<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<item xmlns="http://omeka.org/schemas/omeka-xml/v5" itemId="766" public="1" featured="1" xmlns:xsi="http://www.w3.org/2001/XMLSchema-instance" xsi:schemaLocation="http://omeka.org/schemas/omeka-xml/v5 http://omeka.org/schemas/omeka-xml/v5/omeka-xml-5-0.xsd" uri="http://anaite.upf.pf/items/show/766?output=omeka-xml" accessDate="2021-08-14T22:30:29-10:00">
  <fileContainer>
    <file fileId="1319" order="1">
      <src>http://anaite.upf.pf/files/original/12cdac1b1ca7fa7816fe6ff990a6d696.pdf</src>
      <authentication>0239e5b15cc781caae3b527de291b717</authentication>
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="4">
          <name>PDF Text</name>
          <description/>
          <elementContainer>
            <element elementId="55">
              <name>Text</name>
              <description/>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="35457">
                  <text>&gt;kvwi4u, m&#13;
&#13;
M'!F,ll\ 36&#13;
&#13;
iVti M h M h i O L i&#13;
&#13;
T«&lt; taata^foa ; V efo lc Ta- •&#13;
fana c le h .i.n a .o tc i tu­&#13;
■ .. . •&#13;
naaro i le hoe hohoa 0 t.*i&lt;nei vea, anfau mai is ,m&#13;
:J farane no.tu» avac«lt&gt;rii. .&#13;
■V- .&#13;
- ,&#13;
• • ■ h- • e -&gt; L : .;\ u ' •!&#13;
Faaaii maria Téfrttb te «*•' Ll «aapat arfi iTAB 1 le p«rau ru api e (auras hic! l lo&#13;
nei parait i Papeete-:&#13;
te inau fenup i.roto i te Ha» Tamara; c neiaj te mau mahtma maha toa.&#13;
•••••y&#13;
&#13;
-------------------------------------------——:------------ -- - ....... -&#13;
&#13;
.&#13;
&#13;
AVIS.&#13;
&#13;
PAEAU PARAU O TE HAT.&#13;
FA A TO R O A RAÀ.&#13;
:Mn a tona banabnna, te Arii vahiné 0 te ma» fenua&#13;
ÏVirtiorp; é'te .'Pavana', te Auvaha » te Repapirita farani.&#13;
tlsîPÛBiWMir. Ki:t te t n t 1 ri o Ole, ci mutoi no te mataeinaq ra b&#13;
Hi âjÿu'J» mono i.i F aa fi (i. toi faaore hia aenei te toron | E aiifa» te&#13;
T.iv i’nk, te Auvaha o te Repupirila nn teienei taata tovoa i na faràne /tôehunerç e p iti aliaru i te mit.ihiti hoe.&#13;
. i.1 '• ••Papeele, te I no Atetc I 832. .&#13;
&#13;
■&#13;
&#13;
T e A ril vahiné o te m m&#13;
■.fiftuk lolaielè,&#13;
&#13;
'&#13;
&#13;
Te Tavana, te Avvahiüo&#13;
te Uepupirita,&#13;
&#13;
*Sï ipetthia": POMAIUÏ.&#13;
&#13;
Papaihia: PAGE.&#13;
&#13;
Papaihia te. hohoa i te fare toroa o te êê,&#13;
Te êê 0 te Tavana,&#13;
' P apaihia: Rriot.&#13;
&#13;
Î’AATOROA R AA.&#13;
No te faatia vaa a tona hniinhaita, te Arii vahinc 0 te mau fenua&#13;
Totaiete, e te Tavana, te Auvaha o te Repujjirita farani.&#13;
. Ua faatoroa hia téîehéi jfeia i papai bin le ioa i mûri nei :&#13;
/T:Èivfiiiïialpî':ùo;te'mataeinaa ra no Ilaap ipo, ei mono ia Teihoâpi, tçi. fanSre hi,a ;tc toroa. H aüfau te Tavana. le Auvaha o te&#13;
IVépiipitftâ'h '‘ teiénei tiuta toroa i ta farane h e haiierê e p iti ahu&#13;
ru i te maUhilrboe.&#13;
•&#13;
I.vVllWsétSb, ep fnatjra mutoi no te malaeinaa ra o Afaahiti. ci&#13;
ntua.po.tôna iloito mailai i te. rave raa i te ohip •. E aufaii le Tavana,&#13;
tC’Ali'vaha o te Repupirila. na teienei taata toroa i infarano e h&lt;*ü&#13;
honoréy à u atuir.u.ttc matahitihuç.&#13;
&lt;.. i'RriN'o, ei mutoi no te mataeinaa -a 0 Taulira,, ei mono ia Maitin,&#13;
,\ei faagr.e hia .aenei. E aufau atii té Tavana, le Auvaha o le Repitpirita fin teienei taata toroa, i na-farane hoe h a n r e e p iti ahurit i&#13;
te matahiti hoe.&#13;
T ai i i m, ei mutoi no te mataeinaa ra uTe h arna li Moorea). ei monoia Telia, o tei faarue mai i lona toro '. E u 11 le Tavana; té Au­&#13;
vaha o te Hepupirità1i na farane hue hunc.c c p ti ali u ru i te majUijuti hoe.&#13;
Papeete, te 1 no Tctcma 1852.&#13;
.Te- Â r ii vahiné 0 te mau&#13;
fenua Totaiete,&#13;
P apihia: POMARE.&#13;
&#13;
Te Tavana, te Auvaha 0&#13;
te Repupirila,&#13;
Papaihia,-. PAGE.&#13;
&#13;
Papaihia te hohoa i te fare toroa 0 le ee.&#13;
Te, èê 0 te Tavana,&#13;
?&#13;
&#13;
^ --- t&#13;
&#13;
CT.'.RürtA S i&#13;
&#13;
eJ" iOit'iqfîrX;&#13;
&#13;
Les résidents étrangers devront énroyç^ à M,.. le.direet^ni; (Ici*&#13;
affaires européennes. léursiioms, peu A de jours féniineset|éiifa'V ainsi (pie les nonis ci leiiotnhre de leui domesfiqïies; ‘&#13;
&#13;
.•'1 *g&gt; ï *. » v:&#13;
&#13;
•StMjjJv:.'&#13;
&#13;
r i.1 1 ,101 . o Lin-11 i.V untiif*&#13;
atoa ma ta raton maji.na- ,&#13;
rn&#13;
ei.-i.oi&#13;
, u laalte'i&#13;
'Va. 1a iuifa'u mai «rat ou •&#13;
l'Tgrnrft 110le reni ho^ ;&#13;
la&#13;
iV'*nê-*&#13;
l'ieiparau.' 1&#13;
&#13;
Le (lirvttéü'r dcs al'fali-èi eTtrtipfehne^ a&#13;
&#13;
‘ 9biWen.-'è^yp k\in&#13;
&#13;
':■) f'riii u lit tel* *&#13;
&#13;
NOTICE..&#13;
&#13;
.'ihlttbl/ •&#13;
&#13;
• ti «H*;*&#13;
&#13;
Strangers residing at this place must send in to thb‘director',of&#13;
curopean nffaj'rs, their, names, the names of 1heir wives and.diil-^&#13;
dren, as well as the names and number of their scrV.inls.;î ;W? •&#13;
&#13;
0&gt; •&#13;
&#13;
J iie &lt; îire 6 ih lA à f‘d $.W pàak&#13;
&#13;
à ig n e il : C nX W V .: T '-&#13;
&#13;
...&#13;
'&#13;
&#13;
,:a., ___ t l rip- r ti » .SilU ^X '. &lt;C* 6C 1&amp;*&#13;
&#13;
Jlauca ruu a le mau Tfiohifvj mai te mahana m&#13;
no ATe-fe mai e lae roa li^ i le nwlumà 28. '; f&#13;
.__&#13;
ï !'&lt;' At .&#13;
• •••••.&#13;
•&#13;
..t ■■&#13;
i3v&#13;
’■■■*&#13;
E le Tavana e Pale e, te Auvaha o te Rnpu^&#13;
pirila.&#13;
.&#13;
.&#13;
.&#13;
•&#13;
••• t&#13;
I a or a nv oe i te ATrA';j*A-i‘.&#13;
''&#13;
Te faaite atti nei maloti itï pej te ohi.pu.la rnar&#13;
tou i rave i toivhoi ’ mahun i 2'i no Ai.«‘ti»: IH52..&#13;
Te Ttaava r-tiu i'-le laata ra i.f Yrrhyfipala. lia badva hia oia ë matou i teienei mah 'tia j ua îm'i ma­&#13;
tou i latta parait, e ua liape i li&gt; hdaftao hia b&#13;
matiiu, ite attira matou , ua liant tei Vner litifth’tè&#13;
tapant i pi^ia, tiit haajiaô m'atou i ie lû rell, fffi&#13;
ira va 10, ua faaii’uà hia Oia ite tpua, e 70 â,;Vfa&#13;
ei lioo tnau, è 7’5 h &gt;tP hiVàmauruVrii raâ, e e.tS&#13;
te Ta\ana.&#13;
Ta\àna. Te&#13;
Te.uliijf&#13;
ia a teienei taafa,&#13;
na le hau eo lë&#13;
uiusTia&#13;
taata,&#13;
e rave hoi i te titoni. &lt;io‘te tahaiia,' 100 (ara, Triài&#13;
te&#13;
t mea e, ia pohe aloai Ua oli roa t'Ciefiei oliipk&#13;
i le fare toroa, i Papeete&#13;
Te faaite alu net mat.ou ia'o e itTvohipa ta ma­&#13;
tou i ra\e i teienei maWana 2 i na Atete 1852.&#13;
Te fenua i le Pahee. Ua oli roa ia matou, aila e&#13;
ite i teienei parau. Ua itni matou i te lure XXVI&#13;
e le irava 2. Ua tapuhia taua fenua ra na ropu&#13;
mau, la hi pae na Ohumn, e lahi pae na Paahu.&#13;
Ua oli roa ia ohipa i teienei tare toroa i Papeete&#13;
nei.&#13;
» r/&#13;
’&#13;
&#13;
P apaihia: Bm o t .&#13;
&#13;
Teie le ohipa ta .matou i raye i teienei mahana&#13;
25 no Atete 1852. Te fenua ra i te Alaha, tei&#13;
imurohia e l'euviuvi tahi pae, o Veahi tahi. pae.&#13;
&#13;
N'&#13;
&#13;
i,&#13;
&#13;
�0 Albert Adelin, hoo uina. i Papeete, tab »&#13;
E tupuRd to raua’toa. U» im» matou i to raua tau&#13;
hara,&#13;
e lahi atoa utua,&#13;
tupooai e na hope, ua uvi matou i le niàu ile, e&#13;
aita roa ' tu e ile i leienei parau. La imi matou i&#13;
Papeete, 28 Atelel 85&amp;1&#13;
te ture XXVI, e te irava 2. La oli roa, ua taTe t a paipc~au o te haavaraa,&#13;
pohia na ropu mau.&#13;
1‘aptiibia : Dl’POXT.&#13;
E hohoanuu :&#13;
. . .&#13;
le peretiteni ,&#13;
&#13;
n.&#13;
&#13;
.&#13;
&#13;
•*-**&gt; 1 ■ r. C&#13;
&#13;
' '&#13;
&#13;
Te faaite atu nei matou ia oe i le ohipa ta ma­&#13;
Papaihta : LEBRIGAND.&#13;
tou» rave i teienei mahana 24 no Atete 1852.&#13;
Te fenua ra o Tnnifaro, o Paraita lahi pae, o Tribunal de police correctionnelle deg Iles de la&#13;
Teapi hoi lahi pae. E tupuna to Teapi, e pupu&#13;
Société.&#13;
ta Paraita vahiné, turn»», ilea tura ia matou to&#13;
Le tribunal de police correct» nnelle, dans ma&#13;
rfe a lurau. Ua ui hia te mau ile, e aila e ile i&#13;
faahoreohia. La bio matou i te lure XXVI, e te séance du 25 août dernier, a condamné le nommé&#13;
irava 2, ua tuu matou i le fenua pupu mau hia Mirev (Denis), débitant, à Papeele, pour vente&#13;
na Paraita vahiné, e ua tuu hoi i te fenua tu­ illicite d ime bouteille d’eau-de-vie à un indigè­&#13;
ne, aux frais de la procédure, à une amende de&#13;
puna na Teapi. La oti roa teienei o'iipa.&#13;
cent francs, et fixe la durée de la contrainte par&#13;
corps à quinze jours.&#13;
Te faaite alu nei matou ia oe i te ohipa ta ma­&#13;
Le nommé Albert Adelin, débitant à Papeete,&#13;
tou i rave i teienei mahana 30 no Alele 1852, te&#13;
fenup ra, o Atitara, tjei maro hia e Tearamaa, même délit, même peine.&#13;
raua o Fanaue. e ua oli ta Fanaueparau, e tu­&#13;
Papeete, le 28 août t 8.52.&#13;
puna to Tearamaa tumu, ua ui matou i te mau&#13;
Le greffier du trib u n a l.&#13;
!l&lt;Ve ail4 e i t e i teienei parau fenua. La haapao&#13;
S igne: V«' DUPONT.&#13;
matou i te lure c XXVI. La tapuhia hia teienei&#13;
Pour copie conforme :&#13;
(au fenua e toru; e pit i fenua, tei ia Fanaue ta,&#13;
Le président ,&#13;
tana roiti e tana moua ; ua horoa matou i ta TcaSigné : LÈBRIGANT.&#13;
ramaa fenua hoc, tana miti e tana moua ; ua oli&#13;
ro&lt;t teienei ohipa i te fare loroa i Papeete.&#13;
E ANI RAA I TE ITE.&#13;
Hoe noa iho a ona orometua e taata mau ia;&#13;
-Te laaite atu nei matou ia oe i te ohipa ta ma­&#13;
tou i rave i teienei mahana 30 no Atote 1852. E e orometua rau ra tona, e otalia ali ia taata. E&#13;
haav$ raa na Te remai, na Teuira, e ia Moilio. i ubu mau here tana, e faaroo hia ia taata.&#13;
la ora lu ma ru e te Atua. ei po hoe nei a.&#13;
La haava bia i teienei mahana no te taparahi&#13;
puaa; ua tmi matou i te lure XX, e te Homai na le fie; et tau tapa ohie; ei ui uè a vi,&#13;
iravaf9 oo taua ture ra; ua haapao matou i taua | ei manua a horo, ei lahea vai pue, ei poiri i valure ra; ua faautuahia, teie te utua, e vau lara, ; uo, ei maramarama i rolo. Homai na te ite e te&#13;
ei hoo ia ;i taua puaa ra, e piti hoi lara no te ino Atua, te ae pau, te upu taere, o le lia raa i te&#13;
r a n k l e mon» hoi e-toru tara no te hau, te utua hu vaa, » i le orero raa.&#13;
ia a teienei tau taata. La oti roa ia matou i teienoi mahana. •-■b 1 •&#13;
TE BLRE AHIAHI RA.&#13;
.&#13;
•g&#13;
Te mau Toohitu.&#13;
Ahie î Ahie ! Tuatuà, tualuâ. La ahiahi, aroha&#13;
mai i to maru e te Atua. Na vaho roa. E ara i&#13;
Papaifaa: T aamu, Arahu, T ariirii,&#13;
te taata lolova, e le tolomapu; e ara i le maro&#13;
F are aou, Neutere.&#13;
tairi, e le hufa papai ; le biehie, e te mao.ti hau.&#13;
Tairapa, peretiteni.&#13;
la tiroaroa te a\âe, ia o tua, ia o ara, ia na (aha&#13;
Mare, auvaha ture.&#13;
I atau, ia na te laha maui, e ia aa roa te taoto.&#13;
V a h ia . papai parau.&#13;
Te mau pahi i lapae mai, mai te mafiana 26 mai&#13;
à no Atete.&#13;
&#13;
Haavaraapapaa.&#13;
■ai*/i A4&#13;
&#13;
i : .*• ï%- -• j-'&#13;
&#13;
j&#13;
&#13;
Tira toru mante o Mousam. tnpena White, mai Matuita mai.&#13;
Tira piti farani Dos Am igns, lapena Lemaire, maiTànfoniamai.&#13;
Tira piti beretane o M aid o f Sulphia, tapona Bennrai, mai Raiate#&#13;
tuai.&#13;
Patia ia mante o John a Robb. tapena Ninpenny, mat Maluitamai,&#13;
Tira piti o te Hau fiamehameha. loraana Parchâppe.mai Nuuhiva,&#13;
Tira piti o te Hau .Vuubica, tomana ilabire, mai N'uubiva mai.&#13;
&#13;
A putupulu ai te haava raa papaa i te mahana&#13;
25 no Atete i mairi aenei. ua faau'ua hia o Mirey Denis, taata hoo uina i Papeete nei. i te utua&#13;
hoe hanere farane, e te mau utua'loa hoi o te&#13;
Te mau pufii i reva.&#13;
haava raa, oia i hoo i te mohina a va i te taata&#13;
Tira&#13;
piti&#13;
mante&#13;
o&#13;
Velasco,&#13;
tapena Worth, ua rera i Huahinn.&#13;
tahili, ma le au ore i te ture. 1 ore i pee mai Tira piti farani o Ofoha, tapena&#13;
Lewi?, ua rern i An».&#13;
taua utua ra, hoe ahuru ma pae ia mahana tona&#13;
tapés Êa bin.&#13;
s must&#13;
RRIOT. êtio te Tavana.&#13;
-,&#13;
«4 Fuasi &amp; a «ui&amp;âmd no s i t&#13;
!'ia c; j . aqfcuüü .ku-htn,.&#13;
i i ,.j 8 ! &amp;&#13;
&#13;
�</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </file>
    <file fileId="1320" order="2">
      <src>http://anaite.upf.pf/files/original/48285f4adb1129d775b4fc923628b87e.pdf</src>
      <authentication>913de8b29adbf4c413843680e454f849</authentication>
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="4">
          <name>PDF Text</name>
          <description/>
          <elementContainer>
            <element elementId="55">
              <name>Text</name>
              <description/>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="35458">
                  <text>HAH W A 9 XO ï t V t « A

- •l' -' '

l'etaata ’too , c crc Le Ta-r,
fana c tehaava , ntei liir.naro i te hoe luftflBji o tvir
eaei »ea, aufau nui ta e

rw» r i

!I ’ I '
■'

1852.

s u m a;
rr~
- ..liOi iSBttS *5. lîKOVJt-- Cl.

