B987352101_499.444PELT_Te mau huru niu.pdf
- Texte
-
DEUG & LICENCE
REO MA'OHI
TE IHI REO E TE TARAME
PAPA-REO
(
\
TE MAU HIJRU NÏU
)
V
POLYCOP B.P. 796 PAPE'ETE TAHITI
Tous droits de
Ha'apararcra'a
reproduction et d'adaptation réservés
tauiuira'a no te ia'aaura'a, opanihia
e
© Louise PELTZER 1995
PAPAREO
TE NIU
TE MAU HURU NIU
TAPURA
I.
II.
'OHIPA
Te niuhafa
1.1.
Te niuha'a ti'atahi
1.2.
Te niuha'a ti'arau
Te niuifoa
II. 1. Te niui'oa ti'atahi
II.2. Te niui'oa ti'arau
III.
Te
niu'apu
III. 1. Te
IÏÏ.2. Te
IÏÏ.3. Te
niu'apu 'omuahia i te 'omua e
niu'apu 'omuahia i te 'omua 'ei
niu'apu 'omuahia i te rauta'o e mea
IV.
Te niufa'atoro
V.
Te niutohu
VI.
Te niu
numera
VII. Te tahi atu
mau
niu
POLYCOP BP 796 PAPE-ETE TAHITI
Tous droit* de reproduction et d'adaptation réiovéi
1
TE NIURA'A
TE MAU HURU NIU
Hô'ê â huru rahira'a tô te
mau
mau
rauta'o
e
tiTa i teie tuha'a e tô te
niu ato'a.
Tê vai nei te
mau
niuha'a (ti'atahi e ti'arau), te mau niui?oa
e ti'arau), te mau niu'apu, te mau niufa'atoro.
Tê 'ite-ato'a-hia nei te mau niu numera, te mau niutohu e te
tahi atu â mau huru niu e fa'aôhia mai e te mau hono, te mau ta'o ui
(ti'atahi
e te mau
'aipa.
niu, o te mau rauha'a ia, te mau raui'oa, te mau
rau'apu, te mau raufa'atoro, te mau rau numera, te rautohu, te mau
rau e 'omuahia e te mau hono, te mau ta'o ui e te mau ta'o 'aipa.
Teie
I.
TE
mau
NIUHA'A
Te hâmanira'a
o te mau
niuha'a, teie ia:
rauha'a ti'atahi, 'omuahia i te hô'ê 'omua-niuha'a, 'ape'ehia
mai e te hô'ê ta'opapa: ua haere, ua ao, ua ta'ata, ua rô, e reva, i
hâmani, tê tâmâ'a nei, tê reva ra, e ta'oto, ia 'amu, ia manuia, a
-
e
parau....
E 'ape'ehia,
ti'atohu, 'aore
-
'aore
ra e
'omuahia i te hô'ê 'omua-niuha'a,
te hô'ê raufa'atoro: ua na raro, e nà te fare, tê nà
rauha'a ti'arau,
'ape'ehia mai
raro
i te tahi mau taime, e te mau 'avei'a e te mau
tahi atu mau ha'apori.
ra e te
e
nei....
2
1.1.
Te niuha'a ti'atahi
Te niuha'a
ti'atahi, o te hô'ê ia rauta'o i 'omuahia i te hô'ê
'omua-niuha'a, 'ape'ehia mai e te hô'ê ta'opapa.
E 'omua teie niu i te 'irava.
1. Ua
ao.
i te fare.
2. Ua ta'ata
Ua ao, ua ta'ata, e mau niuha'a teie, 'omuahia i te 'omuaniuha'a ua, 'ape'ehia e te mau i'oa, ao, ta'ata.
3. Ua to'eto'e.
4. Ua pa'ia
te mau
5. Ua marô te 'ahu
manihini.
a
Vahine.
Ua to'eto'e, ua pa'ia, ua marô, e mau rauha'a ti'atahi teie,
'omuahia e te 'omua-niuha'a ua, 'ape'ehia e te mau ta'oha'a, to'eto'e,
pa'ia, marô,
ua
e
tê ti'a nei i te ti'ara'a
o te
niuha'a,
ua
to'eto'e, ua pa'ia,
marô.
6. Tê tâmâ'a nei
mâtou.
7. Tê
pahî.
te
reva ra
Tê tâmâ'a nei, tê reva ra, e mau rauha'a ti'atahi
teie, 'omuahia
'ape'ehia mai e te mau ta'opapa tâmâ'a, reva,
niuha'a, tê tâmâ'a nei, tê reva ra, no teie nau
i te 'omua-niuha'a té....
tei riro mai ei
'irava iti i ni'a nei.
e o
8. E ta'oto
vau
io Rahera.
E
ta'oto, e rauha'a ti'atahi teie 'omuahia e te 'omua niuha'a e,
'ape'ehia e te ta'opapa ta'oto, o tei riro mai ei niuha'a, e ta'oto, no
teie 'irava.
9. A famu
i tà 'oe râ 'au.
E rauha'a
teie, a 'amu, 'omuahia e te 'omua a, 'ape'ehia mai e te
ta'opapa 'amu, o tei riro mai ei niuha'a, a 'amu.
10. la manuia
tâ 'oe
'ohipa!
la manuia, e rauha'a ti'atahi teie, 'omuahia i te 'omua ia,
pu'oihia mai e te ta'opapa manuia, o tei ti'a mai i te ti'ara'a o te
niuha'a, ia manuia.
11.1
vârahi
Ta'aroa
I parahi, e
i roto
i tô
na
pa'a.
niuha'a teie, 'omuahia i te 'omua-niuha'a i.
3
1.1.1. Te mau 'omua-niuha'a
E 'omuahia te
mau
E fa'ahiti mai teie
niuha'a
e te mau
'omua-niuha'a.
ta'opatu i te parau no te terera'a o te
'ohipa i roto i te parau no te tau: ua oti, tê tupu ra, e tupu.
E 'omua râtou i te mau huru tuhafa ta'opapa ato'a, foia ho'i te
ta'oha'a, te i'oa, te numera, te i'oaha'a.
Teie te
-
-
-
-
-
-
-
'omua tumu:
'ohipa oti 'aore ra i ha'amata-(hia) a'e na,
'ohipa ha'amata -'ore(-hia), e rave(-hia) râ,
e 'ohipa oti i te tau i ma'iri,
(nei, na, ra) :
tê tupu ra te 'ohipa, tê tere nei 'aore tei ni'a i
te ha'amatara'a,
e fa'ahepora'a, e tumu...,
e fâ teie e titauhia nei, e fa'ahepora'a ato'a teie,
e hia'ai teie no te hô'ê 'ohipa e fa'atupuhia i te tau
e
ua:
e
e :
i
mau
mau
:
tê....
a:
ia:
ei :
'amuti.,
-
fa'atata i te tupu....
'oi :
Ua fa'ahitihia te parau no
ta'o.
teie
mau
ta'o i roto i te tuha'a 'ohipa
no te mau
a)
Te 'omua
E
ua:
'ohipa
rave rau te mau
e
mahiti mai
no roto
mai i teie 'omua
iti.
la 'omua i te
ha'a,
e
heheu mai
mau
o
roto i te 'otira'a o te
ta'oha'a
e
fa'ahiti mai ia i te parau no te
ia i te parau no te huru o te 'ohipa i roa'a mai nâ
'ohipa. E fa'ahiti ato'a mai i te parau no te hô'ê
'ohipa i oti i te
rave.
la 'omua i te tahi atu mau ta'oha'a 'aore ra i te tahi atu mau
ta'opapa,
e fa'ahiti noa mai ia i te parau no te huru.
E fa'ahiti ato'a mai i te parau no te tau e i te parau no te
rahira'a.
-
E ti'a
1. Ua
no te
rêva
te
parau no te
otira'a o te 'ohipa, no te tau i ma'iri:
pahî.
4
Ua, 'omua no te niuha'a,
fa'ahiti mai i te parau
hô'ê 'ohipa i oti, fa'ahiti ato'a mai i te parau no te tau i ma'iri.
ua reva,
no te
râtou.
2. Ua tâmâ 'a
3. Ua horo
te mau tamari'i.
4. Ua vare'a
o rAiû
i te ta'oto.
Ua, e 'omua o ia i teie mau niuha'a i ni'a nei, ua tàmà'a, ua
horo, ua vare'a. E fa'ahiti mai o ia i te parau no te hô'ê 'ohipa i tupu,
ua oti râ, e fa'ahiti ato'a mai i te parau no te tau i ma'iri.
-
E ti'a no te tau,
1. Ua haruru
i teie nei, i teie taime,
ua tupu te
'ohipa:
te matini.
Ua, 'omua no te niuha'a ua haruru, e fa'ahiti i te
'ohipa i tupu i teie nei, tera râ aita i oti.
hô'ê
2. Ua tere
te
parau no te
poti.
Ua, 'omua no te niuha'a ua tere, e fa'ahiti mai i te parau no te
hô'ê 'ohipa i tupu i teie nei, aita râ i oti.
3. Ua nehenehe
Ua
tera tamahine.
nehenehe,
e
niuha'a teie, 'omuahia e te 'omua ua, e fa'ahiti
hô'ê 'ohipa i tupu, tê 'itehia nei te huru i teie
mai ia i te parau no te
nei.
4. Ua to'eto'e
5. Ua
poiri
i teie
mau
mahana.
i teie nei.
Ua
ua, e
to'eto'e, ua poiri, e mau niuha'a teie, 'omuahia i te 'omua
fa'ahiti mai i te parau no te hô'ê 'ohipa i tupu e tê 'itehia nei te
huru i teie nei.
E 'omua ato'a teie 'omua-niuha'a ua i te i'oa,
E fa'ahiti ato'a mai ia i te parau no te terera'a
.
'aore
ua
i te numera.
'ohipa, ua oti
tê 'itehia nei te huru i teie nei. E ô ato'a mai te
tupu, e
rahira'a.
parau no te
1.Uata'ata itai.
2.Ua 'aihere
te
3. Ua miti
i tua.
Ua
ta'ata,
'aua-fare-purera'a.
ua
'aihere,
ua
miti, e mau niuha'a teie, 'omuahia i te
'aihere, miti. E fa'ahiti
'omua ua, 'ape'ehia mai e te mau i'oa, ta'ata,
5
mai teie mau 'irava i te parau no te hô'ê 'ohipa i tupu e tê 'itehia nei
te huru i teie nei. E fa'aô-ato'a-hia mai te parau no te rahira'a.
4. Ua ao.
Ua ao, e
te
huru
niuha'a teie, 'omuahia
'itehia nei i teie taime.
e
1.Ua 'ahuru
'omua ua, fa'a'ite mai ra i
râtou.
te ta'ata i
2. Ua tautini
Ua
e te
'ahuru,
haere
i te tautai taora.
tautini, e mau niuha'a teie, 'omuahia i te 'omua
ua, 'ape'ehia atu e te mau numera, 'ahuru e tautini, e fa'ahiti mai i
te parau no te huru no te hô'ê 'ohipa i tupu i teie nei.
ua
E fa'ahiti i te parau no te hô'ê 'ohipa i fa'aotihia
atu â aita i ravehia i roto i te parau no te tau.
.
noa
1. Ua
roa
'a
2. Ananahi
ta 'oe
ara
i te hora
ei 'ohipa oti,
'ua 'e.
hitu,
tatou.
ua reva
Ua
roa'a, ua reva, e mau niuha'a teie, 'omuahia i te 'omua ua.
Teie nau 'irava, e fa'ahiti mai i te tahi mau 'ohipa i 'ore â i
tupu i roto i te parau no te tau, ara'ua'e, ananahi, tera râ, ua
fa'arirohia ei 'ohipa oti i te ravehia i roto i te parau no te terera'a,
'oia
ho'i,
.
e mea
pâpû roa,
I roto i te
mau
e tupu
'irava
ihoa.
'aipahia
e te mau
'irava 'omuahia i te
fa'atoro nâ, e monohia te 'omua ua i te 'omua i.
1. JJa reva
râtou.
1 '. Aita
râtou i reva.
Ua reva, i reva, e mau niuha'a
I roto i te 'irava 'aipahia, 'aore
ua
teie, 'omuahia i te 'omua ua e i.
fa'ahou te 'omua ua e 'itehia,
monohia i te 'omua i.
2. Ua 'amu
vau
i te vî.
2'. Aita
vau
i'amu
itevî.
Ua 'amu
e
e
i
'amu,
e mau
niuha'a teie, 'omuahia i nâ 'omua ua
i.
Ua monohia te 'omua
3.Ua'amu
te
3'. Nâ te mîmî
mimî
itei'a.
te i'a
i 'amu.
ua
i te 'omua i i roto i te 'irava
6
'aipahia.
Ua 'amu
e
i
'amu,
e nau
niuha'a teie, 'omuahia i te 'omua
ua e
i.
Ua monohia te 'omua
e te
ua
i te 'omua
i, i roto i te 'irava fa'aôhia
fa'atoro nà.
itéra puta i horo'ahia mai e te 'orometua.
i rave i tera puta i horo'ahia mai e te 'orometua.
4. Ua rave
4'. Nâu
au
i rave, e mau niuha'a teie, 'omuahia i te 'omua ua e
i. Ua mono te 'omua i i te 'omua ua i roto i te 'irava 'omuahia i te
Ua
rave
e
fa'atoro nà.
E
fa'a'ohipa-pinepine-hia te 'omua ua i roto i te mau 'a'ai no
pu'oira'a 'ohipa, e fa'a'orehia i te tahi mau taime mai te peu
'ape'ehia teie e te hô'ê 'avei'a e te hô'ê ti'atohu.
.
te mau
e ua
1.
(Ua) tae mai ra
2.
(Ua)
te ari'i.
parau atu ra
o
ia
i te
mau
Atiuta.
(Ua) tae mai ra, (ua) parau atu ra, e mau
ato'a mai i te parau no te tau.
b)
ra
niuha'a teie,
e
fa'ahiti
Te 'omua niuha'a té.... (nei, na, ra):
E fa'ahiti mai teie 'omua tê... i te parau no te hô'ê 'ohipa e tupu
i te reira ihoa taime, e fa'ahiti ato'a mai i te parau no te hô'ê
'ohipa i ni'a i te ha'amatara'a.
E ô mai te parau no te tau:
-
i teie taime, mai tei mâtauhia.
nei:
la
'ape'ehia te 'omua té... i te ti'atohu nei, e fa'ahiti mai ia i te
parau no te tau nei, i teie nei, i teie taime, i teie area 'anotau. E ô
ato'a mai te parau no te hô'ê 'ohipa i tupu i te hô'ê vâhi e i te hô'ê
tau piri i te ta'ata parau 'aore ra i te ta'ata fa'ati'a parau.
