B987352101_499.444PELT_Te Tuhaa tarame.pdf
- Texte
-
REO MA'OHI
TE IHI REO E TE TARAME
PAPA-REO
TE TUHA'A
"A
.
T',-
TARAME
u
'
-
-
NENE'IILAA. MATAMUA
,
m
'
■
1995
~r..v
'
'■T'TI
v. :-i,i
;.
i'îîfllill
Louise PELTZER
•
.
:•
■''{•>,.(
'•
•
'
•
-• •••:
:
Maître de
Conférences
tpVERStTK FRANÇAISE
mm
POLYCOP B.P. 796 PAPE'ETE TAHITI
Tous droits de
I
reproduction et d'adaptation réservés
la'apararera'a e tauiuira'a no te fa'aaura'a, 'opanihia
© Louise PELTZER 1995
OU I'ACiriQUE
w
PAPA-REO
TE MAU TUHA'A TARAME
TAPURA
I
Te
mau
1.1.
1.5.
1.6.
Te
no te tarame
Te rauha'a
Te rauifoa
Te rau'apu
Te raufa'atoro
Terauhono
Te ta'o ti'a tahi
1.2.
1.3.
1.4.
II
rautafo
'OHIPA
mau
tuha'a tarame
11.1. Teniu
11.2. Te tumu
11.3. Tetoro
11.4. Te ha?aporira'a
11.5.
Niu, tumu, toro
e
ha'aporira'a
POLYCOP BP 796 PAPE*ETE TAHITI
Tous droits de reproduction et d'adaptation réservés
Ha'apararera'a e tauiuira'a no te fa'aaura'a, 'opanihia
TE MAU TUHA'A TARAME
I.
Te
E 'amui te
teie
te
mau
rauta'o no te tarame
mau
mau
rauta'o,
1.1.
e te mau
taTopapa i roto i
e mau tuha'a na'ina'i roa ia teie
tuha'a tarame.
E 'amui teie
Teie ia teie
tafopatu
mau
mau
rauta'o
no te
e
te
rauta'o,
fa'a'ohipahia
no
patu i te hô'ê 'irava.
rauta'o:
Te rauha'a
Te
rauha'a, e rauta'o teie i 'omuahia e te hô'ê 'omua niu-ha'a,
ape'ehia mai e te hô'ê ta'opapa 'aore e te hô'ê raufa'atoro.
Teie
ti'arau.
1.1.1.
mau
rauta'o,
e mau rau ti'atahi ia 'aore ra
e
e mau rau
Te rauha'a ti'atahi
Te rauha'a
'omua niu-ha'a
e
ti'atahi, o te hô'ê ia rauta'o 'omuahia
'ape'ehia mai e te hô'ê ta'opapa.
e te
hô'ê
Hi'ora'a:
-
ua
ao; ua pô; ua ta'a ta; ua ta'oto; e reva; e tâmâ'a; tê hâmani
nei; tê
haere nei; tê himene ra; i
topa; i parahi; a 'amu; a parau; ia tae....
1. Ua ao.
2. E tâmâ'a
te mau tamari'i.
3. Aita o 'Aiû i
topa.
4. la tae 'outou i te fare i te
hora va'u.
Ua ao, e tâmâ'a, i topa, ia tae., e mau rauha'a
ti'atahi teie, 'oia
o te hô'ê noa 'omua, te 'omua niu-ha'a, tei ravehia e
ho'i,
ta'opapa:
-
-
-
hô'ê
ta'opatu, 'omua niu-ha'a, + ao, ta'opapa,
e, ta'opatu, 'omua niu-ha'a + tâmâ'a, ta'opapa,
i, ta'opatu, 'omua niu-ha'a, + topa, ta'opapa,
ua,
2
noa
ia, ta'opatu, 'omua niu-ha'a
-
5. A 'amu
+
tae, ta'opapa.
i tâ 'outou faraoa!
A
'amu, e rauha'a teie, 'omuahia
pu'oihia mai i te hô'ê ta'opapa, 'amu.
6. E
piti tamari'i
7. O Tama
i
e te
hôfê 'omua niu-ha'a, a, e
reva.
tei haere
e
tâi'a.
Ireva, i haere, e tâi'a, e mau rauha'a teie, 'omuahia i te 'omua
niu-ha'a, i e e, pu'oihia atu i te mau ta'opapa reva, haere, tâi'a.
1.1.2.
Te rauha'a ti'arau
Te rauha'a ti'arau, e 'omuahia i te hô'ê 'omua
mai ai i te hô'ê raufa'atoro.
niu-ha'a, pu'oihia
Hi'ora'a:
-uanâ
ni'a;
e
nâ mûri; ei te fare; te nâ 'ô ra,
ei ia Tama....
1. Ua nâ ni'a
râtou
ua
nâ te fare; i nâ raro,
i te manureva.
Ua nâ
ua, e
ni'a, e rauha'a ti'arau teie, 'omuahia i
pu'oihia mai i te raufa'atoro, nâ ni'a.
2. E nâ mûri
3. Tê nâ 'ô
mâtou
ra
o na
te 'omua
niu-ha'a,
i te haere mai.
i te 'ou'a.
E nâ mûri, tê nâ 'ô ra, e mau rauha'a ti'arau
'omua niu-ha'a, e e tê...ra, pu'oihia mai i te
'ô.
teie, 'omuahia i te
raufa'atoro, nâ mûri, nâ
4. Ua nâ te fare o ia i te horo.
5. O Tamara tei nâ raro.
Ua nâ te
te
'omua,
ua
fare, i nâ raro, e mau rauha'a ti'arau teie, 'omuahia i
ei, pu'oihia mai i te raufa'atoro nâ te fare, nâ raro.
1.2. Te raui'oa
E
1.2.1.
fârerei-ato'a-hia
te raui'oa ti'atahi e te raui'oa ti'arau.
Te raui'oa ti'atahi
3
Teie ia:
-
Te
mau
E
i?oa nui
('aore
ra
'omua-pinepine-hia teie
'i'oa tumu)
mau
raui'oa i te 'omua o, o te tohu-
vai teie.
Hi'ora'a:
O
-
1. O Rui
Rui,
Tama,
o
tô mâtou
o
Vahine, Hina, Tahiti, Teri'itehau, Ra'iatea...
matahiapo.
0 Rui, e
rauifoa ti'atahi teie, 'omuahia i te 'omua o, 'oia hofi te
tohu-vai, pu'oihia mai i te hôfê 'ioa nui, Rui.
2. Ua haere
te mau
fa'ehau
i Tahiti.
1
Tahiti, e raui'oa ti'atahi teie,
pu'oihia mai ai i te i'oa nui Tahiti.
3. Ua ha1 avare o Tama.
4. E 'oire-pû
o 'Uturoa
O
Tama,
o
no
'Uturoa,
ua
'omuahia râ i te fa'atoro i,
Ra'iatea.
no
Ra'iatea,
e mau rau i'oa ti'atahi
teie,
'omuahia i te 'omua o no te rau o Tama, e te rau o 'Uturoa, 'omuahia
râ i te fa'atoro no, i roto i te rau no Ra'iatea.
5. Ua 'ite
o
Hina
ia Teri'itehau
i Farani.
O
Hina, ia Teri'itehau, i Farani, e mau raui'oa ti'atahi teie,
i te fa'atoro ia, ia Teri'itehau, e i te
fa'atoro i, i Farani, pu'oihia mai i te i'oa nui, Hina,
Teri'itehau,
'omuahia i te 'omua o, o Hina,
Farani.
-Te
mau
monoi'oa 'aore
ra te
mau
tohu:
i
.
1.0
(v)au,
vau
tê
ona,
fa'aea,
Vau, 'oe,
ti'atahi, o vau
2. Ua 'ite
mâtou
o
oia, mâtou, tera, teie, vérâ....
^oe
tê
reva.
e mau monoi'oa
e o
teie, ei pû no teie
mau
raui'oa
'oe.
ia vêrâ.
'Aore e 'omua
ia te 'omua.
no te rau
mâtou,
4
no te rau
râ, ia vêrâ,
e
fa'atoro
Mâtou, e monoi'oa teie, vêrâ,
ti'atahi, matou, e ia vêrâ.
e
tohu teie, ei pû râ
no
teie
nau
raui'oa
'Aore
e
ia te
'omua,
3. Ua
reva
'omua
o
no te rau
matou, no te
teie fa'atoro.
ia
rau
râ, ia vêrâ,
e
fa'atoro
tera.
Tera,
tohu teie, e ti'a mai râ mai te hô'ê monoi'oa, e mono, i
taime, i te monoi'oa toru, 'oia ho'i o na, oia, e rau'ioa
ti'atahi teie; 'aore e 'omua i teie rau.
e
te tahi mau
4. Ua haere mai
o na
e
hi'opo'a ia mâtou.
O na,
o
-
na,
mâtou, e mau monoi'oa, e pû no teie nau rau'ioa ti'atahi,
ia mâtou, 'omuahia i te 'omua o e i te fa'atoro ia.
te mau i'oa noa, rau
tohu), 'ape'ehia mai
e
'omuahia i te hô'ê fa'ai'oa ('aore
te hô'ê ta'opapa.
ra
i te hô'ê
Hi'ora'a:
tena
te
matini, te ta'ata, te tamuta, te fare; tera vâhi, teie vahine,
fa'ehau, ia ta'ata....
-
1. Ua haruru
te matini.
2. Ua mâ
te fare.
Te matini, te
fa'ai'oa
fare,
,
e mau raui'oa
teie,
e
i'oa noa, 'omuahia i te
te.
3. Uatia'i
te
'aito
i te vahine
i tera vâhi.
/
Te
'aito, te vahine, tera vâhi, e mau raui'oa teie, e i'oa noa
te fa'ai'oa te, te 'aito, te
vahine, e te tohu tera, tera vâhi.
,
'omuahia i
4. Ua
reva
5. Teie ta'ata
ia ta'ata.
te tamuta.
la ta'ata, teie ta'ata, te tamuta, e mau raui'oa
teie, 'ioa noa,
'omuahia i te tohu, ia e teie, ia ta'ata, teie ta'ata, e i te fa'ai'oa nui
te, te tamuta.
"
1.2.2.
Te raui'oa ti'arau
Teie te huru
a)
o te mau
raui'oa ti'arau.
I roto i te raui'oa ti'arau, tê fârereihia nei hô'ê
raufa'atoro:
FafaiToa pu'oihia mai e te raufa'atoro:
-
Hi'ora'a:
-
tei
teie pô....
(tô) tera vâhi, tei Tahiti, tei nïa, tei io râtou, tô te Tare, tei
1. E pape tei tera vâhi.
2. E naho'a rahi tei Tahiti.
Tei tera
fafaifoa te
3. Tô ni'a
4. E ta'ata
e
vâhi, tei Tahiti, e rauifoa ti'arau teie, 'amuihia
hô'ê raufa'atoro, i tera vâhi, i Tahiti.
te
râtou.
tô te fare.
Tô
hô'ê
e
nïa, tô te fare, e raui'oa ti'arau teie, 'amuihia te fa'ai'oa
raufa'atoro, ro ni'a, 'o te fare.
5. Tei io Tâni
te
ma
6. Tei ia Te'arere
ra
te
tâmâ'ara'a.
te
pere'o'o 'âpî.
Tei io Tâni ma, tei ia Te'arerere
ra, e mau raui'oa ti'arau
te fa'ai'oa te e 'ape'ehia mai e te hô'ê
raufa'atoro, i
Tâni ma, i ia Te'arere ra.
'omuahia i
teie,
io
7. Tei teie
pô te 'orira'a popa'a.
8. E ta'ahira'a pere'o'o ta'ata'ahi
Tei teie pô,
te
tô ananahi,
tô ananahi.
e mau raui'oa ti'arau
fa'ai'oa nui te, 'ape'ehia mai e te
mau
ananahi.
Tei,
aura'a
-
e
e
monohia, i te tahi
te
o
taime, i te tô, 'aore tauira'a
no te
roa'a mai.
Fa'ai'oa, 'amuihia i
no
mau
teie, 'omuahia i
raufa'atoro, i teie pô,
fatura'a:
te hô'ê raufa'atoro fa'ahiti i te
parau
Hi'ora'a:
tô mâtou
fare, tâ te tamuta 'afata, tô Tanna fare, tô ru 'ahu, tô
Tahiti, tôRa'iatea, tômua, tômuii....
-
1.0 tô mâtou fare tera i 'ô.