T; T■ i l&gt;

m

eoi f i
-■a
3a swii *»«'.« Sa.iWt Ïftiw&gt;e»tï^
r§
7
.g
';*»■&lt;
«îwj»i?
s «
s a...---w ----a -r—
= .--.-)
^faraneuOnaav;ieçtÿ»nw70
f
—
F.wau mai U Ti'f»iio t&lt;nv Ri haapararç ray i le pavyu rii api e fauléa liia'i lo
te m.iu i'enua i rjftp'i lé UàuTam;irift entra i te mau mahanSirmha tcftr';7- "" çm*.| m au^tepito to n.o

IMI- Vtr r^H A fj O TF, HAU.
Haam raa a te mau Taoïnlit ,'rnai te mahana 17
noyit&amp;feïmçri7- lae voulu i te mahana 2notetema
NJ
;-?v
F té Tavfina e Laie e, te Auvaha o te Hepu-

—
n , 1

i

Rtre 'i.
à , &amp;t
tsnsüjj \ik»»6ï i uei
y m i dwtt. tanjvw
„j-.u.l. i l l

J r o a o U u e l u a ; e 1;i t e q l g p n?«Il&lt;j)u, e (.naL

T-*

uei parag i l’ ipeete.

* 1

mau laua mili ra. La ere Vou o Ouelua.
S fltg ï K'.d rijss.; _
T .. •.
• , .Uli i'«
l e (&lt;un(e aiu w .
te
JM w ,!,nua ra n luiiiiaana, le. niarohia e

T " ; î . ' s ' 7 “ 1 t f t W , - ?yBtK,,« ilflK -s *
pint, let ravelita e roatpu i .roto i tetepei fa p loroa. La faaroo màtoii i lé parau a Faino“ é Té
•
i te A ri v mau.
parau a Tehiri, e ua ItôpC î te fâarooliia. La yi
..îe faaïte alu nei maiou ia oe i te ohipa la ma­ matou i le mïtu ite. Teie lo île i laahoreohia h
tou i raye i .leienei m ah an i 31 no Alele 1852, Mai!ni ; ua faaVoo tnhtoü'î-laifa ’p’fPrau e üaffopè
Te fenua i teîiaieitei, e le marae. E tupuna lo roa, ite alufa'mà!ouv'C'‘;&lt;^’f e l ^ 4'''&lt;À4 (^ie 5.Tatti:!$ai'
raua tumui teienei fenga. Teie le ite i fuahoreo- leienei tau fenuu^tîh h'aapa&amp; trialôü Tth turo1-^
Itia, o Pupure, e ua parait oia i lana parau ; teie XXVI e te lure XXXI, e le perte*il, « fè 1faVa:(|
tana parau, ha Paraît vahiné leienei fenua o Tia- 9 no laua turc ra, La oli roa ia^mathu;
teilei. La haapao maiou i te ture XXVI, e i te hi ri mau icieneHenua^'i : -K2? a diet &amp;'î f c !i gj.
lure XXXI, le perte II, e te ira\a 9 no laua ture
----■----fli'ir'ii—■''Hi'i.-ti ; r iW ï &amp; ^ÜKàt Û ÎM
ra. lia oli roa leienei ohipa, ua riro ia Parau va­
Teie a te ohipa ta matou i rave f téienëî tîur^^f
hiné, e le peho fyjaloa, te aau, c te miti. La ere hana 31 no Atete 1852, te fenua i Pehaufüpe* ’’•&gt;
roa o Tant.
tei marohia, e Fihaap't^ e Faaraoa ; véhirre, c e 11)
Papa. E tupuna’nae to ratou mau tumu. Ua ui
Te faailè.ütu nei maiou ia oe i le ohipa ta ma­ le peretiteni i te hui*rraai.ira,„e te mau ite ,iltè itou i raie i teienei mahana 31 no Atete 1852. enei fenua. La imi matou i tojnatou manao,
Te fenua ra o Farevaa, tei marohia e luouou atura matou i te ture XXVI, e le irava 2 jh»taua
raua o Teofaalua ; e tupuna tona lumu, e parahi ture ra, ua tapu hj.a.taua feuua ra, e lorutufaaj
lait lo Tuouou lumu. La uvi matou j te mau ite na Papa, na pihaapi, y ,na Fyarapa yjahiue.-Ua
no te parahi tau, e aita e ite i parau mai, e no oti roa teienei ohipa i te fare toron i. Papoet^.*
Tuouou iaua lenua ra. La imi matou i to matou (
, ------------r—T—— — —
manao J ile faaiaa raa i le tupuna e ite atura ma­
ic faaite alu nei matou îa né j te ohipa.Ia iaa-;;s,
tou e, no le tupuna mau A laua fenua ra o Fare- tou i rave i teienei mahana 2 no Tetema 1852.
yaa, La haapao maiou i le lure XXV I, e ua luu Te haa&gt;a raa i te vahipe ra ia.Jîlauore, no t e ,
mal ou no Teofaai.au i laua lenua ra, La ere roa faarue i tana lane ia Hamara. Ite atura,^ato u ^ ,Tuouou i teiepei fenua.
ua hara mau teienei papaa o Hamara nei ; te au
ra tana hara i te ture iX, te pene, 1, e te irava 2 ;
•éTèie ta matou ohipa i rave i teienei mahana e te ture XV’III, e te iraya 1 np Laua ture ra, IJa
1 no Teiema 1852; e parau otia fenua no Afai- haapao matou t leienei taiyure e piti, ua hara
tanla vahiné. i te fenua i (Home,ho. i te malaei- roa teienei papaa o Hamara , i roto i teienei
naa i Atehili.; o Mai tahi pae. Ait a o raua e tu- tau ture, e ua riro teienei vahiné o Mauore ei
puna . lia imi matou i to maiou manao, i te faataa vahiné hara ore.
raa i tiiua otia ra, i le alura matou ê, ua ere o
Rave hia i te fare loroa i PapeéU;.
Mai i teienei otia. La haapao rnatuu i te lure
Te mau Tooli|tti,
XXM. Lia ere roa o mai i leienei otia, ua riro
roa La ATnilaatu vahiné.
PapaiHia : T aamij, Arvhu, T arurii.
.................. ..
Iaorv \ \ ai:

Te faaite alu nei matou ia oe i te ohipa ta ma­
tou i raVe tleienei'mahana 28 no Atele 1852; e
h a a ' a raai le lalvivi ra ia Taraufau. La haavn
hia Jia oia o te haava inalaeinaa, e horo mai nei
ia maiou nei. F eia tana hara. 1 te alura matou
e, aila ih ara i le lure.e XXVI, e te irai a 4 . Ile
alura matou e na'naîho tau;» inili ra ; é le ofai o
Ttiavau, o te ofai o Toropu maavea. Lia hape

•■TAiRli^, 'pérétiterti:/'’' J*
Mare , auvaha ture.
: ù lüiï àùi &amp;uîù WîïitifX:, :papréî
a-r^
sîsjJ

;1

os

i Eve

œ io

,6 8 1

:

No te nte'a e raVeirahi aenei te tavaaa matash*
uaa t laaile tuai t to ratou hinaaro, e e tanu-i le

�7 —
•-»
s# *r.
avauifi i i'blo i 14 tatou mau àtia bcrti,'lé IViâiio j
papa atu nei té Tavana i tona-faal a raa i Ici reii-a.; te .hinaaro nei oia e ia tann mailai r «a hia ia,
no le mea, e taoa hoo ruln roa hia c te taata nei,
,0 c.rnahere i le rahi roa le fan faa eroaa mai i 1«
tjtffîi o l&lt;1hu.
Eiaha ra hoi Te raau tavana, e faariie taue i tt
,.^nu raa i le ufi, te muant, e te 10, a tanu ai i
te avaava anae ra ; e luha maite aloa ra i te
tauu raa t lei reira mau niaa i rulo i te mau aua
hau é liai ; no te mea, ci niaa ta te taata nei e
liai., cita hoi loria opu e paia i te avaava.
’
to Havana-c aiifauf atu i lehoe re, ei haa; tuauruurm raa i le fera-, 11a raton le avaa\a i hau
i te hgfïc(iel»ü e te maitai.

r ~

■ jn f J ü J £

7V&amp;» 0

te 'T&lt;tvàm,

/V/:uihia : ïlitior.
PARAI .‘ FAAITE.

nuaio hia nei te uiii e le umara, te mataeinaa e
u|,i
ratou e te umara ra, a ula mai i lèlenei.
ia lia ia hoo i taua mau maa ra.
Y 'Y ,
Ua faaile te mau Toohitiw le oti raa o ta ratm»
ohipa i teienei mahana K no Tetema 1852, c ua
.tapono mai i te hoc rata i le Aùvahà 'o te Repupirita, i le faaite raa lu iana e ua oti tepili 0
to raton putupulu raa i te malahiti 18Y2.
Te Tavana 0 Pagode te Auvaha a l e RepnpY
ta.
............
la 01a na 00 i te Atua mau. Te faaile atu nei
matou ia ile pe i la matou parait. T.eie la matou
paraît. Te. faaoti nei matou i ta matou oliipa i
leienei mahalia h no lelcma 18 2 -e te ha ere
nei matou i lo matou mau fentta, e te faaile alu
nei matou i lo matou aroha ia oe e le au i to ta­
tou neiparalti raa,eiaha ia murée ea tau noa'lu, e
te aroha 0 to tatou Atua ia haamaoro hia to ta­
tou alto. Ki reira latou e faarer *i faahou ai; ta
malou leié parau ia oe e té Tavana. L
laora na oe; é parau rii (a oe raa faaite mai ia
matou, e ai la ra atîra noa tu. Tirara ta matou
parau.
la ora na oe i te Alua mau i le parabi ra i
Papeete nei, te Tavana, le Auvaha o te Repupirila 0 Page.
*À
-•-*-^ Na te" mau
* Toohilu
‘ :r

I te uiajti raa orofnetus:^ roto 1 te mataeinaa i
jlfitiaa ra, ua faaluptt te l’eiu 1 aapeapea i le peape«ï itterto i 10. mataeinaa, e na afafa roa raton
ipcapea. ra, e ia lac a'lu Le patau faatoroa
o te ovonielua Ici hau le taata i le tuâiiti raa iana,
, na tamàîu' terhôe màn laala 0 Tcaua c o üopa,
te talii na roto i la raton paraît e ta râlou mau
;rgve.a,.i jepalo.i mai i le faauo raa a te Tavana,
.te Auvaha y le Répupîrita.
"Mai l.eau i.le. lure, un haavahia teienei tau laaTairapa , pt:retileni.
ct.ï iino'e ua faaulua hia i te ulua lapea e toru aMare , auvaha lure. vfrfe. 1 tg.vabi man i lupu ai taira peàpéa ra, te
Varia, papai parau.
haava taa hia., e na haava ra, é Papa raua 0 Putiaiiia. i raro ae i le hiopoa raa a te rualira rnu- Teni le vola a te Tavana i le vahono raa tu
t,pi ra a Pihaldi.
taua rata a ie mau Tdohitura.
Ua taio . ia te parait no to raua faautua raa i
\ \ TE MAI TOO III T l E
trhrS i le aro 0 le laala toa no taua mataeinaa ra,
1 te ha:nu;it:i raa mai i la outou na ohipa, ho.1nui itio lau parmi ;
tei pulupulii i pihaiho i le fare pure raa. la ri ru ! faaile
ato ia oulou : « la riro le paraii lia me ra, ci haapao raa hoe
teferçei, gi hio raa na tatou, e ei l'aaara- raa ia où- ' na outim. » t'e faaile faahou atu uci a vau ia outou i teicoei i te
••aa i ta oulou na ohipa
tou i te feia e lamalu i le faali. u i te peaçea e , faaoti
la hoc a hunt te parau iia nu le taata toa; e au ia outpn ia haava
té ino i rolo i lo oulou 11a mau malaeinaa, e ia ' na roto i te înanao lia e te parmi mau. e faalia tu i te taata iti-nrai
taata rahi, ma; te hio me atu i te hurii o le taata la haaputnjiro (eienei utua leiaha 1 taaulua liia i nia ia raua ■ te
pulu mai oulou ra, no te haava i i i le m ui taata uû Tahiti nei, c, c
niii ei ipalai ia raton na le ealia mau, oia hoi le eré no la oulou iho mau ohipa. Te i;e m o ra le \r.ua ia outou, e u
parau mai oui i le hoe atu inuliana i ta outou mau haava raa. la faahsiapao i té titre e te mau faaue raa.
laa outou i te hoe parau. na rolo i lo outou maramaraina e te mal O ^fâiruai, tei hau roa ’e lana harai ta teienei nao lia, eiaha oulou e maria» iio.i lu i te parau a le taata la rahi'cA
oui oti 11a iiiana, e au aloa i i. ia oulou, ia paràhi atoa i le haapao
tau laala i parao. hia nei,. ua faaite liua oia, na tu
raa ua 111:1 1 te parau iia iiae.
i , .;
rotp i le parau i j a ran hia e ana a aratai hia mai
I e uiauruuru nei'au i tu ouioii itoito e te haapap. maitai raa i le
mau ohipa i tuu lu i mai n i outou e rave: ttayerahi te parau i p p*1
in oia, i te tapau malamua no loua lalarahapa, hia
in ii ia u nei, no te hue mm parau i faataa hia e oulou. le! veua na 0 oia i le parau raa, « outou aloa o let pu— t ihi o teien.ei ni iu parau. no te hunt ia o t.i mjtou ( i3taa raa, te tahi pae au ra, no te haamàiia ran ia i taua in.m ohipa i faataii hia e
Jupulu mai; io nei, le l'aaite atu nei au e ua rate oulou
ra. (&gt; te tn laitiua o teien'ei mm parau, te tia.ratiftl it.làCfe
uuj.ça mauao vau. e te faalia ra vau i to outou liaapae, no le mea, o oulou le haava raa r ilu h pea, e e ap i te taatua ia. haapao mai i tei l'aatàn hia e oulou'. \iba 'rii le hnàïoarià
hinaatpi te lapea ra,a i to’.u nei toroa, ua haava- la
ma i la oulou na mau ohipa, e hio imitai iho outou, ia orc te feia'i
re hia ra vau, no le rhea e ere hoi ia i lo oulou haapao hia e outou i te rave ia faahape haere.
L lamala iho ra outou i te na ua i té ore raa o lo outou puluputti
î$$a|ro, jMwîe •■c litre o laalierehere, e faaulua raa,
ia ite mai oulou i le hina.uo o te mao taata lahiti; o la tatnu ià
tilé fera h,ara, &lt;e haapao maite oulou i le ohipa, 0 le uni raa i io• ratou maitai. •
_ ‘l ‘ • 'T' •_, H trjfi’j ’&gt;
ftubaéco ôl/no te mea, te ile mai
IA OU V NA OliTOIf.
^ijPUtpUlaf U|nei, i le hopea o le leia i ore i haaPapeete, le 8 no Tutcpa,1852..
ygftti eii'l &lt;m! j &gt;136.1 i v ÿy-i /5 m -'- ;tii •
Te Tavana, le Auvaha 0 le liepupiritu^'
« " * f ,”5 la itA iIrÂ m i; ,
3 J L i i b l A]t &gt;i l . •
■ J T .4 '
Papaihià : PAGE.
h.iajlu npi, te‘fna(i mataeinaa e te biBRIOT. éê 0 te 'lavana. ;
' '.à îM
^ ...»
^
...v
:-V r-a-wJ» ]’ ’M\
i US2 v&lt;i t-1 jji

V
r

e

»

�</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </file>
    <file fileId="1321" order="3">
      <src>http://anaite.upf.pf/files/original/4d3cea52b7cfe5218b8d21ca33b3ff83.pdf</src>
      <authentication>a7116a36c76baaf522430dd85648c40f</authentication>
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="4">
          <name>PDF Text</name>
          <description/>
          <elementContainer>
            <element elementId="55">
              <name>Text</name>
              <description/>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="35459">
                  <text>V1AUAAA U) AO TLlliStUv 18:V2.

m m xs

TE VKA NO TAHITI,

O le fcft liob'fàoa."i* te 'firtwi
taata e, liaapao i te tairi
raj taoa, c lia ia ia ncnci
;P aloa liia ta raton mail paran faaitç i rotOji eiçnei
vea. ia aufau mai raton
E rttu ifiaiia Tepilo té ne-", Ei haaparare raa i le parau rii api e faufaa hia'i lo - CH 1-farane ni» te reni hoe.
noi paraui Papeete.
tu mau funun i roto i tu llau T.imaru; e neia i te man mah ana maha loa. j Fqaan niai ia Tepito1
rieipaeau..
Te taata ’toa . e crc tr Tav.ma i* lu haava. o tel tiiuaaro i te line hohoa o trienui l'cci. aufau mai ta e
:}fftr.me tio na avaù e ton*.

