<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<item xmlns="http://omeka.org/schemas/omeka-xml/v5" itemId="777" public="1" featured="0" xmlns:xsi="http://www.w3.org/2001/XMLSchema-instance" xsi:schemaLocation="http://omeka.org/schemas/omeka-xml/v5 http://omeka.org/schemas/omeka-xml/v5/omeka-xml-5-0.xsd" uri="http://anaite.upf.pf/items/show/777?output=omeka-xml" accessDate="2019-11-14T21:43:11-10:00">
  <fileContainer>
    <file fileId="723">
      <src>http://anaite.upf.pf/files/original/431ee22b3177c0d00cc88a4e1431fcfa.pdf</src>
      <authentication>8fc2902a0cd59769bc07470fffcc5050</authentication>
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="4">
          <name>PDF Text</name>
          <description/>
          <elementContainer>
            <element elementId="55">
              <name>Text</name>
              <description/>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="13358">
                  <text>�i

;iîSdifii

giiiiiiiiilS

;

■

mW

','■&gt;!

•"*«;]
M'

l

■

!'*■

f'k

&gt;«

î

■■

r

S

»

l
'

11

■

;

:

!

I

:

1■

®»M

m

WM.PX'U
•

'

'

î

;

■

;

;

'■

•

.■

�E

I

fâi

FAAEOEOAEIA RA,

imitera i te touarâ,
I TE TAIO I TE PARAIT.

Te

Jiaapii

NEIA

I

TE

ra

te Metua i tolna Tamarii.

NENEIBAA

TOTAIETI

I KAIATEA.

�Te

liopoi

ra

te aeto i te arenio i nia i Mna ofaaraa.

�A

E

F

H

1

M

N

0

F

R

T

Y

V

a

e

f

ni

n

o

t

h

1

r

P
V

u

1

2

0

4

&lt;5

0

T

8

9

©

�TE MAU EETA I TE EEO
PAPAA.

Aa

Bb

Ce

Dd

Ee

Ff

Gg

Hh

li

Jj

Kk

El

Mm

Nn

Oo

Pp

Qq

Rr

S.s

Tt

Uu

Yv

Yy

Zz

Ww Xx
&amp;

£

�Te

mau

reta i te

Tahiti nei.

reo

AEFHIMNO
I»

Il
TE

Aa

Ee

Ff

T

MAU

IIli

Rr
Te

RETA

reta

V

I TARI A.

Ii

Mm

Tt
mau

I

Uu

Nn

Oo

Pp

Vv

faaunauna.

la &lt;fe &lt;!( lit 31 Jtta fit ®o fp
gr II ttt ©tt
TE MAU

^ &lt;ge
/ x.

RETA E

TE MAU

NUMERA PAPAl.

^ $4 J, JL SVn (go
fy
m %. c
j 4
Te

mau reta e

s

é/

te mau uumera

ç
Itoma.

AEFHIMNOPRTUV
A

EFHIMN

OP

RTTTV

aefhimnopr
I.

II.

tuv

III. IY. V. VI. VII. VIII.
Te

mau numera

Arapia.

1234567890

IX. X.

�TE MAÏÏ IÏUMERA.

1
2

I
II

3

III

toru

4

IV

malia

5

V

pae

6

VI

7

VII

liitu

8

VIII

vau

hoè

piti

ono

IX

iva

10

X

ahuru

11

XI

ahuru

ma

12

XII

ahuru

ma

piti

13

XIII

ahuru

ma

toru

9

hoé

14

XIV

ahuru

ma

maha

15

XV

ahuru

ma

pae

16

XVI

ahuru

ma ono

17

50

XVII
XVIII
XIX
XX
XXX
XL
L

60

LX

70
80

LXX

18

19
20
30
40

ahuru

ma

ahuru

ma vau

ahuru

ma

hitu

iva

piti ahuru
toru ahuru

maha ahuru

pae

ahuru

ono

ahuru

hitu ahuru
vau ahuru

100

LXXX
xc
c

500

D

pae

1,000

M

hoé .tauatini

1,000,000

M

hoê mirioni

90

iva ahuru
hoé hanere

hanere

�7
Te

reta marû i te

mau

a

o

reta etaeta i te

mau

Tahiti nei:

i

e

Te

reo

reo

u

Tahiti nei.

fhmnprtv

Te

mau

reta i

E

H

M

A

Y

E

E

H

M

u

0

tiputa hacrehia, ia itea to te
E

U

U

F

T

N

P

E

A

tamarii ite.

F

I

N

P

T

H

E

I

P

M

0

T

U

A

E

I

0

oieautrpnmhfaep
himnoprtuvnompir
omherftmalioinepv

�8

TE

Te

Aa

HI7RU

mau

PAHI I TAHITO RA.

par&lt;au rii potopoto e i tuatiraa reta.

Ae

Ai

Ao

Au
Eu

Ea

Ee

Ei

Eo

Fa

Fe

Fi

Fo

Fu

Ha

He

Hi

Ho

Hu

la

le

.