E roa'a ato'a mai te parau no te hô'ê 'ohipa mâtauhia, i 'itehia e
te ta'ata parau e tê ha'apâpû mai ra o ia.
1. Tê paraparau nei
te'orometua.
2. Têhimene nei mâtou.
3. Tê ua nei.
Tê paraparau nei, tê himene nei,
te 'omua tê..., 'ape'ehia mai
'omuahia i
1
tê ua nei, e mau niuha'a teie,
râ e te ti'atohu nei.
E fa'ahiti mai
o
ia i te parau no te
hô'ê 'ohipa
e tupu ra
i teie
nei, i teie taime.
4.
Têporia nei
'oe.
Tê poria
nei, e niuha'a teie, 'omuahia i te 'omua tê..., 'ape'ehia
tiTatohu nez, fa'ahiti mai râ i te hô'ê 'ohipa e tupu ra i teie
nei, 'oia ho'i tê 'itehia ra te tauira'a o te huru i teie taime.
mai
e te
5. Tê
piri nei
6. Tê ta'oto nei
tàtou i te fenua.
o
Mâmâ.
Tê
piri nei, tê ta 'oto nei, e mau niuha'a teie, 'omuahia i te
tê..., 'ape'ehia mai e te ti'atohu nei, fa'ahiti mai ia i te parau
tahi 'ohipa e tupu i teie taime.
'omua
no te
7. Tê uahia nei
8. Tê 'amu nei
io mâtou.
te Ta'ata tahiti
i te i'a ota.
Tê uahia nei, tê 'amu nei, e piti teie niuha'a i 'omuahia i te
'omua tê.... E fa'ahiti mai ia i te parau no te tahi 'ohipa e ravehia nei
e o tei mâtauhia, o tei 'itehia e te ta'ata parau eotânae ha'apâpû
nei.
-
na;
la
'ape'ehia o ia e te ti'atohu na, e fa'ahiti-ato'a-hia mai ia te
parau no te terera'a 'ohipa, i teie nei, i teie taime, o 'oe ('aore ra o
'outou) tê ha'a nei. E ô ato'a mai te parau no te tau i ma'iri, tera râ te
tau i matauhia e 'oe (e 'outou) 'aore ra e tâua ('aore ra e tatou).
1. Tê parau na 'oe
2. Tê aha na
'oe?
3. Tê tape'a na
e e
mâmû.
'oe i te hapaina.
Tê parau na, tê aha na, tê tape'a na, e mau niuha'a teie,
'omuahia i te 'omua tê
Tê fa'ahiti mai ra teie mau 'irava i te parau
no te tahi 'ohipa e tupu ra i teie taime e o tê ha'ahia ra e te 'apoparau
('oia ho'i 'oe).
4. Tê haere
na
te
tamari'i
i te
ha'api'ira'a.
5. Tê 'amuhia na
te rimu
i Tahiti nei.
6. Tê tâhupehia na_ te hupe i te tau tahito.
Tê haere na, tê 'amuhia na, tê tâhupehia na, e mau niuha'a
teie, 'omuahia e te 'omua tê..., 'ape'ehia mai râ e te ti'atohu na,
fa'ahiti mai o ia i te parau no te hô'ê 'ohipa e ravehia ra i te tau
tahito o tei mâtauhia
ta'ata parau ato'a.
e te
'apo-parau, 'aore ra e te 'apo-parau e te
8
-
ra:
la
'ape'ehia te 'omua té... e te tia'tohu ra, e fa'ahiti mai o ia i
terera'a o te hô'ê 'ohipa e tupu ra i te tau ma'iri 'aore ra i te vâhi
atea. E fa'ahiti ato'a mai i te parau no te hô'ê 'ohipa e ha'amata ra.
te
te pâtiri ia mâtou i tae mai.
Manio i te topara'a o te ua.
ia mâtou i paraparau noa.
1. Tê haruru ra_
2. Tê ta'oto ra
3. Têuara
Tê
te
te
o
tê ta'oto ra, tê ua ra, e mau niuha'a teie, 'omuahia i
'omua tê..., 'ape'ehia e te ti'atohu ra, fa'ahitihia mai ia te parau no
hô'ê 'ohipa e tupu ra i te taime a tupu ai te piti.
Te tau e fa'a'ohipahia, o te tau i ma'iri ia.
ua
ra,
4. Tê
hopuhia ra
5. Tê ravehia ra
te parau
te ti'a'iri
i Tupai.
ei môrî
i te tau tahito.
Tê
hopuhia ra, tê ravehia ra, e mau niuha'a teie, 'omuahia i te
té..., 'ape'ehia e te ti'atohu ra. Tê fa'ahitihia mai ra te parau
tahi 'ohipa e tupu ra i te tau tahito, i te tau i ma'iri, i te tau
'omua
no te
atea.
6. Tê reva ra
7. Tê pô ra.
8. Tê ti'ara
Tê
mâtou.
râtou
no te
haere.
tê pô ra, tê tïa ra, e mau niuha'a teie, 'omuahia i te
'omua tê..., 'ape'ehia e te ti'atohu ra. Tê fa'ahitihia mai ra te parau
no te ha'amatara'a o te hô'ê 'ohipa, 'oia ho'i no te hô'ê tau amuri tera
râ e piri roa mai.
reva
ra,
I roto i te
'irava
'aipahia e i roto ato'a i te mau 'irava
ha'afaufa'ahia te tumu, 'aore ra i roto i te mau raui'oa ti'arau, e
monohia ia teie 'omua tê... i te 'omua e....
.
mau
1. Je ua nei i teie mau mahana.
1 '. Aita e ua nei i teie mau mahana.
Tê
ua
nei,
e ua
nei, e mau niuha'a teie, 'omuahia i te mau
tê... i te 'omua e... i roto i te
'omua tê... e e...; ua monohia te 'omua
'irava 'aipahia.
2. Tê 'amu nei te 'iore i te ha'ari.
2'. Aita te'iore e'amu nei i te ha'ari.
9
niuha'a teie, 'omuahia e te
te 'omua e... i te 'omua tê.... i roto i te 'irava
Tê 'amu nei, e 'amu nei, e mau
'omua
tê...
e e...; ua mono
'aipahia.
3. Tê tâmâ nei
3 \ Nâ
Mâmâ
e
o Mâmâ i te fare.
tâmâ nei i te fare.
Tê tâmâ nei
e e
tâmâ nei, e niuha'a teie, 'omuahia e te 'omua
te 'omua tê... i te 'omua e... i roto i te 'irava
tê... e e...; ua monohia
'omuahia i te fa'atoro nâ.
4. Je fa 'ahoro nei au i
4'. Nâ 'u e fa1ahoro nei
te pere 'o 'o.
i te pere'o'o.
fa'ahoro nei, e mau niuha'a teie, 'omuahia i
te 'omua tê... e e...; ua mono te 'omua e... i te 'omua tê... i roto i te
'irava 'omuahia e te fa'atoro nâ.
Tê fa1ahoro nei, e
5. O Tama
teie
6. O te tamuta
ra
i tô mâtou fare.
Teie e reva nei e tera e hâmani ra, e mau raui'oa ti'arau teie,
râ e'ita o ia e nehenehe te 'omua tê... i te fa'a'ohipahia i roto i
tera
teie
nei.
hâmani
e reva
tera e
mau
rauta'o, e monohia ia i te 'omua e
Te 'omua-niuha'a i:
c)
hô'ê 'ohipa oti, e
fa'ahiti mai i te parau no te
ma'iri, no te hô'ê 'ohipa i tupu i roto i te parau no te tau aita râ
oti i roto i te parau no te terera'a.
-
E ti'a teie
no te
tau i
i
fa'a'ohipa-pinepine-hia teie 'omua i roto i te mau niu pu'oi.
Nâ na e mono i te 'omua ua i roto i te mau niu pu'oi, te niu
'aipa 'aore ra te niu 'omuahia i te fa'atoro nâ, tei roto ia te 'omua ua
E
i te niu tumu.
-
1.1
E fa'ahiti mai i te parau no te
parahi
o
Ta'aroa
hô'ê 'ohipa i oti.
i roto i tô na pa'a.
I parahi, e niuha'a teie, 'omuahia i te 'omua
parau o te hô'ê 'ohipa i oti, i rave-a'e-na-hia.
2.1 tâmâ 'a
3.1
reva
ai
na
o
vau
io Tama
ma.
Tama.
4.1 haere mai nei
tô 'oe hoa.
10
i, fa'ahiti mai i te
I tâmâ'a na, i reva ai, i haere mai nei, e mau niuha'a teie,
'omuahia i te 'omua i, fa'ahiti mai i te parau no te hô'ê 'ohipa i oti,
i
rave-hia.
-
E mono i te 'omua ua i roto i teie
mau
'irava i mûri nei.
?. Ua pure te 'orometua.
1 '. Nâ te 'orometua
ua
impure.
Ua pure, i pure, e mau niuha'a teie 'omuahia i te 'omua ua e
mono mai te 'omua i i te 'omua ua i roto i te 'irava 'aipahia.
i;
2. Ua poromu o Tina i te fare.
2'. Nâ Tina i poromu i te fare.
Nâ te 'omua i i
mono
i te 'omua
ua
i roto i te niuha'a
o te
'aipahia.
'irava
3. Ua tâmâ 'a o Tama.
3 '. Aita o Tama i tâmâ 'a.
4. Ua ta'oto te
4'. Aita te
tamari'i.
tamari'i ita'oto.
mau
mau
Nâ te 'omua i
tâmâ'a
e ua
mono
i te 'omua
ua
i roto i te
niuha'a,
ua
ta'oto, o nâ 'irava i ni'a nei.
Ua tupu te
-
i
'ohipa i roto i te parau no te tau, aita râ i oti i roto
E fa'ahiti mai i te parau: ua fâtata i....; ua
i te parau no te terera'a.
ha'amata aita râ i....
1.1 topa
'Aiû.
o
2.1 oti ho'i
3.1
roa
4.1
pararî
tâ mâtou 'ohipa.
'a ho ï
tô mâtou fare
'âpî.
te ha'amâramarama.
I topa, i oti ho'i, i roa'a ho'i, i pararî, e mau niuha'a teie,
'omuahia i te 'omua i. Tê heheu mai ra i te parau: ua fâtata i te
roa'ahia te
-
E
'ohipa i fa'ahitihia i roto i te pû o te niu.
fârerei-pinepine-hia te 'omua i i roto i te mau niu pu'oi e i
roto ato'a i te mau rauta'o ti'arau.
1.'Aua'e
'oe itaemaiai mâtou.
2. No 'oe râtou i fa'aea atu ai.
3. Nâ 'u i tâpû
i te 'ama 'a-vî.
11
ai, i fa'aea atu ai, i tàpû, e mau niu pu'oi teie, e mau
niuha'a ato'a râ Tomuahia i te 'omua i.
I tae mai
4. O te
matahiapo tei tae mai.
mai, e niu pu'oi teie i roto i te hô'ê rauio'a ti'arau, e mea
I tae
'omuahia râ i te 'omua i.
Epiti tamari'i
5.
i
niu pu'oi teie, e niuha'a ato'a râ, 'omuahia i te 'omua i.
I reva, e
6. O
tei ïte
vau
i teie po'ipo'i.
reva
i te
rave
i tena 'ohipa.
rite, e niu pu'oi teie i roto i te hô'ê raui'oa ti'arau, e mea
I
'omuahia râ i te 'omua i.
7. E
'u ha 'ari
va
I
J
va'uhia,
va
e
'uhia.
niu pu'oi teie, e niuha'a ato'a râ, 'omuahia i te
'omua i.
d)
Te 'omua
-
e
niuha'a
e;
hô'ê
'ohipa i 'ore i ravehia, i 'ore i tupu, ua
fa'ahiti i te parau no te tau amuri, no te tau e haere
E ti'a teie
'opuahia râ;
mai
-
no te
ra.
I te tahi
mau
taime
e
fa'ahiti ato'a mai i te parau no te
hô'ê
fa'auera'a.
-
E
'ohipa i 'opuahia i te tau amuri:
1. E tae mai
râtou.
2. E tàmà 'a
te mau tamari ï.
mai, e tàmà'a, e mau niuha'a teie, 'omuahia i te 'omua e,
'ohipa oti 'ore teie, e ravehia râ.
E tae
e
3. E uahia
'ara 'ua 'e.
4. E hâmani
te tamuta
i tô mâtou fare.
hàmani, e mau niuha'a teie, 'omuahia i te 'omua e,
fa'ahiti mai i te parau no te hô'ê 'ohipa e tupu 'aore e ravehia i te
E
uahia,
e
tau e haere mai ra.
-
E
fa'ahepora'a 'aore ra e fa'auera'a:
12
i ta 'oe râ'au!
2.Efa'atura i tô'oe nâ metua!
3. E fa 'aro 'o i te metua!
1.Einu
e,
Einu, e fa'atura, e fa'aro'o, e niuha'a teie, 'omuahia i te 'omua
fa'ahiti mai râ i te parau no te hô'ê fa'ahepora'a.
-
E peu
mâtauhia:
te Tinito
i te raid.
2. E 'amu te Farani i te mo'o.
3.1muta'a iho ra, e haere matou
1. E 'amu
E
-
'amu, e haere, e mau niuha'a teie, 'omuahia i te
fa'ahiti mai i te parau no te hô'ê 'ohipa i mâtauhia.
'amu,
'omua e, e
e
i roto i te ta'o
e-
i Vaihi.
'aipa e'ita 'aore e'ore.
'ohipa e'ita e tupu 'aore ra e mono no te
E fa'ahiti mai i te hô'ê
'aipa e'ere.
i te fare
ananahi.
uahia ara 'ua 'e.
Mâmâ e haere mai.
2. E'ita
mâtou
mâtou
3. E'ita
e
4. E'ita
o
1. E'ita
e
haere
i teie nei.
e reva
E'ita, e ta'o 'aipa, 'omuahia i te 'omua e-, fa'ahiti mai i te hô'ê
'ohipa aita i tupu e e'ore e tupu.
Te mau niu e fa'a'ohipahia mai i roto i teie nau 'irava iti, e
mau niuha'a ia, 'omuahia i te 'omua e, e haere, e reva, e uahia, e
haere mai.
E fa'ahitihia mai ia te parau no te tau, te
mai, te tau a mûri.
e)
hô'e râ tau e haere
Te 'omua niuha'a a:
I roto i te
mau
'irava
ti'atahi,
e
fa'a'ohipahia mai ia te 'omua a
E
fa'ahepo.