roto i loua loroa, e haere e. parau alu ia Glombni, i rotopu mau i le pure faatahinu. raa, e aoro \t
. Te line maa ohipa no le rahi o le huru o le lia iana ra faatoroa oia ia Paliahia, o lei maili
hoè pàè au laala i rotopu i laua feia i parihia-ra, bia e le n.alaeinaa, o lo te Arii vahiné ia hinaaro
&lt;5 maa parau huru rahi roa lioi, ua oli aenei i le ; (e parau haavare hoi taua parau ra :) e ua titau
haavahia c le liripüria boro raa i Papeete. E pea oia i le hoe pae au taata, e haere mai i le tapali
rahi roa le ta a la i pulupulu mai, e uorc roa lioi i te hoe fare ë, eiaha i le fare pure raa 0 te fe0 muhumuhu raa i rolo i laua parau raa ra ; ua nua n-u, c faaroo i le parau a Mairuai; e ua lono
paralti noa lo le oiro atoa mai le l i a i maite atu oia i le muloi na rolo i le ioa 0 le Arii, e haa1 le parau e faataa Ina e le ni au haava. Aila lu matautau alu 1 le lapëa ia Paliahia, e ua valiahoi e parait è, maori ra, te paloi uana raa i te haa- vaha oia i le mau lure « te fenua neû uaroib' i
pao i le hoe lut e lumu no te fenua net ; e ua la- loua riro raa ei hio raa ino i le paloi raàmai i
mala Itia e ralou le laaù mai i te ioa mana o le laua mau lure ra ; e no* te mea ua ite le laala
loa, e e laala ili ino roa oia, e ua faaipoipo mai
Arii i rolo i taua parau ra.
Teie t*- huru o laua parau nei, e le parau pari oia i le lavana vahiné o taua mataeinaa ra, ia
roaa iana le lu6a e te fenua e te maria lavana
raa i lmpoi bia mai i mua i laua tiripuna ra.
hoi.
#
Mairuai, e laala no loEkale»;a lei haapaoliia e
Parau no le pari raa ia Teohu, Mairuai, Tui- haapii mai, c e fuaile mai ia matou i te parau a
haa, Teaigo, Opio, Peapea e f/apono.
te Alua, ua faaile mai oia na rolo i loua liib raa
O tnaua tei papaihia le ioa i raro ae, e raatira i te paloi alu i le tore o le fe.iua, e le tahitohito
muloi o le haava noie nukaeinaa ra no Hiliaa, le alu i le parau no le Apoo raa irili raa lure; e ua *
faatupu oia 1 te amahamaha i rolo i le mataeinaa;
faaite nei maua i teienei ntau parau t mûri nei
O Teano tailua, e laala no Haialea. Ua parau ua pure oia i le s ure raa i ifi hoe fare ô, e aore
oia t te hui-raalira. Teie ta te Arii parau. e au- i le fare pure raa mau, lei faaliahia e te laala no
au aUt ia Pittiahia, aore le Arii i hinaaro iana ei laua majaeinaa ra, mai le ile rnailai i (e hinaaro
oromelua. 1 le anolau a laalomo ai Ariilatmai i 0 te hui-raalira, e te parau faaloroa raa i nehei
le pa! i i te.anani loua paraît raa t teienei parau. Itia i rolo i»te Vea. (Ja parau aloa oia, mai ia *
E i muriho, ia oti Paliahia i le niaiti hia ei oro~* Teohu i le parau haavare na rolo t le ioa 0 te&gt;
nielua, ualiaëremai Peapea, Hapono,Tuiltaai le Arii.
O Teohu, Mairuai e le falii iho mau laata, ua
lere o TuaviraiHitiaa nei, uahaere raton i tera
fare, e fera fare, i le parau ha 're raa i le parau lilau alu ralou i le taaia no laua mataein a ra,
haavare, na rolo i le ioa o (tî Arii. Teie le hoe o j ia horoa ralou i le laoa e le maa na Tuàvifa,
taua j araju na ralou ra. E ore e lia ia faa o ome- mai lt&gt; na rolo a 1 te ioa 0 te Arii. Ua lilau aloa
lua itia Paliahia; le hinaaro ra le Arii \ahine, e hoi ralou, ia oroa mai le bùi-ra lira, i le ahu i
0 Mairuai, le laaloroa ei oromelua. Ua oli aéra hoo bia e r-ilou i le anani ia Ariilaimai ra mai &lt;è
Paliahia i te niaili hia ei oromelua; a parau ai lia ore, e ua lilau aloa oi ia horoa mai i lé
puaa, e leienei mau mea, ua na rolo noâ ralou i
jatcu i teienei narau.
O Tuihaa, e melna faaamu n &gt;Tuai ira. e raa­ le ioa 0 le Arii le parau raa.
o reira maua i papai a*u ai i teienei pari raa
tira muloi lahtto no Hiliaa, lei l'aaore iiia te lo1
te
fV
'ia e au ra, e le am alu nei maua ia haava­
roa no te eia, ua (un oia i niailio ian i le ioa Arii,
e taata inu faa»aero i 'e ava. e le rave haere i le hia le mau laala ra o Teohu, lavana no le mata*
vahiné. Ua titan pmepine oia na rolo t le ioa o einaa ra no Hiliaa, lei p*arihia i te pa/oi i le
le Arii vahme i I pi.m ?a;ùa ti&lt;» leitnei malaei- niais aaue raa o le Ttfvana, le haapao ore i lëna
naa, e f.aau ; le parmi ia Ariiia inai ra no lehoo loroa, i lo faaue raa i te muloi, e parau alu ia
raa i ta ralou anani, e le haa alauiau raa i le Otomoni, e la.iore i le faatahinu raa, parihia hùi
laala ia roaa mai le nrail à noua ib &gt;. e ua lauturu i le faa lia raa i pihai 10 i le fare pure raa mau^
hia mai oia ê'Teohu. raua O-Mairoài i te ni reira le ho * pure raa é i roto i Iona iho fare tuau&gt;
parihia hoi i le va ha va ha mai i le lure o le fenua
raa.
o vo\»
(Ja faài* pu a Ioa hoi Teohu raua o Mairuai i le i nei, parihia lioi i le faaino, i le parau raa i le
|&gt;&lt; apf a f Wil i iê niüneinaa, n ai Ifijia^uri alu i parau haavare ua rolo i le ioa o le Arii. (Abiona
te mau laala o 'e Aiiîi laeato i mai. D T« ohu, le i 1 te rata i mûri nei, tei papai hia e ana iho.)
tavaua 0 le uialaeiniia, ua faauu 01a i le muloi ua j Mairuai. PaiT.iu i le ao i le pure raa i te laPA EAU PA HAU O TE HA U.

�bY 0
pâli, ui«i le ile i le parau i'aaforoa raa ia l'aliahia. (Ahio i -te lure no le malahiti 1851, irava
.2.) Parihia i le liaapao ore i le mau faaue raa;
parihia hoi, i le parau haere raa i le parau haa‘.vare na rolo i le ioa o le Arii. (Ahio i le lure
‘ H a, irava 1. no le niaiahili 1848.) Parihia hoi i
ie lilau raa (nu rolo i le mana 6 te Arii) i telaoa.
E au ia i te lure 21, irava 5 e le 6 no le matahili 1848.
Parihia raua o Teoliu. ci lumu no le arepurepu raa. (Ahio i le lure 17, irava 3 no te niaiahili
/1848.)
Tuihaa,cTeatno. Parihia i te faufauraro haere
i te haere raa i lera l'are i lera l'are e faatupu i le
peapea. Parihia hoi i te faaino raa i le mana e
au i le feia leroa. Ahio na i le laaue raa no le
ma a haapao raa a te muloi. Faaue raa 54- e te
irava 20. Ua pari aloa hia hoi i le parau i le pa­
rau. haavai'e na rolo i te ioa o le Arii. Ahio na i
le lure 17 a e le irava 1 no te niaiahili 1848.
Opio, Peapea, Hapofio. Parihia i le palui mai
i te mau lure no le fenua nei. Parihia i le laalupu
raa i le vahavaha i le tlau. La haere niai lefenei feia i le hoe l'enua e, e ere lo ralou iho. i te
îlaaj.upu raa i le peapea. Ahio na i le lure 5 no
te niaiahili 18i8;'ira\a 8.
Papaiiiia i Hitiaa i leienei mahana 5 no Telepa
■1852.
P ihatai, raalira muloi.
Pàtiahia, haava.
r ‘ O matou tei papaihia le ioa i raro ae nei, le
faaite nei maiou e ua ile matou i leienei mau pa­
rau i papaihia nei, p e parau mau anae.
F anal e .
,
P alpa ul .
r
Vahinelno.
Te trripuna, ia horoa liama noa ratou i te paraü i te ieia i pari hia i le faatia raa ia ralou
iho, na roto i la ralou mau ravea no le paruru
raa : tei te huna ra hoi i laua mau parau i pari­
hia ralou ra le rahi raa o la ratou parau. No le
île pabu raa na rolo i te mau parau l'aaile hia
mai e te mau ile, ua laalaa ralou i leienei mau
parau i mûri nei.
.

r
Te I 3 no Tetepa 1 852.
E te Tavana e Pale.
I a ora »

oe,

Papeete, 1 4 Tetepa i 8i&gt;2.
E te Tavana e.
Ia ora

na o e .

Te faaite atunei matou n oe e naaratai hia maim taata ra n Pea­
pea raua o Hapono. o Ici parai! hia ile fa ilupu i le peapea i le raa_
laeinaa ra i Hiliaa e le paloi mai i t* turc o le f nu ' nei i mua i teienei tiripun i, e no te mea anre roa c ite#! te faahapa raa'ia raua aore
alura leienei tau taata i faaulua hia.
Te mau haava :
l'apaiRia : T aw, P apa.
T aamu, percliteni.

Haava raa a te mau Tnokilu, vrai te mahana 17
no Alele mai c tae roa tu i le mahana 2no tet?ma
E te Tavana e l'ale e, te Auvaha o te Repu™
pirita.
I a ORV NV OE 1 TE ATUA MAL.
Te faaite alu m'i maiou ia oe. i le oh'pn la
maiou i rave i leienei mahana 2 noTeiema 1852.
, Te ferma ra o le Honpuaa, ua oli i h* imi hia e
maiou. E liipuna lo Tauturnii i leienei fenua, e
I pupu lo Tepihaupai lumu. Lra ni hia le mau ile
no le tupuna, e aita e ile i parau mai. Ua ui atoa matou i le ile no le pupu, e ua parau maira
le hui-raalira ia malnu e : ua i*e maiou i le pupu
raa Ilia e paon na le vahiné, i le mahana lapali;
e e taverahi le laala i faaroo i laua pupu raa ra.
lie alura maiou e, ua ere roa le lupuna i leienei
lenua. Ua haapao maiou i le lure XXVI, ua rirn
roa leienei fenua ia Tepibau ai, e ua ere roa te
i lupuna.
r
T‘ue la matou oliipa i rave i leienei mahana 3
no letema 1852. Te otia i Vaiorie, loi o.aro iia e
, Huerue rauaoVairoa. Ua faaroo maiou i le pa­
rau a Va iroa e ua hope i le faaroo hia, ile alura
i maiou e, ua erç roa Vairoa i laua .otia ra. Ile a lura maiou il/&gt; parau a Huerue ee parau lia lana.
Ua faaile maira Arahu i lana parau i le faataa
1raa i laua olia ra, i lona faaea raa i niaiho i laua
lenua ra; ile attira maiou e, e parau mau ta
Huerue. Ua hape roa leienei laala o Vairoa i
' leienei olia. Ua ni matou i te mau ile, e aita eite
, i parau mai. l'a haapao maiou i te lure XXVI e
le irava 2. Ua lapu hia laua olia ra na ropu. Ua
riro o Vaiorie ia Huerue ; e te otia i nààro hia,
riro aloa ia ia Huerue. Ua ere roa o Vairoa i teieueiVaiorie, e le olia’Ioa.
Te mau Toohilu.
Papaihia : T aamu, Anviip, T arijrii ,
F areaul', Nlutkre.
T airapa, pereiiteni.
Mare, auvaha lure.
Vahia, papai parcu.

Te.faaite.atu nei matou i.-i oc e ua haavahia arnei te mau tanta c
état Upu i te peapea i te mataein.iara i Hitiaa, e tei patoi nui i te lu­
re p te frnua nei c ua faautua hia mai te au i te tureXX, c te irava
"3, c te tore V, e le hopea o te irava 8
T f.üH'J L -.faautua hi i i le utua moni e torn hancre farane, e ua
J.uaru hia i ftaiahM. hma ihor,î fenua inau.
M aihuai . La faatilua hia oia i le utua tapea i roto i te auri hoe
ïanlahit.' e te moni e pili hanere farane.
PAIUU F.4A11 E.
TEAMO- La faautua hia i te utua moni hoe hancre farane. E ua
T.e faaue hia’lu m il mau mau ra t r °mu toi nn te mataiinaa'toa no
tiiarii nia i Rai vU*à i lon.i îpora fenua.
i: T uihaa. La f^atitua hia i te utua moni e pili hanere farane e ua i Tahiti, e e hajmno inai, iatiei te hopea o leienei avae o Tetepa nei.
i te Auvaha o te paeau papaa ra. i te ioa o te mau taata toa i faautuaru hia i fUiàtoa i Joua .ihora fenua mau.
■ tm o . La faaulua hia oia i le utua hopea i rolo i te auri e ono j tua hia, note taeroava i leienei avae. Ei te mahana hoe po Â tipe*
. rave ai ralou i ta ratou utua.
pyae, e te utua muni hue hanere farane.
Papeete, 12 Tetém.a 1852
. -'i
. •
Papaihia Le mau haava :
Te auvaha p tepaepapan,
P aÿa.T ani.T uuehia.
l,upQihia : CII4PPE.

I

ERIQT, éê 9 te Tsvatw.

r

r

�</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </file>
    <file fileId="1322" order="4">
      <src>http://anaite.upf.pf/files/original/4c44561bf8bee9682a53bfcf60a90bfb.pdf</src>
      <authentication>38fbcd4006eb4cb85f709a10d3c06aa7</authentication>
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="4">
          <name>PDF Text</name>
          <description/>
          <elementContainer>
            <element elementId="55">
              <name>Text</name>
              <description/>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="35460">
                  <text>kÎ7

utiini tou;.

,'r ■&gt; •'

UAIIAXA 30 NO TETEMA 1852/

PARAU FAA1TE 1 TO TAHITI NEl.
B «•

ïw» • ’

Te faaite hia ' lu nei te mau tavana malaeinaa
pa i Tahiti nei, (eiaha lo Taiarapu) e e tono
ai ralou i Papeee nei i te mau taata toa i faaiia hia i te ohipa i roto i to ratou mau malaei-4
ja, ia tae i le mahana hoe no Atopa nei. E faaioi roa te haamana raa i teienei faaue raa e
ai. O te mau raalira muloi tei haapao hia ei
aamana i teienei faaue raa, e na te mau tavana
ataeinaa e tauturu alu.
Papeete, 27 no Setema 1852.
Papaihia : CHAPPE.
PARAU FAAITE.
Ite mahana 2i no Setema, i iri ai le pahi itî
ra piti o te Hau ra o T aihtî, i nia i te aau i le
va i Teahupoo ; no lona mau maite raa i nia i te
au, e te opai raa hia e le miti rahi, oi parari roa
tua pahi ili ra, auaa te mau ravea itoilo e te
tatau ore o te mau taata i niaiho, e te ^auturu
aa puai o te mau taata o taua malaeinaa ra, o
ai faaue hia e le tavana ra e Peeueuc, e o tei
laora mai i taiia pahi ili ra, mai roto mal i te
lepohepo rahi.
E poupou rahi to te Auvaha o le Repupirila,
■tei faaite hia mai i teie atoa nei mau parau, i
e faaite papu raa'tu i te tavana ra ia Peeueue,
tona'toa ra mauruuru, no tona iloito e tona
tuai, i te faaora raa i taua pahi iti ra.
A faaite ai ra te Tavana i tona mauruuru, c
ire atoa ia e tia noa'e iana ia haamoe i te puai
t te itpîto o tè mau taata o taua mataeinaa ra, i
oto i taua ati rahi ra ; e te mauruuru roa nei oia
te hio raa è, aita roa'tu taua mau taata ra i
laameremere noa'e i le faaû raa i taua mau ati
itoa ra, ia ora mai ia ratou te mau taata o taua
tahi i roohia e te hepohepo ra ; e no te amui
naite raa hia o to ratou atoa ra puai, noaa maira
aua pahi iti ra, aita tura i parari. Ua parari rii à
îoi, aita ra i rahi te ino.
(hMITJNARE RAA I OCEANIE. „
O Oceanie, tei reira te vai ràa o te mau lenua
maori atoa, ua tuha hia ia i roto i na paeau e
maha, o Malesia, o Melanesia, oMikoronesia, e
o te Maori.
Hoe ahuru ma pae milioni taata i Malesia. E
episekopo rahi to te mau katorika i Manila, e e
episekopo tei Batavia. I tei reira paeau o Ocea­
vs

