, o te niu ia o teie mau 'irava i ni'a nei (l', 1", 1"').
I roto i te 'irava
l', ua riro te tumu, te 'ûrî, o te 'irava
matamua, 'oia ho'i te 'irava 1, ei toro, e te 'ûrî, no teie 'irava; e te
toro, i te mâ'a, ei tumu, te mâ'a, no teie 'irava 'âpî.
I roto i te 'irava l'", tê vai nei hô'ê niu, ua 'amuhia, e hô'ê
ato'atumu, te mâ'a.
2. E tui
o
Hina
2'. E tuihia
te
2". E tuihia
e
2"'. E tuihia
i te hei.
hei
Hina
te
e
Hina.
te
hei.
hei.
Hô'ê â huru fa'anahora'a
no
teie
mau
'irava iti.
Ua riro mai te tumu, o
Hina, o te 'irava matamua ei toro, e
Hina, 'omuahia e te fa'atoro e, no teie mau 'irava i mûri nei; e te
toro, i te hei, o te 'irava matamua, ua riro mai ia ei tumu, te hei, no
teie
mau
3. Ua
tupararî
Ua
tô mâtou
3'. Ua
'irava.
te tamuta
i tô mâtou fare.
tupararî, o te niu ia
fare, te toro.
tupararîhia tô mâtou fare
o
teie 'irava, te tamuta,
o te tumu
e te tamuta.
I roto i teie
'irava, tê 'itehia nei hô'ê niu, e niu ha'a, ua
tupararîhia, hô'ê tumu, tô mâtou fare, e hô'ê toro, e te tamuta.
48
ia, e i
Te tumu
'irava
3, te tamuta, ua riro mai ia ei toro, e te
tamuta, no te 'irava 3', 'omuahia e te fa'atoro e, te toro, i tô matou
fare, o te 'irava 3, ua riro ia ei tumu, tô matou fare, no te 'irava 3'.
No te
o te
aura'a, hô'ê â aura'a i roto i teie
'irava taui-'ore-hia
te
e te mau
'irava, te mau
'apa'apa-ra'a-hia atu
mau
'irava tauihia i te
ta'o 'apa'apa -hia.
V.2. Te ta'o
'apa'apa -hia
e te mau
ta'oha'a tahi ti'a
la
'apa'apahia atu te ta'o 'apa'apa -hia i te ta'oha'a tahi ti'a,
piti patura'a 'irava e fa'a'ohipahia.
E tumu anei 'aore ra
e toro
anei, te tumu
o te
e
'irava taui-'ore-
hia, i roto i te 'irava hurihia?
1. Tê
1
parahi ra o Mâmâ.
Tê parahihia ra
o Mâmâ.
0
ra, o
Mâmâ, te tumu o teie nau 'irava; tê parahi ra e tê parahihia
te niu ia, tera râ te aura'a, ua taui:
i roto i te 'irava 1, nâ Mâmâ e rave ra i te ha'a, nâ na e
-
parahi
-
ra,
i roto râ i te 'irava
ta'ata 'ê teie
ei fa'ari'i.
1". Tê
e
parahihia
ha'a ra, e
ra
e
1', e'ere nâ Mâmâ e rave ra i te ha'a, e
parahihia râ i ni'a ia na, ua riro atu ra o ia
Mâmâ....
1 roto i teie
'irava, tê parahihia ra, o te niu ia, 'aore e tumu,
toro, e Mâmâ, hô'ê â tô na aura'a e tô te 'irava
1, 'oia ho'i, nâ Mâmâ e rave ra i te ha'a, nâ na e parahi ra.
tera râ tê vai nei hô'ê
matamua
2. E parau
2'. E
2". E
te ra'atira.
parauhia te ra'atira.
parauhia e te ra'atira.
la
'apa'apahia atu i te ta'o 'apa'apa -hia,
e
piti huru 'ohipa
e
roa'a mai:
i roto i te 'irava 2
'irava
2', hô'ê â aura'a e roa'a mai, 'oia
ho'i, o te ra'atira tê rave ra i te ha'a, nâ na e parau ra,
i roto râ i te 'irava 2', e'ere nâ na e rave ra i te ha'a, e ta'ata
'ê tê parau ra ia na, e fa'ari'i noa o ia.
-
e te
-
ia
o
E parau, e parauhia, e niu teie no teie mau 'irava i ni'a nei.
Te ra'atira, e tumu no te 'irava 2 e 2', e e te ra'atira, o te toro
te 'irava 2".
49
V.3. Te tafo 'apa'apa-hia e te mau ta'oha'a
tahi atu mau ta'o
V.3.1. -hia
1. Ua nehenehe
1
ta'oha'a fa'ahiti i te parau no te
e te
te
huru
no te
e te
huru
fenua.
Ua nehenehehia
te
fenua.
Te
fenua, o te tumu ia teie no teie nau 'irava.
Ua nehenehe e ua nehenehehia, o te niu ia.