2. Ua fa'aru'ehia tâ te tamuta 'afata i tai.
3. Ua horo'a vau i tô 'u 'ahu no Vahine.
6
Tô mâtou fare, tâ te tamuta 'afata, tô 'u
ti'arau teie, 'omuahia i te fa'ai'oa nui
'ahu,
e mau rau'ioa
te, 'ape'ehia mai i te
raufa'atoro, o mâtou fare, a te tamuta 'afata, o 'u 'ahu.
4.0 tô Tahiti,
tô Ra'iatea.
tô Tuamotu
tera atu
ma
i roto
mau
i te fare
purera'a.
Tô
Tahiti, tô Ra'iatea, tô Tuamotu ma, e mau rauifoa ti'arau
teie, 'omuahia i te fa'ai'oa nui te, pu'oihia mai e te mau raufa'atoro,
o Tahiti, o Ra'iatea, o Tuamotu ma.
5. Tô
mua,
e
nâ mua,
tô mûri
ra. e
nâ mûri ia.
Tô mua, tô mûri ra, e mau raui'oa ti'arau
teie, 'omuahia i te
fa'ai'oa te, 'ape'ehia mai e te raufa'atoro o mua e o mûri ra.
6. Nâ tô
mua
e vaere
i te 'aua
e
nâ tô mûri
e
poromu atu.
Tô mua, tô mûri, e raui'oa ti'arau ato'a
teie, mai teie e 'itehia
nei i roto i te 'irava 5, 'omuahia i te fa'ai'oa
te,
raufa'atoro
b)
'ape'ehia mai i
o mua
I roto i
te
e o
te
mûri.
raui'oa, tê farereihia nei hô'ê rauha'a:
Hi'ora'a:
-
-
tê (te + e) rêva, tê tâmâ'a, têpôfa'i, tê
parau....
tei (te + i) haere mai, tei 'amu, tei
parau, tera i himene...
1. O te peretitini tê reva
ananahi.
2. O te mau tamari'i tê tâmâ'a nâ mua.
Tê reva, tê
tâmâ'a,
fa'ai'oa te, 'ape'ehia mai
3. O Hina
Tê
tê
pôfa'i
e mau raui'oa ti'arau
e te
i te tiare
pôfa'i, tê tui,
e
o
Heia
e reva e
tê tui
e te
4. O te tamuta teie e hâmani nei
5.0 te ta'ata i himene
inapô ra
rauha'a
e
teie, 'omuahia i
e
te
tâmâ'a.
i te hei.
e mau raui'oa ti'arau
fa'ai'oa te, 'ape'ehia mai
Teie
rauha'a,
teie, 'omuahia i
pôfa'i e e tui.
te
i te fare-moni.
tera atu.
hâmani nei, te ta'ata i himene, e mau raui'oa ti'arau
teie, 'omuahia i te tohu, teie, 'aore ra i te raui'oa, te
mai
e
e te mau
rauha'a,
e
hâmani nei, i himene.
7
ta'ata, 'ape'ehia
1.3. Te
rau'apu
1.3.1.
Te
raiTapu ti'atahi
E 'omuahia i te 'omua
/
\
niu-Tapu
e
'aore
ra
ei.
Hi'ora'a:
e
-
ei
-
tipi, e ta'ata, e pape, e fa'ehau, e manu
uaina, ei hoa, ei fare, ei ma'a....
1. E tipi tô ni'a i te 'aira'a-mâ'a.
2. E ta'ata tera atu i tahatai.
3. E pape tei tera vâhi.
4. E manu te 'uriri e te torea.
E
tipi,
ta'ata,
e
e pape, e manu, e mau
'omuahia i te 'omua
e.
5. Aita
i te 'apo'o.
e
i roto
pape
E pape, e
6. Ua fa'arirohia
7. Ua haere mai
Ei
rau'apu, 'omuahia i
pape ei uaina.
Renia ei tauturu
uaina, ei tauturu,
Te
e
ia mâtou.
rau'apu ti'atahi teie 'omuahia i
te 'omua
rau'apu ti'arau
Teie
e te
e.
te
o
ei.
1.3.2.
te 'omua
raufapu ti'atahi teie
rau'apu iti,
ta'opapa.
e
'omuahia ia i
te
rau'apu
e mea,
'ape'ehia mai
Hi'ora'a:
-
e mea
ta'ata,
e mea
nehenehe,
e mea
tamari'i,
E fa'ahiti teie mau rauta'o i te
parau no te
1. E
2. E
3. E
mea
4. E
mea
mea
ta'ata
o na
tamariTi
o
Tania.
i te
'ohipa.
tâ râua.
E mea
ta'ata, e mea nehenehe, e mea rave, e mea tamari'i, e
rau'apu ti'arau teie, 'omuahia mai e te rau'apu e mea, 'ape'ehia
teie mau ta'o, ta'ata,
nehenehe, rave, tamari'i.
mau
e
rahira'a.
i te fare.
nehenehe
mea rave
e mea rave....
8
1.4. Te
raufa'atoro
mau
E 'omuahia te raufa'atoro i te hôfê fa'atoro
hô'ê tafo 'aore ra te hô'ê rauta'o.
'ape'ehia atu ai
e te
Hi'ora'a:
i roto,
i ni'a, i Tahiti, nâ tahatai, nâ na, no Mo'orea, nâ 'u, no
Tama, i te fare, i te vî, i te mata'i, io maton, io te taote, ia na, mai
Huahine mai, o 'u nâ metua, e te tamuta, ia Teri'i ra, a nohu, a
-
Monire....
1. Ua haere
2. Tê ti'a
vahine
i roto
i te fare.
Merehau
i ni'a
i te
te mau
noa ra
o
taupe'e-fare.
I roto,
i te fare, i ni'a, i te taupe'e-fare, e mau raufafatoro teie,
'omuahia i te hô'ê fa'atoro, i, e 'ape'ehia mai e te hô'ê ti'avâhi, roto,
ni'a, 'aore ra te hô'ê raui'oa mai ia, te fare e te taupe'e-fare.
3. E fa'aea
o
ia
i Tahiti
io Miri
ma.
I
Tahiti io Miri ma, e raufa'atoro teie 'omuahia i te fa'atoro
io, 'ape'ehia mai e te raui'oa, Tahiti, Miri ma, i'oa nui,
'ape'ehia teie i te hô'ê ti'atohu, ra.
i
e
i te fa'atoro
i
4. Nâ 'u
!
tera mîmî
ia Teri'i
ra.
Nâ
'u, ia Teri'i ra, e mau raufa'atoro teie, 'omuahia i te fa'atoro
fa'atoro ia.., 'ape'ehia mai e te hô'ê monoi'oa 'u, e te hô'ê
i'oa nui, Teri'i, ape'ehia teie i te hono ma.
nâ
e
te
5. No Mo'orea râtou.
6. No Tama râtou i reva ai.
No
no,
Mo'orea, no Tama, e raufa'atoro teie, 'omuahia i
'ape'ehia mai e te i'oa nui, Mo'orea e Tama.
7. Ua horo'a
vau
i te moni
nâ
na
no te
haere
te fa'atoro
i te teata.
I te moni, nâ na, no te haere, e raufa'atoro
teie, 'omuahia e nâ
fa'atoro e toru, i, nâ, no, 'ape'ehia mai e te mau raui'oa, te
moni, te
haere e te monoi'oa, na.
8. Ua pararî
te fare o te tavana rahi
i te mata'i rorofa'i.
O te tavana rahi, i te mata'i rorofa'i, e raufa'atoro
teie,
'omuahia i te fa'atoro o e i, 'ape'ehia mai e te raui'oa, te tavana rahi
e te mata'i rorofa'i.
9. Ua fa'aro'o
mâtou
i tâ
na
poro'i
i-nanahi
9
ra.
I tâ
fa'atoro
poro'i, i-nanahi ra, e raufa'atoro, i' omuahia i nâ
piti, i, i fa'aô mai i te utari, e i-, i fa'aô mai i te parau
na
e
no
te tau.
Nâ
'ape'e, teie ia: ta na poro'i
rau
10. Mai Huahine mai
te
e
-nanahi ra.
'orometua.
Mai Huahine
tei
mai, e raufa'atoro, 'omuahia mai i te 'avei'a mai, o
fa'a'ohipahia mai te hô'ê fa'atoro, i 'û nei, pu'oihia mai i te raui'oa
Huahine mai.
11. Ua hâmanihia
te
fare
o te
fa'aterehau
e tera atu tamuta
'âpî.
O te
fa'aterehau, e tera atu tamuta 'âpî, e mau raufa'atoro teie
'omuahia i te fa'atoro o e te fa'atoro e, 'ape'ehia mai e te raui'oa, te
fa'aterehau e tera atu tamuta 'âpî.
12. Ua marû
nohu
a
o na.
A
te
nohu, e raufa'atoro, 'omuahia i te fa'atoro
ta'opapa nohu.
13. A Monire mai
A Monire
mai
e te
te mau
mai,
e
a,
'ape'ehia mai
e
râtere.
raufa'atoro, 'omuahia i
te fa'atoro a,
'ape'ehia
raui'oa Monire mai.
1.5. Te rauhono
E
teie i 'omuahia i te
mau rau
hono, 'ape'ehia mai
e te
hô'ê
raui'oa anei, 'aore ra i te tahi atu rauta'o anei.
1. Mai te nohu
2. Mai te manu
tô
o
na
ia
huru.
i te revara'a.
Mai te
nohu, mai te manu, e rauhono teie, 'omuahia i te hono
mai, 'ape'ehia mai e te raui'oa, te nohu e te manu.
3. Ma te 'iriâ
4. Ma te ta'i
te
o
ia
'orometua
i te a'ora'a mai.
i te ravera'a
i tâ
na
'ohipa.
Ma te 'iriâ, ma te ta'i, e rauhono teie, 'omuahia i te hono ma,
'ape'ehia mai e te raui'oa te 'iriâ, te ta'i.
5. Ua
rave
o
Tania
6. Ua horo
o
ia
i tâ na 'ohipa ma te 'oto.
mai te hô'ê ta'ata 'overe.
10
Ma te
'oto, mai te hô'ê ta'ata 'overe, e rauhono teie, omuahia i
hono ma e te hono mai, 'ape'ehia mai e te raui'oa te 'oto, e te
hô'ê ta'ata 'overe.
te
1.6. Te ta'o ti'a tahi.
E fa'ariro-ato'a-hia te
ta'o ti'atahi ei tuha'a tarame.
mau
Hi'ora'a:
-
-
-
-
-
-
moni i roto i te
rauta'o, te fare-moni.
'âpî. i roto i te rauta'o, te fare 'api.
tia'i. i roto i te rauta'o, te ta'ata tia'i.
vave. i roto i te rauta'o, e haere vave.
haere. i roto i te rauta'o, ori haere.
maita'i. i roto i te rauta'o, ta'ata maita'i..»
1. Ua haere
te
ta'ata tia'i
e
ha'apa'o i
te fare
'âpî.
Tia'i, 'api, e mau ta'o ti'atahi teie, i riro mai ei tuha'a tarame,
ha'apori teie mau ta'o.
2. Ua tomo
vave
o
Tama na'ina'i
i roto
i tera
e
pere'o'o 'ute'ute.
Vave, na'ina'i, 'ute'ute, e ta'o ti'atahi teie, i fa'a'ohipahia ei
tuha'a tarame, e mau ha'apori teie.
3. E haere
râtou
vave
e
ori haere
Vave, haere, tahatai,
ei
nâ te pae
roa, e
tahatai i teie po'ipo'i
roa.
ta'o ti'atahi, i riro ei tuha'a tarame,
ha'apori.
4. E tamari'i maita'i
Maita'i,
5. Ua
rave
e
maita'i
tera atu tamaiti.
ta'o ti'atahi i riro ei tuha'a tarame, ei ha'apori.
o
ia
i tâ 'u tiare tanu
'âpî.
Maita'i, tanu, 'âpî, e ta'o ti'atahi i fa'arirohia ei tuha'a tarame,
ha'apori teie tuha'a.
1.6.1.
Te
ti'avâhi, te ti'atau
E nehenehe tâ teie
mau
mau
ti'avâhi
fa'atoro.
11
e
teie
mau
ti'atau
e
'ape'e i te
e
Hi'ora'a:
i roto,
-
1.1 ni'a
i ni'a, i râpae, i tua, a-nanahi, a-ra'ua'e, i-napô....
râtou
Ni'a,
e
fa'aea ai.
e
ti'avâhi teie, 'omuahia i te fa'atoro i.