Ii

Io

lu
Mu
Hu

Ma

Me

Mi

Mo

Ha

He

Hi

Ho

Oa

Oe

Oi

Oo

Ou

Pa

Pe

Pi

Po

Pu

Ea

Ee

Ei

Eo

Eu

Ta

Te

Ti

To

Tu

Ha

Ue

Hi

Ho

Uu

Va

Ve

Vi

Vo

Vu

��10

TE TERAEI.

E

tai.
amu

manu

iti nehcnclic rahi ïa

e

te

opatapata mai-

E

E taea te talii pae i te toru etaeta i te roa.
oia i te mau amaa rii i nia i te raau teitei ïa

faatoro i to'na ali roa. Tei Aferita anae te
Ai-to

Ho-ra

itearaa.

Oi-oi

Ei-ui

I-nai
I-tae

O-mou

Ao-ao

Iu-iu

Pe-pe

Ya-ro

Ei-na

Ma-pu

Pu-re

Ye-hi

Eu-eu

Ma-nu

Ea-ma

O-tui
O-yai

Fa-na

ETa-pe

Ee-Eo

A-fai

Ee-ao

ETa-he

Tu-re

A-mui

II-pai

Ha-liu

Oa-oa

Tu-nu

E-hia

E-pea

�11

E hoho'a teie

no na

tamarii

a

Atamn ma, i ta

pûpûraa i te tutia i te Atua ra.
paieti o Apera, e e
raua

tiai

mamoe

E tamaiti

oia. E

faaapu fenua o Taina, e aau ino toE

'na.

ta'na i

tupu
hopoi atu ei
maa

pinia marne e
Apera ïa tu¬
tia. No to Apera faaroo i ite mai ai te Atua i ta¬
'na tutia, aita râ oia i ite mai i ta Taina.
Eiri
atura oia ia Apera, e taparahi a'era oia ia'na.
E mea arolia rahi te matapo. Eita roa van e
ô,

e

râ ta

hamani ino atu ia ratoti.

avae e

titau

tii

ra.

ia'na,

yau no

ratou,

hopoi mai i te mau mea ta ratou e
I roto i te hoho'a nei te faaaraara ra o
e

Ietu i te hoê

oia

Ei mata

Ea aroha
atura tana mata i reira ra.

matapo i te

e ua ora

pae

aratia

ra.

�12
'ma e

Je

na^ic.

t^//aa
Je

e

muu

de.

(Sa

Je Je.

SSttt

Je Joie.

e

e

djSoe e Je AeJi. Snu t Je vue.
Je
ej/cu. Sraue e Je' AuJie.
&lt;JJaei

iaau Ut.

MJJa

t

Je e/ie

Je u/iu.

e

Je paie

t

"/■M

t

SSce

t

et uuu.

TE AIKI.

m m. a dee
muJu
e

e

ta

mai,

avae

Jmo

e

Jaia

eeu

no nu.

mua e

Je

/e/e,

(&amp;
e

manu

uJ ieu,

eu'a^iee^iee, e Je de'u de eu deiOj
Jajfia mauat, e Je au ieu e /e maJa

de'e.

amodia

Je

nu

Jmo

ce mua„

�Âu-fau

Paî-ïâ

Fa-fao

Pau-ra

Pa-nau

Ilaa-va

Fa-niu

Hau-ne

Ha-vae

Ilau-ti

He-heu

Mai-ao

Hi-nai

Tia-ma

Ho-roi

Eau-pa

Ma-hae

Eau-ti

Ma-mae

Ma-rei

Fai-fai

TE AETO.

Na-Mao

Pae-fae

Na,-nau

Hae-h.ae

Ne-nei

Hau-raa

Pa-fao

Mae-haa

Pa-fai

Mae-liae

Pa-pai
Po-pou

Mai-moa

Ea-liui

Nai-nai

Ea-rau

Pae-pae

FTae-nae

Ea-tou

Pai-pai

Ta-fai

Eau-fau
TE TAEAUA,

Ta-liei

Ta-pae
Tu-pai
Va-rua

Ya-vai
Ya-vao

Te hoê

manu

iti ïa

Eau-rau
e

ruparu e te mata'u noa&lt;

te pa-

No te

Tae-liae

Tai-tai
to'na maiuu i ore i tia
ictna ia eru i te apoo, ua itea ïau-tai
râ to'na paari i Wna nohoraa Yai-fau
i roto i te tctoa mato ra.
Yau-vau
marû

o

�14

E imi
E

mea

E imi

Eita
la

i te ite, e tao'a maitai roa ïa.
ino te maua, e te haamâ ralii lioi.

au

i te taio parau, e te papai parau.
tia ia'u ia vai â te ite ore i roto i tau aau.

au

e

ore

te ite ia noaa vave

E imi rii maite hoi au, e

mai, eita vau e flu.
ia noaa maite atu.