'ohipa oti 'ore teie, tê anihia râ ia rave-'oi'oi-hia, ia tupu
E
fa'a'ore-pinepine-hia teie ta'o iti mai te peu e ua hau atu e
i roto i te
mau
rauha'a
no te
fa'ahiti i te parau no te
vave.
toru vae tô te ta'o tumu.
fa'a'ohipahia râ i roto i te mau niu pu'oi, e fa'ahiti mai ia
mau aura'a: e piti 'aore ra e hau atu 'ohipa e
tupu ra i te reira taime; e hia'ai tê tupu ra, e hina'aro....
la
teie ta'o iti i te tahi atu
-
E fa'ahiti mai i te parau no te
13
fa'auera'a:
i te vî!
2. A mâmû!
3. A ti'a na!
4. A haere na i te faretoa!
J. A 'amu
'amu, a mâmû, a ti'a na, a haere na, e mau niuha'a teie,
'omuahia i te 'omua a, fa'ahiti mai i te parau no te fa'aue, aita râ te
'ohipa i oti, e ravehia râ.
A
-
E fa'ahiti i te parau «
'a'tinei te 'ohipa e tupu ai »,
efa'aarara'a teie:
1.A'amu
te mîmî
itei'a
ini'a
i te 'aira'amâ'a.
'amu, e niuha'a teie, 'omuahia i te 'omua a, e fa'ahiti mai i te
parau no te hô'ê 'ohipa e'ita e 'ore i te tupu, no te mea tê vai ra te
mau rave'a ato'a i ravehia no te tupura'a o teie 'ohipa.
A
2. A haere mai
A haere
o
Mâmâ
i teie po 'ipo 'i.
mai, e niuha'a teie, 'omuahia i te 'omua a, fa'ahiti mai
hô'ê 'ohipa peneia'e e tupu.
i te parau no te
3. A topa
o
'Mû i roto i te pape.
niuha'a teie, 'omuahia i te 'omua a, e fa'aarara'a teie,
e'ita e ha'apa'ohia, e tupu te 'ohipa.
A topa, e
mai te peu
4. A
mau
5. A
'a
pohe
tô 'oe taime.
ta 'u mau tiare
i ta 'oe râ 'au.
pohe, e mau niuha'a teie, 'omuahia i te 'omua a,
fa'ahitihia mai i te parau no te hô'ê 'ohipa aita â i tupu, e tupu râ
A mau'a
mai te peu e e
-
1.A
e a
fa'atupuhia te tahi.
Te 'omua niuha'a
a
e te mau
i'oa:
pua'a!
2. A 'iri me'ume'u!
3. A mata'i atu!
ma 'au!
4. A
pua.'a, a 'iri me'ume'u, a mata'i atu, a ma'au, e mau
teie, 'omuahia i te 'omua a, fa'ahiti mai râ i te parau no te
fa'ahoho'ara'a, e fa'a'inora'a ato'a teie.
A
14
niuha'a
-
Te 'omua niuha'a
fa'ahepo
a: te
e te
pu'oira'a niu (hi'o i te
pu'oira'a niu)
1. A haere
a rou
mai i te mâ '.a.
A haere e a rou
mai.,
e mau
niuha'a teie, 'omuahia i te 'omua
a.
fa'ahepora'a teie, te piti o te a, e pu'oira'a
'ohipa ia, e piti 'ohipa ta'a'ê maita'i teie e ravehia nei.
Te
a
2. A horo
a
matamua, e
haru
i te pôpô.
horo, a haru, e piti niuha'a teie 'omuahia i te 'omua a.
E fa'ahiti mai te a matamua i te parau no te fa'ahepo, te
A
te a,
te parau ia no te pu'oi. E piti
piti o
'ohipa ta'a'ê maita'i teie e ravehia
nei.
3. A ti'a
a parau
atuî
ti'a, a parau, e piti niuha'a teie, 'omuahia i
E fa'ahiti mai te a matamua i te parau no te
te 'omua a.
fa'ahepo, te piti,
parau ia no te pu'oira'a. E piti 'ohipa ta'a'ê maita'i teie e ravehia
A
te
nei.
-
niu
Te 'omua-niuha'a a, te tau e te
pu'oira'a niu (e hi'o i te mau
pu'oi):
1.Ahiti
A
te
mahana
hiti,
arevaato'a
a reva
te
metua-vahine
iuta.
ato'a, e piti niuha'a teie, 'omuahia i te 'omua a. E
teie e piti 'ohipa ta'a'ê maita'i e tupu nei i
fa'ahiti mai i te parau no
te hô'ê a taime.
2. A ta'i
tepahu
A
ta'i,
heheu mai
3. A farara
4. A
poiri
a
ra
a
'ori ato'a
Tamara.
'ori ato'a, e piti teie niuha'a, 'omuahia i te 'omua a. E
e e piti 'ohipa ta'a'ê i tupu i te hô'ê â taime.
te mata ï
a
o
ta'i ato'a
topa te mâ 'a-vî.
te 'upa'upa.
a
poiri e a ta'i ato'a, e mau niuha'a teie no
nei; e piti no te 'irava 3 e e piti no te 'irava 4.
A farara e a topa, a
teie
mau
'irava i ni'a
Ua 'omuahia teie
E
nau
mau
niu i te 'omua a.
'ohipa ta'a'ê tê tupu i te hô'ê â taime i roto i nâ 'irava
tata'i tahi.
15
no
no
E
'ape'ehia te 'omua a e te tohu ai, e fa'ahiti mai i te parau
te rahira'a e i te parau ato'a no te pu'oira'a niu (e hi'o i te tuha'a
te pu'oira'a niu).
-
i teie mahana!
i te purera 'a!
târâua!
1. A mata ï ai
2. A ta 'ata ai
3. A Va ai
ai, a ta1ata ai, a Va ai, e mau niuha'a teie, 'omuhia i te
e fa'ahiti mai i te parau no te rahira'a.
A matai
'omua a,
4. A to 'eto 'e ai i teie mau
5. A 'amu ma 'a ai
ràuai
pô!
ai, a 'amu mâ'a ai, e niuha'a teie 'omuahia i te
fa'ahiti mai i te parau no te rahira'a.
A to'eto'e
'omua a,
,
ô.Têtâmâ'ara mâtou
a
ta'i mai ai
te niuniu.
Tê tàmâ'a ra, a ta'i mai ai, e piti niuha'a teie, 'omuahia
'omua té... e te tahi i te 'omua a... 'ape'ehia e te tohu ai.
Te aura'a
matamua a
7. Tê ha'uti
o
teie
'ohipa:
e
hô'ê i te
piti 'ohipa e tupu ra, ua tupu te 'ohipa
tupu mai ai te piti.
te mau tamari'i
ra
a tae
mai ai teXaote.
ai, o te piti teie o te niu, 'omuahia i te 'omua a,
'ape'ehia mai e te tohu ai. Tê fa'a'ite mai ra, i te tupura'a o te piti o
te 'ohipa, e tê tere noa ra ia te 'ohipa matamua.
A tae mai
8. A haruru ai
te patiri
tê ta'oto ra ia
mâtou.
ai, o te piti teie o te niuha'a i 'omuahia i te 'omua a e
'ape'ehia atu e te tohu ai. E piti 'ohipa e tupu ra, tê tere noa ra te
'ohipa matamua, a tupu ai te piti.
A haruru
i
'ape'ehia te 'omua-niuha'a a e te ti'atohu na. E fa'ahitihia
hô'ê 'ohipa e'ita e 'ore i te tupu mai te peu e
tupu te tahi. (E hi'o i te tuha'a 'ohipa i ni'a i te pu'oira'a niu).
-
E
mai te parau no te
1.A ta'i
na
o'Aiû
ehaeremai
oMâmâ.
matamua, e
niu ha'a teie, 'omuahia i te 'omua a, 'ape'ehia mai e
fa'ahiti mai ra e: a tupu noa atu teie 'ohipa
tupu ato'a ia te piti.
2. A topa na
te mata'i
A ta 'i na, e
te ti'atohu na, Tê
era
oHenerema
16
teini'a itea'au.
niu matamua teie o teie 'irava, 'omuahia i te
'omua a, 'ape'ehia mai e te ti'atohu na, e fa'ahiti mai i te parau no te
'ohipa e tupu mai te peu e e tupu te 'ohipa matamua.
A topa na, o te
3. A
te môrî
pohe na
e
horo pauroa te mau tamari'i.
A
pohe na, o te niu matamua teie o teie 'irava i ni'a nei, ua
'omuahia i te 'omua a, 'ape'ehia mai e te ti'atohu na, e fa'ahitihia mai
te parau: ia tupu te 'ohipa matamua, e topu ato'a ia te piti.
f)
Te 'omua-niuha'a ia;
Ua
raverau te
fa'a'ohipara'a i te 'omua-niuha'a ia.
ti'atahi, e fa'ahepora'a tê roa'a mai, e fâ
I roto i te hô'ê 'irava
tê titauhia.
I roto i te hô'ê 'irava
ti'arau, e fa'ahitihia mai ia te parau no te
pu'oira'a, te parau no te fâ e no te tau.
E 'ohipa oti 'ore, 'aore â i tupu.
-
la i roto i te hô'ê niu
1. Tê hina'aro nei
au
ia
pu'oi:
haerepauroa mai
'outou.
la haere pauroa mai, e niuha'a teie i
fâ teie e titauhia nei, e fa'ahiti mai teie ia
'omuahia i te 'omua ia, e
i te parau no te pu'oira'a
niu.
to tatou fare
teie hope'a 'ava'e.
2. Ua
poro'i mai
ia, e
ihoa, e niuha'a teie, e niu pu'oi ato'a, 'omuahia i te 'omua
fâ teie e titauhia nei.
o
Pâpâ ia oti ihoa
no
la oti
3. E 'ohi
la
ua
'omua ia, e
4. A 'ohi atu
la
i ta 'u 'ahu
'oe
ia
ua
ana'e.
ana'e, e niuha'a teie, e niu pu'oi ato'a, 'omuahia i te
fâ tê titauhia.
i te
ho'i,
e
titauhia nei, e
pehu iaho'i
'outou i te fare.
niu ha'a teie, 'omuahia i te 'omua ia, e fâ teie e
fa'ahiti ato'a i te parau no te tau.
-la i roto i te hô'ê 'irava ti'atahi.
E fa'ahepora'a 'aore ra e fâ tê titauhia.
1. lamanuia tô 'outou tere!
17
2. La mâ te fare no ananahi!
3.Iâ oti te 'ohipa no ara'ua'e!
manuia, ia ma, ia oti, e mau niuha'a teie 'omuahia i te 'omua
ia. E fâ tê titauhia, e fa'ahepora'a ato'a.
la
g)
Te 'omua-niuha'a ei:
E fa'ahiti
-
ia i te parau no te
o
amuri Taore te tau e haere mai ra), e
hia'ai, i te parau no te tau (tau
ha'apâpûra'a. E 'ohipa tupu 'ore
teie, ua hia'aihia râ.
1.Eite ta'ata
ra
te taviri-fare!
R te ta'ata ra, e
mai i te parau no te
2. Ei ia
te
na
h)
fare,
e
e
tâmâ 'a ai!
niuha'a teie, 'omuahia i te 'omua ei, e hia'ai teie.
Te 'omua-niuha'a 'oi:
E fa'ahiti teie 'omua i te parau no te
.
ua
niuha'a teie, 'omuahia i te 'omua ei, e hia'ai teie.
tâtou
Ei te
hia'ai.
parau!
R ia na, e
3. Ei te fare
niuha'a teie 'omuahia i te 'omua ei, e fa'ahiti
hô'ê 'ohipa i 'ore â i tupu,
fâtata râ i te tupu.
1. XM topa
o
'Aiû i roto i te 'anavai.
niuha'a teie, 'omuahia i te 'omua 'oi, e fa'ahiti mai i
fa'atata te 'ohipa i te tupu, aita râ i tupu.
'Oi topa, e
te parau,
Z 'Oi oti
3.XX'ama
'Oi
te
'upe'a i te enehia e Tehare.
temâ'a.
oti, 'oi 'ama, e niuha'a teie, 'omuahia i te 'omua 'oi, e fa'ahiti
fâtata te 'ohipa i te tupu, aita râ i tupu.
mai i te parau,
i)
'Aore a'e
e
'omua-niuha'a:
fârereihia, i te tahi mau taime, te mau niuha'a 'aore e 'omua;
taime, e 'ape'ehia mai teie rauha'a iti e te 'avei'a e te
ti'atohu, 'aore ra mai te peu e ua hau i te toru a'e vae tô te ta'oha'a i
E
te rahira'a o te
roto i te mau 'irava
fa'aue.
18
1. lté atu ra
7. Parau mai
vau
ra
ia
na
o na
i tai.
ia 'u.
mai ra, e mau niuha'a teie, aita râ e 'omua
niuha'a, ua 'ape'e-noa-hia te taToha'a e te 'avei'a, atu, mai, e te
ti'atohu, ra.
lté atu ra, parau
3. Horo'a mai i te momona nâ 'Aiû!
4. Himene mai
i te hô'ê himene tarava!
himene mai, e niuha'a teie, 'aore 'omua no teie nau
'irava fa'ahepo râ teie, e ua hau e toru vae tô nâ ta'oha'a e
Horo'a mai,
niu iti, e
piti, horo'a e himene.
'ape'e-pinepine-hia te mau rauha'a e teie mau 'avei'a e
mai, atu, a'e, iho e teie mau ti'atohu e toru ato'a: nei, na, ra.
E
maha:
1.1.2.
Te
mau
'avei'a (e hi'o i te tuha'a 'ohipa no ni'a i te mau
ta'o)
E fa'ahiti teie mau ta'o i te parau no te
te
-
-
ti'ara'a.
mai:
atu:
«
i te ta'ata parau ra,
na,
mai ia na..»,
«
i te ta'ata
e
i te vâhi e fa'ahitihia ra, i mua ia
fa'aro'o mai
ra
'apo mai ra (te 'apo-parau),
fa'aatea atu..»,
-
-
vâhi e no te 'aveira'a i
a 'e;
i te
iho:
«
'aore ra e pahono mai ra, e
i mûri i teie, 'aore ra ma te
'ao'ao, ma te piri ri'i, fa'ahau, i mûri iho...»,
i te reira iho
vâhi, i te reira taime, piri, rave tâ'ue, o ia
iho..».
Mai tei fa'ahitihia i roto i te fa'anahora'a o te mau
ta'o, e heheu
mau 'avei'a i te parau no te vâhi e no te tau e 'ape'e pinepine
ho'i ia i te mau ta'iha'a.
E fa'ahiti ato'a mai i te parau no te ta'ata e fa'ari'i mai i te
mai te
'ohipa (te ta'ata-fâ, te 'apo) e e ti'a ato'a mai ei pû no te hô'ê niu.
1. A
pârahi mai!