2. Ua vai iho
vau
i te taviri-fare
Roto, -napô, e ti'a vâhi
i roto
e e
i ta 'u
pûtê
i-napô
ra.
tifatau teie, i 'omuahia i teie
nau
fa'atoro e piti, i, fa'ahiti i te parau no te vâhi i 'û nei, e te tahi
fa'atoro i-, fa'ahiti i te parau no te tau.
3. A haere
i
râpae!
Ràpae,
e
4. A-ra'ua'e mai
5. Ua tae mai
ti'avâhi teie, 'omuahia i te fa'atoro i.
te mau
râtou
manihini.
i-nanahi
-Ra'ua'e, -nanahi,
ra.
e mau
ti'atau teie, 'omuahia i nâ fa'atoro
fa'ahiti i te parau no te tau, a- e te i-.
1.6.2.
Te tohu
E amora'a-tuha'a tarame ato'a tâ te mau tohu.
Teie te mau tohu e fa'a'ohipahia nei i teie tuha'a: eie, ena,
era..., e ti'a mai ia ei niu.
1. Eie
2. Era
te ari'i.
te moni
3. Eie te ta'ata
4. Ena 'oe.
fare
ia Mâmâ
ra.
ha'apa'o ia 'outou.
Be,
niu
no
1.6.3.
E
era, eie, ena, e mau
teie mau 'irava.
Te
mau
tohu teie, i ti'a mai ei tuha'a tarame, ei
rauta'o hô'ê
à, tahi â...
fa'a'ohipa-ato'a-hia ei tuha'a tarame, 'oia ho'i ei niu.
1. Hô'ê â
râua
e
o Tetaria.
2. Tahi â 'au'a mâ'a tâ râua.
3. Hô'ê â hopura'a tô te mau vahine
Hô'ê à,
rauta'o teie i
tahi à,
amo
e
niu teie
no
e
tô te
teie
mau
i teie tuha'a tarame.
12
mau
tamari'i.
'irava i ni'a nei, e mau
1.6.4.
Te
Tê vai
te hô'ê
ra te mau
'irava,
1. Peneia'e
ui, te hono
ta'o ui
e te
ta'o faipa.
te ta'o
'aipa e fa'a'ohipahia ei niu
tê vai nei tê fa'aohipahia ei ha'apori.
e
ta'o ui teie,
e
e
no
te mau ta'ata.
ua reva
Peneia'e,
ho'i
tafo
mau
e
tuha'a tarame tânae
amo
nei, 'oia
niu.
e
2. Aita
râtou
Aita,
3. Ahiri
i tâmâ'a maita'i.
'aipa,
e
moni
e
Ahiri,
e
ta
niu te tuha'a tarame ta
e
'u,
hono,
ho'o ia
e
i te hô'ê 'ahu 'âpî
vau
tuha'a tarame ta
e
nei i 'û nei.
na e amo
na e amo
no
Vahine.
nei, 'oia ho'i o te niu
ia.
4. E'ere
o
Tama
E'ere,
5. Ua pape
tô râtou
e
'aipa,
'ore
i teie
'One,
e
6. E 'orometua
'aipa,
o
ia
Paha, anei,
e amo
niu te tuha'a tarame tânae
mau
e
amo
nei.
mahana.
ha'apori te tuha'a tarame tâ na e
amo
nei.
paha tera
7. E haere anei
râua
e
matahiapo.
e
e
atu ta'ata.
ani i te parau
ta'o ui teie
fa'ati'a.
nau
ta'o,
e
;
i
ha'apori te tuha'a tarame tâ
nei.
i"
i
J.
»
-
•
4..-..
13
V 'J,
r-,
TE MAU FA'A'OHIPARA'A I TE MAU RAUTA'O NO TE
TARAME.
a)
Te mau rauha'a
1. Ua
ao.
2. Ua ta'ata.
3. O Tama
4. E
5. E
tei tàmâ'a mai.
pahî.
piti fa'ehau i
te
reva
reva.
e
maha i fa'aea mai.
6. la tae ihoa 'outou i te hora pae!.
7.0 vau tê haere e ti'i i te faraoa
b)
-
ananahi.
Te rauifoa
Te i'oa nui
('aore
ra
i'oa tumu)
1.O Rui tô mâtou matahiapo.
2.0 Tamatoa tera ta'ata.
3. E fa'ehau
4. Tê haere
o
o
5.0 Tautira
Teri'i.
Teri'i
te
râua
fenua i
o
Tapuari'i i Tahiti nâ ni'a ia Temehani.
herehia
e Hono'ura.
6. Ua 'ite o Hei ia Mareta i te fa'aipoipora'a o Tamara ma.
7. Nâ Te'are
tera tamahine, o 'Oehau tô na i'oa.
-Te monoi'oa
1.0 ^oe
2. Ua 'ite
tera
e te
i ni'a
tohu.
i te hoho'a.
ia na.
3.0 na te tamuta, teie te mono.
4. Ua hopu mâtou i te
pape, o vêrâ râ, aita ia vau i 'ite.
5. Ua pa'ia mâtou.
6. E fa'aea teie i te fare, e haere
'outou i uta.
7. la horo'a o na i tô na
mana'o, e oti 'oi'oi ia tâ tâtou 'ohipa.
8. O vai
-
au_
tena?
Te i'oa
noa:
1.Uahâmani te tamuta i te fare o te 'orometua.
2. Ua haruru te matini o te pahî.
3.0 tera ta'ata te 'orometua e mono ia Tama.
4. E ta'oto te tamari'i i te fare. te ta'ata
pa'ari râ, e ta'oto ia
5. No te tavana-'oire tera atu fare i ni'a i te mou'a.
6. Tê ua noa ra i te fenua Farani i teie mau mahana.
14
i teie vâhi.
Te raui'oa ti'arau
-
1. Ua oti
tô mâtou fare
i te
pênihia e tô mâtou tamuta.
pere'o'o 'âpî teie.
3. E pape tei tera vâhi.
4. Tô tera vâhi te ha'apu'era'a ha'ari.
5. O te matahiapo tei haere mai io tô râtou fa'atere.
6.0 tâ 'outou mau râtere tei tae mai i teie po'ipo'i.
2.0 tô râtou
7. Ua 'ite
au
8.0 tô Ra'iatea
c)
ma
o
Tama
ma.
teie.
Te raiTapu
Te
-
i te fare
rau'apu ti'atahi
1. E pape
tera.
2. E fa'ehau tera ta'ata.
3. E fare 'âpî tô Tama.
4. E mereni tei ia Tama
ra.
5. E hoa tô Hei.
6. Aita e moni tâ Mâmâ.
7. Ua fa'arirohia te fare o Teri'i ma ei
fare-putuputura'a.
8. Ua haere o Heia ei tauturu nô tô na tuahine.
-
Te
rau'apu ti'arau:
1. E
mea
ta'ata
2. E
mea
'amu
3. E
4. E
mea
d)
inapô
te i'a
nehenehe
mea ua roa
i te
i ni'a
tâ
na
i Huahine
e mea....
purera'a.
i te a'au.
vahine.
i teie
mau
mahana.
Te raufafatoro
1.Uatomo râtou i roto i te fare i teie po'ipo'i roa.
2. Ua 'ite au i te pahî i te
tapaera'a mai.
3. Ua fârerei o Tama ia Vahine.
4. Nâ te mîmî i 'amu i te i'a.
5. No Mâmâ tera 'ahu i ni'a i te ro'i.
6. Io Heia ma mâtou i te tâmâ'ara'a
inapô ra.
7. Nâ ni'a a tu mâtou i te manureva i te haere atu.
8. Ua pararî te fare o te 'orometua i teie mata'i rahi nei ia Ve'ena.
9. Anafea mai
te mau manahini?
10.1 te fare tâtou e ta'oto ai i teie ahiahi.
11. E horo'a vau i te vî nâ Hei no te 'afa'i atu ia Herenui ra i teie po'ipo'i.
15
e)
Te ta'o tTatahi
1. E fare-moni
tera.
2. E fare moni rahi
3. Ua oti 'oi'oi
4. Tei te ta'ata
ha'apa'o
5. E vahine maita'i
6. Ua rave maita'i
7. Ua ta'oto
tô Tino
ma.
tô râtou fare
vave
o
o
'âpî.
te parau.
Tarita.
o na
i tâ
na
'ohipa 'âpî.
'Aiû.
8. E tiare tahiti tâ na i pofa'i.
9. Aita e pape to'eto'e io te tinito.
10. Peneia'e ua haere pauroa râtou
i te 'afa'a na'ina'i.
■JU/ rira,,
16
;
TE MAU TUHA'A TARAME
II.
tuha'a tarame i roto i te hôTê firava, teie ia: te niu, te
tumu, te toro e te ha'apori.
Te
mau
II. 1.
Te niu
E 'omua ia te niu i te hôTê
'irava,
o te
fa'anahoraTa matauhia ia
teie.
Teie te
-
te
1. Ua
mau
tuhafata'o 'aore
rauha'a mai ia:
ao
i Farani
Ua aoi, e
ua
reva
te
ta'ata,
rauha'a,
o te
pahî
au
e
tifa mai ei niu:
o
teie 'irava, e niu ha'a teie,
ua.
ananahi.
ti'i
E haere, e
e
e reva....,
niu ato'a teie
E haere, o te niu teie o teie
'omua niu ha'a e.
3. E haere
rautafo
i teie nei.
'omuahia i te 'omua niu
2. E
ao, ua
ra te mau
ti'i,
'irava,
e
niu ha'a, 'omuahia i te
i te faraoa.
e mau
niu ha'a teie, 'omuahia i te 'omua
e.
4. la manuia
tô 'outou tere!
5. A 'amu i ta 'oe tâpû-faraoa!
6. Tê tâmâ'a nei te mau tamari'i.
la manuia, a 'amu,
i te 'omua ia, a e tê...
-
te
rau'apu mai ia:
1. E 'uriri
2. E ta'ata
3. E moni
4. E pape
e
tê tâmâ'a nei,
e mau
niu ha'a teie, 'omuahia
'uriri, e ta'ata, eimoni....,
tera manu.
tei haere mai
inapô
ra.
tâTama.
tô te fare.
E
'uriri, e ta'ata, e moni, e pape, e mau niu teie no teie
'irava i ni'a nei, e niu 'apu, 'omuahia i te 'omua e.
17
mau
5. Uarave
6. E riro
au
ia'oe
tena
'ohipa
ei hoa
no
ei moni
Mâmâ.
nâ tatou.
Ei
hoa, ei moni, e rau'apu teie i ti'a mai ei niu
'irava, e niu 'apu, 'omuahia i te 'omua niu ei.
7. Aita
e manu
i roto
E manu, e
no
teie
mau
i te fa'a.
rau'apu, ti'a mai ei niu i roto i teie 'irava,
teie, 'omuahia i te 'omua
e
niu 'apu
e.
te raui'oa:
-
Te rahira'a o te taime, e 'omuahia te raui'oa i te 'omua o, ia ti'a
mai o ia ei niu no te hô'ê 'irava, mai ia: o Tama, o Teri'i, o Vahiné, o
te
tamuta, o teie fare....
1. OTama
tô râtou
2. O Teri'i
tê tae mai
matahiapo.
i teie po'ipo'i.
3. O te tamuta tê fa'ari'ihia ananahi.
4. O teie fare tâ Pâpâ e pêni.
O
Tama,
o
Teri'i,
riro mai râ ei niu
no
teie fare, e mau raui'oa teie, ua
'irava, e mau niu i'oa teie, 'omuahia i
o te tamuta, o
teie
mau
te 'omua o.
e
-
Nâ teie
niu teie.
mau
raui'oa ia
'omua mai i teie
e
mau
'irava,
no te mea
te raui'oa 'aore e 'omua o:
E fârereihia ia teie
mau
tohu, i
mua
mau
i te fa'ai'oa
'ohipa, i te tahi mau taime, i mua i te
fatura'a, te mau fa'ai'oa numera e
no te
te mau
fa'ai'oa no te rahira'a.
Teie mau niu, e 'omuahia ia e te mau fa'ai'oa.
Hi'ora'a:
-
teie...., to'opae, ta'i
1. To'o pae
2. Ta'i
ono
ono,
tô taua, tau fare,
nau
ta'ata....
tâ râua tamari'i.
mâ'a
i te 'ama'a hô'ê.