A-e-ho

A-fa-ta

Au-a-hi

Fa-nao

A-e-to

A-hc-he

Ai-o-ta

Fe-ti-a

E-e-ao

E-ne-mi

Fa-i-to

Ho-lio-a

E-e-ro

E-te-ne

Mo-i-ho

Hu-no-a

I-a-to

I-ra-va

Mo-i-na

Ma-ta-i

I-i-M

I-te-re

Pa-a-ri

Ma-ti-e

O-a-ta

Pa-e-ro

Na-na-i

O-i-re

O-hi-pa
O-po-ro

Po-i-to

No-no-a

O-i-vi

TJ-ma-ra

Ta-a-ti

Ta-ri-a

U-u-pa

U-pu-ta

Ta-i-va

Ya-hi-e

XJ-a-na

U-ta-ru

Tu-i-au

Ya-re-a

Ua

raye

te taata 'toa i te hara ua rau

ino nei i tupu ai te
No te hara i tupu ai te pohe i
No te

aau

te linru.

hara i te ao nei.
te taata 'toa ra.

pohe te tino e te varua 'toa i te hara.
o te Atua i pa mai ai ia Ietu ei ora.
No to'na pôheraa i riro ai oia ei tumu no te ora.
la faaroo tatou ia'na e ore roa te varua e pohe.
E tae anae tei faaroo mau i nia i te ao mure ore.

E

No te aroha

�15

Ai-na-nu

Hi -me-ne

Ni-ni-ta

Pu-ha-pa

Fa-re-ro

M a-ha-na

No-no-ha

Eo-ro-ma

Pa-ra-ra

Mo-hi-na

Pa-ti-ri

Ta-lie-mo

Ta-liu-hu
Ya-hi-ne
Ye-ve-te

Ai-ma-mau

Pa-re-rei
Pa-ra-rau

Pe-re-tei
Pe-re-rau

Ta-ma-roa

Tu-pa-pau
Eaa-ti-ra

Tau-pi-ri
Yai-ri-po
aia/at

alentc

Joa

-i

Je

t

Ja

uli
0

na

ia

Je Jeat

mamve

'iaiaia

&lt;wma.

Jacnae

IETTJ TE

/

Ja

TIAI

t

na

ia-au'

5IAM0E

Ja

tua

na

M'ia-

Jiçio /c/e ia.

MAITAI.

�16

À-ra-vi-hi

I-ho-tu-pu

Pa-ra-po-re

E-ta-e-ta

Ma-ta-lii-ti

Eu-ru-tai-na

Fa-tu-pe-he
He-pe-to-ma

Na-nai-he-re

Ta-ri-pa-rau

O-ma-ma-o

U-mi-u-mi

Ya-ro-va-i'o
E liitu tore unauna to te anuanua nei.
E hitu atoa maitai ta'u e fanao nei.

faaroo, te haapao, te ite, te itoito, te parau
mau, te aroha, e te marû.
la riro te reira ei anuanua no tau varua nei.
E nehenelic rahi to te reira e te anaana maitai Loi,

Te

Te haere ra te feia
râtere na nia i te
mau

Tamera i te me-

tepara ra.

E puaa

ralii te Tamera e te

puai rahi. E mea
to'na tua. E

puu

etaeta rahi to'na

i te

afai i te hopoia, e te

rohirohi ore. Emea
oioi tctna ra horo ia

faahorohia e te taata. E opu vairaa pape to'na, e
ua faaîhia i- te pape e navai ïa ia'na e pitiale tapati.
No reira i au aiia'na ia haere noa i te vahi pape ore.
Pe-re-pe-re-ta

A-na-a-na-tae

I-vi-tu-a-moo

E-ta-re-ti-a
Fe-ra-o-ra-o

Ee-hu-fe-nu-a
Ma-ta-hi-a-po
Ti-ti-ai-fa-i'O
Nee-nee-a-to-hi

Ha-ma-ni-i-no

O-ro-me-tu-a

TJ-u-ai-ra-o

�17

AROPE.
E

manu

iti te Arope

mai te urî i te rahi. E ori

ratou i te rui e te ao, ei te rui râ te rahiraa o ta raton maa e roaa 'i, no te mea, e manu
haru eiâ noa.
I te anotau tama'i i te mau fenua
i noholiia i taua Arope ra, e haere tini noa ratou i
roto i te valii tama'iraa i te po, a amu ai i te pera

haere

noa

polie i tana tama'i ra ; no reira i parau
e riro te feia o te titau ia'na ra ia
pohe, ' 'ei tufaa na te Arope." E pau atoa te mau
faaapu vine e te.tahi atu liuru maa i taua manu nei.
E fapura iti tei parauhia no te Arope ; no to'na
parahiraa i raro a'e i te tumu vine i te hioraa 'tu i
te lioê peenave vine i nia ilio i tana tnmu ra, ua
teitei râ i nia roa, na hiaamu oia, e na tamata oia i
ta'na mau ravea ia noaa mai ia'na ra, e aita roa i
roaa, farin ê atura oia mai te parau e, "A ! E vine
avaava ïa aita roa vau i îiinaaro," mai te reira 'toa
te tahi man taata, ua fanao ratou i te hoê mea maitai, e ia ore ia noaa, faaino atura.

no

te feia i

hia'i

e

Tavita,

�18

TE EREFANA.