19
E niuhaTa
teie, 'omuahia
'ape'ehia mai e te favei'a mai.
Te auraTa
'outou) i
mua
horo'ahia mai
hô'ê rauha'a, a pârahi, o tei
'avei'a, ia pârahi 'oe ('aore
i te ta'ata-parau, ia fâriu aro mai.
e
râtou
2. Ua tae mai
e te
e
teie
inapô.
Ua tae mai, e
niuha'a teie, 'omuahia
'ape'ehia e te 'avei'a mai.
Te aura'a
e
roa'a mai
no roto
e te
rauha'a
mai i teie 'avei'a:
ua tae,
ua
haere mai te
(râtou) i te vâhi tô reira te ta'ata i fa'ahiti i teie 'ohipa.
ta'ata
3. Ua parau atu
te 'orometua
ee
haere mai
ananahi.
Ua parau atu e e
nâ rauaha'a
haere mai, e niuha'a teie i 'omuahia mai e
piti, ua parau, e haere, 'ape'ehia mai e te 'avei'a atu e
e
mai.
Te aura'a
-
-
e
roa'a mai:
atu, ua parauhia atu ia 'outou 'aore ra ia 'oe,
mai, e haere i te vâhi tei reira te ta'ata parau 'aore ra te mau
ta'ata tia'i.
4. A tû'ama mai
i te môrî!
A tû'ama
mai, e niuha'a teie, 'omuahia i te rauha'a a tû'ama,
'ape'ehia mai e te 'avei'a mai.
Te aura'a
ta'ata
e
roa'a mai:
tû'ama i te môrî i te vâhi tei reira te
e
fa'aue, ia mâramama mai te vâhi tei reira
5. Ua haere mai
râtou
evaere
o
ia.
itefa'afapu.
E piti niuha'a i roto i teie 'irava, ua haere mai e e vaere. E
rauha'a ana'e te 'omua i teie nau niu, ua haere e e vaere, e 'ape'ehia
râ te niu matamua e te 'avei'a mai o tei heheu mai i te parau no te
vâhi, 'oia ho'i i te vâhi tei reira te ta'ata (fa'ati'a)
6. Ua ravehia atu
te
tipi
Ua ravehia atu, e
e
parau.
Teri'i.
niuha'a teie, 'omuahia e te rauha'a ua
ravehia, 'ape'ehia atu
Te aura'a
tipi) ia na ra
7. A horo'a atu
e
e te 'avei'a atu.
roa'a mai no roto mai i teie 'avei'a atu: ua rave
e ua
haere ia 'outou ra.
i te moni-fare!
A horo'a atu, e
'ape'ehia atu
e te
niuha'a teie, 'omuahia i te rauha'a a horo'a,
'avei'a atu.
20
(i te
Te aura'a
o te
'avei'a: ia
na ra
'aore
ra
ia râtou ra,
i te mau
'apo-parau ra.
5. A 'amu
iho
i ta 'oe vî!
A 'amu
iho, o te niu teie o teie 'irava, e niu ha'a, 'omuahia i te
rauha'a, a 'amu, 'ape'ehia mai e te 'avei'a iho.
Te aura'a: o 'oe ana'e, 'aore ra i 'û-na-ra'a ra ihoa, ia 'oe ra.
9. Ua haere aie
ia
o
i te fare.
E niuha'a
teie, ua haere a'e, 'omuahia i te rauha'a ua haere,
'ape'ehia mai e te 'avei'a a'e.
Te aura'a e roa'a mai no roto mai i te 'avei'a: i mûri iho, ua
tipu'u a'e.
1.1.3. Te
ti'atohu
mau
'ape'e-ato'a-hia te mau niuha'a e te mau ti'atohu: nei, na ra,
râ te ti'atohu i te ha'apori ta'a'ê no te ta'oha'a ana'e, no te i'oa
E
e'ere
ato'a râ.
Mai tei fa'a'itehia i roto i te fa'anahora'a
tuha'ata'o, e
heheu mai te mau ti'atohu i te parau no te vâhi e no te tau.
0 te parau no te ti'ara'a (vâhi, tau, 'ohipa) te fa'ahitihia mai.
-
o te mau
nei «tei roto i te
'apu o te ta'ata-parau 'aore ra te monoi'oa
fa'ahiti ato'a mai i te parau no te piri, no te fâtata
(te 'ohipa, te tau, te vâhi),
vau/au »;
-
na
«
'apu o te ta'ata-fa'aro'o mai, o te ta'ata 'apoia; i roto i te 'apu o te monoi'oa rua, 'oe 'aore 'outou »;
tei roto i te
parau
fa'ahiti ato'a mai i te parau no te
atea-ri'i-ra'a 'ohipa/ tau/
vâhi),
-
ra
«
tei roto i te
'apu o te monoi'oa toru, o ia »; fa'ahiti ato'a mai
atea-roa-ra'a (tau/ vâhi/ 'ohipa).
i te parau no ta
1. Tê himene nei
o
Tê himene
ia.
nei, e niuha'a teie, 'omuahia i te rauha'a tê
himene... 'ape'ehia mai e te ti'atohu
Te aura'a
e
roa'a mai
ia i te parau no te tau,
2. Tê
ua
no roto
...
nei.
mai i teie ti'atohu, e fa'ahiti mai o
i teie taime, e no te vâhi, i teie vâhi.
na?
21
E niuha'a
teie, 'omuahia i te rauha'a tê
ua...,
'ape'ehia mai e te
ti'atohu, na.
Te aura'a e hehetihia mai: te vâhi tei reira
foe, tei reira te 'apo-
parau.
te pahî.
3. Tê reva ra
niuha'a teie, 'omuahia i te rauha'a tê reva..v
'ape'ehia mai e te ti'atohu ra.
Te aura'a e roa'a mai no roto mai i teie ti'atohu: fa'ahiti mai i
Tê
reva ra., e
parau no te taime:
'omuara'a o te 'ohipa.
te
4. Ua ta'oto
tei te taime o te revara'a te pahî, tei te
te ta'ata nei.
ta'oto, e niuha'a teie.
Nei, e ti'atohu teie, tê 'ape'e nei râ i te raui'oa te ta'ata 'aore ra
te i'oa ta'ata. E fa'ahiti o ia i te parau no te vâhi, te vâhi, tei reira te
ta'ata parau 'aore ra te ta'ata pâpa'i.
Ua
5.1 hopu ria
mâtou
i te pape.
niuha'a teie, 'omuahia i te rauha'a, i hopu,
'ape'ehia atu ra râ e te ti'atohu na.
I hopu na, e
Te aura'a
te
vâhi
e
roa'a mai
e no te tau:
no roto
mai i teie ti'atohu, te parau ia no
i 'ô, ia 'œ ra 'aore ra ia 'outou ra, e ua
oti te
'ohipa, 'oia ho'i, ua hopu râtou i te pape i 'ô na, hou a haere mai ai.
tô râtou matahiapo.
6. O vau nei
Nei, e ti'atohu teie, e 'ape'e mai i te raui'oa o vau; e fa'ahiti
mai o ia i te parau no te vâhi: i teie vâhi, i te vâhi tei reira te ta'ata
parau.
7. Ua pa 'ia
te tamari 'i ra.
Ua
pa'ia, e niuha'a teie.
Ra, e ti'atohu ia teie, o tei 'ape'e atu i te i'oa tamari'i.
Te aura'a e roa'a mai, o te parau ia no te vâhi, no te ateara'a o
te vâhi, i 'ô roa.
'ano'i-pinepine-hia te mau 'avei'a e te mau ti'atohu, tera râ,
ti'atohu ia e 'ape'e i te mau 'avei'a.
E fa'ahiti mai ia i te parau no te tau e no te vâhi 'aore ra e
.
nâ te
E
mau
horo'a mai i
te
1. Ua himene iho
tahi atu â
ra
râtou
mau
aura'a.
i te otira'a o te
22
'apo'ora'a-parau.
Ua himene iho ra, e niuha'a teie,
'omuahia i te rauha'a ua
himene, 'ape'ehia mai e te 'avei'a iho
Te aura'a
ia
-
no te
e
roa'a mai
no roto
tau, i te reira taime,
-
e te ti'atohu ra.
mai i teie nau 'ape'e, o te parau
no te
vâhi, i te reira vâhi,
-
no te
'ohipa, i te otira'a o te 'ohipa.
2. Tê
tâpae mai ra
te mau râtere.
Tê tapae
mai ra, e niuha'a teie, 'omuahia e te rauha'a tê
tapae..., 'ape'ehia mai e te 'avei'a mai e te ti'atohu ra.
Te aura'a e roa'a mai: te parau no te tau e no te terera'a o te
'ohipa, i teie taime tê tere ra te 'ohipa, - no te vâhi, i te vâhi e ti'ahia
ra e te 'apo-parau.
-
3.
Ua haere mai nei
tetaote
i teiepo'ipo'i.
Ua haere mai nei, e
niuha'a teie, 'omuahia nei e te rauha'a ua
haere, 'ape'ehia mai e te 'avei'a mai e te ti'atohu nei.
Te aura'a e roa'a mai, o te parau ia - no te tau, i teie taime,
aita fa'ahou râ i 'û nei, - no te vâhi, i 'û nei, - no te
ha'apâpûra'a'ohipa, - no te otira'a o te 'ohipa.
Mai te peu e tê 'ape'e nei te 'avei'a e te ti'atohu i te hô'ê
rauha'a, e nehenehe ia fa'a'orehia te 'omua niuha'a. E ravehia teie
.
'ohipa i roto i te mau fa'ati'ara'a 'a'ai,
pu'oira'a o te mau 'ohipa e tupu ra.
1. Tomo mai
i ta
na
ra
ve'a,
oTama
pârahi atu
no te
heheura'a mai i te
iroto
ra
itefare, tû'ama iho ra i te môrî.
i ni'a i te ro'i no te tai'o i tâ na ve'a.
rave
iho
ra
Tomo mai ra, tû'ama iho ra, rave iho ra, pârahi atu ra, e mau
niuha'a teie, aita râ e 'omua niuha'a no teie mau niu, ua 'ape'e-noahia atu e te mau 'avei'a, mai, iho, atu, e te ti'atohu, ra.
E
mea
rahi te
2. 'lté atu ra
oTuma
tâ râua o Hina ma.
'ohipa e ravehia nei e te tumu, ua pu'oi noa.
iaMarei,
ta'oto iho
E
ra
i taua vahine ra,
fânau mai
ra
pu'oira'a 'ohipa teie e heheuhia nei i roto i teie 'irava.
'lté atu ra, ta'oto iho ra, fânau mai ra, e mau niuha'a teie,
'omuahia i te mau ta'opapa 'ite, ta'oto, fânau, 'ape'ehia mai e te mau
'avei'a, atu, iho, mai, e te ti'atohu, ra.
23
Te mau niuhaTa ti'arau
1.2.
niuha'a ihoa teie, tera râ 'aore ia i 'omuahia i te 'omuaniuha'a e 'ape'ehia atu ai e te hô'ê ta'opapa, e 'omuahia ia teie mau
niu i te hô'ê 'omua niuha'a, 'ape'ehia mai ai e te hô'ê raufa'atoro.
E fa'ahiti ia i te parau no te hô'ê 'ohipa e tupu haere ra i te
E
mau
hô'ê vâhi 'aore i te hô'ê tau. E mau 'ohipa tere teie 'aore ra
nâ tera vâhi
1. Ua
hâ'uti'uti.
i te haere.
o na
vâhi, e niuha'a teie, e niuha'a ti'arau râ no te mea
ua 'omuahia i te hô'ê 'omua-niuha'a ua, e ua 'ape'ehia e te hô'ê
raufa'atoro, nâ tera vâhi.
Ua nâ tera
i tepahî.
râtou
nâ ni'a mai
2. Ua
mai, e niuha'a teie, e niuha'a ti'arau râ no te mea ua
Ua nâ ni'a
'omuahia i te hô'ê 'omua-niuha'a ua, e ua 'ape'ehia e te
hô'ê
raufa'atoro, nâ ni'a mai.
nâ mûri
3. Ua
roa
vau.
niuha'a ti'arau teie, 'omuahia i te hô'ê
ua 'ape'ehia e te hô'ê raufa'atoro, nâ mûri roa.
Ua nâ mûri roa, e
'omua-niuha'a,
4. E nâ
mua
ua, e
'oe
i te parau,
e
nâ mûri
au.
nâ mûri, e niuha'a ti'arau teie nau niu, 'omuahia i
'omua-niuha'a e, 'ape'ehia atu ai e te raufa'atoro, nâ mua, nâ
E nâ mua, e
te
mûri.
5. Ua
nâ 'ô mai
oTeri'i
e
e
haere
'outou
etâi'a.
mai, e niuha'a ti'arau teie, 'omuahia i te 'omua ua,
'ape'ehia e te raufa'atoro, nâ 'ô mai.
Ua nâ 'ô
6. Te
nâ hea mai
ra
o
Merehau 1
niuha'a ti'arau teie, 'omuahia i te 'omua
tê..., 'ape'ehia atu e te raufa'atoro, nâ hea mai... ra.
Tê nâ hea mai ra, e
7. Ei
ia Tama
te parau.
niuha'a ti'arau teie, 'omuahia i te 'omua ei,
te raufa'atoro, ia Tama.
Ei ia tama, e
'ape'ehia atu
8. Te
nâ reira
e
ra
o
ia
i te vaere.
24
niuha'a ti'arau teie, 'omuahia i te 'omua té...,
'ape'ehia atu e te raufa'atoro, nâ reira ... ra.
Tê nâ reira ra, e
niuha'a ti'atahi, e fa'a'ore-ato'a-hia te mau 'omuaniuha'a i mua i te mau niuha'a ti'arau. Riro mai ra ia teie mau niu
Mai te
mau
'âpî ei niufa'atoro (e hi'o i te mau niufa'atoro).
1. Nâ te reira
2. Nâ ni'a mai
vâhi o na i te haere.
râtou i tepahî.
Nâ te reira vâhi, nâ ni'a mai, e mau
te
fa'atoro nâ.
25
niufa'atoro teie, 'omuahia i
TE NIUPOA
II.
Te niui'oa ti'atahi.
il. 1.
Te
i'oa
niui'oa
ti'atahi, e mau raui'oa tiTatahi teie, ?oia hofi e
nui, e monoi?oa faore ra e i?oa noa, e 'omua-pinepine-hia i te
mau
'omua o.
E aura'a 'aifâito tô teie
mau
niu. E fa'ahiti mai râtou
e: te
fohipa
('aore ra te mea) e fa'ahitihia ra i roto i te tumu, hô'ê a ia e tera e
fa'ahitihia ra i roto i te niu.
Hi'ora'a:
tô mâtou
1. O Rui
matahiapo.