To'o pae, ta'i ono ma'a, e mau raui'oa teie, i ti'a mai ei niu no
teie nau 'irava i ni'a nei, e niu i'oa teie, 'omuahia e te fa'ai'oa to'o e
ta'i.
3. Tera o Tama.
4. Teie ta'ata tô mâtou metua-tâne.
18
Tera, teie ta'ata, e nau raui'oa teie, i ti'a mai ei niu no teie nau
Tirava, e niu i'oa teie 'omuahia i te tohu tera e teie.
,
5. Tô râua
tera fare
'âpî.
Tô
râua, e raui'oa teie, i ti'a mai ei niu
teie, 'omuahia i te fa'ai'oa tô.
6. Tau fare
tei
pararî
7. Nau vahine hâviti
i teie mata'i rorofa'i
no
teie 'irava, e niu i'oa
ia Ve'ena.
tera i reva atu ra.
Tau
no
-
fare, nau vahine hâviti, e mau raui'oa teie, i ti'a mai ei niu
'irava, e niu i'oa teie, 'omuahia i nâ fa'ai'oa e piti, tau e nau.
teie
raufa'atoro
te
Hi'ora'a:
i te
fare, i te mata'i, mai te fare mai, no Tahiti, nâ ru, nâ te
tamari'i, i roto, io râtou, ia na, ia Tama, a râua tamahine....
-
1.1 te fare
tâtou
2. No Tahiti
I te
nau
e
fare,
no
'irava i ni'a
3. Mai
te
ta'oto ai.
tera mau ta'ata.
Tahiti,
nei,
fare mai
e
raufa'atoro teie, i ti'a mai ei niu no teie
niu fa'atoro teie, 'omuahia i te fa'atoro i e no.
e
râtou.
Mai te fare
mai,
e
raufa'atoro, i riro mai ei niu
no
teie 'irava, e
niufa'atoro teie, 'omuahia i te fa'atoro mai.
4. Nâ 'u
5. Nâ
tera 'ûrî.
te 'ûrî
te
mâ'a
i 'amu.
Nâ 'u, nâ te
nau
'irava,
6. No
te mata'i
7. Nâ ni'a
e
'ûrî, e mau raufa'atoro teie, i riro mai ei niu
niu fa'atoro, 'omuahia i te fa'atoro nâ.
te
te mau
fare
i
no
teie
pararî ai.
fa'ehau
i te
manureva
i te revara'a.
No te mata'i, nâ ni'a, e mau raufa'atoro, o tei riro mai ei niu no
teie nau 'irava, e niu fa'atoro ia, 'omuahia i te fa'atoro no e nâ.
8. A râua tamahine
matahiapo
A râua tamahine
tera.
matahiapo,
fa'atoro a, ua riro râ ei niu
no
e
raufa'atoro teie, 'omuahia i
teie 'irava.
19
te
-
te rau numera
Hi'ora'a:
-
e
piti,
E'ita te
hô'ê,
a toru,
numera
1. E piti tamari'i
i
a
hô'ê
tahi....
e
'omuahia i
te 'omua e.
reva.
E piti
tamari'i, e rau numera teie,
'irava, 'omuahia i te 'omua e.
2. E
piti tamahine
E piti
mai ei niu
3. A toru
e
e
piti tamaroa
ua
riro râ ei niu
no
teie
târâua.
tamahine, e piti tamaroa, e mau rau numera teie, i ti'a
teie 'irava, e niu numera, 'omuahia i te 'omua e.
no
atu ra moa
hanau'a
i
pohe.
A toru atu ra moa hanau'a, e rau numera
teie, 'omuahia i te
'omua a, ua riro mai ei niu no teie 'irava, e niu numera teie.
4. Hô'ê
noa
va'a
i
reva.
5. E maha râtou.
6. Hô'ê tautini ta'ata
Hô'ê
i tae mai
va'a,
no te
tomora'a
fare-purera'a.
maha, hô'ê tautini ta'ata, e mau rau numera
teie, ua riro mai râ ei niu no teie mau 'irava, e niu numera teie.
-
te
1. Ma
noa
e
rauhono mai ia: mai te..., ma te..., mai ia...
te marû
o na
i te
paraura'a.
Ma te marû, e rauhono teie, i riro ei niu i roto i teie
niu hono teie, 'omuahia i te hono ma.
2. Mai tô te 'overe tô na orara'a
3. Mai ia Herenui tô na pararai
ei niu
-
te
1. Eie
'irava,
e
i te matamua.
e
tô
na roa
ato'a.
Mai tô te 'overe, mai ia Herenui, e mau rauhono teie i riro mai
no teie nau 'irava, e niu rauhono
teie, 'omuahia i te hono mai.
tohu mai ia eie, ena, era...
te 'orometua.
Eie,
e
tohu teie, i riro mai ei niu
20
no
teie 'irava, e niu tohu teie.
2. Era mai te moni
no te
3. Era ho'i
e
o
Era
teie
-
Tama
mai,
era
ho'o mai i te tui-i'a.
haere atu ra i uta.
ho'i,
e mau rau tohu teie o tei riro mai ei niu no
'irava iti, e niu tohu teie.
nau
te ta'o
ui, te ta'o 'aipa
E riro ato'a te ta'o ui
e te
ta'o
haere
i teie
po'ipo'i
1. Peneia'e
ua
Peneia'e,
e
râtou
'Aua'e
ho'i,
3. Aita
e
4. E'ere
e
iti ei niu
i fa'aue
vahine tê
Aita, e'ere,
e
hôfê firava.
râtou
no
teie firava.
i te paraparau.
rautafo teie, 'omuahia i te hôfê hono, rauare, ua
rau
ta'ata
tera
i fa'aea ai
no te
roa.
ta'o ui teie, i riro mai ei niu
2. 'Aua'e ho'i te 'orometua
riro mai râ teie
'aipa ei niu
atu
ia
no
na
ha'apa'o
teie firava.
e
ti'i
i te faraoa.
i te tamari'i.
tafo 'aipa teie, ua riro mai ei niu
no
teie
nau
'irava.
5. Eiaha
e
puhipuhi i te 'ava'ava i
Eiaha,
E
.
e
roto
i te fare.
ta'o 'aipa teie, i riro mai ei niu
no
teie 'irava.
'ape'ehia ho'i te niu i te hô'ê tumu, teie râ tê fârereihia nei
te tahi mau 'irava 'aore roa atu e tumu.
I te tahi mau
taime, tê 'itehia nei te
mau
niu e 'ape'e-noa-hia e
te hô'ê toro ma te tumu 'ore.
Hi'ora'a:
-
Niu
'aore hô'ê a'e
noa
1. Ua
ao.
2. Ua
pô.
'ape'e.
3. Ua miti.
4. Ua to'eto'e.
5. Ua ua.
'Aore
'omuahia i
e
tumu, 'aore e toro, e niu noa teie, e mau niu ha'a teie,
te 'omua ua.
21
Teie
'aore
ra
'irava,
fa'ahiti mai i te parau no te hô'ê 'ohipa i oti.
hafamatahia, fa'ahiti ato'a mai râ i te parau no te rahi.
e
E nehenehe râ i te tu'u atu i te hô'ê tumu
.
1.Uaao
2. Ua
i
mau
te
'apo'ora'a
inapô
3. Ua miti
ao.
te a'au
mau
'irava.
ra.
i teie mahana.
au,.
Ua tu'uhia atu te tumu
'apo'ora'a, te ao, te a'au,
Niu
1. Ua
teie
pô te
4. Ua to'eto'e
-
no
'ape'ehia mai
no
teie
mau
'irava, 'oia ho'i, te
au.
e te
hô'ê toro
i teie nei.
ao
2. Ua miti
i tai.
I teie
nei, i tai,
e mau toro teie i tu'uhia atu no teie nau 'irava
iti.
3. Ua to'eto'e i Farani
4. Ua pô i uta.
I Farani,
no
teie
.
mau
i teie
i teie mau mahana, i uta,
E fârerei-ato'a-hia
rua
niu numera.
e
mahana.
e mau toro teie i tu'uhia atu
'irava.
hâmanira'a 'irava
1. Aita
mau
niu
ti'arau, mai te niu 'aipa, te
ti'a, 'omuahia i te fa'atoro nâ, te niu ui, e te
e rave rau
pape.
E
te
piti niu i roto i teie 'irava, te niu matamua,
piti, e niu 'apu, e pape.
2. Nâ 'u
'aipa ia, aita;
i parau.
E
piti niu i roto i teie 'irava, nâ 'u,
niu ha'a ia.
3. Peneia'e
E
o te
ua reva
te
e
niu fa'atoro teie, i parau,
e
pahî.
piti niu i roto i teie 'irava, peneia'e, te niu matamua, pu'oihia
piti o te niu, ua reva, e niu ha'a teie.
mai i te
4. E piti tamari'i
i
reva.
22
E
piti niu i roto i teie 'irava:
e
piti tamari'i,
e
niu numera, e e
horo, e niu ha'a.
5. Eiaha
E
e
horo!
piti niu i roto i teie Tirava iti, eiaha., te niu 'aipa, e e horo,
e
niu haTa teie.
II.2.
Te tumu
I roto i te hô'ê 'irava i 'ore i
hurihia,
e
'ape'e 'oi'oi mai te tumu
i te niu.
'Aore
tapa'o e fa'a'ite mai i te ti'ara'a o te tumu.
no te txnnu, nâ te hô'ê ia raui'oa e amo i tena tuha'a,
e
Te tuha'a
i te rahira'a
-
taime.
o te
Te i'oa nui
('aore
ra
E 'omuahia te i'oa
1. Ua
reva
o
i'oa tumu)
nui, i te rahira'a
o te
taime, i te 'omua o.
Tama.
2. Ua nehenehe
3. E 'orometua
o
o
Tahiti.
Vana'a.
O
Tama, o Tahiti, o Vana'a, e mau raui'oa
'omua o, o te tumu teie o teie nau 'irava.
teie, 'omuahia i te
Tama, Tahiti, Vana'a, e mau i'oa nui ('aore ra i'oa tumu) teie, e
pû no te tumu o teie mau tumu 'irava.
-
Te
monoi'oa: vau, au, ona,o
mau
1. Ua 'ite
au
2. E
o na
reva
i te parau
araua'e.
3. E tâmâ'a mai
4. E
râtou
ra'atira-pahi
Te
ti'a mai
mau
o
paratâne.
i te fare.
ia.
monoi'oa, au, râtou, e tumu teie no te 'irava 1 e 3. E
ma te
'omua-'ore-hia i te 'omua
Te monoi'oa
Te i'oa
teie
noa
o.
ona,oia,e tumu teie no te 'irava 2 e 4. E
'omuahia ia i te 'omua
-
ia, râtou..~
o.
ti'atahi: te tamuta, te fare, te taote, tera tamari'i,
'ohipa....
23
E 'omuahia teie
1. Ua tae mai
mau rau
i te fa'ai'oa te 'aore
ra
i te tohu.
te oeretetini.
2. E
penihia te fare i teie
3. Ua tâmâ'a ter a tamari'i.
4. Ua fa'a'oihia tena tipi.
hepetoma i
mua.
5. E 'orometua
tena ta'ata.
6. OTapu te matahiapo.
Te
peretetini, te fare, tera tamari'i, tena tipi, tena ta'ata, te
e tumu teie no teie mau 'irava i ni?a nei, e mau i'oa noa
teie, i 'omuahia i te fa'ai'oa, te, 'aore ra te tohu, tera, tena.
matahiapo,
-
e
Te raui'oa ti'arau: tei
rave nei
hâmani, tê reva, tô
te 'orometua
fare, teie
1. O Teri'i
tei hâmani i tô na va'a.
2.0 te taote tê reva ananahi.
Tei
hâmani, tê reva,
o te tumu teie o teie nau 'irava i ni'a
1, 2.
Teie
nau
pu'oihia mai i
nei,
tumu, e raui'oa ti'arau teie, 'omuahia i te fa'ai'oa te,
te rauha'a i hâmani
e e reva.
3. Ua oti tô te 'orometua fare 'âpî.
4. Ua tâmâhia tô Tino ma 'aua-fare.
Tô te 'orometua fare 'âpî, tô Tino ma
'aua-fare, o te tumu ia o
teie mau 'irava i ni'a nei, 3,4.
Teie mau tumu, e mau raui'oa ti'arau, 'omuahia i te fa'ai'oa
te,
pu'oihia mai i te raufa'atoro, o te 'orometua fare 'âpî e o Tino ma
'aua-fare.