i te Erefana nei i te rarahî.
te avae i te teitei. No to11a avae rarahi i maraa 'i to'na tino teiaha ra.
E
huru faito to'na hororaa i to te puaa-horo-fenua,
e e rave rahi atoa te mau peu faaarearea no'na ra.
No te poto o to'na a'î, eita e tia ia'na ia faatoro i
Aita e puaa e faito
E tae to'na tua i te 9

o

to'na afii i raro i te repo, ua horoahia râ te ihu
roa no'na ei oteraa i te pape, e ei afairaa i te
maa i te vaha.
la ote mai oia i te pape i te ihu,
ninii atura i roto i te vaha. E piti niho pii roroa
to'na. Ua amu oia i te mau amaa, te raoere, e te

etu i te huero i raro i te repo i
pii no'na ra. E ai rahi oia i te mea momona, mai te to ra.
E tao'a rahi hoi to'na ra mau
niho, e ua ravehia ei faaunaunaraa, mai te mau
pataraa o te hamonia. E puaa inarû ia haapaohia,
e tahoo mai râ i te hamani ino ia'na ra.
E puaa
puai rahi, e ua ravehia ei afai i te hopoia, i te auauraa i te puaa taehae, e i te tama'iraa hoi.

tumu atoa ra, e ua
na

niho

�19

F
f
FAAAPURAA,
Ua rau te ravea a te taata i te faaapuraa i te
fenua. E ravea ê ta to te tahi fenua, e e ravea ê

tahi fenua ; ua rau atoa te hum o te maa
i faaapuhia ra.
Tera te hoê ravea tahito i te mau
fenua papaa ra, oia hoi te arote, no te huriraa ïa
i te repo fenua ia marû ; na te puaatoro e ume i
taua arote ra, aore ra, na te puaa-horo-fenua, e
na te taata e tapea i te mauraa i mûri ei faatere,
ta to te

tapea ia'na i roto i te repo fenua ia ore ia peë
i nia e ia ore ia huri noa i raro. la oti te
aroteraa te vai atura te hoe peu ê i te haaparariraa i te repo, e i te haamaninaraa e au ai i te
ueueraa i te huero.
E ravea ê i te faaapuraa i te
fenua no te tahi huru maa, e no te tahi huru ; e
e tau ê to te titona, e tau ê to te pare e tau ê â
to te umara, mai ta tatou i ite i te vavai, e te uhi
e te tahi atu â, e haapao â te faaapu i te tau mau
e rave ai ; e na te Atua e horoa mai i te auhnne
mai te au i ta'na i hinaaro ra.
e e

noa

�20

HAAPUBAA.
I te anotau taliito ia taparaliihia te
tamarii a Iteraera, na te fetii iho e talioo

lioê o te
mai i tei
taparahi mai ia'na ra. Ua haapii râ te Atua ia
Mote ia tae ratou i Tanaana, ei reira e faataahia 'i
na oire e ono ei oire
haapuraa, ia tia i te tapara¬
hi taata ite
là tae oia i

ore noa e

te hinaaro

ore

ia horo i reira.

reira, haavahia atura, e ia itea-papuiiia
pohe liahi noa te taata ia'na, na paruruMa oia
i reira ; mai te mea râ na polie ma te opuahia ra,
na tuu-noahia i
rapae, ia taparahihia oia e te talioo taparahi taata ra.
Ua faaan-maitehia te man
oire ia taea-ohiehia mai te man vahi atoa mai, ua
rave-maitaihia te mau e'atia, e te mau ara tnru na
e ua

nia iho i te man anayai. I te vahi i
faatiahia te pou ia toro tia i nia i

ua

ua

papaihia i nia iho, " Haapuraa."

i tia'i ia horo

noa

oia ia anauhia mai

e

maa

'i te e'a

te e'a man, e
No te reira
tei tahoo mai.

�21

IONE oia hoi te Oterute.

Arapia
E
mai

Tei te peau mahanahana noAferita, e i
hoi to'na parahiraa, e te tau-haereraa.
manu
teitei roa oia, e tae roa ïa i te hitu avae
te
omii e raro roa i te avae, e e toru avae te roa o to¬

mai te omii e tae
mau vahi moe-

'na arapoa ; e hitu avae to'na roa
'tu i te hope.
E titau oia i te

roa

To'na huruhuru ra
faaunauna taupoo ïa no te
vahine. E manu hitimaue noa e te faarue taue noa
i to'na fanaua.
E taea te pae ahuru o to'na huero
ia ofaa, e huero rarahi anae ïa.
Eita taua manu
nei e rere rea i roto i te reva, e horo râ na nia
iho i te fenua, e avae oioi rahi roa to'na ia horo
e hemo roa te puaa-horo-fenua ia'na.
E itoito ra¬
hi to'na, e maraa e toopiti taata i nia i to'na tnamoo,
moe

ei hahaereraa no'na ra.

e uouo

ïa

e

te ereere, e

�22

M
m
MOO PAPE TAEÏÏAE.