O Rui, o te niu teie o teie 'irava, e niui'oa
'omua o, 'ape'ehia e te hô'ê i'oa nui, Rui.
Te
aura'a'a, te 'ohipa e fa'ahitihia ra i roto i te tumu, hô'ê â ia e
fa'ahitihia
tera e
2. O 'oe
ra
ta râtou
O
ia, 'omuahia i te
'oe,
e
i roto i te niu.
tia ï
ra.
niu ia o teie 'irava i ni'a nei,
'ape'ehia e te monoi'oa 'oe.
o te
te 'omua o,
3. O tera ta 'ata
4. O te hope'a
e
niui'oa teie, 'omuahia i
tô râtou metua-tâne.
tei
reva.
O tera ta1ata, o te
'omua o,
hope'a, e mau niui'oa teie, 'omuahia i te
'ape'ehia atu e nâ raui'oa e piti nei, tera ta'ata e te hope'a.
5. OTama
te tamuta
6. O râtou
tera
O
no te fare.
i te hoho'a.
'âpî
i roto
Tama, o râtou, e niui'oa teie, 'omuahia i te 'omua o, 'ape'ehia
nui, Tama, e te monoi'oa, râtou.
atu e te i'oa
7. O te taote
8. O Timiona
tei haere mai.
tera atu e
haere mai
ra.
O te taote, o
'ape'ehia
e
Timiona, e mau niui'oa teie, 'omuahia i te 'omua o,
nâ raui'oa e piti nei, te taote e Timiona.
26
E
fa'a'ore-pinepine-hia te 'omua o i mua i te mau tohu, te
fa'ai'oa no te fatura'a, te mau fa'ai'oa numera e te mau fa'ai'oa
mau
fa'ahiti i te parau no te rahira'a.
Te mau tohu:
-
teie, tena, tera
te fare o te 'orometua.
1. Tera
2. Teie
Teri'itua.
o
tô'oeturu'a.
3. Tena
Tera, teie, tena, o te niu teie o teie nau firava e toru i ni'a nei, e
'omuahia i nâ tohu e toru nei, tera, teie, tena.
niu i'oa,
4. Tera
a
'e
te pere 'o 'o
Tera
te
a'e,
o te
'âpï
o
Taneri ï
ma.
niu teie o teie 'irava iti, e niui'oa teie, 'omuahia i
tohu teie.
5. Tera mai
teporomu noteporomu
te fa'aterehau 'âpî.
i te fare.
6. Teie iho nei
Tera
mai, teie iho nei, e niu teie no teie nau 'irava i ni'a nei, e
niui'oa, 'omuahia i te tohu tera e teie.
fa'ai'oa no te fatura'a
hi'o i te mau niui'oa ti'arau)
-
Te
1. Tô
mau
na
tera
hoa
e no te
vâhi: tô, ta, tei
(e
'âpî.
Tô na, o te niu teie o teie 'irava, e
no te
niui'oa, 'omuahia i te fa'ai'oa
fatura'a, tô, 'ape'ehia mai e te monoi'oa na.
2. Tâ 'u
Ta
no te
tera atu 'ûrî.
'u, e niu teie no teie 'irava 2, e niui'oa, 'omuahia i te fa'ai'oa
'ape'ehia atu e te monoi'oa 'u.
fatura'a ta,
3. Tei te fare
te mau tamari'i.
fare, e niui'oa teie no teie 'irava iti, 'omuahia i te fa'ai'oa
tei, 'ape'ehia atu e te raui'oa te fare.
Tei te
4. Tô Tahiti
râtou
5. Tô te 'orometua
Tô
i te fa 'aeara 'a.
te
fare i
pararî
i te mata 'i.
Tahiti, tô te 'orometua, e mau niu teie no te 'irava 4 e 5,
te fa'ai'oa tô, 'ape'ehia atu e te raui'oa, Tahiti (i'oa nui) e
'omuahia i
te 'orometua.
27
-
Te mau fa'ai'oa
1. To'o diti tamari'i
no te numera:
to'o, ta'i....
tera i reva.
To'o
piti tamari'i, e niu teie no teie 'irava i ni'a nei, e niui'oa
teie, 'omuahia i te fa'ai'oa numera to'o, 'ape'ehia atu e te rau
numera,
piti tamari'i.
2. To'o maha ana'e
râtou.
niui'oa teie, 'omuahia i te hô'ê fa'ai'oa, te fa'ai'oa o
to'o, 'ape'ehia atu e te rau numera, maha ana'e.
To'o maha, e
te numera
i te 'ama'a hô'ê.
i te va 'a hô 'ê.
3. Ta'i pae
4. Ta'i
mâ'a
piti ta'ata
Ta'i pae
ma'a, ta'i piti ta'ata, e mau niu teie no teie nau 'irava i
nei, e niui'oa, 'omuahia i te fa'ai'oa numera ta'i, 'ape'ehia atu e
rau numera, pae ma 'a e piti ta 'ata.
ni'a
te
-
Te
mau
fa'ai'oa
1. Tau ta 'ata
no te
tei haere mai
rahira'a: nâ,nau, tau
i teie po'ipo'i.
ta'ata, o te niu teie o teie 'irava i ni'a nei, e niui'oa teie,
'omuahia i te fa'ai'oa no te rahira'a, tau, 'ape'ehia atu e te i'oa noa,
ta'ata.
Tau
2. Tau
pûtê
one
teitiêhia
iuta
nâ ni'a itepere'o'o.
Tau pûtê one, o te niu teie o teie 'irava 2, e niui'oa teie,
'omuahia i te fa'ai'oa tau, 'ape'ehia atu e te raui'oa pûtê one.
3. Nau fare nehenehe
tei
mau
pararî
Nau fare nehenehe mau, e
e te
4. Nâ vahine nurotu
mau
5. Nâ ta'ata
tei haere
ra
ho'i
niui'oa teie, 'omuahia i te fa'ai'oa
raui'oa, fare nehenehe mau.
'ape'ehia atu
nau,
i te mata 'i rorofa 'L
tei
reva.
etâi'a
i ni'a
itea'au.
Nâ vahine purotu mau, nâ ta'ata ra ho'i, e niui'oa teie no teie
'irava i ni'a nei, 'omuahia i te fa'ai'oa nâ, 'ape'ehia atu e nâ
raui'oa nei, vahine purotu mau e ta'ata ra ho'i.
nau
28
fa'a'ohipa-ato'a-hia te mau niui'oa i roto i te mau fa'ati'ara'a
'a'ai, e mono teie no te mau niuha'a.
E
.
1
ia Maui te tahi
(1 te ta'ara'a ia
'ohipa i te pa'arira'a ini'a i tâna matau....
ia, e niui'oa teie, 'omuahia i te 'omua o, 'ape'ehia
raui'oa, te ta'ara'a ia.
O te ta'ara'a
mai
e te
Te aura'a: uata'a ia Maui...
erû....
2. Haha
o te reo
ia oMaui.
ia, e niui'oa teie, 'omuahia i te 'omua o, 'ape'ehia atu e
raui'oa te reo ia.
Te aura'a; ua parau mai....
O te reo
te
Te niui'oa ti'arau.
il.2.
teie 'omuahia i te hô'ê
fa'ai'oa, 'ape'ehia atu ai e te hô'ê raui'oa ti'arau 'aore ra e te hô'ê
raufa'atoro. E 'omuahia i te tahi mau taime i te 'omua o.
E fa'ahiti mai teie mau niu i te parau no te fatura'a, no te vâhi
'aore ra i te parau no te fa'aaura'a i rotopû e piti 'ohipa, 'aore ra te
parau no te tohura'a.
Te
mau
1. Tô mâua
niui'oa ti'arau, e mau raui'oa
matahiapo tera atu.
matahiapo, e niui'oa ti'arau teie, 'omuahia i te fa'ai'oa
fatura'a tô (te + o), 'ape'ehia atu e te raui'oa mâua matahiapo.
Tô mâua
no te
2. Tô te fare
te mau
manihini i te fa 'aeara 'a.
Tô te fare, e niui'oa ti'arau teie, 'omuahia
vâhi tô (te-h 'o), 'ape'ehia e te raui'oa te fare.
3. O te 'ûrî
a
Piera
'ûri 'ere'ere
e'ere
o ta
'u.
Piera, o tâ 'u, e mau niui'oa ti'arau teie, 'omuahia i
'ape'ehia atu e te raui'oa te 'ûrî a Piera e tâ 'u.
O te 'ûrî
te 'omua o,
te
a
4. O te parau a te
'orometua
te parau mau.
te 'orometua, e niui'oa teie,
'ape'ehia e te raui'oa, te parau a te 'orometua.
O te parau a
5. Tei ia
na
i te fa'ai'oa no te
te
tâviripere'o'o.
29
'omuahia i te 'omua o,
Tei ia na, e
niui'oa ti'arau teie, 'omuahia i te fa'ai'oa te,
'ape'ehia atu e te raufa'atoro -i ia na.
6. O tô Tahiti
tera.
O tô
Tahiti, e niui'oa ti'arau teie, 'omuahia i te 'omua o,
'ape'ehia atu e te raui'oa ti'arau, tô (te + o) Tahiti.
7. O tô Farani mau ta'ata
O tô Farani
tera atu.
mau
'ape'ehia atu
ta'ata o Farani).
'omua o,
mau
8. Tei Tahiti
ta'ata, e niui'oa ti'arau teie, 'omuahia i te
raui'oa ti'arau, tô Farani mau ta'ata (te
e te
râtou.
Tahiti, e niui'oa ti'arau teie, 'omuahia i te fa'ai'oa te,
'ape'ehia atu e te raufa'atoro i Tahiti.
Tei
Tei
atu e te
10. O te
i te tumu-'ahi'a.
te mau tamari'i
9. Tei ni'a
ni'a,
e
niui'oa ti'arau teie, 'omuahia i te fa'ai'oa te, 'ape'ehia
raufa'atoro i ni'a.
mau
O te
ta'ata i haere
tâi'a
tera atu
eparahinoara itatahi.
niui'oa ti'arau teie, 'omuahia i
'ape'ehia atu e te raui'oa ti'arau, te mau ta'ata i haere e
mau
te 'omua o,
e
ta'ata i haere
e
tâi'a,
e
tâi'a.
11. O te
mau
O te
mau
te 'omua o,
12. O tâ 'u
tamari'i i
hi'opo'ahia
i Farani.
hi'opo'ahia, e niui'oa ti'arau teie, 'omuahia i
te raui'oa, te mau tamari'i i hi'opo'ahia.
tamari'i i
'ape'ehia
mau
tei fa'arevahia
e
tumu-râ'au i tope
tei fa'arirohia
ei pou fa'atâfifira'a tiare.
niui'oa ti'arau teie, 'omuahia i
'ape'ehia e te raui'oa ti'arau, tâ 'u mau tumu-râ'au i tope.
Teie raui'oa ti'arau: tâ 'u mau tumu-râ'au i tope, e 'amuira'a teie ia
no te hô'ê raui'oa tâ 'u mau tumu-râ'au e te hô'ê niuha'a, i tope.
O tâ 'u
mau
tumu-râ'au i tope, e
te 'omua o,
30
TE NIU'APU
III.
Teie
niu,
rau'apu ia, 'oia ho'i, e rauta'o 'omuahia i te
'omua niu-'apu e e ei.
Tê vai nei te mau niu'apu ti'atahi e te mau niu'apu ti'arau.
E fa'ahiti teie mau niu i te parau: e aha?
E fa'ahiti ato'a mai i te parau no te vâhi e no te fatura'a (roa'a).
III. 1. Te
Te
mau
e
niu'apu 'omuahia i te 'omua
mau
e.
'omuahia i te 'omua e, e fa'ahiti mai ia i te
parau no te fa'aôra'a atu i roto i te 'apu o te niu, 'oia ho'i, te 'ohipa e
niu'apu
mau
e
fa'ahitihia ra i roto i te tumu o te 'irava. 'Aore e tauira'a e ravehia
hou a fa'aôhia atu ai te 'ohipa i roto i te 'apu.
E'ita teie mau niu e fârereihia i roto i te mau niu pu'oi maoti
râ i roto noa i te mau niu ti'atahi.
E fârereihia râ i roto i te mau niu
te
-
fatura'a
'aipa e fa'ahiti i te parau no
vâhi.
e no te
E aha?
1. E 'ûrî
tera 'animara.
E
'ûrî,
e niu 'apu teie, 'omuahia i te 'omua e.
Nâ 'ô mai ra, tera 'animara, te tumu o teie 'irava
i ni'a nei, e
fa'aôhia i roto i te 'apu o te mau 'animara e 'ûrî.
2. E tamuta
teie ta 'ata.
E tamuta, e niu'apu teie, 'omuahia
Nâ 'ô mai ra, teie ta'ata, te tumu o
te
'apu
ta'ata
o te mau
3. E 'ia rahi
Ei'a
i te 'omua e.
teie 'irava, e fa'aôhia i roto i
e tamuta.
te ma 'o.
rahi,
niu'apu teie, 'omuahia i te 'omua e.
ho'i te tumu o teie 'irava,
te mau i'a rarahi.
e
Nâ 'ô mai ra, te ma'o, 'oia
roto i te
4. E
vurau
'apu
o
tera tumu-râ'au.
Epurau,
5. E 'orometua
e
'api
niu'apu teie 'omuahia i te 'omua e.
o
Teri'i.
31
e
fa'aôhia i
6. F
matahiavo
o na.
E 'orometua
te
'âpî,
e
matahiapo,
7. F.
pahî fa'auta taiha'a
8. F 'auhuru
9. F pape
niu'apu teie, 'omuahia i
tei
reva
inanahi
to'eto'e
tera.
Epâhi fa'auta taiha'a,
e
fatura'a,
Te parau no te
1. F
vf
ra.
tei mahiti mai i te tavirira'a.
'auhuru,
ti'atahi teie 'omuahia i te 'omua
-
e mau
'omua e.
e pape
to'eto'e,
e mau
niu'apu
e.
no te
roa'ara'a
tâ Tama.
pu 'u
E vî pu'u, e niu'apu teie, 'omuahia i te 'omua e.
Fa'ahiti mai teie 'irava i te parau no te roa'ara'a, no
te fatura'a.
tâ na.
tô Teri'i.
2. Emoni
3. E 'ahu
E moni, e 'ahu, e mau niu'apu teie, 'omuahia i te 'omua e.
E fa'ahiti mai teie mau 'irava i te parau no te fatura'a: tâ na,
'oia
na,
ho'i, te 'ohipa a na,
e 'ahu,
4. E mahimahi
5. E nehenehe
6. E fare
'âpî
tâ Teri'i i
mau
e
moni; e tô Teri'i, te 'ohipa a Teri'i i ni'a ia
rave
mai.
tô Vahineri'i.
tô te 'orometua-ha'api'i-tamari'i.