5. O Tamara
Teie
teie
e rave
e rave
teie, 'omuahia i
nei
i te
'ohipa.
nei, o te tumu teie o teie 'irava. E raui'oa ti'arau
tohu, teie, pu'oihia mai i te rauha'a e rave nei.
te
-Te raufa'atoro
E
te
mea varavara roa
teie
hô'ê raufa'atoro ei tumu
1. Ua
pohe
o
'ohipa i te ravehia, 'oia ho'i i
no te
te rave i
hô'ê 'irava.
'u nâ metua.
>
O'unâ metua, o te tumu ia teie no teie 'irava, e raufa'atoro
teie, 'omuahia i te fa'atoro o.
24
2. Ua nehenehe
a
râua tamahine
A râua tamahine
matahiapo,
raufa'atoro teie 'omuahia i
3. Ua tae mai
4. O Taneri'i
firava i ni'a
fa'atoro
-
o
râtou 'orometua.
râua
o te tumu ia o te 'irava
fa'atoro
nei, e
a.
hope'a.
'orometua,
râua hope'a, e tumu teie no teie nau
nei, e raufa'atoro teie i 'omuahia i te fa'atoro o e te
a
a.
Te numera:
E ti'a ato'a mai te
1.
te
a
O râtou
matahiapo.
Uapa'ia
e
rau numera
ei tumu
no te
hô'ê 'irava.
piti tamari'i.
2. Ua fa'aea mai
e
maha ta'ata.
E piti
ni'a
tamari'i, e maha ta'ata, e tumu teie no teie nau 'irava i
nei, 'oia ho'i te 'irava 1 e te 'irava 2, e mau rau numera teie.
3. Ua ora
hô'ê pua'a.
4. E fa'ehau
hô'ê taure'are'a.
Hô'ê pua'a,
ni'a
nei,
II.3.
hô'ê taure'are'a,
o te tumu teie o nâ 'irava e
piti i
e rau numera teie.
Te toro
E fa'ata'ahia te toro
no te 'irava e te toro no te hô'ê niu 'aore ra
hô'ê ta'oha'a 'aore ra no te hô'ê raui'oa.
Nâ te hô'ê raui'oa e amo i teie tuha'a, 'oia ho'i te
toro, tera râ, i
te tahi mau taime, e amo ato'a te ti'avâhi e te mau ti'atau i
teie
no te
'ohipa.
II.3.1.
Te toro
o
te mau 'irava
Te mau toro-'irava, e mau raufa'atoro teie, 'oia ho'i e mau
raui'oa 'omuahia i te hô'ê fa'atoro.
E tauihia te ti'ara'a o te mau toro-'irava.
1. Ua 'ite au iaTehare
l'. I te hora va'u. ua 'ite
i te hora va'u
au
ia Tehare.
25
i te matete.
I te hora
ni'a
va'u, e toro teie no te hô'ê 'irava, no teie firava 1 i
tauihia tô na ti'ara'a.
Ua riro mai ei 'omua no te 'irava, tera râ tei
râpae o ia i te
nei,
e
terera'a
o te
2. Ua haere
2'. Inanahi
'irava.
mâtou
ra. ua
tâi'a inanahi ra.
haere mâtou e tâi'a.
e
Inanahi ra, e toro teie no te hô'ê 'irava, no te 'irava i ni'a
nei,
'oia ho'i te 'irava 2.
Ua tauihia tô na ti'ara'a.
3. Ua horo te i'a no te maniania.
3'. No te maniania. ua horo te i'a.
e
No te maniania, e toro teie
tauihia tô na ti'ara'a.
no te
hô'ê 'irava, te 'irava i ni'a nei,
4. E 'ou'a 'oe i roto i te miti ia tâpe'ahia te va'a.
4'. la tâpe'ahia te va'a. e 'ou'a 'oe i roto i te miti.
la
tape'ahia te va'a,
nehenehe ia tâ
na
te terera'a o te
'ohipa.
II.3.2.
Te toro
Mai te
e toro
teie
no te
i te 'omua mai i teie
o te mau
'irava i ni'a nei, e
'irava,
niu 'aore
e
ti'a râ
ra o te
o
ia i râpae i
ta'oha'a.
mau toro
'irava, te toro no te niu ('aore ra no te
ta'oha'a), e raufa'atoro teie, e'ita râ e tauihia tô râtou ti'ara'a.
E mau toro fa'aue te tahi mau toro no te
ta'oha'a, o te mau
utari ia, e te tahi atu mau toro, e'ere ia i te mau toro
fa'auehia, e
ha'apori-noa-ra'a ia no
E 'omuahia teie
te niu.
mau toro
i te hô'ê fa'atoro
('aore ra i te hô'ê
e a pu'oihia mai ai i te hô'ê raui'oa.
Tê vai ato'a râ te tahi mau toro no te niu i 'omuahia i te hô'ê
hono),
fa'atoro
e
'ape'ehia mai ai i
te hô'ê noa
ta'opapa.
Hi'ora'a:
i
Pape'ete, i Ra'iatea, i te fare, i te mata'i, i tô mâtou fare, i
roto, ia Vahiné, io Timi, nâ raro, ia Tama ra, a Monire, mai te fare
mai, e te tamuta, mai te pua'a, a honu, a pua'a, a hê....
-
a)
Te toro:
e
fa'atoro
+
raui'oa
26
Te
-
mau
1. Ua haere
2. E ta'oto
I
toro i
i
au
râtou
'omuahia i te hô'ê fafatoro
Pape'ete.
i te fare.
Pape'ete, i te fare,
e mau toro teie no te niu, ua haere
o teie nau 'irava i ni'a nei. E vâhi tê fa'ahitihia mai.
E mau raui'oa teie, Pape'ete, te
fare, i 'omuahia mai i te
ta'oto,
,
e, e
fa'atoro i.
3. Ua 'ite
au
i te
mau
tamari'i
i tahatai.
I te mau
tamari'i, i tahatai, e mau toro teie no te niu, ua 'ite,
teie 'irava. E fa'ahiti mai, i te mau
tamari'i, i te parau no te utari,
i tahatai, i te parau no te vâhi.
no
e
4. Ua hâmani
5. Ua tomo
te tamuta i tô mâtou fare
râtou
i roto
inanahi
ra.
i te fare.
I tô mâtou
te
fare, inanahi ra, i roto, i te fare, e mau toro teie no
hâmani e ua tomo, o teie mau 'irava i ni'a nei.
E mau raui'oa, tô mâtou fare, te
fare, 'aore ra ti'atau, -nanahi
'aore ra ti'avâhi, roto, i 'omuahia i te fa'atoro i e i - no te tau.
Inanahi ra, e fa'ahiti mai ia i te parau no te tau.
I roto, i te fare, e fa'ahiti mai ia i te
parau no te vâhi.
I tô mâtou fare, e utari ia teie.
niu,
ra,
ua
6. Ua topa te 'o'ini mâ'a
i raro i te mîmî.
7. Ua horo'a vau i te 'i'ita nâ 'Aiû
i teie
teie
po'ipo'i.
Iraro, i te mîmî, i te 'i'i'ta, nâ 'Aiû, i teie po'ipo'i,
no te
niu
o te mau
e mau toro
'irava i ni'a nei.
E
ti'avâhi, raro, 'aore ra e raui'oa, te mîmî, te 'i'ita, 'Aiû, teie
po'ipo'i, teie i 'omuahia i te fa'atoro: i, nâ.
I raro, e fa'ahiti i te parau no te
vâhi; i te mîmî, no te tumu; i
te 'i'ita, e utari; nâ 'Aiû, e fâ teie e titauhia
nei; i teie po'ipo'i, no te
parau no te tau.
8. E haere
mâtou
io Tama
Io Tama, a Monire
te 'irava i ni'a nei.
E
a
Monire
po'ipo'i,
po'ipo'i.
e mau toro teie no te
niu,
e
raui'oa, Tama, Monire po'ipo'i, 'omuahia i nâ fa'atoro
e a
Io
te parau
Tama, e fa'ahiti mai i
ia no te tau.
9. Ua ravehia
te
tô
e
Mâmâ
te parau no te
no te
hâmani
27
vâhi,
i te râ'au
a
no
haere,
e
o
piti: io
Monire po'ipo'i,
Pâpâ.
E Mâmâ, no te
hâmani, i te m1au, no Pâpâ, e mau toro teie no
niu, ua ravehia, o te 'irava hope'a nei.
E mau raui'oa, Mâmâ, te hâmani, te râ'au, Pâpâ, teie i
'omuahia i te fa'atoro: e, no, i.
E Mâmâ, e fa'ahiti i te parau no te tumu.
No te hâmani, no Pâpâ, e fa'ahiti ia i te parau no te fâ, e i te
râ'au, e utari teie.
te
-
Te
mau toro e
1. Ua 'amu
'omuahia i te hô'ê hono
mai te pua'a.
o na
Mai te pua'a, e toro teie no teie 'irava, e raui'oa, te pua'a,
'omuahia i te hô'ê hono, mai.
E fa'ahiti mai teie toro i te parau no te fa'ahoho'ara'a.
2. Ua
rave
o
Vaite
i tâ
na
'ohipa
i
ma te taere.
Ma te taere, e toro teie no te niu, ua rave, o te 'irava i ni'a
nei, e raui'oa teie, te taere, i 'omuahia i te hono ma. E fa'ahiti mai o
ia i te parau no te huru.
b)
Te toro:
e
fa'atoro
Tê vai nei te tahi
mau
+
ta'opapa
toro, e fa'atoro noa pu'oihia mai i te hô'ê
ta'opapa mai ia:
a nohu, a hê...
E fa'ahiti mai teie mau toro i te parau no te
huru,
no te
fa'ahoho'ara'a.
E
ha'apori ato'a teie
no te
niu.
1. Ua marû a nohu o Rahera.
2. Ua ne'e a hê o 'Aiû.
3. Ua 'amu a pua'a o Tehare.
A
nohu,
ne'e, ua 'amu,
teie
c)
mau
Te
1. Ua riro
Ei
2. E
rave
hê, a pua'a, e mau toro teie no te niu, ua marû, ua
o teie mau 'irava i ni'a nei, e mau ha'apori ato'a râ no
a
niu.
mau
te
pape
uaina,
au
niu ei toro
ia
e
ei uaina.
niu 'apu teie, e toro râ
Heipua ei tauturu
no
28
'u.
no te
niu
ua
riro.
Ei tauturu, e niu 'apu teie, e toro râ no te niu
No 'u, e toro teie no te niu ei tauturu.
3. Tê hina'aro nei
e rave.
ia tae pauroa mai te mau ta mari M.
au
la tae pauroa mai te mau
tamari'i, e toro teie no te niu tê
hina'aro nei, o teie 'irava i ni'a nei.
E'ita te utari e fa'aôhia mai e te fa'atoro i e ta'a'ê atu i te
toro o ta teie iho fa'atoro, 'oia ho'i te fa'atoro
i, e fa'aô mai.
E fa'atoro
.
fa'a'ohipa-pinepine-hia
1. Ua tunu
vau
teie.
Lté i'a.
I te
'ia, e toro fa'auehia teie, 'oia ho'i e utari,
tunu, nâ te fa'atoro i e 'omua mai i teie toro.
2. Ua haere
I
o
au
Tahiti,
mau
no te
ta'oha'a
_LTahiti.
e
'omua-ato'a-hia i te fa'atoro i, teie râ e fa'ahiti mai
vâhi, e'ere i te hô'ê toro fa'auehia.
ia i te parau no te
3. Ua fati
I te
'ama'a-vî
te
mata'i,
e
Lté mata'i.
fa'aô-ato'a-hia mai teie
toro e te
fa'ahiti mai râ i te parau no te tumu.
4. Ua
rêva
râtou j_teie
fa'atoro i, e
po'ipo'i.
I teie
po'ipo'i, e toro ato'a teie, 'omua-ato'a-hia mai i
fa'atoro i, e fa'ahiti mai râ i te parau no te tau.
.
E ani mai te tahi
mau
te hô'ê
utari, ua pi'ihia teie
tàpû, rave, tunu, 'otuhi....