Pipiria, e o Terotetaire te
Mai te moo nei oia i te kiroa, e manu
te puai rahi, e te taehae roa hoi. Mai

0 Reviatana te ioa
ioa papaa.
roroa

râ,

e
tae

noa 'tu i te auru aero, e 4 ïa etaeta.
E vaha hohonu, e ua î i te niho rarahi e te oeoe,
e au i te tara o te ee, e 40 nilio i te taa i nia, e e
38 i te taa i raro, e mea riaria rahi te paapaainaraa
o to'na niho ia opani i te vaha.
E avae poto, e 5
manimani to mua, e 4 râ to te avae mûri. E au to¬
'na mata i te mahana i to'na kitiraa mai i nia i te
iriatai. Ua vehîhia to'na tua i te poa eteeta roa,
mai te paraha honu ra ; e e mea apapa maitai mai

te utu

e

i'a ra ; cita ïa e puta i te auri, eita 'toa i te
pupuhi. E haere noa oia na te hiti o te mau pa¬
pe rarahi ra, e e au noa hoi na roto i te pape ra.
E mea oioi to'na auraa, e ia puai to'na tairiraa i te
pape i to'na aero, ua reru ïa, ua ufa, e ua rahi te
pura, e ua riro mai te vai i roto i te pani ia pihaa
roa ra.
E amu oia i te i'a, te urî, te pnaa, e te
taata hoi.
Tei te pape ra o ETaire i Aifiti teie
nei taehae i te au haereraa, e tei te mau anavai

te poa

rarâhi i Aferita

ra.

�23

NEMERA.
E
i te

Reopa te ioa papaa no teie nei manu. E
piifare to'na kuru, ua raki roa teie e iti a'e
te piifare ; e puai raki roa to'na, e kuru faito to¬
'na puai i to te riona. Ei roto oia i te aru e te
au

ururaau meumeu

taoto ai.

E nekeneke

noa

'toa

ia'na ia
mau
mau

paiuma i nia i te tumu raau a ki'o ai i te
rii i te kakaereraa na raro a'e i taua
raau ra, e ou'a tia mai ai oia i raro e liaru ei
puaa

na'na
koro ; eita
maa

ra.

E

manu

taekae

roa

ïa

e

te oioi ia

oia e karu i te taata, maori ra ia faaririkia, ei reira oia eita e faakerekere ; eita e maoro
e
pau roa 'i te tino taata i te kakae-noakia e ana
e

i te amuraakia
te

ra.

E

manu

kurukuru nekeneke

ereere, e mea kinaaro raki to'na iri
ra na te mau papaa ei vauvau no ratou i to ratou kakaereraa i te anotau toetoe i te
mau fenua
papaa 'toa ra. Eiaka to tatou kuru
ia au i te nemera i te opatapata nekeneke o to'na
iri i rapae au a'e, e unauna paa te reira, e titau
râ tatou i te unauna takuti ore o te aau.
e

ia

opatapata

rapaaukia

�24

O

o

OFI.
0 te ioa ïa no te mau puM fenua 'toa, e no
te pape atoa hoi.
Ua rau to raton huru, e mea
taeo te tahi pae mai te Atepi, e mea taero ore te

tard pae mai te lari nei ; e mea poto te taiii pae
mai te Tetefona e 1 o'na avae i te roa, e mea ro-

te tahi pae mai te Poa e 35 o'na avae i te roa.
E ofi riaria rahi te ofi itéré atete, e 8 o'na avae i

roa

roa ; e mana rahi tei to'na mata i te nme mai i
te taata e te puaa ia'na ra, e eita e mahia pohe atura i te taero rahi i to raton honiaraa.
E puhi
taero ore te Poa, e ou'a mai râ oia mai nia mai i te
raau i nia i te pan ia'na ra, mai te taviriviri i nia
iho i te tino, e ma te puai rahi na nenei maite oia
ia fatifati roa te ivi, horomii taatoa 'tura, e nee atura i roto i te apoo, e maoro roa a'era to'na tiaruhe-noa-raa i reira.
E mea nehenehe rahi te tahi

te

mau

puhi i to ratou opatapata, e unanna huru rau
E mehameha rahi to te taata ia farerei
ofi, e e mana'o taparahi to'na ia ratou.

to ratou.

i te

�25

P

P
PEHEMOTA.
'

r&lt;

Hipopotamu te i'oa o teie nei manu i te
E manu huiu ê atoa ïa, e ora noa oia

apaa.

ia hshaere noa i raro roa i te pape, e ora 'toa oia
i îua ilio i te fenua mârô. Tei te hiti anavai ra oia
i te noho-haereraa, tei roto i te opaero ra, e amu
atoa i tana opaero ra

ei

atoa,

e

maa na'na, e ei raan ma'i
ia rahi to'na poria, no te
mea, eita roa oia e fin i te maa, e raurau oia i
to'na tino i nia iho i te ofai taratara ra, ia rahi
te toto i te tahe, e ia hinaaro oia i te opani, e haere oia e taaviri i roto i te
vari, e na te reira e opani. Tei te anavai ra tei Naire i Aifiti ra te rahiraa o taua puaa nei. E puaa puai rahi, e mea
e na

païauhia

huru faito oia i te Erefana i te rahi. E noaa e 16
i te roa ia na te afii te faito e tae noa 'tu i te

avae

tumu aero, e

6 avae e vaehaa i te teitei, e 15 avae
ia faito haati i te opu. E niho oeoe to'na, e to'na
vaha ia hamama, e atea roa ïa, e au i te 4 avae.
ITa amu atoa oia i te tô tihota nei, te raiti, e te mau
maa

faaapuhia

ra, e

te i'a hoi

no raro

i te tai.