2. Ua
o Vahine.
poriahia o Vahine.
poria
2\ Ua
O
Vahine, o te tumu ia o teie nau Tirava.
Ua poria, ua poriahia, o te niu ia, e niu hafa teie.
3. Ua maita'i
tera ta'ata.
3'. Ua maita'ihia
4. Ua pa'ari
4'. Ua
o
Teumere.
pa'arihia
O
tera ta'ata.
o
Teumere.
Teumere, o te tumu ia o teie nau 'irava.
pa'ari, ua pa'arihia, o te niu ia.
Ua
Te tumu, hô'ê a e tô te mau 'irava tauihia.
la pu'oihia teie mau ta'oha'a i te 'apa'apa
i roa'a mai i roto i te fa'anahora'a
-hia, aita e tauira'a
râ, i roto i te
o te tarame tera
parau no te aura'a, e tauira'a ia tei roa'a mai:
e fa'ahiti te mau 'irava tumu i te huru, te mau 'irava
hurihia, fa'ahiti mai ia i te tauira'a o te huru.
te ta'oha'a fa'ahiti i te hô'ê 'ohipa hâ'uti'uti 'ore, ia
-
-
'apa'apahia i te 'apa'apa -hia
V.3.2.
mau
Te ta'o
e
hâ'uti'utira'a tâ
'apa'apa -hia
e te
na e
tahi atu
fa'ahiti mai.
mau
ta'o
Hô'ê â huru 'ohipa e 'itehia ia 'apa'apahia atu o -hia i te tahi
ta'o e ia 'apa'apahia atu i te mau ta'oha'a fa'ahiti i te parau no
riro mai te
ru
no te
l.Uarô
te
mau
hâ'uti'uti,
ta'o
no te
'apa'apahia ia -hia ei ta'o fa'ahiti i te
tauira'a.
pâni.
50
1\ Ua rôhia
Te
te
pâni,
Uarô
pâni.
o te tumu ia no teie nau 'irava.
rôhia,
e ua
2. Ua ta'ata i teie pô.
21. Ua ta'atahia
i teie
o te niu teie.
pô.
'Aore e tumu i roto i teie 'irava, e toro
râ, i teie pô.
Ua ta'ata e ua ta'atahia, o te mau niu ia.
3. Ua miti i tua.
3'. Ua mitihia i tua.
'Aore ato'a
e
tumu i roto i teie nau
nei, i tua.
Ua miti
e ua
mitihia,
'irava,
e toro
râ tê 'itehia
o te niu ia.
4. Ua 'aihere te 'aua-tiare.
4'. Ua 'aiherehia
te 'aua-tiare.
e
la 'apa'apahia atu te ta'o
'apa'apa -hia, e tauira'a tê roa'a mai,
hâ'utira'a tei roa'a mai i roto i teie mau ta'o
'apa'aphia.
Aita te parau no te tarame i
taui, te aura'a o te ta'o
tei taui.
'apa'apahia
PU'OHURA'A:
E
mau
mau
ti'a.
fa'ariro-noa-hia teie ta'o 'apa'apa -hia, ei hurira'a noa i te
ta'oha'a, tera râ tê 'ite nei tâtou e e te 'apa'apa ato'a nei ia i te
huru ta'o ato'a, aita o ia e 'apa'apa noa nei i te mau ta'oha'a
rua
la
'apa'apahia atu teie ta'o 'apa'apa iti, teie
'itehia nei:
-
no te mau
ta'oha'a
te mau
'ohipa
e
ti'a, e tauira'a no ni'a i te fa'anahora'a o te
tuha'a tarame: e riro mai te tumu o te 'irava matamua ei
toro
te 'irava tauihia, e
ha'apâpû-ato'a-hia mai te 'ohipa.
rua
mau
no
ta'oha'a tahi ti'a, e fa'ariro mai o ia i te hô'ê
'ohipa, hô'ê
'ohipa e piti ti'a. E fa'ahiti ato'a mai o ia i te parau no te
ha'apâpûra'a i te ha'a.
-
no te mau
ti'a ei
-
no te mau
mau
ta'oha'a, e fa'ahiti i te parau no te huru, e te tahi atu
ta'oha'a, e fa'ariro mai o ia i te parau no te huru
ta'o e'ere i te
51
'aore ra no te hôfê
'ohipa vai hâ'uti'uti 'ore
ei tauira'a huru.
Te
noa,
ei 'ohipa hâ'uti'uti,
'apa'apara'a i te mau ta'o i te ta'o 'apa'apa -hia, e ha'apuai
ia i te parau no te ha'a, e
ha'apâpû ato'a mai ma te tu'u mai i
te hôfê ti'a 'âpî 'aore ra ma te mono i te
'ohipa fa'ahiti i te parau no
te huru nâ te hô'ê atu 'ohipa fa'ahiti i te
parau no te ha'a.
mai
o
52
Fait partie de Te 'ihi reo e te tarame papa-reo : te mau hurira’a : DEUG et licence Reo ma’ohi