E mahimahi, e
'omuahia i te 'omua
nehenehe mau,
e
fare 'âpî, e mau niu'apu teie,
e.
E fa'ahiti mai teie mau 'irava i te parau no te fatura'a.
tâ Teri'i i rave mai: te 'ohipa a Teri'i i rave mai, e mahimahi,
-
tô Vahineri'i:
-
tô te
-
| A
te mea o
Vahineri'i:
e
nehenehe mau,
'orometua-ha'api'i-tamari'i: te mea o te 'orometua... e fare
A.
api.
-Te parau no te
vâhi, no te hô'ê fatura'a poto, i teie taime
fa'a'ohipa-ato'a-hia teie mau niu no te fa'ahiti i te parau no
'ohipa e vai ra 'aore ra e tupu ra i te hô'ê vâhi.
E fa'a'ohipahia ia te mau fa'ai'oa tô 'aore ra tei, 'oia ho'i te
E
te hô'ê
fa'ai'oa i hâmanihia i
te fa'ai'oa
nui te
te tumu.
32
e te
fa'atoro 'o 'aore
ra
i,
no
tei
?, F ta'ata
(tô) tai.
E ta 'ata, e niu'apu teie, 'omuahia i te 'omua e.
E fa'ahiti mai râ teie 'irava i te parau no te hô'ê
e
'ohipa, e ta'ata,
vai ra i te hô'ê vâhi, tai.
iroto
teiuta
2. E ua
itefa'a.
Eua,e niu'apu teie, 'omuahia i te 'omua e.
E fa'ahiti mai teie 'irava i te parau no te
tupu ra
3.
hô'ê 'ohipa, e ua, e
i te hô'ê vâhi, i roto i te fa'a.
Eha'ape'e 'ouma
tei ia Mâmâ
Eha'ape'e 'ouma,
4. F tamari'i
e
ra.
niu'apu teie, 'omuahia i te 'omua e.
tô 'ô.
5. F paraparaura 'à
6. Emau ta'ata 'ânî
tô teie pô.
tei io Teri'i
ma.
tamari'i, e paraparaura'a, e mau ta'ata 'àpî, e mau niu'apu
teie, 'omuahia i te 'omua e.
E
-
Te 'irava
'aipahia
î. E pape tô tera
1 '. Aita e pape
vâhi.
tô tera vâhi.
Epape, e niu'apu teie no te 'irava matamua (1), e te 'irava piti
(l'), 'omuahia i te 'omua e.
I roto i te 'irava l', e piti niu e 'itehia nei: te niu'aipa, aita, e te
niu'apu, e pape, o teie 'aihono atu i te niu 'aipa.
2. E ha 'ape'e
'ouma tâ Teri'i.
eha'ape'e 'ouma tâ Teri'i.
2'. Aita
Eha'ape'e 'ouma,
I roto i te 'irava
te niu
e
2',
niu'apu teie, 'omuahia i te 'omua e.
'aihono atu te niu'apu, e ha'ape'e 'ouma, i
e
'aipa, aita.
3. E 'ahu
tô Manio.
3'. Aita
tô Manio
4. E oûtê
pûhâ
4'. Aita
tâ râtou
e
'ahu.
tâ râtou.
e pûtê pûhâ.
'ahu, e pûtê pûhâ, e niu'apu teie 'omuahia i te 'omua e.
I roto i te niu 3' e 4', e 'aihono atu ia teie nau niu'apu e piti, e
E
'ahu
e e
pûtê pûhâ, i te niu 'aipa, aita.
33
Te
III.2.
niiTapu
mau
'omuahia i te 'omua ei.
e
E tauira'a tê 'itehia nei i roto i teie
'omua
mau
niu
e
'omuahia nei i te
ei, 'aore ia teie tauira'a i 'itehia i roto i te mau niu 'omuahia i
'omua e.
Tê nâ 'ô mai ra, te 'ohipa e fa'ahitihia ra e te tumu, e taui o
hou a fa'aô atu ai i roto i te 'apu e fa'ahitihia ra e te niu.
I roto i te mau 'irava ti'atahi, e hia'ai, e poro'i, e hina'aro, e
te
'opua, teie e fa'ahitihia mai nei, e fâ teie e
niu 'omuahia i te 'omua ei.
ia
titauhia nei, no roto i teie
mau
-
E
mau
'irava ti'atahi teie:
1. Fi ta'ata itoito
foe!
itoito, e niu'apu teie, 'omuahia i te 'omua
mai teie 'irava i te parau no te hia'ai, e hina'aro teie.
Ei ta'ata
2. Fi manuia
ei, fa'ahiti
tô 'outou tere!
manuia, e niu'apu teie, 'omuahia i te 'omua ei, fa'ahiti mai
teie 'irava i te parau no te hô'ê hina'aro, no te hia'ai.
Ei
3. Ei hau
'oe!
4. Ei te'ote'ora'a
Ei
tena
no
te
fenua!
hau, ei te'ote'ora'a,
e mau
niu'apu teie, 'omuahia i te 'omua
ei.
5. H
pape!
6. H maita'i!
7. Ei ta'ata
i te
purera'a i teie hepetoma
i mua!
ei maita'i, ei ta'ata, e mau niu'apu teie, 'omuahia i te
'omua ei, e fa'ahiti pauroa mai teie mau 'irava i te parau no te hia'ai,
ia tupu ihoa te 'ohipa e fa'ahitihia ra i roto i te niu.
Ei pape,
-
Te 'omua ei
i roto i te hô'ê niu
pu'oi:
fa'aohipa-pinepine-hia te 'omua ei i roto i te mau 'irava
pu'oi, are'a râ te 'omua niu'apu e, e fa'a'ohipa-pinepine-hia ia i roto i
E
te mau 'irava ti'atahi.
34
ei ra'atira-pahî.
oTama
l.Uariro
ra'atira-pahî, o te piti teie o te niu o teie 'irava, e niu'apu,
'omuahia i te 'omua ei. E tauira'a tei roa'a mai hou o ia te tumu a ô
atu ai i roto i te 'apu o te Tohipa e fa'ahitihia ra e te niu 'apu, ei
ra'atira-pahî.
Teie niu iti, e 'aihono atu ia i te niu matamua o teie 'irava, 'oia
ho'i, i te niuha'a, ua iiro.
Ei
2. Ua haere
ei mono no te 'orometua.
o na
Ei mono, o te piti teie o te
'omuahia i te 'omua ei.
E 'aihono atu teie niu'apu
niu o teie 'irava, e niu'apu ia,
i te niu matamua, 'oia ho'i, i te
niuha'a, ua haere.
3. Ua ravehia
o
Vahine
ei vahine-ha'apa'o-'aiû.
vahine-ha'apa'o-'aiû, o te piti teie o te niu o teie 'irava, e
niu'apu teie, 'omuahia i te 'omua ei.
E 'aihono atu teie niu'apu i te niu matamua o te 'irava, 'oia ho'i
i te niuha'a, ua ravehia.
Ei
4. Ua riro
tera atu
papa-ofai ei parahira'a
no te mau
tamari'i.
Ei parahira'a, o te piti teie o te niu o teie 'irava, e niu'apu
'omuahia i te 'omua ei. E 'aihono atu teie i te niu matamua, 'oia
te
niuha'a,
5.Uapi'i
ua
au
e
iana
e
haere mai ei tauturu nomâtou.
'aihono atu i te niuha'a
6. E haere
ho'i i
riro.
Ei tauturu, o te toru teie o te niu o
'omuahia i te 'omua ei, e 'aihono atu i te
ho'i
teie,
te mau
tamari'i
ei
ua
teie 'irava, e niu'apu teie,
niuha'a e haere mai, teie
pi'i.
ra verave
no te
mau'orometua.
Ei raverave, o te piti teie o te niu o teie 'irava, e niu'apu,
'omuahia i te 'omua ei. E 'aihono atu i te niu matamua, 'oia ho'i, te
niuha'a,
7. E haere
e
haere.
o
Hina
e
ti'i
i te râ'au
ei tito'o ha'amâramarama.
tito'o-ha'amâramarama, e niu'apu teie, 'omuahia i te 'omua
ei, o te toru teie o te niu o teie 'irava, nâ niu matamua, teie ia, e
haere, e ti'i, e mau niuha'a teie.
Ei
35
Te niu'apu e te rauta'o e mea
III.3.
fa'a'ohipa-pinepine-hia teie patura'a 'irava, 'oia ho'i, te
patura'a e te rautaTo e mea.
E
E fa'ahiti mai teie
no
te
mau
'irava i hâmanihia i teie niu,
i te parau
rahira'a.
taime, e mono teie rauta'o e mea i te niuha'a
'omuahia i te 'omua-niuha'a ua.
I te tahi mau
1. E mea ha 'uti
1 '. lia ha'uti
te pahî
ia mâtou i tere mai.
te pahî ia mâtou i tere mai.
ha'uti, e niu'apu teie, 'omuahia i te rauta'o e mea.
Ua ha'uti, e niuha'a teie, 'omuahia i te 'omua ua.
Hô'ê â aura'a tô teie nau 'irava iti e piti.
E mea
2. F mea maoro
3. F
mea
vau
nehenehe
i Farani.
teie vàhi
i te vaerera 'ahia.
nehenehe, e mau niu'apu teie, 'omuahia i
fa'ahiti mai ra i te parau no te rahira'a, no te
E mea maoro, e mea
te
rauta'o
e mea,
roara'a.
4. E mea noa'a
ta mâtou Va
5. E mea paraparau roa
inapôra.
tera ta 'ata.
E mea noa'a, e mea paraparau roa, e mau niu'apu teie
'omuahia i te rauta'o e mea, fa'ahiti teie nau 'irava iti i te parau no
te rahira'a.
36
TE NIUFA'ATORO
IV.
niufa'atoro, e mau raufa'atoro teie, 'omuahia i te hô'ê
fa'atoro, 'ape'ehia atu ai e te hô'ê raui'oa, te hô'ê ti'avâhi, ha'aporihia
atu, i te tahi mau taime, e ta mau ha'apori mai te 'avei'a, te ti'atohu,
e te ha'apori ihoa.
E fa'ahiti mai teie mau niu i te parau no te fatura'a, no te fâ,
no te tumu, te fa'aaura'a 'aore ra te fa'ahoho'ara'a. E ô ato'a mai i te
tahi mau taime te parau no te vâhi.
Te
mau
fa'aohipa-pinepine-hia, teie ia: no, nâ, mai
(te 'avei'a), i, 'o, io, ia, a e o no te fatura'a, a no te fa'aaura'a, i- e
Te
a- no
mau
fa'atoro,
e
te tau.
Te fa'atoro nâ
IV. 1.
fa'ahiti mai ia i te
parau no te fatura'a, no te hô'ê fâ e titauhia, no te rave'a.
E ô pinepine ato'a mai te parau no te vâhi.
Te
mau
1. Nâ Tama
niu
e
fa'aôhia
e
teie fa'atoro nâ, e
'ûrî.
tera
Tama, e niufa'atoro teie, 'omuahia i te fa'atoro nâ, 'ape'ehia
hô'ê i'oa nui, Tama.
Nâ
atu e te
E fa'ahiti teie 'irava i te parau no te
2. Nâ 'u
tera atu
puta.
Nâ
e te
'u, e niufa'atoro
monoi'oa 'u.
O te parau o te
3. Nâ te
tamari'i
mau
fatura'a.
teie, 'omuahia i te fa'atoro nâ, 'ape'ehia atu
fatura'a tê fa'ahitihia mai.
tera
ha'uti.
tamari'i, e niufa'atoro teie, 'omuahia i te fa'atoro nâ,
raui'oa, te mau tamari'i.
E fa'ahitihia mai te parau no te fatura'a.
Nâ te
mau
'ape'ehia atu
4. Nâ
raro
e te
mâtou
5. Nâ Tahiti mai
6. Nâ ni'a
'outou
o
i te haere.
Teri'itahi.
iteva'a.
37
Nâ raro, nâ Tahiti mai, nâ
'omuahia
e te hô'ê
ni'a, e mau niufa'atoro teie,
fa'atoro nâ, 'ape'ehia atu e te mau ti'avâhi, raro, ni'a ,
raui'oa, Tahiti mai.
E fa'ahiti mai teie mau 'irava i te parau no te vâhi e te parau
ato'a no te rave'a.
i te
7. Nâ
fea
niufa'atoro teie, 'omuahia i te fa'atoro nâ, 'ape'ehia
ta'o ui fea.
Nâ
atu
i te
i te rave i tena 'ohipa?
'oe
fea,
e
8. Nâ Hinanui
tena mau
Nâ Hinanui, e
hei fara.
niufa'atoro teie, 'omuahia i te fa'atoro nâ,
'ape'ehia atu e te i'oa nui Hinanui.
niu 'omuahia i te fa'atoro nâ, tê fa'a'ohipahia
hâmanira'a 'irava no te parau o te fatura'a i te ha'a.
.
E
1. Nâ fu
mau
i te
i 'amu
i roto i te
vz.
piti niu i roto i teie 'irava, nâ 'u e i 'amu.
teie 'omuahia i te fa'atoro nâ; i 'amu, e
i te niu fa'atoro nâ 'u.
Nâ 'u, e fa'ahiti i te parau no te fatura'a o ('u) i te ha'a, i 'amu.
E
Nâ 'u, e niu fa'atoro
niuha'a teie, i 'aihono atu
2. Nâ te 'orometua
i himene
,
inapô
ra.
piti niu i roto i teie 'irava, nâ te 'orometua e i himene.
fa'atoro teie, 'omuahia i te fa'atoro nâ; i
himene, e niuha'a teie, 'aihono atu i te niufa'atoro nâ te 'orometua.
E
Nâ te 'orometua, e niu
O te 'orometua te fatu i te ha'a: i himene.
3. Nâ Tere râua
o
ihaere
Hâma
e
ti'i
i te faraoa.
E toru niu i roto i teie 'irava: nâ Tere râua o
Hâma, i haere e e
ti'i.
niufa'atoro teie, 'omuahia i te fa'atoro
nâ; i haere, e niuha'a teie, 'aihono atu i te niufa'atoro, nâ Tere râua o
Hâma e e ti'i, niuha'a 'aihono atu i te niuha'a i haere.
Nâ Tere râua
4. Nâ te
mau
tamari'i
o
i
Hâma,
rave
e
i te puta a te
'orometua.
piti niu i roto i teie 'irava: nâ te mau tamari'i e i rave.
Nâ te mau tamari'i, e niufa'atoro teie, 'omuahia i te fa'atoro nâ;
i rave, e niuha'a teie, 'aihono atu i te niufa'atoro, nâ te mau tamari'i.