�26

RIONA.
E fetii ïa no te piifare, e ralii roa râ oia, e 8
i te roa, e e 4 i te teitei. TJa para allia te
Riona oni i te arii no te mau puaa avae inalia 'toa
ra.
Teie te mea i parauhia 'i, to'na hiroa faahialiia e te hauriria, to'na haerea ieie, to'na omii

ïa avae

raralii, i vehîliia i te huruhuru tupu ralii e te roroa e te oitoito, to'na mata mai te poro aualii, tona
puai lian ê, te itoito, te taehae, e te matapu, e
to'na uuru u'ana faariaiia lioi. No to'na puai hau
ê i parauhia 'i e, mai te Riona i te puai. Aita te
piifare i mana'o e ohipa ia afai oia i te iore i to'na
vaha, oia 'toa te Riona ia hopoi oia i te puaatoro.

pnaa, e ia fatata mai
i nia ia'na ma te uuru rahi, e haehae atura ei maa. E mea oioi atoa to'na
auauraa i te pnaa ia poia.
Aita rea puaa i pohe
ai oia ia taputo, e pnaa upootia rahi. Tei te po
te imiraa i te maa.
No to'na mata'u i te auahi i
tahu ai te feia ratere i Aferita i te auahi e ati noa
a!e i te puhapa, ia ore ratou ia roohia i te po ra.

E haamoemoe oia i te
te

tahi, o'ua puooi oia

man

�TANATARTT.
E manu huru ê roa te Tanataru ; inalia to'na tau avae i inua e mea poto ê ïa, e te rairai,
e te huru paruparu hoi ; to mûri râ tau avae e
mea roroa
0

te

mau

ïa, e te tupu itoito roa. No te faito ore
eita 'tura e nehenehe ia horo haa-

avae

ia

area te horo ou'a noa e mea oioi ia'na
reira no te roa o na avae i mûri ra. Tatai tahi maiuu to na avae i mûri, e ia riri oia e haru ïa
oia i ta'na i riri ra i te avae poto i mua ra, e e

puai oia,
na

pârau, e e patu hoi i te maiuu e te avae roa i mû¬
ri, e e mea puai oia i taua ravea na'na ra. E ere
râ oia te manu riri vave ia ore ia hautihia. E
manu huru rahi atoa, e noaa to vetahi i te 6 avae
1 te teitei, e e taea-atoahia te 140 paunu i te teiaha.
E huru ê a'toa to'na i to'na fanau'a, inaha e
pute to te maiaa i raro a'e i te opu e ei reira te
fanau'a e paari ai, e ua ite ratou i taua haapuraa
ra ia roohia-noahia i te hitimaue, e te mata'u i te
enemi ra, e horo tia ïa ratou i roto i taua pute
ra.
Tei Auteraria te rahiraa o taua manu nei.

�28

UKI TAATA.
E
ia

piri rii te hohoa taata e te urî atoa i nia iho
ua rau to raton huru, mai tei huru an i

ratou,

te taata

e

tae

noa

'tu i tei huru

au

i te urî.

E

mea

e tahi pae, mai tei au i te 2 avae ; e roa râ e
tahi pae, e taea ïa e 6 avae. E paari rahi to te ta¬
hi huru, e te ite i te imi ravea, e maua rahi râ to te
tahi huru. E parahi apiti noa te tahi pae, e faanânâ râ te tahi pae. E aero roroa to te tahi fefii,

poto

poto to vetahi, e aore roa to vetahi. E pute
paparia to te tahi huru ei haapueraa maa, aita râ
to te tahi huru.
E mea taehae rahi te tahi fetii,
e te tairoiro, e huru marû e te rata te tahi, e rata
e aero

maitai te tahi ia faaratahia. E au rii to ratou ai te rima taata nei, e maha atura o ratou rima.
E manu hauti rahi, e te faaarearea noa, e te haavae

E manu huruhuru mai to te urî. E
te tahi pae ia haere, ua matau maitai râ i
te haere i raro te aro.
E mea faahiahia to ratou
peu

tia

taata.

rea

taumaraa i nia i te

nia i

mau

ainaa, e

raau, te ou'au'a-haereraa na
te tarereraa te utu aero te mau.

mau

�29

V
y
VINE.
To

faaapuraà vine,

liia ïa.
ua

Inaha

ua

rave-papuhia

e

ohipa haapao-tahito-roa-

ite tatou i te anotau

e ana ra.

E

niaa

no

Noa

monamona

maitai e te au ia amu, e no roto mai i taua maa
nei te uaina i noaa 'i. Tei te pae i te hitia o te râ
e tei te apatoa i Europa, e tei te tahi mau vahi i
Atia te vine i te tupu-maitairaa e i te faaapu-raahia ra. Ua faaapu-atoahia te vine i Tarifonia i teie
nei anotau, e tei Auteraria 'toa hoi.
Area râ i
te mau fen.ua toetoe, e faaapu riihia ïa i roto i te
fare hi'o tamahanahana i te aualii, mai tei Peretane

hoi,

te vai

te hoê tumu i roto i te hoê
te 150 matahiti i
a'enei matahiti e
2,000 peenave no nia mai i taua tumu hoê ra i te
hoturaa hoê. E toroa mau te tope vine, e ia haapao-maitaihia taua ohipa ra e tia 'i. Ua paraupinepinehia te vine i roto i te parau na te Atua,
e

ra

fare,

ua parauhia e ua taeahia i
taua tumu ra, e ua noaa i te tahi

e ua

ra, e

faaau te Atua i to'na

mau

taata i te

aua

vine

te haapaoraa i taua aua ra, i ta'na haapaoraa

i to'na

mau

taata.