1. Ua tâpû
2. Ua rave
3. E 'otuhi
o
Vehia
o na
au
Tâpû,
mau
mau
ta'oha'a,
e
fa'aue, 'oia ho'i i
ta'oha'a
rua
ti'a, mai ia:
i te vahie.
i te
'ohipa.
i te 'ahu
i roto
'otuhi,
i te punu-pape.
ta'oha'a rua ti'a teie, 'oia ho'i e toro
ani, 'oia ho'i o te piti o te ti'a, o te utari.
utari, teie ia: i te vahie, i te 'ohipa, i te 'ahu.
rave,
fa'aue tâ teie
Teie
ta'oha'a i te hô'ê toro
te
mau
e mau
ta'oha'a
e
29
I te
teie
toro
vahie, i te 'ohipa, i te 'ahu, i roto, i te punu-pape,
no te
II.3.3.
niu
Te
teie
o
mau
e mau
'irava i ni'a nei.
mau toro o te mau
raui'oa
Te toro o te mau raui'oa, e
ha'apori teie no teie rauifoa.
E 'aihono atu teie toro i te hô'ê raui'oa 'aore i te
hô'ê ti'avâhi
'aore i te hô'ê ti'atau.
E ha'apori 'aore ra e toro no te raui'oa.
E
mau
raufa'atoro ato'a teie
mau
'omuahia i te hô'ê fa'atoro.
toro, 'oia ho'i
e
raui'oa
Hi'ora'a:
o
-
o
-
a
-
matou, 'aihono ia te fare i roto i tô mâtou fare,
Vahiné, 'aihono ia' te 'ahu i roto i te 'ahu o Vahiné,
Tara, 'aihono ia te 'ûrî i roto ia te 'ûrî a Tara.
E
a)
.
mau
raufa'atoro teie i fa'aôhia mai
Te toro:
E i'oa
fa'atoro
+
fa'atoro
o e a.
raui'oa
i'oa 'aore
noa te toro
e te
e
i'oa nui
E i'oa noa,
te
'aore ra e i'oa nui, te toro i'oa, e 'ape'e atu ia teie i
raui'oaotânae 'aihono atu nei.
Nâ te 'aihono e 'ape'e atu i te 'ohipa 'aihonohia.
-
te
fare
o te
raui'oa te
-
'orometua:
fare,
e
'ape'e atu
te
haruru
o te
te raui'oa te
-
'orometua, o te toro i'oa
ia mai te hô'ê ha'apori,
'ûrî,
patiri:
e
o te
i'oa teie, e 'aihono
'ape'e atu mai te hô'ê ha'apori,
o te patiri, o te toro
i'oa ia, 'aihono atu i
haruru,
te
te
-
o
te 'ûrî a te vahine ra: a te vahine
ra, e toro
atu i te raui'oa te
-
o te
taupo'o o Tamara: o Tamara, e toro i'oa teie
taupo'o, e ha'apori atu i teie raui'oa,
te parau a
Teri'i:
a
Teri'i,
e toro
parau,
30
no te raui'oa
i'oa, 'aihono atu i
te raui'oa te
te parau o
te parau...
-
E
mau
'ape'e atu teie
raui'oa
Teie
.
ta'opatu (te
i'oa ia
Teri'i:
e
o
Teri'i,
e toro
i'oa, 'aihono atu i te raui'oa,
mau toro i'oa i teie mau
raui'oa, 'oia ho'i nâ te
'omua i te rauta'o.
râ,
'amui te fa'ai'oa e te fa'atoro, e tâhô'e teie nau
= tô; te + a = ta). I roto i teie fa'anahora'a, nâ te toro
e
+ o
'omua mai i te 'ohipa.
Nâ te 'aihono e 'omua i te
e
'ohipa 'aihonohia 'aore
'ohipa 'aihonohia e 'ape'e atu i te 'aihono.
ra
nâ te
Hi'ora'a:
-
-
-
fare
'orometua = tô te 'orometua fare.
= tâ te tamuta
'ûrî,
te haruru o te matini = tô te matini haruru....
te
o te
te 'ûrî a te tamuta
1. Ua nehenehe
'ahu o Maria.
tô Maria 'ahu.
te
1'. Ua nehenehe
O
Maria, o te toro teie o te raui'oa te 'ahu, e 'ape'e o ia i te
raui'oa i roto i te 'irava matamua ( 1), e 'omua râ i te raui'oa i roto i
te piti o te 'irava (l').
2. Ua fa'anahohia te fare o te ra'atira.
2'. Ua fa'anahohia tô te ra'atira fare.
O te
3. Ua oti
3'. Ua oti
ra'atira,
te
e toro
teie
no te
raui'oa te fare.
'a'ai aTama.
tâTama 'a'ai.
4. Ua oti te 'ohipa a Tâni.
4'. Ua oti tâ Tâni 'ohipa.
A
Tama,
ho'i te 'a'ai
.
a
e te
Tâni, e toro teie
'ohipa.
no
teie
nau
raui'oa i ni'a nei, 'oia
E monoi'oa te toro i'oa
Mai te peu e monoi'oa tê vai ra i roto i te toro
i'oa, 'omua o ia i
te raui'oa, e tâhô'e te fa'ai'oa (te) e te fa'atoro
(o 'aore ra a).
-
tô matou
1. Ua oti
fare, tâ 'oe 'ûrî, tâ 'oe mau tiare, tôna nehenehe...
tô mâtou fare
i te
penihia.
31
O
mâtou, e toro, e ha'apori, teie no te raui'oa te fare.
E 'omua teie toro i te 'ohipa Taihonohia no te mea e monoi'oa tô
roto i te rau o te toro i'oa.
2. Ua horo
A
tâjoe 'ûrî.
roe,
e toro
teie
no te
rauio'a, te 'ûri.
3. Ua tui tô râtou ro'o nâ tô mâtou pae
O râtou
pae
e mau toro teie no te
raui'oa, te ro'o
e te
fenua.
4. E haere tô mâtou
o
mâtou,
e o
fenua.
mau
ta'ata
e
tâi'a.
O mâtou, e toro teie no te raui'oa te mau
ia i teie raui'oa.
E monoi'oa tô roto i te toro
i'oa,
ta'ata,
e
ha'apori atu
'omua ia te monoi'oa i te
raui'oa; tera râ e 'itehia, i te tahi mau taime varavara roa, i te toro ia
'ape'e mai i te raui'oa. E mau 'ohipa tahito teie, e ravehia na, e, e
ravehia nei e te mau rohipehe no te fa'anavenave i ta râtou mau
.
e
pehe.
1. Ua oti
te
2. E haere
fare
te
o
râtou
hope'a
o
i te
mâtou
penihia.
i Tahiti.
O râtou, o
fare
e te
.
E
mâtou, e toro i'oa teie, e 'aihono atu i te raui'oa, te
hope'a, i roto i teie nau 'irava i ni'a nei.
mau ture
ihoa tê vai nei
no te
fa'a'ohipa i teie
nau
fa'atoro
e a.
-
E fa'ahiti mai te fa'atoro
o
i te hô'ê fa'aôra'a i roto i te hô'ê
'apu,
'are'a te fa'atoro a, e fa'ahiti mai o ia i te parau no te
noa, 'aore ra no te vai iho i râpae i te 'apu.
-
b)
Te toro: fa'atoro
Teie
mau
'ape'ehia mai
+
tâpiri
ta'opapa
toro, e rau fa'atoro, 'omuahia e te hô'ê fa'atoro
e te
hô'ê ta'opapa.
E fa'ahiti mai teie rauta'o i te parau no te
huru, no te fatura'a.
32
fa'ahoho'ara'a,
no te
o
-
te rere a manu: a manu, e toro
te parau no
-
te ne'e a
te
fa'ahoho'ara'a,
honu:
honu,
a
i'oa
no te
e toro i'oa
no te
raui'oa, te
rere, e
fa'ahiti i
huru.
teie, 'aihono atu i
te raui'oa te
ne'e.
-
te rave a rito:
ato'a
-
no
rito, e toro i'oa teie
teie iho raui'oa iti.
a
te 'ô a rua: a rua, e toro
te
i'oa
no te
no te
raui'oa te rave, e
raui'oa te rô.
pori
a nu'u: a nu'u, e toro no te raui'oa te
teie no teie raui'oa.
-
-
te maui a ra'i: a
te ra'u
ra'u.
-
a
rimu:
ra'i,e toro i'oa, 'aihono
a
rimu,
e toro i'oa
ha'apori
pori,
e
ha'apori ato'a
atu i te raui'oa te maui.
teie, 'aihono atu i
te raui'oa te
te mûri a vai: a
vai, e toro i'oa teie, e ha'apori ato'a, 'aihono atu i te
raui'oa te mûri, e fatura'a te parau e fa'ahitihia mai.
-
II.3.4.
Te toro
e
te mau ti'atau
E fa'aôhia mai teie huru toro
e te fa'atoro a- 'aore ra te
fa'atoro i-, teie nau fa'atoro e fa'ahiti mai i te
parau no te tau.
E fa'aaô-ato'a-hia mai râ e te tahi atu mau fa'atoro
mai ia:
mai....
E raufa'atoro
fa'atoro.
-Te
mau
teie, 'oia ho'i,
fa'atoro
a-
e
E fa'ahiti te fa'atoro
i tae
roa
teie
ti'atau, 'omuahia mai i
te hô'ê
i-
i te parau no tau e haere mai
ra, aita â
i-, e fa'ahiti mai ia i te parau no te tau i
a-
mai, 'are'a te fa'atoro
ma'iri.
Ua hô'ê
e
mau
no,
fa'atoro i te
mau
ti'atau:
nanahi, a-napô, i-napô....
1.Ereva râtou a-nanahi.
2. Ua tae mai te pahî i-nanahi ra.
3. Ua hâpono mai o Mâmâ i te hô'ê
poro'i
33
i-na'uanei.
a-nanahi, i-
A-nanahi, i-nanahi, i-na'uanei,
e mau toro teie no teie mau
'irava i ni'a nei.
Te tahi atu
-
1. Ua tae mai
2. E tunu
râtou
mâtou
Mai
fa'atoro
mau
mai
napô mai.
i te mâ'a
napô mai,
no
ananahi.
no
ananahi,
e mau toro teie no teie mau 'irava i
ni'a nei.
II.3.5.
E
mai
Te toro
mau
te mau ti'avâhi
e
raufa'atoro teie
mau
toro, 'oia ho'i
hô'ê fa'atoro.
e te
1. Ua haere
te
2. Ua haere
mâtou
3. E 'afa'i mai
feiâ tâi'a
e
ti'avâhi, 'omuahia
i tua.
nâ tahatai.
i te mâ'a
i ni'a
i te 'aira'a-mâ'a.
I tua,
mau
ra
nâ tahatai, i ni'a, e toro teie no te mau niu i roto i teie
'irava i ni'a nei. E raufa'atoro teie, 'omuahia i te fa'atoro i 'aore
i te fa'atoro
II.4.
Te
nâ, 'ape'ehia mai
ra ma te
*
II.4.1.
o
tê
'ape'e mai i te ta'o
Te ta'o
e
ha'aporihia
ha'aporihia, e i'oa noa,
ha'apori ato'a....
'omua o ia i te ta'o ha'apori.
E i'oa
-
noa
tâ râtou
e
i'oa nui,
e
rauha'a,
e
rau'apu
ra e
E
-
o
tapa'o 'ore.
Te ta'o
'aore
ti'avâhi, tua, tahatai, ni'a.
ha'aporira'a
E mau ta'o ti'atahi teie
ha'apori
e te mau
te 'ahu
teie,
-
noa.
'âpî: 'âpî,
'omua
raui'oa, te fare, te
-
te
ha'aporihia:
o te ha'apori ia o te raui'oa te 'ahu, e i'oa
ia teie raui'oa, te 'ahu, i te rauta'o,
fare-moni: mord, e ha'apori atu ia i te raui'oa te
e
te
te ta'o i
o
fare; te
rau
i ha'aporihia, nâ na ia
'omua mai i te rauta'o,
ta'ata maita'i: maita'i, e ha'apori atu ia i te raui'oa te
ta'ata,
34
e
-
-
-
te
te parau ri'ari'a:
te peni 'ute'ute:
te
ri'ari'a, e ha'apori teie no te raui'oa te parau,
'ute'ute, e ha'apori teie no te raui'oa tepeni,
fare-ha'api'ira'a: ha'api'ira'a,
1. Ua moni
te 'ahu
'âpî
fare-hau
3.0 te tainari'i hope'a
2. Ua oti
te
2. O Tahiti nui
3. Ua 1
o
no te raui'oa
tera.