O te mau tamari'i, te fatu o te ha'a: i rave.
E
5. Nâ
na
i
tupararî
i tena mereti.
38
piti niu i roto i teie 'irava: nâ na e i tuparari.
niufa'atoro teie, 'omuahia i te fa'atoro nâ; i tupararî, e
niuha'a 'aihono atu i te niufa'atoro, nâ na,.
E
Nâ na, e
Te fa'atoro no
IV.2.
Te
te
niu
mau
parau no te
1. No Tahiti
No
fa'aôhia mai
e
e
teie fa'atoro no, e
fa'ahiti mai ia i
fatura'a, no te hô'ê fâ, no te tumu.
tera ta 'ata.
Tahiti,
niufa'atoro teie, 'omuahia i te fa'atoro no, e fa'ahiti
vâhi e no te tumu.
e
mai i te parau no te
tera'ahu
2. No Tiare
itero'i.
i ni'a
Tiare, e niufa'atoro teie,
mai i te parau no te fatura'a.
No
3. No te
mau
No te
4. No fu
tera va 'a tâi 'e.
râtere
mau
râtere,
e
niufa'atoro teie; 'omuahia i te fa'atoro no.
terapere'o'o 'ute'ute.
5. No ni'a
No
i te
mou
'a
tera mau
i te ravera 'ahia mai.
fatura'a.
ti'atau, e 'ape'ehia mai,
tahi mau taime, e te mau 'avei'a. E fa'ahiti mai ia i te parau no te
(fâurara'a mai, 'omuara'a mai (tumu) e tae roa atu i te fâ
.
tau
anuhe
'u, no ni1a, e mau niufa'atoro teie, 'omuahia i te fa'atoro no,
fa'ahitihia mai te parau no te
i te
'omuahia i te fa'atoro no, fa'ahiti
E 'omua ato'a teie fa'atoro no i te mau
hope'a).
i. No nanahi mai
mâtou.
No nanahi mai, e niufa'atoro teie,
fa'ahiti mai i te parau no te tau e no te
i. No nafea mai
'outou?
No nafea
3. No ananahi
4. No
ara
'ua 'e
'omuahia i te fa'atoro no,
'avei'a.
mai, e niufa'atoro teie, 'omuahia i te
tena taro.
tâ mâtou himenera 'a.
39
fa'atoro no.
No
ananahi,
no
ara'ua'e,
e
niufa'atoro teie, 'omuahia i te
fa'atoro no.
5. No Ra'iatea mai
tera mau ta'ata.
No Ra'iatea
-
mai,
e
niufa'atoro teie, 'omuahia i te fa'atoro no.
'ape'ehia mai
Te fa'atoroo no,
e
teie mau ta'opatu i mûri
nei: noa + 'avei'a + ti'atohu
'ape'ehia te fa'atoro no e te hô'ê ta'oha'a, te ha'apori noa,
te 'avei'a e te ti'atohu, e fa'ahiti mai o ia i te parau no te terera'a o
te 'ohipa, no te tau ato'a: no oti noa atu ra ia te ha'a, e tau ma'iri piri
roa no te otira'a o te 'ohipa.
.
la
1. No rêva noa atu ra
No
Hinano.
niufa'atoro teie, 'omuahia i te fa'atoro no,
parau no te ha'a i oti noa a'e nei, e taime piri i teie
reva noa
fa'ahiti mai i te
o
atu ra., e
nei.
2. No tâvae
3. No tae
mai ra
mai nei
noa
noa
o
mâtou.
Mâmâ.
tâpae noa mai ra, no tae noa mai nei, e mau niufa'atoro
teie, 'omuahia i te fa'atoro no.
No
4. No ta'oto
noa
5. No ha'amata
a'e nei
o
No ta'oto
noa
Te fa'atoro
no
I roto i teie
1. No râtou
vau
i
tepurera'a.
a'e nei, no
'omuahia i te fa'atoro
-
'Aiû.
noa atu ra
ha'amata noa atu ra, e niufa'atoro teie,
no.
e te tumu o
'ohipa,
reva
e
te hô'ê
'ohipa
'ape'ehia te fa'atoro no i te tohu ai.
ai.
piti niu i roto i teie 'irava: no râtou e i reva ai.
No ratou, e niufa'atoro teie, 'omuahia i te fa'atoro no; i reva ai,
e niuha'a teie, 'aihono atu i te niufa'atoro no râtou.
E fa'ahiti teie niu i te parau no te tumu, te tumu i ravehia ai
te piti o te ha'a.
E
2. No te
mata 7
i haruru ai
te
tumu-vî.
40
piti niu i roto i teie 'irava: no te mata'i, i haruru ai.
mata'i, e niufa'atoro teie, 'omuahia i te fa'atoro no; i
haruru ai, e niuha'a, 'aihono atu i te niufa'atoro no te mata'i.
E
No te
3. Mo
Mâmâ
i haere mai ai i 'û nei.
vau
piti niu i roto i teie 'irava: no Mâmâ e i haere mai ai.
Mâmâ, e niufa'atoro teie, 'omuahia i te fa'atoro no; i haere
mai ai, e niuha'a, 'aihono atu i te niufa'atoro, no Mâmâ.
E
No
i haumi ai
4. Mo te ua
te taofe.
piti niu i roto i teie 'irava: no te ua e i haumi ai.
niufa'atoro teie, 'omuahia i te fa'atoro no; i haumi
niuha'a teie, 'aihono atu i te niufa'atoro, no te ua.
E
No te ua, e
ai, e
5. No tô 'oe
hupehuve i 'ere ai
'oe i te 'ohipa.
piti niu i roto i teie 'irava: no tô 'oe hupehupe e i 'ere ai.
hupehupe, e niu fa'atoro teie, 'omuahia i te fa'atoro
'omuahia i te fa'atoro no, 'aihonohia atu i te niuha'a i 'ere ai.
E
No tô 'oe
no,
i haere 'ê ai
6. No te maniania
te mau ta'ata.
piti niu i roto i teie 'irava: no te maniania e i haere 'ê ai.
No te maniania, e niufa'atoro teie, 'omuahia i te fa'atoro no,
E
'aihonohia atu ai i te niuha'a i haere 'ê ai.
Te fa'atoro i
IV.3.
1.1 te fare
'oe
e
ta'oto ai.
fare, e niufa'atoro teie, 'omuahia i te fa'atoro i, e fa'ahiti
mai, te fare, i te parau no te vâhi.
I te
2.1 uta
i teie po'ipo'i.
râtou
3.1 Tahiti
i teie
tatou
hepetoma
i mua.
I uta, i Tahiti, e mau niufa'atoro
fa'ahiti mai i te parau no te vâhi, uta,
4.1 ni'a
te mau
tamari'i
5.1 te fenua 'aihere
teie, 'omuahia i te fa'atoro i,
Tahiti.
i te ha'utira'a.
te mau
manahini
i teie hepetoma
i ma'iri a'e nei.
Ini'a, i te fenua 'aihere, e mau niufa'atoro teie,
fa'atoro i.
6.1 te matete
7.1 te hitira'a
ia na.
tô râtou revara'a.
tô 'u fârereira 'a
o te
mahana
41
'omuahia i te
I te matete,
i te hitira'a
'omuahia i te fa'atoro i.
o te
mahana, e mau niufa'atoro teie,
'ape'ehia te fa'atoro i e te mau ti'atohu, e roa'a mai te
parau no te vâhi e no te tau, no te tau i ma'iri ihoa râ.
.
la
1.Î tô matou metua-vahine ra
mâtou.
niufa'atoro teie, 'omuahia i te
fa'atoro i, 'ape'ehia atu e te hô'ê raui'oa, tô mâtou metua-vahine ra,
I tô maton metua-vahine ra, e
fa'ahiti mai i te parau no te
2.1 te taote ra
o
e no te
hô'ê tau i ma'iri.
Erina.
I te taote ra, e
mai i te parau no te
3. I te fare nei
vâhi
niufa'atoro teie, 'omuahia i te fa'atoro i, fa'ahiti
vâhi e no te tau.
te taote
i
teiepo'ipo'i.
te mau tamari'i.
4.1 Farani na
nei, i Farani na, e mau raufa'atoro teie, 'omuahia i te
I te fare
fa'atoro i.
.
E fa'ahiti ato'a te
mau
niufa'atoro i 'omuahia i te fa'atoro i
te parau no
te tumu o te 'ohipa i tupu ai.
1.1 te mata'i
te'ama'a-vî
i
itefatira'a.
I te mata'i, e niufa'atoro teie, 'omuahia i te fa'atoro i, fa'ahiti
mai râ i te parau no te tumu o te 'ohipa i tupu ai, i fati ai te 'ama'a-
vi,
no te
2. la
na
la
mata'i ia.
te
moni-faraoa
na te
i te topara
moni-faraoa,
e
'a.
niufa'atoro teie, 'omuahia i te fa'atoro i,
ai te 'ohipa e fa'ahitihia
fa'ahiti mai ia i te parau no te tumu a tupu
ra i roto i teie 'irava.
3.1 te miti
puai
4.1 te paraura1a
te va 'a i te pâinura 'a.
te 'orometua i mâmû ai
puai, i te paraura'a, e mau niufa'atoro teie, 'omuahia i
'ape'ehia atu ai e te mau raui'oa nei, te miti puai e te
I te miti
te
fa'atoro i,
râtou.
paraura'a.
42
Te fa'atoro 'aore
IV.4.
Te
mau
niu
e
ra te
'avei'a mai
'omuahia mai i te 'avei'a 'aore ra te fa'atoro mai,
fa'ahiti mai ia i te parau no te 'omuara'a, no te ha'amatara'a o te
hô'ê 'ohipa, no te fâurara'a mai. (e hi'o i te mau 'avei'a i roto i te
tuha'a no te ta'o).
e
1. Mai te
fare mai
au.
Mai te fare mai, e
ra
te
Z Mai
niufa'atoro teie 'omuahia i te fa'atoro 'aore
'avei'a mai.
Tahiti atu
3. Mai ni'a mai
râtou
i te haerera'a atu.
te 'ofa'i
i te topara'a mai.
niufa'atoro teie, 'omuahia i
te 'avei'a mai, 'ape'ehia atu e te mau raui'oa, Tahiti atu, ni'a mai,
fa'ahiti mai i te parau no te ha'amatara'a o te 'ohipa, 'oia ho'i, te
haerera'a atu e te topara'a mai te 'ofa'i.
Mai Tahiti atu, mai ni'a mai, e mau
4. Mai
teie matahiti ihoa
tô
na
tauira 'a.
ihoa, e niufa'atoro teie, 'omuahia i te 'avei'a
mai, 'ape'ehia atu e te raui'oa, teie matahiti ihoa, fa'ahiti mai i te
parau no te ha'amatara'a o te hô'ê 'ohipa,~'oia ho'i tô na tauira'a.
Mai teie matahiti
5. Mai nanahi mai à
6. Mai teie ahiahi atu
tô na himene-noa-ra'a.
mâtou i te vaerera'a atu
i te'aua-tiare.
Mai nanahi mai a, mai teie ahiahi atu, e mau niufa'atoro teie,
'omuahia i te 'avei'a mai, 'ape'ehia atu e te rauta'o, nanahi mai a e
teie ahiahi atu, fa'ahiti mai i te parau no te
tôna himene-noa-ra'a, te vaerera'a atu ....
IV.5.
Te fa'atoro io
1. io râtou
tatou
Io
atu e te
eta'otoai
ha'amatara'a o te 'ohipa,
iteiepô.
râtou, e niufa'atoro teie, 'omuahia i te
monoi'oa, râtou.
2. Io te taote
au
i teie
fa'atoro io, 'ape'ehia
po'ipo'i.
niufa'atoro teie, 'omuahia i te fa'atoro io,
te raui'oa, te taote.
Io te taote, e
'ape'ehia atu
e
3. Io Teha'amarta
4. Io mâtou
ma
te mau
te 'orometua
fa'aterehau
efa'aeaai.
43
i teie mahana.
niufa'atoro teie, 'omuahia i
te fa'aoro io, 'ape'ehia atu e te mau raui'oa, Teha'amana ma e
Io Teha'amana ma, io
mâtou,
e mau
matou.
Te fa'atoro ro
IV.6.
Te
niufa'atoro
mau
parau no te
teie tau.
te
1. 'Ohea
'oe
vâhi. E varavara râ teie fa'atoro i te fa'a'ohipahia i
niufa'atoro teie, 'omuahia i te fa'atoro 'o.
mâtou
2. 'O te Durera 'a
tepurera'a,
3. 'Oni'a
o na
4. 'O râoae noa
'O
'omuahia i te 'omua 'o, e fa'ahiti mai ia i
inapô ra?
'O hea, e
'O
e
inapô ra.
niufa'atoro teie, 'omuahia i te fa'atoro 'o.
e
i te mou 'a i te fa 'aeara 'a.
te himenera'a
i teie po'ipo'i.
ni'a, 'o râpae noa, e mau niufa'atoro teie,
'omuahia i te
fa'atoro 'o.
Te
IV. 7.
mau
fa'atoro
no te
fatura'a:
o
e a.
hâmanira'a niu, 'oia ho'i i te
fa'atoro, o e a. No te fatura'a, e
fa'a'ohipahia te mau fa'ai'oa no te fatura'a, tô e ta.
E
mea varavara
ato'a teie
mau
'omua i te niu i teie mau
fa 'a 'apu.
fa 'a 'apu.
1. A râua
fera
1
Ta râua
tera
te
râua, e niufa'atoro teie, 'omuahia i te fa'atoro a, 'ape'ehia e
monoi'oa, râua, fa'ahiti mai i te parau no te fatura'a.
Tâ râua, e niui'oa teie, 'omuahia i te fa'ai'oa no te fatura'a ta.
A
2. O mâtou
matahiapo tera.
matahiapo tera.
2'. Tô matou
matahiapo, e niufa'atoro teie, 'omuahia i te fa'atoro o,
'ape'ehia atu e te rauta'o, mâtou matahiapo, fa'ahiti mai i te parau
O mâtou
no te
fatura'a.
Tô mâtou
matahiapo, e niui'oa teie, 'omuahia i te
fatura'a, tô.
44
fa'ai'oa no te
3. OTama tera fare 'âpî.
3'. Tô Tama
tera fare 'âpî.
O
atu e
Tama,, e niufa'atoro teie, 'omuahia i te fa'atoro o, 'ape'ehia
te i'oa nui, Tama, fa'ahiti mai i te parau no te fatura'a.
Tô Tama, e niui'oa teie, 'omuahia i te fa'ai'oa no te fatura'a, tô.