mm w-

•r,r-

Otefeta hootaoa, e te mau .
taita e hnapao i te taui
/raa taoa, e tia.ia ia pepçi .
' atoa hia ta ratoumapi pa-f ■
raù faajfeM roto i -eienei' &lt;;•*.
vea, ia aufaô mai jrolloi^; _
1 farane note reni hoe.
_
Faaa&gt;im&lt;ÿ ia Tefoto -te. tic^ *•
liei parau.
'• *■r $ ,/?.:
■mnie, e ma ia ia milioni katorika ô rahi noa fti-;rre
tau laualini rii porotetani atoa hoi ; aretf ra te paeau rahi roa o le taata, le pee ra ia i le faaroo o mahometa* O tahi paeau rabi atoa hoi e
Etene ia. O te mau orometua katorika i Malesia,
no Paniola ia, no Holane, e no Pulugala.
Ua ô mai i roto i Melanesia, te episekopo raa
rahi o Sidene, e te mau episekopo raa o Ade~
lai dé} o Perethe, e o Hobara-Tona, tei roto a^nae ia i te mau fenua i raro ae'i te hauberetane;
e katoriica hoi tahi paeau o le taata i reira, e e
porotetani tahi pae. E berelane anae le mau oro­
metua katorika i roto i tei reira lau episekopo
raa. O te mau porotetani hoi no le i;elihioni o te
Arii vahiné, e episeKop’o atoa ia ta rdtou i Side­
ne, e e orometua ' toa hoi ta tahi paeau o le man
pupu porotetani.
Aore aenei hoi i maoro re a , a faariro ai tahi
paeau rahi o te mau orometua paari rahi no Be­
relane, ia ratou iho ei kalorita, ua pee atoa Ve- '
tahi tau oromotua i Sidene i ta ratou haapao
raa, e ua faariro ia ratou iho ei KaloriKa.
; Ua itea aenei na episekopo raa e*maha i faaite ‘
hia i nia nei ; te vai alurâ ra è piti ; letàhi teiNut^aledoniaia, e letahi ra, no velahi ae ia mau fenua i Melanesia, e no te paeau o Oceanie i pa- » ['•
*rau hia ra é, o Mikoronesia.
(T te episekopo no Nu-Kaledonia ra, a piti ae­
nei ia tona tapae raa mai i Tahiti, e Farani oia e *'
tana'loa mau orometua. A piti aenei o ratou
faarue raa i tei reira fenua. ia ore hoi ratou ia
pau i te amu hia e te taata o taua fenua ra: I tei-/
enei ra, ua hoi Oahou â ratou i taua ohipa pa ra- .i*
tou ra, ua bapelilo ralou i velahi mau lhata; e &gt;•
te rahi ra lo ratou manao ê, e manuia là’rated
.-ohipa. E Farani atoa hoi letahi* episekopo. T
parahi hia ’ tura oia e te mau taata, lana i haçte&gt; ‘
haapii i te Evanelia. Pohe atura hoi tona mdUjj^i le fevera no taua fenua ra, e tahi paeauf’rUfir
atoa hoi o tana mau orometua ;.,e i roto.i.na^m^-.:.^"
lahili c ono, aita roa'tu ta ratou ohipa i ri&amp;èuKu.
noa hia'e.
•» ;’, r . V: .’
No tuu noa aenei te pope ra o Pio X/ i4e
*
tinare.ra o teienei episekopo raa eTdMikofèïresia'loa hoi, i roto i te rima:o'?- tfe1ilîatf oïénietük:?
Italia. E maü taijlâ ë r^ rë è té taefiàe f&amp;HH'lo v
tè -mâftf: fbnua û rolo.-i/tei'enei tau-eptseK:6pocrf8,
0 te mau oroméluà'poroietârti hot, crtei-nlataro/i
maite i le tono haere i te maori, i te mau vâbi e
amiami ai ratou, o te amu hia e le taparahi hia,
aore atoa ratou i o rea'tu i roto i taua mau fe­
nua ra.
Ua tuha hia te mau fenua-maori i roto i na
episeKopo raa e ono,* to Autfelane e to Verilone
1 Niu-Tirani, to Uyea, to Tahiti, to Matuila, e to

laata toa . e cre ti&gt;Tnrana e te haàva , otei hi­
lare» i te hoc hohoa oteiilK A lli;
»nei «eu, atlfan mai ia e
) farane nona avae ctorn.
aau mai ia Tepito le ne- Ei haaparare raa i le parau rii api e faufaa hià'i to'
lei paraui Papeete.
te mau fenua i roto i te Hau Tamaru; e neiai te maumahana maha loi. PAEAU PARAU O TE HAU.

■y.-;
r*v*,

: tVA

t't

�Havaii. E Farani anae teienei mau epise-vopo I te maori nei. i le île oioi e ua haavarehja ratou.
katorÎKa, è te paeau rahi atoa hoi o ta raiou [ Aore a hoi i laea le piti ahurù raa o Ift-matatnau orometua. .Te vai atoa ra ra hoi i rolopu ia j hisi, s to le maa lahua Katoriita pi rahi raa i Niuratou, Vciahi tau (ahua Beretane, te Italia e te Tirani. Ua ni mua tu hoi le ha_ereâ o Te mau
Aleir.ani. ” ;
* orometua-berelaHe, no na pupu tua e e ra\erahi.
A temai ai hoi te Farani i to Europa taaloa, i I mûri mai rai lei reira, haro hia ihora laua fenua
raroaei le Rëpupirita, e ia Napoleon-Bonaparie, ra e te hau beretane. E 5000 maori i riro niai ei
- ua tonoia le tnau porotetani i te orometua i te natoriKa, e e 2500 naloriiM-beretane i Niii-Ziflààu feniia maori ; no itea noa hia ihora hoi ia rani i teienei. Uj'aariro atoa hoi ta &gt;i paeau. o le
mau fenua. Àhiri hoi i maraa i te mau tahuu Ka- mau porolelani beretane ia ratou iho ei itâtoriita.
lorwfca ia na mua mai te haerea, ni rir : paatoa ia No te mea hoi e, ua ite attira te hau beretape, e
te maori ei /catoriAa i teienei. A tac mai ai ra ra­ aore roa'tu té mau tailla i: loriKa forani i tatou, a toru ahuru aéra ia matahili to te ma . oro­ mata noa'e i te haapeapea i le hau, ua aufau
metua porotetani parahi raa i reira, e ua faaile mai taua hau ra .»a ratou, i le moni huru rahi i te
atu ratou i te mau maori e ; e haarnori idolo e e mau mulahiti atoa, no le mau haapii raa.
taehae le mau lahua Aatorifca. Aita ra le mau
orometua Katorina i matau no&amp;'e i taua parau
faaino ra, ua haamata ra ratou i te ohipa , mai
Niu-Tirani mai, haele roa‘ i e Havaii, mai te ma£r
lao papu è, e riro ;e feia aau mararaarama mai
„
TE MAU AüÀ HAU.
- ]
Teie te rahj'raa o te maanituu hia mai i rolo i le fare'toa o te hau, e velabi mau malaeiuaa i Ta­
hiti e Moorea, e te rahi raa hoi o te moni i roaa i taua mau mataeinaa ra,;e ta te afata no te faâitoito fa* i te ohipa faaapu ; mai te avae mai a o Mati i mairi aenei, oia hoi le haamata raa o te matabiti i te paeau o te Apoo raa irili raa lure ra, e tae roa mai i te mahana 31 no Atele i mairi aenei.
MAA I Af Al HIA MAI.
IOA O TE MATAEINAA.
rahi raa o te amuiraao
tuhaa hoe. temautuuhaa.
' - ’
-S:
far»ne. cenetima.
farane. cenetima.
179 kilo doura.
AUmaono. . . . . . . . . . . .
5 37
26 85
46 oini umara.
. ,
F aaa_____. . . . . . . . . . .
9 20
46 00
12
paero
umara.
S a a p a p e............ ....................
29 00
145 00
14 paero umara e 210 k. doura,
M a haen a ...............................
34 30
171 50
684h. doura, 40 paerojjmera e
P a e a . . .................................... 108 32
541 60 r
le aralida.
.
38 paero umara,
P a p e e te .................................. *77 00
f 385 00
545 k. doura, e 24 paero umara.
P apen oo..................................
64 35
321 75
no te umara i hoohia i rolo te
P u e ti.........................................
15 00
75 00
mataeinaa.
. 1
34 setere vabie.
.. (
P u n a u u ia...............................
30 80
154 00
30 e te afa paero u6.
T iarei. . . . . . . . . . . . . .
80 66
403 30
19 paero ufi.
Toafiotu..................................
38 00
190 00
12 setere value.
■ Fatrao................................. .
9 60
48 00
33
paero umara.
A fareaitu. . . . a ..................
66 00
330 00
38
paero
uü e te meia.
j
Atimaka..................................
78 60
393 00
10 paero umara.
t
Baapitx e T ea va ro...................
20 00
100 00
25 paero umara, e e 6 paero ufi.
S fa vm i................
74 50
372 50
7paero umara.
M aatea.......................................
14 00
70 00
17 setere value.
‘ I W » ........................................
13 60
68 00
JlabinitM O to TahitiV Moorea. Araui hia. 775
■*,

&lt;0

3875 50
'1

-

.y

Atimaono. 1 te mahana 3 o Me i mairi aenei, ua alai hia mai e 21 paero umara, e 7 i hoo hi
ittia i te pahi ra ia Àrtémise, 14 hoi e vai nei, ailâ i hoo hia.
Papenoo. I te mahana 12 no Tiurai, uaafai hia mai na paero ufi 10, o tei hoo hia e le hau, eitM|
ijoros rea, é aufau hia'tu ai te moni.
‘ Tpahohi. Te vai noa nei â, na paero umara e 32, i afai hia mai e lo Toaholu,-aore â i hoona.
JPaptlom , Haapiii e Teavaro. O le to papaatoa i afai hia mai e Ap, teienei tau mataeinaa, ua pa
nm if j'le arau hia e te manuruanu, aita r o a ■tu e toe
■
A, \t; ■•'?! '
BRIOT, êê o te Tavana. ‘•su
■
■•

-n

r.&gt;

0

*^

l i*

■fi
i-

U*,,

^

'î.J L

'Ù

tuée
y.

WLÙb

C

&gt;

$&lt;a i
' j
VrVWflfcr 1

�</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </file>
    <file fileId="1323" order="5">
      <src>http://anaite.upf.pf/files/original/0db0fc4d274ca77ba85591b6c8f5d0fa.pdf</src>
      <authentication>e1d7ae4ba64fda1cbee308ccc6d079cf</authentication>
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="4">
          <name>PDF Text</name>
          <description/>
          <elementContainer>
            <element elementId="55">
              <name>Text</name>
              <description/>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="35461">
                  <text>tanin

mi-

M.V11\ i\A 23 NO TETEMA 1852.

Telaalu 'ma , c cre te Tuvana c te haava , o tei lu—
naaro i te hoc lielioa o teicnei vea, aufau mai ia é
3 farane no na avac etoru.
Faaau mai ia Tcpito te ne- Ei haaparare raa i le parau rii api e faufaa hia'i lo
nei parau i Papeete.
te rnau fenua i roto i te liait Tamaru; c nciai te mau mahanamaha toa.
t-- •

O te fêta hoo taoa, c te mail
taala c haapao i te taui
raa taoa, c tia ta ia nenci
atoa hia ta ratou mau pa­
rait faaile i roto i eienel
vea, ia aufau mai raton
1 farane no te reni hoe.
Faaau mai ia Tcpito te ncnei parait.

mu. fia ui hia te man ite no laua parau ra, e ailà
e ite i teienei fenua. lia imi malou i le lure e au
i teie parau i te ture XXVI, e te irava 2 no taua
FA.VTOROA HAA.
lure ra. La tapuhia laua fenua ra, tahi pae, na
Paraita
vahiné, e lahi pae na Taamalo. Ua oti
No le faalia raa a lona hanahana, le 4rii va­ roa ia matou
i roto i teienei fare loroa i Papeete.
hiné o le mau fenua Tolaiele, e le Tavana, le
Auvaha o le RepupiriUt faràni,
alu nei matou ia oe i teienei tau fe­
Ua faaloroa hia le leia i faaile hia le mau ioa intaTee faaite
piti,
o
Nuumeha c o Nuumeha. Ua oti roa
i mûri nei, oia hoi :
Icienei
tau
fenua
imihia e na Toohilu. O MaP on u e t F. a , ei raalira muloi no le rnataeinaa ra raetaala Paheo tei tefalu
o Punaauia. E aufau le Tavana, le Auvaha o le o na Nuumeha e piti nei. mau o teienei tau fenua,
Repupirita na Icienei laala loroa i na farane hoe E te faaite aloa ' tu nei hoi malou ia oe, i le
hanere e vau uhuru i le matahiti hoe.
fenua ra ia Tehorue, lei faataS hia e na Toohilu
0 P aevai, M aiiana,' e o M aimaro, ci mau na Ruai, e te fenua i le Olaetao, na Puai aloa ia
muloi la uturn no le malaeinaa ra o Papaea. E tau fenua e piti. Ua oli aloa ia tau fenua i te imi­
aufau le Tavana, le Auvaha o le Repu| irita na hia e na Toohitu, e o Puai mau te falu i tei reira
teienei leia torffa, i iia farane, lai hoe lianere e tau fenua.
pili.ahuru i te malahili hoe.
Rave hia i le fare loroa i Papeete, i leienei
1 te mahana 15 no Setema i mau ai teienei mahana 27 no Alele 1852.
mau toron.
Te mau Toohitiî.
OMAivAVEj ei muloi mau no le malaeinaa ra
Papailiia : T aamu, A rahu, T ariiriï*
o Papeete. E aufau le Tavana, le Auvaha o te
F areaiiu, Nuutere.
Repupirita na teienei laata loroa i na farane e
T airapa, peretiteni.
toru hanere e ono ahurit i te malahili hoe.
M are , auvaha lure.

PÀEA1J PARMI O TE HAT.

•

0 F aateiaha, T oano, P atiahia, M aigri, T fo­
nt, e o R eea , ei mau muloi tauluru no te mala­

einaa ra o Papeete. E aufau te Tavana, te Au­
vaha o te Repupirita na teienei feia loroa i na fafane, tai hoe hanere e vau ahuru i te malahili
hoe.
Ei"te mahana hoe ilo Atopa 1852, e mau ai
teienei mau toroa.
m

Te.Arü vahiné o te mau
Te Tavana, te Auvaha &lt;&gt;
fenua Totaiete,
te Repupirita,
Papihia: POMARE.
Papailiia: PAGE.
Papaihia te hohoa 1 te fare toroa o te éc,
Te éè o le Tavana,
Papaihia: B biot .

Haava raa a te rnau Toohilu, mai le mahana 17
no A tele mai e iae roa tu i le màliana2ri no A te te.
E le Tavana e Pale e, le Auvaha o te P.epupirita.
Ta or a na oe i te Atua mau.

Te faaile atu nei matou ia oe i le ohipa ta ma­
tou i rave i teienei mahana 4 no Tetema 1852.
Te fenua fa ô Tapatai, tei marohia e Paraita va­
hiné raua d Taamato. E tupuna to raua'toa tu-

Y a iiia ,

papai parau.

PARAUFAA1TE.
Mai mutaamai a e tae roa mai nei i teienei, uà
haaputupulu hia mai le mau tamarii no te mau
malaeinaa i Tahiti e Moorea i Papeete nei, i te
avae ra ia Mali o te mau^matahiti no le haapii
raa hiopoa raa rahi. Te faahuruê hia nei taua ravea ra, o tei rave hia e tae roa mai i teienei ma­
hana, e le Tavana, te Auvaha o te Repupirita, no
te mea le ite ra oia i te rahi o te peapea i roto.
1. Te mau metua o tei aratai haere mai i ta
ratou mau tamarii, te faaea noa ra ratou i Pa­
peete nei mai te fare ore**no ratou e ta ratou
mau tamarii, e le maa ore hoi, no le mea, e mea
hoo rahi e le roaa taiata i Papeete nei.
2. No te maoro raa o te lahi mau rnataeinaa i
Papeete nei, e rahi atoa ia te mahana i te haere
noa raa mai, te aralia haere taiata hoi e te manunu i le haere noa raa ; e i le vetahi anotau e
ore e lia ia haere no le ua rahi e te vero; e mea
tia ore maori i te mau metua, ia faateiaha i ta ra­
tou mau tamarii i te manunu, o te faaino noa tu
hoi i te mailai o to ratou tino.
3. I te mau,feppa i Mcjorea e te Tuamotu r
o tei taa e i te miti, e mea faufaa ore iâ

�X

', Z
\ '
.
te parau i le reira, no le mea, e ralii ô roa lu ia
le peapea ‘raa o te fjeira mau fenua i leie i Ta­
hiti nei, te ataqtij ra..yatnn i te ora o lo ralou mau
tamarii i ma i,le. mau vaa e le poli; e maitai noa
tu a hoi te mili, e riro to. ralou mau aahu i le
iuo.
•i:. No lo maoro o te (aime i to ralou, taa e
raa, 1e litau hia ra te mau melua i te faarue i ta
raltfU ma'ù ohipa, e ma» le mea e ohipa ru ra, ri­
ro atura teienei maoro e raa mai ei lumu no le
maua raa o te faufaa.
Eila toa ra hoi e ili le hinaaro o te ïavana ia
maitai te mau'haapii raa e te mau tamarii haapii,
no le mea, ore noa lu a le haapii raa rabi hiopoa
raa i Papeete, na le hoe kjmite faaliahia e mai
te haapao alu i te mau (aaue raa a le Tavana e
liaere i te mau malaeinaa toa, e na ratou aloa e
hiopoa liaere i te mau pipi, o te iaaile i to ralou
ile, e le maitai o te haapii raa a le mau orometua. *
I te mau fenua toa i rolo i te Hau Tamarii nei.
Vj papai hia le hoe numéro i nia i le mau poli
aloa o le taata tahili, e papai aloa hia le ioa o te
poli i mûri, na te fai a iho o te poli e topa i le
ioa o loua poti.
E hapono mai hoi le mau raalira muloi i le
raalira o le paeau parau papaa ra i le rahi raa o
te mau poti atoa mai teienei le hohoa i n.uri nei.
TE IOA TE IOA O
TEHURl
NUMERO O TE MAU
O TE POTI.
POTI.