E i'oa nui, te ta'o i
1. O Tama na'ina'i
ha'apori teie
o 'Oehau.
i te hâmanihia.
'Apî, hau, hope'a, e
'ahu, te fare, te tamari'L
-
e
fare....
mau
ha'apori teie
no
teie
mau
raui'oa, te
ha'aporihia:
tera atu.
fenua rahi a'e.
te
Havai'i 'â
i te ta'ata.
Na'ina'i, nui e 'â, e mau ha'apori teie no teie mau raui'oa, o
Tama, o Tahiti, o Havai'i. E i'oa nui, Tama, Tahiti, Havai'i, ei pû no
teie raui'oa i ha'aporihia.
-
E ta'oha'a 'aore
1. Etomo
vave
2. E
maite
rave
o
ia
o
i roto
ia
3. E haere marû!
4. Ua pîpî maita'i
o
ra e
i ta
na
Hinano
rauha'a
te ta'o
(te rau) i ha'aporihia
i te fare.
'ohipa.
i ta 'u
mau
Vave, maite, marû, maita'i,
tiare.
e mau
ha'apori teie
rauha'a ('aore ra ta'oha'a), e tomo, e rave, e haere, ua
teie mau 'irava i ni'a nei.
-
E niu 'aou tê
1. E ta'ata tahiti
2. E taro maita'i
3. Ua ravehia
o
no te mau
pîpî, i roto i
ha'aporihia
tera.
tâ Hei.
Nano
ei tia'i-tamari'i.
Tahiti, maita'i, tamari'i, e mau ha'apori teie no teie mau
(niu 'apu), e taro (niu 'apu), ei tia'i (niu
rauta'o i ni'a nei, e ta'ata
'apu).
-
E ha'apori tê
ha'aporihia
E fa'ata'a'ê i te parau no te ta'o hâmani
fa'a'ohipahia ra i roto i te parau o te tarame.
35
e no te
rauta'o
e
la
hafaporihia te hô'ê tafo hâmani, o te pupu tâ'ato'a tê
ha'aporihia.
la ha'aporihia te rauta'o, e
ha'apori te reira ta'o i te ta'o e
'omua noa mai ia na, o te tâ'ato'ara'a tê
ha'apori i te ta'o 'omtia i te
rauta'o.
1. F.
vahine-'ori nehenehe
tera.
Nehenehe, e ha'apori atu teie ta'o iti i te rauio'a tâ'ato'a,
vahine-'ori, o roii râ, e ha'apori noa ia i te ta'o vahine.
E niu 'apu, e vahine-'ori, te rauta'o i
ha'aporihia.
l'. E vahine 'ori nehenehe
/ Ha'aporihia /
tera.
ha'apori/
Nehenehe, e ha'apori o ia i te ta'o 'ori,
nehenehe, e ha'apori atu ia i te ta'o vahine.
2. E fare-moni rahi
e
teie
rau
tâ'ato'a 'ori
tera.
E fare-moni, e ta'o hâmani
fare,
o
rahi râ
e
2'. E fare moni rahi
teie, o moni, e ha'apori ia i te ta'o
ha'apori ia i te raui'oa tâ'ato'a, fare-moni.
tera.
E
moni
ha'apori te ta'o rahi i te ta'o moni,
rahi, tê ha'apori atu i te ta'o fare.
3. E ta'ata
e
reo navenave
o
rave taere
maita'i
o
tâ'ato'ara'a
o te rau,
Teri'i.
Navenave, e ha'apori atu i te ta'o
ha'apori atu i te ta'o ta'ata.
4. Ua
o te
ia i te
reo, te rauta'o reo navenave,
'ohipa.
Maita'i,
ha'apori
11.4.2.
E
e ha'apori no te ta'o taere, te rauta'o, taere maita'i, e
atu ia i te rauta'o, ua rave.
Te
mau
ha'apori
ta'o tiatahi te
ha'apori no te ha'aporira'a.
'ape'e atu ia i te ta'o o tâ na e ha'apori ra ma te tapa'o 'ore.
Te fa'anahora'a o teie 'ohipa, teie ia:
ha'aporihia + ha'apori.
mau
E
1. E reo navenave
/ Ha'aporihia /
tô
na.
ha'apori /
36
2. Ua rave maita'i
/
o
ia
i te
'ohipa.
Ha'aporihia / ha'apori /
Navenave, maita'i,
e mau
ha'apori teie
no te mau ta'o reo e
rave.
Ua
rave rau te mau
ha'apori e fa'a'ohipahia: te ta'opapa (i'oa,
ta'oha'a, numera...), te ha'apori ihoa, fa'ahiti i te parau no te faufa'a,
no te huru, no te rahira'a ('aore ra no te
fâito) e no te uiuira'a 'aore
te ha'apâpûra'a, te mau
'avei'a, te ti'atohu, te ta'o ui....
a) Te ha'apori:
-
E
i'oa,
e
ta'opapa
e
ta'oha'a,
e numera.... teie mau
ta'opapa:
1. E fare
//
ha'api'ira'a tera.
Ha'aporihia / ha'apori /
Ha'api'ira'a,
2. E
tipi
4. E tavana
Piti,
niu,
5. Ua
e
e
ta'oha'a teie
tâ Pâpâ-rû'au
vaere
Vaere,
e
piti
i
ta'oha'a teie
o
ha'apori nei i
te ta'o fare.
e
ha'apori nei i
maita'i
e
pôpô.
rave.
ha'apori nei i
e
ha'apori nei i
e tavana.
rave
te ta'o
te ta'o
tipi.
Tihoti.
e numera teie e
Maita'i,
niu,
i'oa teie
pôpô 'ute'ute tâ na.
'Ute'ute,
3. E
e
o na
i te
te ta'o tavana, 'aore ra i te
'ohipa.
ta'oha'a teie
e
ha'apori nei i
te ta'o rave, 'aore ra i te
ua rave.
.
E rave rahi
ha'apori
ia te hô'ê fa'anahora'a
no
e
vai nei i roto i
teie
mau
te
hô'ê rauta'o, tê vai ra
ha'apori.
E 'omua te ha'apori fa'ahiti i te
parau no te tau i te ha'apori e
fa'ahiti i te parau no te huru, mai te peu e e
fa'a'ohipahia teie nau
ha'apori e piti ato'a ra, 'oia ho'i te ha'apori no te tau e no te huru
-
.
37
E 'omua te
ha'apori no te 'û i te ha'apori no te rahira'a ('aore
fâito), i te ha'apori no te ha'apâpûra'a, mai te peu e e
fa'a'ohipahia teie mau ha'apori i te hô'ê â taime:
'û + rahira'a (fâito) +
ha'apâpûra'a...
-
ra no te
1. Ua
rave taere
maita'i
/tau
o
ia
i tâ
na
'ohipa.
/ huru /
Maita'i, fa'ahiti i te parau o te huru, e ha'apori ia i te ha'apori
taere, fa'ahiti i te parau no te tau, e ha'apori atu teie nau ha'apori e
piti i te niu ua rave.
2. E
pôpô 'ute'ute rahi
/ 'û
mau
/ rahira'a /
tâ
na.
ha'apâpûra'a /
'Ute'ute, rahi, mau, e mau ha'apori ana'e teie.
Mau, fa'ahiti i te parau no te ha'apâpûra'a, e ha'apori teie
ha'apori i te ha'apori rahi; teie ha'apori rahi, e ha'apori ia i te
ha'apori 'ute'ute; tera râ o te tâ'ato'ara'a o teie mau ha'apori tê
ha'apori atu i te niu, e pôpô.
3. O te 'ahu-ta'oto 'uo'uo ' me'ume'u mau
tâ na i 'afa'i mai.
/ faufa'a/ 'û / rahira'a /
ha'apâpûra'a/
Ta'oto, 'uo'uo, me'ume'u, mau, e mau ha'apori teie no te niu.
Ta'oto, e ha'apori i te ta'o 'ahu, e ta'o hâmani teie.
Mau, fa'ahiti i te parau no te ha'apâpûra'a, ha'apori i te
ha'apori me'ume'u, fa'ahiti teie i te parau no te rahira'a, ha'apori atu
teie mau ha'apori e piti i te
ha'apori 'uo'uo, fa'ahiti i te parau no te
'û, o te tâ'ato'ara'a o te mau ha'apori tê ha'apori atu i te niu, o te
'ahu-ta'oto.
Te fa'anahora'a
-
faufa'a
b)
+
'û
+
o te mau
ha'apori:
rahira'a (fâito) +
ha'apâpûra'a.
Te ha'apori: e ha'apori ihoa
E
ha'apori iho tê ha'apori atu i te tahi 'ê
Teie ia teie
atu
ha'apori.
ha'apori: maite, vave (te huru o te terera'a
'ohipa), pauroa, pâ'ato'a, tâ'atoa, ri'i (te parau no te fâito, no te
rahira'a o te 'ohipa) e tê vai atu ra
te mau ha'apori mai ia:
fa'ahou, ato'a, noa, roa, â (no te terera'a o te 'ohipa)...., te mau ave'ia
(mai, atu, a'e iho), te mau ti'atohu (nei, na, ra), te mau ta'o ui (anei,
mau
,
38
paha), te
mau
ha'apâpû (pa'i, ho'i, 'oia, ihoa....),
te mau tohu
na....).
1. Ua haere
râtou
vave
(ia,
i te teata.
Vave, e haTapori teie, fa'ahiti i te parau no te htiru o te terera'a
ha'a, e 'ape'e noa o ia i te ta'o (faore ra te niu) o tâ na e ha'apori
atu nei, 'oia ho'i ia, haere, 'aore ra ia; ixa
haere, ma te tapa'o 'ore.
o
te
2. Ua haere pauroa
te mau tamari'i
i te purera'a.
Pauroa, e ha'apori teie, fa'ahiti i te parau
fâito), e ha'apori atu o ia i te niu, ua haere.
3. E
reva
fa'ahou
te
peretetini
i Farani
i teie
no te
hepetoma i
Fa'ahou, e ha'apori teie, fa'ahiti i te parau
'ohipa, e ha'apori atu o ia i te niu e reva.
4. Ua
pohe roa
5. O te puta na
te mîmî.
tei rari i te
Roa, na,
e mau
ha'apâpûra'a (roa)
rahira'a (no te
no te
mua.
terera'a
o te
ua.
ha'apori teie, fa'ahiti i
te parau no te
.
vâhi (nâ), e 'ape'e noa atu ia i te niu
('aore ra i te ta'o) o ta râua e ha'apori ra: ua pohe, o te puta.
6. E 'orometua
e no te
paha tera ta'ata.
Paha, e ha'apori teie, fa'ahiti i te parau no te ui,
'ore-ra'a, e ha'apori atu o ia i te niu, e 'orometua.
7. A
la,
e
ta'o tohu teie,
ha'apâpûra'a,
8. Ua haere mai
Mai,
niu
e
o
e
e ha'apori ato'a râ, fa'ahiti mai i
ha'apori atu o ia i te niu a rave.
Miri
te parau
i te fare.
'avei'a teie,
e
ha'apori ato'a râ,
e
ha'apori atu
o
ia i te
haere.
ua
E
râtou
pâpû-
i tena 'ahu!
rave
no te
no te
e
'ape'e pauroa teie
ha'apori ra.
E
rave rau mau
mau
ha'apori i te niu 'aore
ha'apori teie
ra
i te ta'o
o
tâ
e, mai te peu e
vai nei i roto i te hô'ê rauta'o,
tê vai nei te 'avei'a i roto i teie rauta'o, teie ia te
fa'anahora'a
teie
.
no
mau
ha'apori.
39
e
Te
-
ha'apori
mau
e
'omua nei i
te
'avei'a
e o
tê
niu, teie ia:
te mau
-
ha'apori mai ia: maite, vave, marie...,
ha'apori mai ia: ri% pauroa, pâ'ato'a, tâ'ato'a...,
mau ha'apori mai ia:
fa'ahou, ana'e, ato'a, noa, roa....,
te mau
-
te
-
1.Uahaere pauroa
Mai,
i te
-
fâito.
2. E 'amu
te
i te
fâito.
tâtou
i te tarua.