4. A te mau manahini
4'. Tâ te mau manahini
tera himenera 'a i teie
tera himenera 'a
pô.
i teie pô.
manahini, e niufa'atoro teie, 'omuahia i te fa'atoro a,
'ape'ehia atu e te raui'oa, te mau manahini, fa'ahiti mai i te parau no
A te
te
mau
fatura'a.
Tâ te
mau
manahini,
e
niui'oa teie, 'omuahia i te fa'ai'oa no te
fatura'a tâ.
teie hanau 'a 'ûn.
5. A Hinano
A
atu e te
Hinano, e niufa'atoro teie, 'omuahia i te fa'atoro a, 'ape'ehia
i'oa nui, Hinano.
6. O mâtou metua-tâne
tera.
metua-tâne, e niufa'atoro teie, 'omuahia i te fa'atoro
'ape'ehia atu e te rauta'o mâtou metua-tâne.
O mâtou
a,
Te fa'atoro
IV.8.
no te tau: a-
ei-
mau ti'atau, e 'omuahia atu e teie mau fa'atoro:
fa'ahiti i te parau no te tau e haere mai ra, no te tau a
fa'ahiti i te parau no te tau i ma'iri, i mahemo.
Te
-
-
x e
i:
e
E fa'aô-ato'a-hia mai te mau ti'atau e te tahi atu mau
mûri,
fa'atoro
maiia: no, mai....
a) te fa'atoro
1. A-nanahi
a-;
râtou
A-nanahi,
atu e te ti'atau
2. A Monire mai
A Monire
'ape'ehia atu
e
e reva
e
ai.
niufa'atoro teie, 'omuahia i te fa'atoro a-, ape'ehia
-nanahi.
te
fa 'a terehau.
mai, e niufa'atoro teie, 'omuhia ai i te fa'atoro a,
te rauta'o, Monire mai.
45
3. A nafea mai
'outou?
4 A-na'uanei
mâtou
e haere ai
5. A
Tavati
imuanei
e
tâi'a.
te'oro'a-papetitora'a o'Aiû
e
ravehia ai.
A nafea
mai, a-na 'uanei, a Tapati, e mau niufaTatoro teie,
'omuahia i te fa'atoro a-, e fa'ahiti mai teie mau niu i te parau no te
hô'ê 'ohipa aita â i tupu.
b) te fa'atoro i-:
1. J
nafea
'oe
i te taera'a mai?
niufa'atoro teie, 'omuahia i te fa'atoro i, fa'ahiti mai i
parau no te tau, te hô'ê tau i ma'iri.
I nafea, e
te
2. î-na'uanei
râtou
3.1-nanahi mai
4. J-nanô ra
te
i te taera'a mai.
râtou.
'apo 'ora 'a
i te fa 'atupura 'ahia.
i-nanahi mai, i-napô ra, e mau niu fa'atoro teie,
'omuahia i te fa'atoro i, 'ape'ehia atu e te mau ti'atau, -na'uanei,
-nanahi mai, -napô ra. E fa'ahiti mai teie mau niu i te parau no te
tau, te tau i ma'iri râ.
I-na 'uanei,
46
TE NIUTOHU
V.
E
1. Eie
mau
te
niu teie i 'omuahia i te
mau
tohu, eie, ena, era.
matahiapo.
Eie, e niutohu teie, 'omuahia i te tohu eie.
2. Eie
te 'orometua
Eie,
e
no te
fa 'a 'eta 'etara 'a-uaua.
niutohu teie, 'omuahia i te tohu eie.
3. Era
te moni târahu fare
4. Ena
o
Timi
i piha ï iho
ia Herenui
ra.
ia 'oe.
Era, ena, e mau niutohu teie, 'omuahia i nâ tohu e piti, era e
ena.
5. Era mai ho 'i
6. Era!
tô
tâpe'a-rima.
A rave!
Era mai ho'i, era, e mau
7. Eie fa 'ahou à ia
niutohu teie, 'omuahia i te tohu era.
te mau 'arerareara 'a
i te pô,
ua
ha 'amata fa 'ahou.
Eie, fa1ahou à ia, e niutphu teie, 'omuahia i te tohu eie,
'ap'e'ehia atu ai e teie mau ha'apori i mûri, fa'ahou a ia.
8. Era
roa
ia
Era
mai
e te
roa
râtou
i Vaihî
i te fa'aeara'a
iteienei.
ia, e niutohu teie, 'omuahia i te tohu era, 'ape'ehia
ha'apori
roa
e te
tohu ia.
47
TE NIU NUMERA
VI.
E 'omuahia teie
1. A
niu i te 'omua-numera e e a
mau
piti 'ahuru atu ra tamari'i
i
reva.
piti niu i roto i teie 'irava: a piti 'ahuru atu ra tamari'i e i
E
reva.
piti 'ahuru atu ra tamari'i, e niu numera teie, 'omuahia i te
'omua-numera, a, 'ape'ehia atu e te rauta'o nei, piti 'ahuru atu ra,
A
'aihonohia atu
e te
2. A maha tamahine
niuha'a i
reva.
ta râua.
A maha
tamahine, e niu numera, 'omuahia i te 'omuaniunumera, a, 'ape'ehia atu e teie rauta'o, maha tamahine.
3. A pae atu ra
ho'i ta'ata
i ta'ahi
i ni'a
i tera a'e 'afata.
atu ra ho'i ta'ata, e niu numera teie, 'omuahia
'omua-niu numera, a, 'ape'ehia atu e te rauta'o, pae atu ra
A pae
i te
ho'i
ta'ata, 'aihonohia atu e te niuha'a i ta'ahi.
4. E
tâ râua tamahine
piti
e e toru tamaroa.
E
mea
5. E
piti niu numera i roto i teie 'irava: e piti e e toru
'omuahia teie mau niu i te 'omua numera e.
piti tautini tara
E piti
numera, e,
6. E maha
tâ
na
tamaroa, e
i te 'ava 'e.
tautini tara, e niu numera teie, 'omuahia i te 'omua-niu
'ape'ehia atu e teie rauta'o iti, piti tautini tara.
noa
manihini
i tae mai.
piti niu i roto i teie 'irava: e maha noa manihini e i tae mai.
noa manihini, e niu numera teie 'omuahia i te 'omuaniu numera, e, 'ape'ehia atu e te rauta'o, maha noa manihini,
E
E maha
'aihonohia atu
7. E piti
ato'a
E piti
e te
ra tumu
niuha'a i tae mai.
tô tera atu râ 'au.
ato'a ra tumu, e niu numera teie, 'omuahia i te 'omua'ape'ehia atu e te rauta'o, piti ato'a ra tumu.
niu numera, e,
48
.
I te tahi
mau
'omua-numera e e a, o te numera noa te
/. Hô'ê 'ahuru noa ta'ata
ihaeremai
i te'apo'ora'a.
i Vaihî no
tamari'i i fa'arevahia
râtou i te haerera'a mai.
2. 'Ahuru ma pae
3. Tautini
'omuahia i te
fa'a'ohipahia.
taime, 'e'ita te mau niu numera e
te'ava'e Tiurai.
ta'ata, 'ahuru ma pae tamari'i, tautini, e mau niu
numera,teie, 'omuahia i te mau numera, hô'ê, 'ahuru ma pae, tautini.
Hô'ê
noa
49
VII. TE TAHI ATU MAU NIU
niu, o te mau niu ia e 'omuahia i te 'aipa, i te taTo ui, i
te mau hono pu'oi (ma, mai)
'aore ra i te mau hono faihono (ahiri,
inaha, 'aua'e).
Teie
Te 'aipa
VII. 1.
1. E'ere
mau
Tama
o
tera.
E
atu
piti niu i roto i teie ?irava: e'ere e o Tama.
E'ere, o te niu?aipa teie, nâ na e 'omua i te 'irava, e fape'e noa
te piti o te niu, o Tama, e niui'oa teie.
e
3. Fita
mâtou
Aita
e
itefare.
ta'ata
2. Ai ta
e
ananahi.
ereva
e'ita,
e mau
niu'aipa teie, 'omuahia i nâ 'aipa e piti, aita
e'ita.
4. E'ita
e
uahia
i teie mahana.
E
ai
e
piti niu i roto i teie 'irava: e'ita e e uahia.
E'ita, e niu'aipa teie, nâ na e 'omua i teie 'irava, 'aihonohia atu
te niuha'a, e uahia.
5, Eiaha
e'amu
i tera mâ'a-vî!
piti niu i roto i teie 'irava: hô'ê niu'aipa, eiaha, e hô'ê
niuha'a, e 'amu, nâ te niu'aipa râ, eiaha, e 'omua i teie 'irava, e
'aihono noa atu te niuha'a, e 'amu.
E
Te
VII.2.
Te ta'o ui
1. Peneia 'e
E
o
mau
e
ta'o ui
fa'a'ohipahia ei 'omua niuha'a, o peneia'e ia.
Timeri
tera.
piti niu i roto i teie 'irava: peneia'e e o Timeri.
50
Peneia'e, e niu ui teie, 'omuahia i te ta'o ni peneia'e, 'ape'ehia
niui'oa o Timeri.
atu e te
2. Peneia 'e
pahî.
te
ua reva
E
piti niu i roto i teie 'irava: peneia'e e ua reva.
Peneia'e, e niu ui teie, 'omuahia i te ta'o ui peneia'e, e 'aihono
noa atu te niuha'a, ua reva.
3. Peneia 'e
e
haere mai
o
Tamara
ma
i teie matahiti
i
mua
nei.
piti ia niu i roto i teie 'irava i ni'a nei: peneia'e e e haere mai.
Peneia'e, e niu ui teie, o ia te 'omua i teie 'irava, e 'aihono noa
E
atu te
niuha'a
4. Peneia 'e
e
e
haere mai.
tera atu manu.
rupe
E
noa
piti ia niu i roto i teie 'irava i ni'a nei: peneia'e e e rupe.
Peneia'e, e niu ui teie, e niu 'omua teie i teie 'irava iti, 'ape'e
atu te niu'apu e rupe.
Te
vu.3.
hono
mau
E 'omua ato'a te tahi mau hono i te
niu, e mau niuhono te roa'a
mai.
-
Te hono
pu'oi: mai, ma
'ape'ehia te hono mai e te hô'ê raui'oa e te hô'ê ato'a
raufa'atoro, 'are'a te hono ma ra, e 'ape'e-noa-hia ia e te hô'e noa
raui'oa, te raui'oa noa.
E
1) Mai:
1. Mai te pua 'a
tâ
na
'amu-mâ'a.
Mai te pua'a, e
atu e te
2. Mai te tôtara
Mai te
tô
na
tôtara,
atu e te raui'oa te
3. Mai
niuhono teie, 'omuahia i te hono, mai, 'ape'ehia
raui'oa, te pua'a.
te mata'i
tâ
huru.
e
niuhono teie, 'omuahia i te hono mai, 'ape'ehia
tôtara.
na
parau.
51
Mai te
matai,
niuhono teie, 'omuahia i te hono mai, 'ape'ehia
e
atu e te raui'oa te matai.
tô
4. Mai ia Mana
na
5. Mai ia Teumere
tô
rahi.
na ravarava.
Mai ia mana, mai ia
te
Teumere,
e mau
niuhono teie, 'omuahia i
hono mai, 'ape'ehia râ e te mau raufa'atoro ia Mana
e
ia
Teumere.
6. Mai io mâtou ato'a
tena huru ravera'a.
Mai io mâtou
'ape'ehia atu
ato'a, e niuhono teie, 'omuahia i te hono mai,
te raufa'atoro io mâtou ato'a.
e
E fa'ahiti mai teie
.
i te parau no te
mau
niu i ni'a nei i 'omuahia i te hono mai
fa'ahoho'ara'a,
no te
fa'aaura'a.
2) Ma:
1. Ma te
tô
m ai te
Ma te
na
haerera 'a mai.
maite, e niuhono teie, 'omuahia i te hono ma, 'ape'ehia
atu e te raui'oa te maite.
Fa'ahiti mai i te parau no te
2. Ma te marû
3. Ma te ta'i
tô
i te paraura 'a mai.
i te ravera'a i ta na
na reo
o na
noa
huru.
'ohipa.
Ma te
hono ma,
4. Ma te
marû, ma te ta'i noa, e mau niuhono teie, 'omuahia i te
'ape'ehia atu e te raui'oa te marû e te ta'i noa.
nevaneva
Ma te
e
Te hono 'aihono:
E fa'aô mai teie
taime,
e
o
ia
hânoa,
i te taera'a mai
i te uahu.
e
mau
hono i te
niupu'oi, tera râ, i te tahi
fa'ahiti mai teie nau hono iti i te tahi atu aura'a
niu, piri i te hô'ê niuha'a.
1. Ahiri!
na
ma,
ahiri, aua'e, inaha
ato'a mai ho'i ia ei
2. Ahiri
i ni'a
niuhono teie, 'omuahia i te hono
te hô'ê raui'oa, te nevaneva hânoa.
nevaneva
'ape'ehia atu
-
hânoa
tô 'oe 'ahu!
52
e, e
mau
ti'a
Ahiri, ahiri na,
e
niu teie
no
teie nau 'irava i ni'a nei, 'omuahia
râ e te hono ahiri, fa'ahiti mai o ia i te parau no te
heheura'a i te hô'ê 'ohipa.
3. Aua re ho 'i
fa'a'itera'a,
no te
na!
'oe!
o
4. Inaha ho'i
Aua'e
ho'i, inaha ho'i, e niu teie no teie nau 'irava i ni'a nei,
'omuahia i nâ hono, aua'e e inaha, e fa'a'ohipahia râ teie nau hono
mai te hô'ê niuha'a.
VII.4. Te
mau
pâhono: 'ê, 'oia
E
mai te
fa'a'ohipa hia teie mau ta'o pâhono mai te hô'ê niu, 'aore ra
pû o te hô'ê niu, niuha'a anei, niui'oa anei, 'aore ra niu'apu
anei.
1.E; Mâ,
E
mau
2. Ua !ê mai
'E,
e
niu
e
4. E!ê noa
'E,
e
e
niuha'a teie, tera râ aita
e
'omua niuha'a.
tera ta 'ata.
pû
o
ia no teie niuha'a nei,
ua
'ê mai.
tei fa Taro'ohia atu.
3,Ote!ênoa
'E,
teie,
pû
o
ta na
pû
o
Teie ia te
ia no te niui'oa nei, o te 'ê noa.
i horo'a mai.
ia no te niu'apu i ni'a nei, e 'ê noa.
mau
huru niu
e
fa'a'ohipahia i roto i te reo tahiti.
53
Fait partie de Te 'ihi reo e te tarame papa-reo : te mau huru niu : DEUG et licence Reo ma’ohi