TE FATU.

Te parmi mau leie no te mau poti.
Te raalira muloi no te malaeinaa.
PARAU FAA1TE.
l a ite mai nei te Tavana i le parau no le lahi
mau vahi no te paloi amui e te talai lahi raa i te
papai raa fenua. Te parau atu cei ra le Tavana i
te man taata toa no le fenua nei, ia haamanao
iho ratou, e no te hoe ture faaliahia i le mahana
24 no Mali 1852 i tupü ai teienei papai raa fe­
nua ; e o teienei lure tei faatiahia e te mau iriti
ture np^te mau fenua toa i raro ae i te Hau Ta­
maru néi, e ture ia no te fenua nei, e e au ia
haapao hia e" le taata toa ; e ore e lia noace i te
hoe ia laâïiapa, e oia iho hoi o te Tavana, tei
faatiaârlaua ture ra te litau hia na mua i ta haa­
pao e te aura.ro alu, e mai le mea ua manao te
Tavanÿïîei i te rave raa mai i lona toroa, e faaea aë no tje hoe niaa taime iti i laua ohipa a le
komite i ’haapao hia no. te papai raa fenua ra ; e
ere ia no.te manao; e faaore i te haamana raa o
laua ture Va, no te. mea ra ia ite maitai oia iho, i
le litiaiiare; raa, te lia raa e.te au maitai raa o
laua oiûpa a le komite ra i niai te faaau raa e te
faaitehaa a te ture.
Aore te Tavana i hinaaro i te rave noa'e i te
mana i tuuhia mai i nia iana, maori ra, no le lay ’

. 'i----------------------------------------------------------------------------------------------------

mau maile i rolo i te mau vahi atoa o le Hau
Tamaru, te haapao i te lure, o toi riro, ia faatia
hia e lejahi o le mau iriti lure i pulupulu mai i
rolo i le Àpoo raa, iataaliabia e te Arii vahiné e
le Auvaba e ia faatia hia e aria, e te Tavana, ua
riro ia ei mea moa.

la riro teienei parau faai Le e faaUe ha lu nei
ei faaoli raa, ia ore ia lu.pu faahou te parau paloi f
i te mau turc o le fenua nei.

E te mau Tavana no Moorea.
la ora lia oulou. Te faaile alu nei au ia haamanao iho oulou i ta tatou larahu i te Hau ra, no
le punu i le tapoi i lo tatou fare Apoo raa, oia
hoi le raufara. No le hoe rata i papai hia mai e ï ï :
te Tavana ia’u nei, ua luha vau i le hoe pae au
0 laua raufara ra i nia i le mau malaeinaa i Ta­
hiti nei, lai pae hauere laau i nia i le mataeinaa
hoe, e ua hope mai nei la le labi pae mataeinaa, -i
e no te mea, te hinaaro faahou mai nei te Hau; te
faaue alu nei au ia oulou aloa i te mau mataeinaa
1Moorea na. e rave atoa mai i taua rauoro ra,
ia tai pae hanere laau i nia i le mataeinaa hoe, e
ali noa’e le mau malaeinaa i Moorea na.
E rave iho oulou i teienei ia oli, faaile mai, e
na te Hau e tono atu i te mau pahi rii ei faauta
mai i Tahiti nei. la ora na oulou atoa.
Te AuvahxA,,
Papaihia : PARAITA.
Tribunal of police of the Society Islands.
Judgement passed, the 3rd September 1852,
which coudemned Mr. Thomas White, captain :
of the american ship Mousam to a fine of 2000 *
francs, 50 fraucs expences of the court, for con­
travention of the custom house regulations, on
spirits, arms and ammunitions of war ; which
were not declared in the manifest.
Judgement passed in the 3rd September 1852,
wbich condemned Mr. Robert North Beauvais,
captain of theenglish brig Maid of S ulpha, lo a
fine of 2000 francs, 50 francs expences, and lo
the expences of the court, tegether with the con­
fiscation of 15 muskets, 3 pistols, and 6 cutlasses,
1
found on board his vessel, and not declared in
the manifest; being contrary to the custom hou­
se regulations and the local decrees.
Judgement passed the 8th September 1852,
which condemned Mr. Thomas WTiite, captain
of the american ship M ousam, to a fine of 468
francs 75 centimes, 150 francs expences, and to
the expences of the court, for a contravention of
the decree n° 35, on patents.
The clerck of (he court,
Signed : V. DUPONT.
(i, 2 "i

BRIOT, êê o te Tavana.
:
éièijï-i? ftSBv
3»-e $ $ i:i.

--ri-'ÿ’L/s-i#

�</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </file>
    <file fileId="1308" order="6">
      <src>http://anaite.upf.pf/files/original/d8aa2b2bf93782f5fc1924e7bfdc7aae.pdf</src>
      <authentication>fa3f6072d66b6b5a4822688c51d4f94e</authentication>
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="4">
          <name>PDF Text</name>
          <description/>
          <elementContainer>
            <element elementId="55">
              <name>Text</name>
              <description/>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="35446">
                  <text>imRiTï m

■

I inn 'toi . I* ere if T:i■ "ilrr C i‘ IC Ha tVa , u pii liii te l'.u ' l'^ihoa OIciv i t . ni!'ni &gt;n-ii ia r&gt;
| ^
ivi'av.iT' nti&gt;m.
i. t iiî ntai ' 1 rr)v lii 11* n •-

l-fifi o ifau i lviprete.

m&amp;

» Â HA A A 1 « O ■A TO P A i

te

®i

vrr-'V: HT T-' pT/S-Af
41

k

ftSffjfï'i

V ,p . f l . l r ff'ia.hpo tam. r l c tnajj
i" ■&lt;k+fsAfa'&gt;t h*&lt;paà i&lt;lé- tiùi

raa t&lt;K«, e lia^ia ia- ^ n « i
t# '.? ,- .fT TP1*» W».t.rratouroàyi' nà; i ( '' *':'Tî«i-firaitc I rnto ; &amp;emi

■i iiiiiiiü ira rc m a i le parau rü a p i P (ouJVa hia'i lo
te man fenm i nuu r t e lî.tu T.imaru; k- ÿeijjpi le mau innhana maha toa.

Fanm mai i.i Tepilu te ae -

&lt;/’mV-J
ir—
T•&gt;&gt;-.&amp;• r«i paraa-/

le ohipa i reira, mai lei llo lu na e Fu'una ’*toa te
hunt.
&gt;.e
O taua. mau peapea ra hoi. ua lupu mai ia no
E te m;iu lavant» matacinaa e!
r &gt;to i te parau pali;tlia a le m;iu oromélua por&lt;F[la ha{ta roa outoii. o itou aore i faai te paptt
I tait', o ici p4jfiï^ i ua i niil i n i fénüa rarahi i
11ii i te mau raalira mtiloi-,o lo onlou na mai. rolo i leienei in .n ii leuua, î na matahiti e ra\enalaeinaa, i te huru o leîaauê raa i faaile hia tu ralu i mua d i Id lae h ia f lu o te mou lahuo talorot;o i ie A'ca no te mahana 10 no Setema ; leie rila i reira, e o t ei ta(itaero j te aau poiri o le
e huru o taua parau ra :
mau taata o taua fenua ra, i le laoitio raa i le
relihiotii (alorila e Inu i mau fît ua. .
PARAU FVAITE,
,
,i&gt;
Te pure haere hoa ra hoi ralou i/p, tnau vahi
« Fe faaile hia lu nei te mau raatira nuit ni no
aléa, i (fe ani raa lu i te At.ua ia h'^ea ë oia i
i f te mau mata inaa'toa no Ta ln lt, e e hapono
te m a il pope iulo. e*aha ia p;u:alhfcju^u rt)i;i i to
[) iiiai. ia l e i te hopea o téicnei auie o Seiema
ralou mau fenua ; e le haapii ra ralou i le loata,
o n *i. i le auvaha o le paean papiia ra, i le io.a o
e, e feia iiaam-»ri idojo te mau lulutit taloç.la, e
o lé tit.iii l iata ' l a i fàâufüà hia, no te ta to
te hunt au i ie feia amu taata. o le mau feinn», i
» a\a, t leienei avau. E i te maoaiia hoe no A lo hau roa i le taeluie : e ua rain.liei le malau raa
» pa e ra 'e ai ralou i ta ïatou ùtua. »
iiia iu. no.lo raton tuatia, e le pauri.
:
Papeete, l2Telem a 1852.
À. lapao’alu ai.te episetopo ra o Al.iti Bataillon
i
reira,
rooirià ihora te Plata i le maluusfiahi roa;
Te auvaha o le pas papaa,
lia pm o haeiv ralou i .ie Apoo raa&lt; e imi i itfrà Pa p a ihia : C H A P P E.
vfea, e pen è àTû ai taua. ino ra lli aAalaJa inai. fh ;
e ua parau haere ralou atoa é: « E mabea ra utia
i tei *nei ra, e haapao maitài im 'oii e*ia ore In laloù, le liaiû c i leienei leia haatuori idolo, i
ioa o te feia'toa i fmiulua hia no le l.iero ava i leienei mau pop^ hamani ino. »
ro o i lea.vaera o Sëtemb, ia haapono oia mai i
* l a huru on hoi t i r luu aloa parau ; .no lie
te &lt;iatira nei ia Chappe, i In poipôi o le m.thana mea r.» e, aila e A ni i u; ootia roa i rolo t taua
tapait i mua nei, te lü o leienei avae, ë lapida man fenua u o i ra; laataa maira lelioo o taua
hta mai ia te xae’taa lia o la oulou na moni to­ mau A iii i rolopu ia ra'ou ra ianaiho, opua aéra
réa, e ta le mau raatira niutoi atoa fo i.
oia. e e laaurû mai le oia-i taua ino rav&gt;e eTiâtia
Papeete, 6 Atopa 1852.
i to le mau orometua tatorila parahiraa.i nia iho
i
tona fenua.
N a fe A u va h a o le f la n ,
Ma te faau maite i te haamatautau-raa a te
;
Papaihia: PARAIT A.
A rii, tona mau taata lupu ; é té ào râa hoi a te
mau orometua porolelan:, o tei faatupu i taua
MU INAR R VA TVTOR1TV 1 OCEANIE.
paraît raa ra, tamau maite attira oia i loup iàulia
(iriti liia mai n i rotui te hoe liîü-pep i no P.inipc o F reemans jourraa i te mau orome ua tatorila,
.
»
„
m i te ioa )
E aüo palia taua A rii no Lealatela T%»Àjiua
manao oia e, E riro tona I. rü Faahu i
la O ‘e au'aha epimiopo r ia i Oreann* i répu. lo r t ij, ei iapao no lima, uralav oro, e e lui. mm le
tés -rwo aenei ile ie n e i a i mata-'iili. ei v»hi |nj ia loua roo e, e taata ailo oia , ir e noa lu’â’oia
reira te ohipa te rave i l ito m aile ra t hia. O .Vh- a tamai hua i le ta iiiài .
* -'A. i v
li Bataillon, tei faatupu i le milinare-raa mataE ri:o iriau ra e : ua ito aturà o b ; e-eihattvare
tnua i rolo i teienei auvaha-epitetopo raa, i le - anae lana mau paraît i pari hià
la hoe fenua i Roiuma le ioa, e i Futuna hoi, tohoe to ril a ta.n.t leitea. mailai raa hia
la
t?nua ! pihaiho.
k
ratou haapao Eta i R a iiiitiiï. (Tre-Ét^^^aai &gt;aa
"Ravèfahi hot te peapea i faaoromai hia, e Ua itea niai lai lia te iiuru mau o loiitPfttii’ttaS.i farii
rahi le ali e te i epohepo i te faau raa hia; i mûri aima i
feira-htàtf y 1diM-e ua
ae ra, u aoüia roa hia aéra le ohipa a le mau o- faalia ralou. ma te ohipa ra i, i na noho raa e
rotnelua, e farii hia maira te faaroo tatorila e te p iti, i nia i na fenua rarahi e piti, oia hoi : IJpo-rahi atoa O le taata. E toru taualini tatorila i lu e S .'a .i. &lt;&gt;^.e ava tulau raa ra &lt;. Apia, o le 'a i
Rotuma i leienei, e hoe taualini e‘e paa ahuru i i Upolu te no o raa mau î&gt; i« au'al.a apnselolo
Futuna. I Hamoa ra hoi, ua failo aloa ia le peaAura U hui t rahi roa lu hua i ianu outi; u waiter
pea i u&gt; leie U u fenua, alla ra i luauuia rea hia
PA E A U P V R A ü O T E H A U .

I

�taua mitinare raa ra 4 te haere nrtrite r mua.
T e:e ïü lioi toi lupu mai no roto i taua mau
pari raa ra ; no lo raton ite raa e, u; haa\aie
yii hia ratou e taua feia i tialuri maile hia e ra­
ton ra, laaroo taia atura taua feia taehae ra i
1&gt;o niatanuia ; e i mûri ae. ua ui ui ralou i te mau
tahua, ia ite ratou i te huru mau o te Teritiliano. E a faarue ai ratou i4a-rakm mau nrometua
matamua, ailâ ralou i larii mai i te laaroo tatoriîu ; te parahi hiopôa maite nei ra ralou, i te hio•fiio raa i te mau orometua o na relihioni e piti,
te tatorita e te porotetani.
Ei'tn Vca no te tapati imita nei te ioc.
PAR AU FA AIT U.
Te t'aaite hia ’ tu nei te feia toroa toa e tarahu
hia nei e te Hau, c e tii oioi mai ralou i ta ralou
inoni toroa i,na mahana. i mua nei. Mai le mea
è, aita lahi pae i tii mai i ta ratou, a lae atu ai i
te mahana ma a i mua nei, te l i n o Atopa, e
ore ia ta(ratou moni e aufau hia, ia tii mai ra. E
tii oioi mai a Ta c liai.
TE MAU AU4 HAU.
Alimaono. Ua hoo hia aenei na paero ufi e 21,
i hapono hia mai e to teienei mataeinaa, e ua
roaa mai na farane e................ .
210, 00
Ua ho,o atoa hia hoi na haapee uniara e 36 i rolo Û i le mataeinaa
iho, lai hoe farane i le hapee h&lt;oe. .
36 00

5 no Tiurai, ua hoo hia ià, e na roa mai i
ne e.................. ,..............................
Papetoai. Ua hoo le leie mataeinaa i let
7 pa ro, e ua hapono mai m*i île mom e
Pavearin. Ua faailt hia'lu i rulo i te
le mahana 29 no Tiurai, e e 37 laran
Papeuriri e vai nei: ua uoo alna hia ae
na haapee ara u e 31 ; no le mea ra e,
huri ino, hoo noa iiia'lura no na firane
50 cenelima i te htapi*e hoe; la amuihi
77 farane, e e 50 cenetirnh. e ia apiti hui
reira i nia i na farane e 37 i îaaite h
riro atura ia farane...........................
Il
Aore à lo Yairao i lii mai i la ra'oumoi
farane. i faaile hiaTu i rolo i le Vea} no
ha na 29 no Tiurai.
Te hinaaro n**i ra vau, i te mau mataeii
c moni ta ralou e vai nei ra, e tii oioi ju
liai, eiaha roa1tu c liaa roa roa.
Te faaite faahou alu nei hoi au i le ma
taeinaa, e e vaere mailai ratou i te mau a
e liai, e tatai maitai i le aua, e e tanu i te
roto. Aita e fauta a ia tanu faahou i te to |
no te mea, cita e hoo hia, O te doura ra,
hia ia ; o te feia ra e hinaaro i te tanu ra,
iiio ia.
I a ORA NA OLTOU !
NA MAU A.

OH1PA I FA UT AUA.
Ei te mahana maha i mua nei, te 14 ol
avar, e upaupa hiafi te upaupa raa a te
ïa amuihia, farane.
246 00 rave i te o &gt;ipa i n a i te eu ra i Fautaua ; e
à i taua peho ra upaupa’i.
O te mahana arearea raa ia i haapao 1
Mahaena. Ua hapono mai teienei matàeina i
Ua paero ufi e 23, i le mahana 2 no Tiurai, e 22 rato...
i hoohia, e ua roaa mai na farane e 220 0Q 1
paero i pe.
Te mau pafiî i lapae mai, mai te mafiana î
no Setema ,
Papenoo. Ua hapono mai i na paero ufi 10 i
te mah: na 12 no Tiurai ; ua hoo anae hia ia, e
Tira pili farani o Hunals, tapena Harrin
«a roaa mai na farane e...................
i 00 00
mai Paumotu mai.
Punaauia. 1 a hapono mai i na paero ufi e54,
Tira piti Ratatea Eliza Mary, tapena (
ï te mahana ‘8 no Setema ; ua pau i te hoo hia,
man,,
mai . aiatea mai.
_ .
C ua roaa mai na farane e .......... . .
540 00
Toahoiu. E 32 paero ufi i hapono hia mai i te
Te mau pufii i reva.
mahana 22 no Tiurai, e- 30 i hoo hia e ua roaa
Tira hoe beretane Oberon, tapena Lyoi
mai na farane e
.................
300 00
re\a
i Hamdâ e Sidene.
E 2 paero i pe.
Moruu, O na setere vahie e 9 e te vaehaa, i
Le gdraat : BeiiOf.
srfeù hia 9 «i c to teienei mataeinaa i te mahana
v"î
:e
1

liiUü ;;
„■* *7■t ) U&amp;OCPttl
-i
jip, ?