'avei'a teie, e ha'apori ato'a râ, e 'ape'e atu o ia
ha'apori, fa'ahou, fa'ahiti i te parau no te terera'a 'ohipa,
ha'apori pâ'ato'a, ri'i, fa'ahiti i te parau no te rahira'a, no
3. Ua haere
Mai,
pâ'ato'a fa'ahou mai
o te
i te
-
râtou.
ha'apori teie, o te 'avei'a ato'a râ, e 'ape'e
ha'apori, ato'a, fa'ahiti i te parau no te terera'a 'ohipa,
ha'apori, pauroa, fa'ahiti i te parau no te rahira'a, no te
ri'i
Mai,
-
ato'a mai
e
i te
-
'ape'e nei i te
maite
ri'i
noa
mai
o
Pâpâ-rû'au.
ha'apori teie, e 'avei'a ato'a râ, e 'ape'e atu o ia:
ha'apori, noa, fa'ahiti i te parau no te terera'a 'ohipa,
i te ha'apori, ri'i, fa'ahiti i te
parau no te rahira'a,
e i te ha'apori
maite, fa'ahiti i te parau no te huru o te
terera'a 'ohipa.
e
i te
-
-
-
4. Ua himene maite
Atu,
i te
-
i te
-
i te
-
pauroa
ana'e atu
te mau tamari'i.
'avei'a teie, e ha'apori ato'a râ, e 'ape'e atu o ia
ha'apori ana'e, fa'ahiti i te parau no te terera'a 'ohipa,
ha'apori pauroa, fa'ahiti i te parau no te rahira'a,
ha'apori maite, fa'ahiti i te parau no te huru o te terera'a
e
'ohipa.
-
Te
mau
e
'ape'e nei i te 'avei'a, teieia:
te mau ti'atohu:
-
te mau ta'o ui:
-
te ta'o ui
-
-
ha'apori
te mau
râ....
l.Uatae
mai
nei, na, ra,
anei,
pâpû 'ore, paha,
ha'apâpûra'a-'ohipa mai ia: pa'i, ho'i, ihoa, 'oia,
anei
ia
te'orometua?
40
a,
ia,
/ 'avei'a / ui /
ha'apâpû/
Mai, anei, ia,
ia
e mau ha'apori teie no te niu ua tae, e 'ape'e atu
ha'apori atu i teie niu.
Mai, e 'avei'a teie, e ha'apori ato'a râ, e 'omua ia
i te ha'apori anei, fa'ahiti i te parau no te ui,
i te ha'apori ia, fa'ahiti i te ha'apâpûra'a o te
'ohipa, e tohu
no te
-
-
teie.
2. Ua haere
atu ra anei paha ia
râtou?
/ 'avei'a/ ti'atohu / ui / pâpû 'ore/ pâpû/
Atu,
niu
ua
ra,
anei, paha, ia,
e mau
ha'apori teie,
e
ha'apori atu i te
haere.
Atu, e 'avei'a teie, e ha'apori ato'a râ, e 'omua ia
-
-
-
i te ti'atohu ra,
i te ta'o ui, anei e paha,
i te ta'o ha'apâpû ia.
3. Ua tâmâ'a
atu
ihoa paha
Atu, ihoa, paha, ia,
ua
râtou?
e mau
ha'apori teie
e
ha'apori atu i te niu
tâmâ'a.
Atu,
-
i te
e
'avei'a teie, e ha'apori ato'a râ,
mau
ta'o ui
4. E parau atu â ihoa
/fAvei'a / tâmau /
e
ta'o
e te mau
pa'i ia
o
e
'omua ia
ha'apâpûra'a: ihoa, paha, ia.
Mâmâ ia 'outou.
ha'apâpû / ha'apâpû / ha'apâpû/
Atu, â, ihoa, pa'i, ia,
niu
ia
e mau
ha'apori teie,
e
ha'apori atu ia i te
parau.
Atu, e 'avei'a teie, e ha'apori ato'a râ, e 'omua ia i teie
ha'apori mai ia: - â, fa'ahiti i te parau no te pu'oira'a ha'a,
ihoa, pa'i, ha'apâpûra'a,
ia, tohu, ha'apâpûra'a.
mau
-
-
5. E
parahi
mai
paha ia
o Tardera io mâtou.
ui-pâpû 'ore / ha'apâpû/
/ 'avei'a /
Mai, paha, ia, e mau ha'apori teie, e ha'apori atu i te niu e
parahi.
E 'ape'e pauroa mai te mau ha'apori fa'ahiti i te
parau no te
ha'apâpûra'a, no te uira'a, 'oia ho'i, ia e paha, i te 'avei'a, mai.
.
Te
mau
fâura mai i
ha'apori, hô'ê â ti'ara'a 'aore ra hô'ê â aura'a, e'ita ia
roto i te hô'ê â
rauta'o, mai ia pa'i râua o ho'i. E
fa'a'ohipahia o pa'i 'aore o ho'i, e'ita râ râua e piti ato'a ra.
41
e
.
Teie te fa'anahora'a
o te mau
(ha'apori) huru
rahira?a
Niu
+
ti'atohu
-
Te
ha'apori
e te
+
+
ui
+
hafapori:
+
terera'a
pâpû 'ore
+
fohipa
hafapâpû.
+
'avei'a
+
'avei'a
1. Ua haere maite mai te 'orometua.
/ huru / 'avei'a /
2. Ua parau vave mai o ia.
/ huru / 'avei'a /
Te
ha'apori no te huru,
fâitora'a, no te terera'a o
-
E'ita teie
ha'apori
mau
te
e
huru.
1. Ua haere
maite
/huru
rahira'a 'aore ra
'ohipa e te 'avei'a.
no te
no te
fa'a'ohipa-pinepine-hia mai teie
te
pauroa fa'ahou noa mai
râtou.
/ fâito / terera'a / terera'a / 'avei'a /
2. Ua parau vave pauroa ato'a mai
râtou.
/ huru / fâito / terera'a / 'avei'a /
Te
ha'apori e fa'ahiti i te parau no te huru o te 'ohipa mai
maite, te mau ha'apori e fa'ahiti i te parau no te rahira'a
no te fâito mai ia pauroa, te mau
ha'apori e fa'ahiti i te
parau no te terera'a o te 'ohipa mai ia fa'ahou, noa, ato'a, e 'ape'e ia i
mau
ia vave,
'aore ra
te niu nâ roto i teie
fa'anahora'a i ni'a nei, tera râ e 'omua ia i te
'avei'a.
-Te
mau
ha'apori
e
'omua,
e te mau
'avei'a
ha'apori
e
'ape'e i te
^-Fita teie mau fa'anahora'a e fa'a'ohipa-pinepine-hia.
1
marû pauroa fa'ahou ana'e mai ra anei ihoa
ia
/ huru/ fâito/terera'a /terera'a / 'avei'a / ti'atohu / ui /
ha'apâpû /
râtou.
ha'apâpû/
Marû, pauroa, fa'ahou, ana'e, mai, ra, anei, ihoa, ia, e mau
mau ta'o, tê ha'apori nei i te niu, ua haere.
ha'apori ana'e teie
E 'omua i te 'avei'a mai:
-
-
te
te
ha'apori fa'ahiti i te
ha'apori fa'ahiti i te
huru mai ia marû,
parau no te fâito mai ia pauroa,
parau no te
42
-
te
ha'apori fa'ahiti i
te parau no te tereraTa
fa'ahou, ana'e.
E 'ape'e mai i te 'avei'a mai:
te ha'apori fa'ahiti i te parau
-
fohipa mai ia
no te tau e no te vâhi mai te
ti'atohu ra,
-
-
te mau ta'o ui mai ia
te mau ta'o no te
anei,
ha'apâpû mai ia ihoa
e
ia,.
2. Ua parau maite ri'i fa'ahou ana'e mai ra â
paha ia râtou.
/huru / fâito/ terera'a /terera'a / 'avei'a / ti'atohu/ vâhi-tau/ ui/
ha'apâpû/
ana'e
Maite, ri'i, fa'ahou, ana'e, mai, ra, à, paha, ia, e mau ha'apori
teie, tê ha'apori nei teie mau ta'o i te niu ua parau.
E 'omuahia te 'avei'a mai
i te ha'apori fa'ahiti i te parau no te huru, mai ia maite,
i te ha'apori fa'ahiti i te parau no te fâito mai ia ri'i,
i te ha'apori fa'ahiti i te parau no te terera'a o te
'ohipa
-
-
-
ia:
fa'ahou, ana'e.
E 'ape'ehia râ
e te ha'apori fa'ahiti i te
-
mai
parau no te tau e nq te vâhi mai te
ti'atohu ra,
-
ha'apori fa'ahiti i te tâmaura'a o
e te
te terera'a o te
'ohipa i
roto i te parau no te tau, mai ia a,
te mau ta'o ui mai ia paha
-
-
Ei
e te mau
ta'o
no te
ha'apâpûra'a mai ia ia.
pu'ohura'a:
Mai te peu e tê fa'a'ohipahia
ia te fa'anahora'a o teie 'ohipa:
Huru
+
II.5.
fâito
+
terera'a
+
'avei'a
Niu, Tumu, Toro
E
+
e
nei e
vâhi-tau
rave rau mau
+
tau + ui +
nâ fea teie mau tuha'a tarame i te
ra'a-hia i roto i te hô'ê 'irava?
'ape'ehia
pâpû 'ore
+
pâpû.
Ha'aporira'a
mea
I roto i te
ha'apori, teie
ti'ara'a, i te fa'anaho-
'irava ti'atahi, e 'omua ho'i ia te niu i te 'irava, e
mai e te tumu e te toro.
mau
43
E
'ape'e noa te ha'apori i te ta'o faore ra i te rauta'o o tâ na e
ha'apori ra ma te tapa'o 'ore no te fafaô mai ia na iho.
E ha'apori o ia i te hôfê raui'oa ('aore ra i te hô'ê
i'oa), i te hô'ê
rauha'a (faore ra i te hô'ê ta'oha'a), i te hô'ê rau'apu, i te hô'ê
raufa'atoro 'aore ra i te tahi atu ha'apori.
Hi'ora'a:
1. Ua ta'ata.
2. Ua
ao.
E niu ana'e tô roto i teie nau
'irava, 'aore
Te niu, o te 'irava ia.
3. Ua tâmâ'a
E
4. E
tumu, 'aore e toro.
râtou.
niu,
ua
tâmâ'a,
râtou, tei roto i teie 'irava.
e, e tumu,
piti râua.
Tê vai nei hô'ê niu, e
5. E moni
piti,
e,
hô'ê tumu, râua, i roto i teie 'irava.
tâ Teri'i.
E moni, o te niu ia o teie
6. Ananahi mai
'irava,
7. Ua 'amu
te mau tamari'i
8. Ua nehenehehia
Ua
o
Tahiti
nehenehehia,
nei,
9. E ho'i 'oi'oi
tâ Teri'i, o te tumu ia.
'irava, râtou,
o te tumu
ia.
i te faraoa.
Ua 'amu, o te niu ia o teie
i te faraoa, o te toro ia.
i teie
e,
râtou.
Ananahi mai, o te niu ia o teie
e
e
o te
'irava, te mau tamari'i, te tumu ia,
i teie nei.
niu ia
o
teie 'irava, o Tahiti, o te tumu ia,
o te toro ia.
te muto'i
farani
e
i Tahiti nui.
Teie te niu o teie 'irava:
te toro: i Tahiti nui.
e
ho'i 'oi'oi, te tumu: te muto'i farani,
'Oi'oi, farani, nui, e mau ha'apori teie.
ha'apori nei
te ha'apori 'oi'oi i te ta'oha'a, ho'i, 'aore ra i te
niu, e ho'i,
te ha'apori farani i te raui'oa te
muto'i, a'ore ra i te ta'o
muto'i,
Tê
-
-
44
-
te
ha'apori nui, i te taTo Tahiti.
10. Nâ Hei na'ina'i
tera 'ûrî 'uo'uo.
Nâ Hei na'ina'i, o te niu ia o te firava nei, tera 'ûrî 'uo'uo, o te
tumu ia.
f
A
A
Na'ina'i, 'uo'uo, e mau hafapori teie.
E hafapori te ha'apori na'ina'i ia Hei,
e te
ha'apori 'uo'uo, ia te
un.
Teie te fa'anahora'a
tuha'a tarame rarahi, tera râ i roto i
hurira'a, te mau ha'afaufa'ara'a, i roto i te 'imira'a no te
fa'anavenavera'a i te rara'ara'a i te mau parau, e taui ia te
fa'anahora'a o teie mau tuha'a.
o te
te mau
45
Fait partie de Te 'ihi reo e te tarame papa-reo : te tuha’a-tarame : DEUG et licence Reo ma’ohi