I to Ietu

parahiraa i teie nei
O vau
E ua

ao, ua parau atu oia i ta'na ra mau pïpï e, "
te vine mau, e o tau Metua te
faaapu."

haapaohia to'na

ra mau taata ei amaa, e no to ratou ati-maiteraa ia'na i rahi ai to ratou hotu.

�(fôJieieUt, té,
v
Ka 'Jte-JueJue

'JJ^ataJea

t

Myy.

na.

(2f éca tnc e /
céa

yjéâta

a

e

via na ce t

m

mat

mat

ét

ééaétJc

maJamtta

mat

Je

t

t c

aitt

net,

e

tta

■éana JÇ ne
Je JaaJa
mat

at

Je

Jiaét

t

Je

maa c

Je

Je ieJa

Jà, Ja

maJamaa

t

ce t

J/^iae

Sééia Je éttiu, Je^latJea-mattéta Je J/^iaeiaa

net.

t

c

t

étcic^tna Je tca, e^iafit tzc

ééeieJane.

t

■iaaJùa,

net

mac

ta a ne

aicéa

Ju.

muU nca

Séte

Je

(&amp; %faU

JaJiae

t

^y//aJacat

Je
t

tca c

Je

ma-

éSé^taJa ta
iaét Sériai a t Ja^iae

ééétmu,
matae

Jatta Âam

Je

t

Ut.

SJa

^aUteiae.
JJm,

�31

Raiatea,

Fepuari 13, 1879.
Na Peruetenue
E hoa ino

la
E

ma

i

ma e

Porapora

na.

!

ora na

outou i te aroha

o

te Fatu

tia iciïu te

ra.

faaite atu ia outou na i ta
haapii mai iatu, no te mau vahi e au
ia papaihia te mau reta rarahi i te papairaa parau
ra.
Teia ïa, f\.J I te haamataraa o te mau pa¬
raît, ma te reta, te puta, te pene, te faaoparaa, e te
irava hoi.
f1.J I mûri ale i te papairaa i te periota, te tapao ui, e te maere hoi. f?&gt;.J I te tiaraa
reta no te ioa taata, e te fenua, te oire, e tepahihoi.
f i.J I te reta tiaraa no te mau ioa o te Atua, e te
Metia, e te Varua Maitai hoi. Tirara parau.
mea

tau orometua i

Na Pauvauva.

�32

Te
'

au

tapao e maitai ai te taioraa i te par au.
0 te Toma ïa, e ua tuuhia ïa i te mau yahi
ia huti poto roa te aho, ia tia ia taio e hoê.
mau

e

; 0 te Temitoro ïa, e ua papaihia ïa i te mau
parau potopoto i taa maitai ra, e faaea rii i reira e
ia tia ia taio e piti.
:

0 te Toro ïa, ei tapao no te mau
parau i taa
ra râ te tahi vahi e papu roa 'i te

maitai, te vai
parau, e faaea

ia tia ia taio

e

e

toru.

0 te Periota ïa, ua tuuhia i te mau
parau taa
maitai roa, e faaea e ia tia ia taio e maha.
? Te tapao Ui ïa, mai
teie, Ua oti anei te fare ?
.

! Te

tapao Maere ïa

tau matau iti e
faaearaa to te Ui

ua

e te Hitirere, mai teie, Aue
lioromiihia e te i'a ! Hoê â

te

Maere, i to te Periota ra.
tapao Apoterafi ïa, oia te haapoto parau,
na
ô, tia ai, tia 'i ïa ; naau, na'u ïa.
0 te Taura-tuati ïa, mai teie,
parau-tia.
( ) Te tapao Paruru ïa, ei faataa i te hoê pa¬
'

e

Te

-

rau

i tuuhia mai
"

"

0 te

e maramarama

'i te lino parau ra.

tapao ïa no te parai tipee.
tapao faateiaha ïa i tuuhia i nia i

â ê î ô û Te
te tahi

reta

ia faateiahahia te faaliitiraa.
ë ï ô u Te tapao haamâmâ ïa i tuuhia i nia
i te tahi mau reta e mâmâ 'i te faahitiraa.
mau

e au

a

'

Ua

papaihia te Toma-huri ei tapao no te otuie'a, hi'o, te'a, mono'i.
ia faahiti-papuhia e tia 'i.

reo, mai teie, ai'a,
ï Te ï patia piti
ïa,

raa

NEIA I TE NENEIRAA TAIETI I EAIATEA.

�■•s ;

;asoSoef

miïswneti»*• mH W
:

j

il

I

&lt;

| r'j

V

!