Soîï
•f, . hj*5
Ÿ • '■•
*4 i êèfà%

�</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </file>
    <file fileId="1309" order="7">
      <src>http://anaite.upf.pf/files/original/1ba96c472962db51b786af9d913c66e0.pdf</src>
      <authentication>b93397d50a1bd5aa6447c27cfb5b16dc</authentication>
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="4">
          <name>PDF Text</name>
          <description/>
          <elementContainer>
            <element elementId="55">
              <name>Text</name>
              <description/>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="35447">
                  <text>im ita i m ,T p l:\ul.i (c i . 0 crc te T iv:ina L' tù lci.iva . o U i liinaiiro i tc hoc liohoa o lcicnci ccn. anfau mai ia c
^ faranc no na avac etorn.
Friau maiia Tcpflir» te ivv
nci paran i Papeete.

J!A!!A.\.\ l-'i \(&gt; ATOP A 1852.

Ri haaparare raa i le para» rii api e faufaa luVi In
le m an femia i rolo i te Han T am a n i; e nei.i i le m au m aliaua inaha tna.

PA EAU PARA U O TRI! Al'.

•

f/aavu raa a le tiripuna tore liane.
UaliAava acnci le liiiptina Korelionc, i le hoc
para» ta’ i.
I le ma» mala’ ili alna i leioimi annlaii e. f,da­
ta mai ia l.iluu nei, ni le ho» raa anatii e r.ihi
m h ai te pa'ij n i laril'mit mai i le haere raa
mai i Tahiti iiei. R me.i lia maori i l(' I re ia |*or.&gt;;t I» i;a le nia» laala no Tahiti nei, i le ma»
parurn raa loa no U: hoo raa i ta raton ma» niaa.
Teie le hum o taua para» ra : ua hoo alu o
M. Salmon, e laala hoo laoa no Papeete nei, i
le man laala no Hiliaa i la raton an im i nia i te
tumu, e n:t horoa lu i le laoa no laua man anani
ra na mua, i le hunt onmlo raa ra. Aore i lia iana i le haere e la il ai i laua ma» anani i hoo liia e
ana ra, e ua pariée ma» laala lahili iana, i le lila» laalio» raa i le hoo no laua ma» laoa ra, na
rolo i te mau ravea lia ore i le lure. No laua pa­
ra» raa ra, i ilea mai ai U? aléa è raa o le ma»
laala lahili i te au raa o la lalou tore, le ma pnpaihaavare, le (aahuni e raa, toile haavare e le
iaahapu raa o le parau i rolo i le vaha hoc, na
rolo i le horu o te ui raa. .Mai te meî ra e, aore
i rolo i lo raton manao e hara i le reira ma»
mea. Mai le reira noa ra, ua riro laua para» i
horo hia mai e taua ma» laala ra ei para» tumu
ore, e le oaoa nei lalou, o le tiripuna i faaliama
ia M. Salmon, na roto i leienei parau laalaa i
mûri nei,
ITaalaa raa,
1 le manao raa, i le parau pari, tei riro ei tumu
no leienei parau, tei papai hia mai e te tavana,
te haava e le hui-raalira no taua mataeinaa ra
no Hiliaa. e e au ia laarue hia i rapac i leienei
parau raa, no le mea ua viivii i le haavare.
I te manao roa, e ua ile le ltaava o Paliahia i
tapa parau pari ra, o tei faaitcile alu i le parau
i te papai raa hia, e aore hoi le tavana i l'aaore
lira aenei o Teohu i ile i le papai raa o taua pa­
rau ra.
I te manao raa hoi, i le mau parau a le làni
pae ile i le laahapa raa ia ralou iho, i rolo i ta
ralou mau parau, e o lei liait roa o Ofiri ia e o
Titohi, e no reira ore attira e lia ia faaroo hia la
ralou parau ; e ua tia hoi i te tiripuna i le manao
i to ralou ile ore, ia ore ia luu hia lu i nia iho ia
ralou le mau ulua i faaite hia mai e te turc no te
ile haavare.

svrnw \i
O te fVwAVo/f*YniVi. e le man
d a ta e haapan i le lani
laa tam , o iia ia i i nenei
. alna hia ta raiim m an p aran faailc i n'rtn i leienei
Ven, ia aefau mai raton
1 farane no te rd ii hoc.
Kas.vi mai ia Tepilo le u en çiparaii.

i le manao raa. e i rolo i taon parau raa ra,
aore e ile i le para» i pari hia ia M. Salmon i le
I aaxare i le ma» laala lahili, e le litau raa*♦* i lo
morn lia ore, ia a»la» hia mai lia roto i le ravea
haaniataulau ;
la ilea mai ra. e, te, tait i pae laala lei laraliu
i le anani ia .M. Salmon ra, e lei manao e larahu
la ralou iana ra, ua an hui ralou i mua i le aro o
le haava, e mai Iana parau ore i te moni ei hoo,
i loua ra hoo taoa ia Faaraoa.
l'a ilea loa mai hoi, e ua rave le haa\a mai
loua iho hinaajoe ua parai i te ioa ote ma» taala aitarahu i aul'au mai i te moni na M. Salmon
iana ra, i te hoe parau tuu hia lu e Faaraoa iana
i taua Apoo raa ra, e ore, aloa l#oi e lia ia laariro
i tc haamala» raa ia aratai hia i mua i te aro &lt;&gt;
le haava, ei malau’raa no le leia paasi e para»
tia la ralou ra, uo te mea ua riro ia haava na ro­
lo i toua loroa ei tauluru no le laufaa o le laala
loa, e (o le laala laitahi hoi.
1 le manao raa hoi, e lia lahoo le parau a le
mau ile aloa, lei laahapa e lei l'aatia i te parau
raa e, ua para roa le anani, e pa horo iri roa i
lo M. Salmon lae raa lu i Hiliaa.
R riro mau a, e no le maoro o le lae raa lu o
te pal»., i ore i lia ' i i le hoe pae au laala i le
haapao i laua parau i l’aaau hia e ralou ra, e fio
4‘eira i manao ai raton e ua pee taua larahu na
raton ia M. Salmon ra, mai le mea, i te vaiho
make raa i Iana anani ra nana, ua ino noa i nia i
te lumu ra, mai te hapa ore i to ralou pae.
I te manao raa hoi i taua parau faaau a M.
Salmon e le mau laata lahili ra (tei imi hia e te
Tiripuna ia laa le lumu mau o te pari raa) le au
ia manao hia ei parau faufaa ore, no te mea, ao­
re i au i tei laaite hia mai ejle faaue rea TU, no
te 15 no Atopa 1851.
1 le manao raa, e no le uni raa a le auvaha
lureo leRepupirita, cno le au raa i te, ira va 182,
o le pue raa lure larani i rave ai te tiripuna i
leienei oliipa ; e aore hoi, le lahi pae au i taua
parau ra.
,
,\
R mea mau hoi, e ahiri lç rpap laala, lahili le
tahi pae au no leienei parau raa, e riro ia teie—
nei ohipa ieo'.iipaanoi, te litau ia haere aloa mai
le hoe haava lahili.
No teienei mau parau, te tiripuna torelione, i
le haava raa hopea.
Te faaora nei ia M. Salmon i leTparau i pari
hia i le haavare i te mau taata tahiti e te tilau
raa na roto i te ravea haamatautau i te moni tia
ore iana te tilau.

�- iia (j
Te paloi noi i le lia raa iana i le ani mai i le rolo i le asena i Papeete, hceluhaa rahi hoc fa­
re; mai leie i mûri mû te huru. Eia oli.roa ia lae i
liiirno, no le ino raa e le faulaa.
Te I iuj m'i i l&lt;* iloilo o le Auvaha lure. o le le liopea o leienei malahiii.
R. piipiriln i le haa\a i le Irnnuc lelauluru no le Porionuu H moii i V.iiania ha ore roa'i e
I ara h i laai ne liia i rolo i le ini ra , parau Vaioau, hoc ia fare rahi e torn man umi le ma­
cro, e pae rnau elaela le aano; e pae myju ela—
raa h i lé rriér ua viivii i Je haavare.
ela le leilei o le tahuhu, e ia piti elaela e maa
lape le leilei o le rape. Ei fare hau pape e ia pa­
l,apret‘0,S 8 Tclemn I 8.V2.
tia hia ho\
J e „n jw i p a r a U o le liaaca ran,
Tara i nia a la lara i lai. K moli i Vaioau
J’njiiiiM 'm •. 1*1’PONT.
haere
ma i e Vainiania, hoe hoi ia l'are rahi, mai
K luimia tn;ni :
leie
aloa
i nia nei le maoro e le aano e le leilei.
7 e p eretilen i .
J:
rau
Moorea e ha la in i nia c ha te io i raro.
l'apnilna : I.KIHlKiAM).
K rnolu i Paroa haere mai e Munino, e moli hot
i Manitio haere roa'i e Paroa ; hoe hoi ia fart»
rahi
mai leie i nia nei le maoro, te aano e le lei­
Na tv man lara no nuHawnaa. te Juu-raalira e
lei.
le mon laala tua no Tahiti e Mourra
Mai le mea c le au ra. e lono hia ;lu le mau
IV liaere nei le asena no Pareille rie faufaa ralii rna. l ’a rave
aenei le hait mai le muni ralti i te p m raa i le man ntiipa i reira, n pa i rii lira pili e le pahi auahi ei tauluru i le
leiimroa mai un teiem i lia raa i .e Jme faufaa rahi nn leienci femia ; mau laala lahili i le faaula raa mai i le mau peu
a mûri nei. O le Valii lalai raa palm a, InO.OOO farane ia te muni 1
auf ui liia e te fare vai raa morr no le reira nae ra. I pihaiho i te no teienei man fare, le rnau rave oiiipa e te maa
1 &lt;ua. 11a hninani hia le hociiahu iniri raa pjlii, ia lia i le man palii
hoi i haapao hia na ralou.
hoolaoai haere i reira lalai ai.anaiie aufau, ia tana ihomoni e te il i
hui ; na te papaa nae ra leienci mari ohipa mailatai i rave ; e i naha
Papeete, 13 no Atopa 1852.
•1 te fount laa loa 110 leienci l'entiti le faufaa rahi hia. To vai te l’an l ia rahi e ioaa mai no le tac raa main ten 111 pahi, le haere mai i
Te A avaha ,
J'.ipeele nei. 110 le mea., ua niaitai le lii raa mai i le maa e le tnlai
raa? Aila tu, maori ra, to Tahiti nei, lefatu o le niaii fenua lei
Tapai hia : PARAIT A.
loaa ia raton te raven nn le faalahe raa i la raton maa. K ia ni hia
ra. Kalia ta.te laala talriti i rave no te roan raa mai o leienci faufaa
rahi, 1 le hio raa i to raton man fenua i le rahi raa le faufaa ? Aila.
Oia Imi! K rmi ia mari tnen ci mea haama rahi no te pae laala lahiti.nci. P mea lia, ci valii aloa Iana 1 leienci ohipa hau i Pareille
nei. K mea lia Imi, ia ori haere te laala lia rolo i leienci asena, ia n:i
o ie parau e. leie le ohipa a le laala tahiti. I leienci rà, le vai nei le
tahi pae an ohipa, le au mailai i le laala lahili ia rave, e le ohipa
rave ohic hoi. I pihaiho i le valii lalai raa pahi ra, e i mua inati i te
uahu hnri raa, e mea lia ;a faatia i le fare no le vai raa rnau, no te
rave raa ohipa a le mau tamuta, no te tupai raa auri e le hatnani raa
rota.aei vai raa i letaoa no nia i te pahi, e ei fare hoi no le man tan­
ta nu nia i te mau pahi e tataihia ra. Kalia e lia’ i i le m ut raalira,
e haere mai e faatomo i lu raton mau pahi i te anani ia lia’i e ia incine te faatomo ran, mai le mea, aore e fare i le vai raa mai lelaraliu
ore i le taon i nia i to raton mau pahi, i le lalai raa? K faufaa, e
faufaa r.alii rod e te uana hoi, no le mau tailla no le mau inataci»aa
toa ia faatia i Papeete te lare loa e au nn le reira, K faufaa rahi hoi
te roa 1 mai i te laala toa, to te fenua feia rarahi ra e lo le laala rii
rave ohipa loa hoi i le faifai raa c te uta raa i le anani. Oia hoi te
mau fare toa, te man fare rave raa ohipa e ei fare patia e te raiio.ro
te au mailai, e ua; ite mailai hoi to Tahiti nei i le rave i te reira, e
cita hoi e ronron ia raton ia rave, la rav e maori na tuhna rarahi c
piti’ i Tahitj nei, c o Moorea hoi i la raton fare, e ia tono.mai i lo ra­
ton mau laala i Parente na ratou e faatia Kita c piti le avae, cita c
nnèa le tau c para ai le anani, ua o(i roa. K pap.ii hia i nia iho i laua
mau fare aloa ra, te ioa o te tuhna rahi e le màn mataeinaa i rave.
K ia oli teienei ohipa; ei reira te hau e faatupu ai i le hoc amu raa
maa rahi e le upaupa no teien i ohipa, c e riro ia lo Tahiti nei i te
leotco, 0 ratou i tauluru mai 1 leienci ohipa mailai,mailai no te taata toa, c o te parure i nia iho i teienei fenua taatoa le faufaa rahi
hau roa.

li le mau lavana, le hui-raalira e lo laala loa
no leienei fenua, e haamanao na ; mai le mea, ia
riro Tahiti nei, ei lapae raa no te mau pahi auahi e faalere mai, i Panama o Autera’ia; ia mailai
ia laiou, ia horoa lu i le fare, ei hamani raa i la
raton mau lunu raa auahi. iii le matamua o teie­
nei matahili i mua nei e faaliu i ratou i te reira.
E ineine roa te hau ; le hinaaro nei ra oia no te
faatia raa i teienei mau fare, ia lauturu hia mai
e le taata tahili, e le tialuri alu nei ia ralou.
faaue " r a a .
Mai te au i le faaue raa a te Tavana, te Àuvaha 0 le Uepupirita, e rave na tuhaa rarahi e
piti no Tahili nei e Moorea hoi i le fare rarahi i

PARAU FA AIT E.

Mai lei faaue hia mai e le irava 3 e le A o le
lure no le papai raa ferma lei loa lia hia i te rnahana 21 no Mali 1852. Te faaile hia tu nei lo
Tahili. e Moorea loa, e ei le mahana hoe no novema teienei avae imua nei, e papai hia i le mau
ferma o le laala loa i rolo i te malaeinaa rn i
Punaauia. la lae i le hora hi lu i taua n aliana ra
e haapuluputu ai le komile haapao liia no te pa­
pai raa i le fare o le lavana i Punaauia, e e haamata ai i laua ohipa na ralou ra.
Teie laua komile ra.
Taamu, toohilu, pereliteni.
Pohuelea, tavana.
Faailoa, haava.
Te laala raalira i hau lorta malahiti,
E o Darling, auvaha faaile parau o le Haï»,
papai parau.
FAATOUOA RAA.
Ua faaloroa aenei te Tavana, te Auvaha o te
Uepupirita uo teienei tau avae ia M. Adam Kulzycki (oia hoi Ada mu), ei auvaha nona i pihaiho
i te mau malaeinaa i le hitia o le râ, ei hiopoa i
le faalere raa o te Hau e le mau ohipa i te reira
pae fenua.
Te Tavana, le Auvaha o te Uepupirita,
Papaihia : PAGE.
\ Le gérant ; 1R' moi.
.■ . ,. . .,
'“ I ‘

• £ v'fcV*
«s
'**•
...
v
&gt;,
• ü'j v ,;;:!1*;

;s • V

4f!i (F

** v

A iLi EL '

�</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </file>
    <file fileId="1310" order="8">
      <src>http://anaite.upf.pf/files/original/79a55c5bc8c5d3ee71ba03ca6c09c2b2.pdf</src>
      <authentication>d59b8c8e840c776290e323368cc31316</authentication>
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="4">
          <name>PDF Text</name>
          <description/>
          <elementContainer>
            <element elementId="55">
              <name>Text</name>
              <description/>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="35448">
                  <text>I&#13;
&#13;
MAIIAXA 21 \ 0 AT01W l 2.&#13;
&#13;
SàïAUHl Tttîtlî-&#13;
&#13;
Te taala Toa . c cre te T.&gt;&#13;
vnna c te haava , o tei hinaaro i te hoe hohoa o trienei vea, aufau mai ia e&#13;
:t farane no na avîie etoru.&#13;
Kaaati mai iaTepito te n?nei parau i l’apectc.&#13;
&#13;
MISERA U&#13;
&#13;
Ei haaparure rua i le parau rii api e faufaa liia'i to&#13;
le man fenua i roto i te Uau Tamaru ; e neia i te ma» mahaua maha loa.&#13;
&#13;
NO TE AMU RA A MAA 1 FAUTAI A.&#13;
U;i oli aenei U; hoo ainu raa maa rahi iula i le&#13;
laa i Faulaua i le mahaua maha no leienei lapa*i&#13;
i oti aenei. no le faahanahana raa i le furumti&#13;
api i rave hia i laua faa ra.&#13;
E mea rahi roa te laala i haeremai i malaitai,&#13;
no (e mau malaeinaa loa, le lane, te vahiné e le&#13;
tamârii aïoa i le haere raa mai, mai le faanehenehe maile le laala*1loa, e mea faahiahia rahi;&#13;
mai te poipoi noa raa maiatehaerenoaiuta eavatea noa tura.&#13;
Ite horahnei faaineine ai le Ani vahiné, le la­&#13;
ne e le man lamarii atoa i le horo nac raa na nia&#13;
i le puaahorofenua, e mea faahiahia rahi aloa&#13;
hoi ralou i le ha$re raa ae. Tei le la noa raa aea&#13;
i ula i laua valu ra, baruru ihora te pupühi no le&#13;
taihaa raa i tona hanahana le Arii vahiné, e pili&#13;
mau ahuru ma hoe iiaruru raa. E ia oti le reira,&#13;
pou ihora oia i raro, e irai le haati hia e te raalira farani e raverahi, ua lotno oia i le hoe fare&#13;
ili, hamani hia e tei haapao hia ei parahi raa c&#13;
ei amu raa maa.&#13;
1 taua amu raa maa ra, ua inu hia te mailai e&#13;
le ora o lona hanahana le Arii vahiné, te peretileni no te Repupirita farani, e lona hoi auvaha&#13;
i Tahiti nei, e ua huro anae te laala toa mai le&#13;
poupou e te oaoa rahi. Tei le oli noa raa ia, lai&#13;
ihora te mau tari parau no te mau upaupa, tei&#13;
afai hia mai no le mau vahi aloa, ei faaarearey&#13;
raa no laua mahana ra. E maa faahiahia loa hoi&#13;
te ori o te laala le lane e te vahiné ; mai te hora&#13;
piti noa mai a te upaupa noa raa e tae aéra i le&#13;
alii^hi, faaea nae ihora laua mau upaupa ra, mataitai noa tura le'laala toa i le ahiliri, e le mau&#13;
auahi al ’a i lutui haere hia i le mau valu atoa,&#13;
ei faaunauna raa i taua ahiahi ra.&#13;
E ia oli ia, upaupa faahou ihora e lac noa lura&#13;
i le ue raa rui, o le oti atoa raa ia o taua mau&#13;
peu faaarearea ra.&#13;
PARAU FAA1TE.&#13;
Te faaitc hia’tu nei te mau raalira muloi no&#13;
te mau inataeinaa loa no Tahiti, e e hapono mai&#13;
ia tae i le mahana 25 do leienei avae no Atopa,&#13;
i te auvaha o le pae au parau papaa ra, i te ioa&#13;
o te mau taala toa i faautua hia, no te faero&#13;
&#13;
O te feia hoo taoa, e te ma»&#13;
taata c haapap i te tam&#13;
ran taon, e lia ia ia nenei&#13;
a! oa bia ta raton mau pa­&#13;
rau faaitc i roto i leienei&#13;
Vea. ia aufau mai raton&#13;
&gt; t farane no te reni hoc*.&#13;
Faaa*i mai ia Tepitd te neiici parau.&#13;
&#13;
ava i leienei avae. Ei (e mahana hoe no Novenaa&#13;
e rave ai ralou i la ralou ulua.&#13;
Papeele, le U) no Atopa 1852.&#13;
Te auvaha o le pae papaa .&#13;
Tapaihia : CH APPE&#13;
Mai tei faaitc hia i roi b i te Yea no le mahana&#13;
7 no Alopa. Te mau raalira mploi, le ore e faailo mai i le ioa o*le mau taala faautua hia no le&#13;
Utero a\a i lo ratoy malaeinaa i le mahana 10 no&#13;
Albpu e lapea hia mai ia le vuehaa lia o la ralou&#13;
muni le roa.&#13;
Te luu hia nei leienei ulua i nia i te mau raalira muloi no le mau malaeinaa ra no Papara,&#13;
Atimaono, Papeuriri, e Papeari, no le mea aore&#13;
raton i haapao, e aore i papai noa mai le parau&#13;
ei faaite.&#13;
*&#13;
Te faautua faahou hia nei na vahiné toopae&#13;
ra, o Tei na, Tpiva, Raufau, Maihea e o Melua i&#13;
«le ulua rave ohipa e vau mahana, no te mea, ua&#13;
parahi noa ralou i le hoe mahana, aore i haere&#13;
mai i rave i ta ralou ohipa.&#13;
Ua faaile hia ' lu le mau malaeiuaa loa, na roto.&#13;
i le Vba no le mahana 23 no Tetema, e e hapo­&#13;
no mai te mau raalira muloi i le raatira o le pat*&#13;
au parau papaa ra, i te hurt» o le mau poli, lo&#13;
numéro hoi, te ioa o le poli e le ioa o le fatu.&#13;
Ua haapao aenei te tahi pae i leienei faaue&#13;
raa, o le lalii pae n alaeinaa râ,aore â ia i faaile&#13;
mai nei. Taua mau malaeinaa i ore a i faaite mai&#13;
nei, e faa te oioi mai ralou e lia'i, eiaha e haamaoro.&#13;
»&#13;
Mai le mea, aore e poli i lo raton mataeinaa&#13;
ra, e faaite aloa mai ia te lia, ia itea.&#13;
PARAU FAAITE.&#13;
Mai tei faaue hia mai e le irava 3 e te 4 o le&#13;
lure no le papai raa fenua, tei faatia hia i te ma­&#13;
hana 24 no Mali 1852. Te faaile hia lu nei lo&#13;
Tahiti e Moorea, e ei le mahana 10 no Novema,&#13;
i leienei avae i mua nei, e papai hia'i le mau&#13;
fenua i rolo i te malaeinaa ra i Paea. Ei laua&#13;
mahana ra haapfitupMUi ai le komile i haapao hia&#13;
&#13;
�PARAI' FA UTE.&#13;
Tei te fare o le laote farani lei pâlia i te mau&#13;
lamarii no Tahiti. I le 6ahu i Pora teienei mau&#13;
raau i mûri nei.&#13;
TE RAAL TEIE.&#13;
TE RAAU EREERE.&#13;
TE RAAU m î t .&#13;
TE II AAL TON A..&#13;
TE MONO! ROTI API.&#13;
&#13;
no te papai rua i lu fate o Tetoofa. e e haamalu&#13;
ai i taua ohipu nu ralou ra.&#13;
&#13;
Teie taua komite ra.&#13;
&#13;
r&#13;
&#13;
Te loohitn o Taamu. pereliteni.&#13;
Te tavana o Tetoofa.&#13;
Te haava o Maeauore.&#13;
Te laala raa lira toi Hau te matahiti.&#13;
E, o Darling, auvaha faaile parau, o le papai&#13;
parau ia.&#13;
&#13;
E TE MA U RAA U MA I A TO. I.&#13;
E mea hoo mama rahi raa teie nei mau raau&#13;
i reira.&#13;
&#13;
No terahi raa ote (aata i haavahia eifaaulua l&gt;ia i roloi teraau malacinaa i Tahiti eMoorea, i naavae ra ia&#13;
Tiurai, Atele e Telema i mairi aenei ; irili hia mai e le auvaha o te paeau tahiti ra e Otomoniuo&#13;
roto i te puta a le man fuma malacinaa.&#13;
, ;.t&#13;
&#13;
r&#13;
&#13;
IOA 0 TE&#13;
&#13;
IOA&#13;
0 TE&#13;
r&#13;
&#13;
HAAVA.&#13;
.&#13;
&#13;
M A T A E 1N A A .&#13;
r&#13;
&#13;
Papa, ..............&#13;
Tani.................&#13;
&#13;
T m i h i a ...................&#13;
H n n a u .....................&#13;
&#13;
Pori................&#13;
Ararui. . . . . . .&#13;
Teriilahi..........&#13;
P a o v a a .....................&#13;
Hurupa...........&#13;
Faailoa&#13;
Pnmi...............&#13;
Kaamaino.&#13;
Teururaau&#13;
aivae&#13;
&gt;Aburiro&#13;
)Teluacaha&#13;
. .&#13;
&#13;
. .&#13;
&#13;
r&#13;
P a p e e te ...................&#13;
T a unoa. . r. . .&#13;
P a p a o a ..................&#13;
H a a p a p e ................&#13;
P a p e n o o .................&#13;
M ahàena. . . .&#13;
P a p e u riri. . . .&#13;
P&#13;
r aiv e a n .................&#13;
&#13;
P a p a ra ...................&#13;
Punaauia. . . .&#13;
Faaa ............................&#13;
. Papeloai . . . .&#13;
. Teaüaroa . . . .&#13;
&#13;
..........................&#13;
...................&#13;
. . .&#13;
&#13;
»&#13;
&#13;
llaum i .................. ....&#13;
M a a tea ...................&#13;
&#13;
n u l l RAA O T E TA ATA I&#13;
faautua&#13;
&#13;
M)&#13;
&#13;
TE&#13;
&#13;
cia.&#13;
&#13;
NO T E&#13;
&#13;
f 0&#13;
0&#13;
0&#13;
o&#13;
&#13;
o&#13;
&#13;
0&#13;
1&#13;
&#13;
0&#13;
&#13;
o&#13;
&#13;
NO&#13;
&#13;
PARAU&#13;
No te h uru o te puta a te&#13;
&#13;
UTUA&#13;
&#13;
TE&#13;
&#13;
faaturi. taoroava AMUIRA.A MOM.&#13;
0&#13;
0&#13;
o&#13;
o&#13;
o&#13;
0&#13;
0&#13;
o&#13;
0&#13;
0&#13;
2&#13;
2&#13;
0&#13;
0&#13;
&#13;
0&#13;
0&#13;
o&#13;
o&#13;
o&#13;
0&#13;
0&#13;
o&#13;
0&#13;
1&#13;
&#13;
Hia .&#13;
&#13;
T5&#13;
7&#13;
17&#13;
8&#13;
7&#13;
0&#13;
23&#13;
3&#13;
30&#13;
84&#13;
2&#13;
7&#13;
'&#13;
0&#13;
5&#13;
0&#13;
0&#13;
238&#13;
&#13;
45&#13;
7&#13;
17&#13;
8&#13;
7&#13;
0&#13;
23&#13;
3&#13;
30&#13;
85&#13;
4&#13;
9&#13;
0&#13;
5&#13;
0&#13;
0&#13;
243&#13;
&#13;
o h ip a&#13;
&#13;
.&#13;
&#13;
farane. m ahana.&#13;
675&#13;
25&#13;
105&#13;
0&#13;
255&#13;
90&#13;
120&#13;
150&#13;
105&#13;
65&#13;
0&#13;
45&#13;
120&#13;
270&#13;
45&#13;
160&#13;
30&#13;
450&#13;
426&#13;
300&#13;
60&#13;
2&#13;
105&#13;
30&#13;
0&#13;
25&#13;
75&#13;
5&#13;
0&#13;
30&#13;
0&#13;
10&#13;
1087 2691&#13;
&#13;
mau haava.&#13;
E mea nehenehe.&#13;
E m ea nehenehe.&#13;
&#13;
e&#13;
E utua tahito.&#13;
E m ea nehenehe.&#13;
E mea nehenehe.&#13;
E mea nehenehe.&#13;
F; m M ra h i te m nni&#13;
Aore i tac mai.&#13;
E mea m henehe.&#13;
E utua tahito.&#13;
Aore i nchcnoVic,&#13;
E utua tahito. '&#13;
E utua tahito.&#13;
&#13;
î Inn afn&#13;
&#13;
amui hia&#13;
.&#13;
i&#13;
lté atura tatou e, e pili hanere e maha ahuru ma toru taala i haava hia i roto i na mataeinaaa i&#13;
Tahiti e Moorea nei i na avae e toru i mairi aenei, e ua faautua hia ralou i te uiua ohipa e piti lauatinî e pae hanere e iva ahuru e ma hoe mahana; e i le utua moni t.oe tauatini aore hanere e vau&#13;
ahuru e ma hilu farane; o lei tu ha hia mai teie te huru; na le tavana malaeinaa e 362 farane; qa&#13;
te m'au imiroa e 362 farane, e na te Hau e 362 farane.&#13;
•&#13;
&#13;
la&#13;
&#13;
. . .&#13;
&#13;
1&#13;
&#13;
�</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </file>
    <file fileId="1311" order="9">
      <src>http://anaite.upf.pf/files/original/a6ecf58433035ecc2557cd7b53fae1aa.pdf</src>
      <authentication>8e7e21e6e2e93fe13c3cb8bc7dcc5ce7</authentication>
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="4">
          <name>PDF Text</name>
          <description/>
          <elementContainer>
            <element elementId="55">
              <name>Text</name>
              <description/>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="35449">
                  <text>UT.llllTI TORI'Te tanin ’ton . c crc te Tav.in.i e te hnaVa . o Ici hinaaro i te hoc holioa o t*‘ienei veil, nufaii mai in e
:Vfsirnnc no un avac c torn.
Kinaii mai in Tepito te nenei paraît i Papeete.

MAIIAXA 28 \’0 ATOPY 1852.

Ei haaparare raa i lo parait rii api c faufaa liia'i lo
le mail tenon i roto i te II.ni Tnmnru; c nciai te man mntiann malin ton.

PA EAU PA RA U A TE HAU.
FAATOROA RAA.
No te faatia raa a tona hanahana Pômare, te
Arii valiine o le mau fentta Tolaiete, etc Tavana, le Auvalia o le Repupirila.
Ua Taatoroa hia o Nanu-Q ré . ei mutoi no te
mataeinaa ra o Hiliaa, ei mono iaOpio, loi faaore
liia Te loroa.
E aufau le Tavana, te Auvaha oie Repupirila,
na teienei taata loroa, ei ulna nolonaloroa, na
farane hoc hunerc c pili ahuru i te nsatahiti hoe.
E papai hia te hohoa o teienei pyrau loroa i te
hiopoa raa, e i te fare loroa o le ôc.
Papeete, te 15 no Alopa 1852.
Te Tavana, te Auvaha o
Te A rii vahiné o te mau
fenua Totaietc,
te Itcpupirila,
Papihia: POMARE.
Papaihia: PAGE.
Papaihia le hohoa i te fare loroa o le éè.
Te ié o te Tavana,
Papaihia:: B ruit.

A V IS.
Aux termes des arrêtés lôcaux, du coup de
canon de retraite à celui du réveil, le débarca­
dère militaire dit cale de la 30me est le seul ac­
cessible aux embarcations , sous peine d:ètre
poursuivi conformément aux lois.
Le capitaine, directeur des affaires européennes,
Signé : CIIAPPE.
•*
NOTICE.
In accordance with the local decrees, from
gunfire in the evening to that of the morning,
the military landing place, calledwharfof llieSOlh,
is the only one accessible lo boats, under pain of
being prosecuted according to the laws.
The captain, director of european affairs,
Signed : CHAPPE.
PARAU FAAITE.
Mai te aui te mau faaue raa a le Hau; mai le
haruru raa pupuhi mai â i te ahiahi e tae noa tu
i to te poipoi, e ore roa lu e lia noa’e i te mau
poti ia tapae i lehoe vahi è, maori ra i te vahi
tapae raa a le faehau, tei parau hia è, le tuahu

MilEUA U
O te feia hoo taon, e te mail
tanin c Itaapao i te tnoi
ran taon, e tin in in nenei
atoa hia ta rnlou mail pa­
rmi faillit: i roto i teienei
Ven. ia aiifan mai raton
1 faranc no te rciii line.
Fail,no mai ia Tepito te nenoi parmi.

a le pirpu 30. Tei na reira ra, c haava hia ia ma
te au i te turc.
Te auvaha o le pae papaa ,
Papaihia : CH APPE.
FA AUE RAA.
I (c manao raa e, e mca faufaa rahiroa, te ra­
ve oioï raa e le rave maitai raa i na i .muc toa i
roto i le asena i Papeete ; ç ia ore roa'lu not le­
hoe taata ae ia faalau i taua chipa nei.
I te manao atoa raa e, e ohipa faufaarahi atoa
te papai raa fenua. na to Tahiti p lo Moorea loa;
c c mahere i le rah'i roa le taata‘c haere i le va­
hi e haaputuputu si te komile, c e rave ai i la
raton ohipa.
E ohipa rahi roa taua ohipa a te komile ra, no
te mea e, o te fenua Ici haapao hia ; no te mau
parai: ra hoi i faaite hia'tu i nia nei, te itea!toa
hia ra ia c, e mea lia roa, ia oti na fare ton i Fareule a tae atu ai i te mahana i faaite hia tu i
roto i te faaue raa r roto i te Vèa.
Te Tavana, le Auvaha o le llepuprrîtu,
Te fa a u e n e i,
3
O le komile»no le papai raa fenua, o Ici faaue
liia'tu na roto i tehoe faaue raa i papai hia i te
mahana 11 o teienei avae, e e haaputuputu i Punaauia, ia tae i te mahana 1 no novema 1852; e
i mûri ac, i Paea ia ; e ore ia e haaputuputu, e
tae noa ' lu i te mahana e pue roa: i le raau, le
raufara, e te mau peu atoa no na f a r e ' toa i
Fareule, e a tae roa mai ai i Papeete nei; ei rei­
ra'lura ia e nehenehe ai te rave raa i tei reira
ohipa,
*
Papeete, 26 Alopa 1852.
Te Tavana, te Auvaha o le Repupirila,
Papaihia : PAGE.
Parau faaile i te inn'll mataeinaa.
Te faaite mai nei lo le mau mataeinaa'loa i
te parau rii mauruuru, no te rave raa hia o te
ohipa i haamata hia e to Tahiti ; oia hoi, le faatia
raa i le fare toa rarahi i roto i te asena i Fareute.
O tahi pae o le mau mataeinaa, te ola raia i
le raau, no ta ratou tuhaa o te ohipa, e ua huru
pue roa i te motu ; o ta vetahi ra hoi, ua pue roa
ia te raau, e te liai noa mai ra ratou i te faaue
raa, e e afai mai e faatia i roto i te asena. E va-