�</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </file>
  </fileContainer>
  <collection collectionId="2">
    <elementSetContainer>
      <elementSet elementSetId="1">
        <name>Dublin Core</name>
        <description>The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/.</description>
        <elementContainer>
          <element elementId="50">
            <name>Title</name>
            <description>A name given to the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="16">
                <text>[20]Livres</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="41">
            <name>Description</name>
            <description>An account of the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="800">
                <text>Livres libres de droit qui proviennent de la Bibliothèque de l'Université de la Polynésie française (BUPF), du Service du Patrimoine Archivistique et Audiovisuel (SPAA) de la Polynésie française ou de collections privées.</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
        </elementContainer>
      </elementSet>
    </elementSetContainer>
  </collection>
  <itemType itemTypeId="1">
    <name>Text</name>
    <description>A resource consisting primarily of words for reading. Examples include books, letters, dissertations, poems, newspapers, articles, archives of mailing lists. Note that facsimiles or images of texts are still of the genre Text.</description>
  </itemType>
  <elementSetContainer>
    <elementSet elementSetId="1">
      <name>Dublin Core</name>
      <description>The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/.</description>
      <elementContainer>
        <element elementId="50">
          <name>Title</name>
          <description>A name given to the resource</description>
          <elementTextContainer>
            <elementText elementTextId="13108">
              <text>E parau haapii i faahohoahia ra</text>
            </elementText>
            <elementText elementTextId="13343">
              <text>Leçon illustrée afin d'aider les enfants à lire </text>
            </elementText>
          </elementTextContainer>
        </element>
        <element elementId="49">
          <name>Subject</name>
          <description>The topic of the resource</description>
          <elementTextContainer>
            <elementText elementTextId="13109">
              <text>Education</text>
            </elementText>
            <elementText elementTextId="13110">
              <text>Enseignement</text>
            </elementText>
          </elementTextContainer>
        </element>
        <element elementId="48">
          <name>Source</name>
          <description>A related resource from which the described resource is derived</description>
          <elementTextContainer>
            <elementText elementTextId="13111">
              <text>Ouvrage appartenant à un enseignant-chercheur de l'Université de la Polynésie française</text>
            </elementText>
          </elementTextContainer>
        </element>
        <element elementId="45">
          <name>Publisher</name>
          <description>An entity responsible for making the resource available</description>
          <elementTextContainer>
            <elementText elementTextId="13112">
              <text>Neia i te neneiraa Totaieti i Raiatea</text>
            </elementText>
          </elementTextContainer>
        </element>
        <element elementId="40">
          <name>Date</name>
          <description>A point or period of time associated with an event in the lifecycle of the resource</description>
          <elementTextContainer>
            <elementText elementTextId="13113">
              <text>1879</text>
            </elementText>
          </elementTextContainer>
        </element>
        <element elementId="47">
          <name>Rights</name>
          <description>Information about rights held in and over the resource</description>
          <elementTextContainer>
            <elementText elementTextId="13114">
              <text>Domaine public</text>
            </elementText>
          </elementTextContainer>
        </element>
        <element elementId="42">
          <name>Format</name>
          <description>The file format, physical medium, or dimensions of the resource</description>
          <elementTextContainer>
            <elementText elementTextId="13115">
              <text>1 volume au format PDF (35 vues)</text>
            </elementText>
          </elementTextContainer>
        </element>
        <element elementId="44">
          <name>Language</name>
          <description>A language of the resource</description>
          <elementTextContainer>
            <elementText elementTextId="13116">
              <text>Tahitien</text>
            </elementText>
            <elementText elementTextId="13117">
              <text>tah</text>
            </elementText>
          </elementTextContainer>
        </element>
        <element elementId="51">
          <name>Type</name>
          <description>The nature or genre of the resource</description>
          <elementTextContainer>
            <elementText elementTextId="13118">
              <text>Text</text>
            </elementText>
            <elementText elementTextId="13119">
              <text>Texte imprimé</text>
            </elementText>
          </elementTextContainer>
        </element>
        <element elementId="43">
          <name>Identifier</name>
          <description>An unambiguous reference to the resource within a given context</description>
          <elementTextContainer>
            <elementText elementTextId="13120">
              <text>VERN2</text>
            </elementText>
          </elementTextContainer>
        </element>
        <element elementId="38">
          <name>Coverage</name>
          <description>The spatial or temporal topic of the resource, the spatial applicability of the resource, or the jurisdiction under which the resource is relevant</description>
          <elementTextContainer>
            <elementText elementTextId="13121">
              <text>Polynésie française</text>
            </elementText>
            <elementText elementTextId="13122">
              <text>19ème siècle</text>
            </elementText>
          </elementTextContainer>
        </element>
        <element elementId="41">
          <name>Description</name>
          <description>An account of the resource</description>
          <elementTextContainer>
            <elementText elementTextId="13344">
              <text>Abécédaire en tahitien destiné à l'alphabétisation vernaculaire des élèves des écoles missionnaires protestantes des îles de la Société.</text>
            </elementText>
          </elementTextContainer>
        </element>
      </elementContainer>
    </elementSet>
  </elementSetContainer>
  <tagContainer>
    <tag tagId="279">
      <name>lecture</name>
    </tag>
  </tagContainer>
</item>