X

�hi mauruurn rahi taua iloito o talii paean o te
man lavana rnalaeinaa ra.
I leienei ra, le hinaaro hia nei, e ia haapao le
man lavana ' loa i laua iloilo o la hi paeau ra ; e&lt;
faailoilo i le feia rave ohipa, e e faa rahi i lo ralou puai ; e ia lae i le mahana e faaula hia mai ai
laua mau peu aloa no le fare ra i Papeete, eiaha
lahi pae ia pohe i le haama, i te hio raa ê, ua
mairi ratou i muri.
Te falata nei te anotau ua, e ia ore ia rave oioi hia leienei ohipa, e mahere ia i te taupupu
roa i le ua rarahi, e eita lura leinei ohipa maitai
e oli vavc. E ore hoi e maitai le haerea na nia i
te paeau rahi o te mau purumu, e peapea roa
hoi le leia e alai haere i le raau, e le mau peu
no taua ohipa ra ; e e riro atura ei ohipa rahi
roa, le pulo raa i te raau i lahalai, te raau i
haapao hia no teieneirlau fare. Ua ile paaloa ra
hoi oulou ê, e rahi roa ia le peapea i le rave raa
i laua ohipa ra, ia hazmaoro noa hia, e lae noa
'lu i le tau ua. E faailoilo ra e liai.
H r MAU AU4HAU.
A rau aenei to velahi mau rnalaeinaa faailc
raa hia’lu é, e moni ta ratou e vai nei i roto i
lau rima, e ua ani hia{lu hoi ralou e e lii mai i taua
moni na ratou ra. Ua faaile hia’tu hoi te rahi
raa o taua moni ra, i rolo i le Vea no na lapati i
mairi aenei. 1 leienei ra, e tii oioi mai â e liai, c
ore hoieliaiahaamaoro noa hia te vai raa o taua
moni nei i roto i'ta{u rima. E lii mai û, atira te
haamanrau.
r.
Na MAITA.
r

Te maupahii tapae mai, mai le maüana 20 mai
à no A lapa.
Tira pili marile o E mma P aïiker, lap eh a Ash­
by, mai Huahine mai.
Tira pili Raiatea o Avera, lapena Morisson,
mai Huahine mai.
Tira lorn farani o Vesta, lapena Soubry, mai
Honolulu mai.
Tira loru farani o P rimoguet, lapena Keruzaré, mai Valparaiso mai.
■
‘
Tira pili Borabora o M essager, lapena I)uquesnay, mai Raiatea mai.
Tira pili Raiatea o E unice, tapena Biackel,
mai Huahine mai.
Te mau pafii i reva.
Tira pili farani o Aorai, tapena Lemaire, ua
reva i Rapa.
Tira pili eremani o Charlotte, tapena Kru­
ger, ua reva i Valparaiso.
€

PARAUFAAITE.
Tei le fare o te taote farani lei palia i le mau
lamarii no Tahiti, i le luahu i Pora, teieneimau
raau i muri nei.
TE RAAU IEIE.
'
TE RAAU EREERE.
TE RAAU Min.
TE RAAUTONA.
TE MONOI ROTI API.
E TE MA U RAAU MA I A TO A.
E mea fioo marna rahi roa leie nei mau raau
i reira.
Le garant : Briot.

�</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </file>
    <file fileId="1316" order="10">
      <src>http://anaite.upf.pf/files/original/a7d77fbefb0b45b0da12da703e75ed84.pdf</src>
      <authentication>2081f600721d0021865c7a930605faf0</authentication>
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="4">
          <name>PDF Text</name>
          <description/>
          <elementContainer>
            <element elementId="55">
              <name>Text</name>
              <description/>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="35454">
                  <text>r

o

M A II.W 'i \ 0 .\3VEH.V 1852.

HATAIIIII mill iiata 'toa . c crc te T;iiiia c le haava . n lei hi—
aaro i tc hoc hohoa o trinci vca, anfau mai ia c
farane no na avae i torn.

I
mai ia Tcpilo 1c ii?i Papeete.
f anci parau

Ei haapararc raa i to parau ri i api c faufaa Itia'i to
te man feniia i rnto i le liait T.im.aru ; c ncia i le. mail mahana inalia tua.

sam aü
O te teia tien taoa, e te man
taala e haapao i te lain
raa taoa, e lia ia i t nenei
ato.i Ina ta raton man paran faillie i rnto i teicnri
JVn, ia anfan mai raton
1 l’aranc no te reni hoc.
F.iaan mai ia Tcpilo te nenei pareji.

— -----------

PAEAU PA II AU A TE 1IAIJ.
— « «bk»~JES&gt;-0-^*3»»— -Il A U T A M A I i r .

FAATOUOA HAA.
No te faalia raa a loua lianahana Pômare, lt'
Vrii vahiné o te niau fenua T olaiele, e le, Tavata, le Auvalia o le llepupirila.
lia faatoroa hia o Hoiamuri. ei m11loi no le malacinaa raa o Papeete, ei mono i le muloi faaorc
lia le toroa.
E aiilau le Tavana, le Auvalia o le llepupirila
na leienei taala loroa, ei ulua no loua toroa, i
na farane hoc hanere e vau ahuru i te malahili
Itoe.
Papeete, le Vno Novcma 1852.
Tc Tavana, tc Auvalia a
tc ltcpupirita.

Tc A r ii valiine o tc mau
fenua l'otnielc.
Papailiia: POM ARE.

Tapai hia: PAG E,

l’iipaihiu le hohoa i le fare toroa o le èê,
Te êc o te Tavana,
Papailiia:

Briot.

Te Tavana, te Auvalia o le llepupirila ,
Te

im a g e

&gt; ei :

O Mili Desmare, raalira auro pas hoe, raatira no le asena, c mau i le toroa raalira no le
duana, ei mono ia JVlili Chappé, loi mau i le velahi mau loroa ce.
NPapeete, le 1 no Novcma 1852,
Te Tavana, te Auvalia o tc litfu p irila ,
•

Papailiia : P^
FA A UE HAA

Te faaue hia tu nei le mau raa . ntuloi no te
mail taala i
mau malaeinaa, e aralai mai i
faaülûa hia i leienei avae i mairi aeœ^ ia Alopa, ia rave ratou i la ralou ulua
in.a^l 8
Papeete, le 1 no Noiem
Papailiia : HH
NO NA FARE I FAJtE-U T
No le mau rata i pupai lli^nlui, crliui le mau
paeau aloa mai, e no te ma^pafàujgaile haere
hia mai e te mau tavana, e leTOywt oie mau mataeinaa, ileai e le haere oioi^aty ohipa i mua, i
t !

^

r r s

7

lt‘ mit raa i le matt peu, e oti ai na litre loti i Earente l a oti acnei hot la lalti pae nataeinaa.ua
pue la raton raati. Te liai noa maira ralou i le
iaaue raa, e e haaputupulu mai i Papeete, t' e
faalia i na fare, tei pue le raati i le ola e te ta­
rai Itia e tatou.
PtfaKat ÎVoi ei mea lia, ia haamaitai ma hia
lo TahitiTïei, o ralou i lalioe maile i lo ralou
|&gt;»ai.-TXfoqa\e raa i te chipa o te hait i Eareute.
E mea ItaTo^pa lioi ia faanohenehe e ia laalitiaifarojUoa hia taua putiipulu raa ralii taala ra;
le luntiarl^liia nei hoi ia lae oioi atoa mai ralou
atoa ; ottTJeia e lavere mai i ta ralou raau, mai
te pahi^'leTitîru, e le ie i niaiho ; o tei huru faluUQ&amp;at, r're auto ra.1 mai i la rateju paeau; e o
lei tlU j^loa t oi ia/lii hy na nia i le mau pahi rii o
te Il'iiît ••rTr^ ' &lt;
O le mahana 25 ra o leienei avae o Novcma
1852 nei, te mahana ihaapaohia ei haapulupulii
raa mai no le feia rave ohipa i Papeete nei, e t;
haamala’ i i la ratou ohipa.
Te faaile laahou hia Tu nei ra lo Tahiti ô; o
na fare e rave hia e ralou nei, e faalia hia in mai
le fare lahiti ra le huru ; e haapiri maile ra i le
palia e liai, ia ore hoi le feia rave ohipa i rolo ia
rari i le mau ua rarahi c mairi mai i leienei anofeàu, e o le pulda uana hia mai e le loerau i ma
i le otue ra i Eareule ; e ia ore aloa hoi te one e
haapuehu hia mai e le maoae i le mau mahana
veavea rarahi ra, ia o mai i rolo. E mea lia roa
loa hoi ia rave mailai hia laua na fare ra, ia faa­
lia roa i te roo o Tahiti. Inaha hoi o le lare maohi leie e faalia hia nei i rotopu i le vai raa o le
mau ohipa i hau i tefaahiahia no Europa mai. E
faanehenehe ra e liai, ia tau le ioa, e te lapao o
Tahiti nei i niaiho i laua ohipa ra.
E ere atoa anei hoi le mea faahiahia, le hio
raa i tc mau opu aloa o le fenua nei i te haapulupulu raa mai i le vahi hoe, i te rave raa i lo
ohipa o le hau, e lianahana'i te fenua nei ; inaha
hoi i le anolau i mairi aenei le enemi noa ra ia,
e te tamai ra telalii i tetahïI 1 teienei ra, inalia
ua putupulu paatoa mai, to Taiarapu, lo Hiliaa,
lo Alalavai, e lo PaparaToa hoi!
E lo Tahiti nei; a faafailo na ra i lo oulou
huru i leienei ; e o oulou hoi e te hui-raatira, o
tei mau haere i te mauhaa lamai i mulaaiho ra,
a haamanao atoa iho oulou ! 1 leienei hoi le hae­
re nei oulou e lo oulou mau laata i rolo i le mau
peho hohonu roa ra, e le imi nei mai te hau i te
mau raau e te mau peu atoa. no tehoe ohipa e
faufaa hiai lo le fenua 1 loa nei ; e i taua mau pu-

\

%

�raauhoi o ola liia mai c oulou ra,aila roa'tu palia ia lehoe i ore noa'e i lé viivii i le lolo o lo
ou’ou mau metua ; no reira hoi le mâu anolau
riaria a larnai noa; i oulou ra, i latata noa mai ai
à ia lalou i leienei a anolau.
La ore aenei hoi le liaruru o le pu i rolo i le
rriau peho, i le ao raa lu i le vahiné, le tamarii,
* e le ruau, o ec horo i le inclio raa, m_ore ralou
ia roaa i le (aehae : e ore hoi le Ve a nei, o le
faai le haere alu i le mau faaue raa a le Tavana,
e ore lei veira e haamalaulau atu ia oulou, mai
le rauli i mulaaiho ra, o le faailei le \ahi raa vai
a poro ai i le laniaina niaiho i le fenua nei. lovai
ra le aao e ore e loeloe roa, ia laalia hia mai le
man parau, no le alore e le laparahi rua (aala i
mulaaiho ra ! Aila 'loa hoi lo oulou e tnalau raa
i leienei, mai Ici mulaaiho ra, a horuhoru roa'i
to oulou hui melua, i le hio raa i le yiaki riaria,
o lehoe o te mau Juhua o O ro, i te uTaloto raa i
tana toi, e i tana omore, i le tapao raa i lehoe o
oulou no te polie' ia pupu hia ei tapu, (mai ia
mata hue lumu taaroa) i U; murae o te varua ino
o le poiri. E te ui api o Tahiti e'Moorea nei ; aita outou i ilyrea i laua nîau peu iino, e taua
mau hamanii raa loto ra ;ra ui na ra i te feia lahilo, i le (eia i toe mai no rolo i taua anolau ria—
ria ra. A ui na i le taala ruau ra ia Tali, e ailo
hoi oia i mulaaiho ra, o tei hau le hinaaro i te
maitai o tona fenua, i lamala inaile ai oia i le
faaore i le tamai i reira; ua auraro maile alu il
hoi oia i le felii o Pômare, no le mea, te ile papu ra oia è, eijlumu hoe mau â, e ore oioi ai te
amahamaha raa i nia i le lenua nei. A ui na iana; e ua moe anei iàna le ioa o te laala Suede ra
o Pila e te tapu raa i le hua i Alehuru.
' Nana ia e iaaile mai ia oulou «i le loeloe e h®ro na rolo i te puo ivi, a hio ai oia i le lahua ra­
id o Oro, i te hiohio raa i le aau o le laala no te
tapu. ia ilea’lu iana tehoe tapao o lei faalumu
hia i nia i te haavare, no te laalia raa i la raton
mau ohipa e opua ra. E taala orero aloa hoi
Tali, no lé mea, te i ra tona aau i te hinaaro ile
maitai o lona fenua. A ui aloa na ia Paraila, ilei
reira taala nuni, o lei ore roa'tu i hahi noa’ c
tona avae, i te haere raa nia i te ea o le hanaha-

na, e te imi raa i le maitai o lomrfenua. Na (ai
mau parau tahi to. aloa ra hoi, e faaile utuï
oulou i le huru o le' T uniau raa, e le riaria'
lupu mai i rolo i le aau o le feia, e pupu hia|
le mau lahua no le polie. A haamala hiai ra
haamou raa aila roaTu ia lehoe mea ili ae i faalc
hia ; i niaiho hoi i te lino o le mau vahiné c
tamarii, o Ici pohe mai le liaapu raa ore. le air
ra ia le fare, te laoa, e le uru raau mailalai ;
i niaiho i taua pau raid ra, to Satané parti hi r,i
mai.
K te mau tamarii o leienei Tahiti raid e
ere è, o le laala no le tapu tei. titau hia lu i,
oulou i leienei, e e afai i le demoni ra ; ua laaa
Ica e roa hia hoi ia e le parau a iesu-Kirilo.
leienei hoi anotau, le apili nei te Farani ia ou-l
tou i nia i lona maramarama, i lona mau lama-l
rii, e lona Alua. Te ioa o lëhova e arue e e hau
mori Ida c ana ra, le haamori aloa hia na ia i
oulou. O na fare hoi e opua hia nei e na lo Ta­
hiti e rave, ua haapao hia ia ei (amaru i le ohipa
a lo Farani, i roaa mai no rolo i le maramarama
i haalupu hia e te ao raa o le Evanelia, e hope
noa'e na malahili 1800. Ei lahoe raa hoi i le
ohipa e le maramarama o Farani e Tahiti i haapulupulu hiai oulou ei rave i laua ohipa a te hau
i Fareute nei.
La iai lo maile lo outou puai e le i loi to i nia i
tei manao Lia e te hau ra. I téienei ra, e rohi e
lo Tahiti nei, e haere maile à tatou i mua i nia i
te aratia hae; oia hoi te faariro raa i te mau fe­
nua Société ei mau lenua tui roo i te ao nei.
Te mau pahi i tapae mai, mai te mahana29 mai
a no A topa 1852.
Tira piti mehiko o Montezuma, tapena Fanukuche, mai Nuuhiva mai.
Tira piti beretane o Martha, tapena Fisher,
mai Tariîonia mai.
Le gérant : B r io t .

2,
X
/t
/)
i

ie
H
*7
✓
X
ï . n
*1

s

A

7.

c

1
s
r

�</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </file>
    <file fileId="1317" order="11">
      <src>http://anaite.upf.pf/files/original/b4cdd545abb793100708c80cd51db737.pdf</src>
      <authentication>b53c59e7125585e707dcadb9020e7503</authentication>
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="4">
          <name>PDF Text</name>
          <description/>
          <elementContainer>
            <element elementId="55">
              <name>Text</name>
              <description/>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="35455">
                  <text>imiirii Tosiiî-;

MAIIXA H

Tp l:t.i(;t tua . « erp te T.tvana e tr haava . o u*t lij•(t'iaro i te hue hnhoa a ti&gt;icnei veil, aufan mai la «•
1faratie no na avae etoru.
Kaa.au mai ia Tcpito t&lt;&gt; neiiei parau i Papeete.

\ û X D V E M V 1852.

Ei hitaparare raa i te parau rii api e faufaa hia'i to
te matt feinta i roto i le liait Tamam; e neia i le matt inahana maha loa.

1WE.U PARAU A TE HAT.
HAli TAMARA.
F A A T O R O A U VA.

No te 'aa ii?i nia a lona lianahana Pômare, le
Arii vahiné o le man fenua Totaiele, e le Ta­
vana, te Auva ha o te Repupirita.
L'a faatoroa hi t teienei man taata i mûri nei.
O Maiüi, cm mntoi taulnni no le malaeinaa ra
o Papeete.
E aufan te Tavana, le Auvalia o le Repupirita
na leienei taata loroa ei ulua no lona toroa, i na
farane. hoe hanere e vau a uni i le. matahiti hoe.
O T aatai;î^iu, ei haava no le malaeinaa ra o
Papenoo, ei mono ia Pori Ici faaore hia te loroa.
E aufan le Tavana, te Auvaha o le Repupirita
na teienei. taata loroa, ei ulua no lona loroa i na
farane e tpru hanere i le matahiti hoe.
O Tu ar.l\ ei mntoi tauluru no te malaeinaa ra
no Tiarei.
•
E aufan te Tavana, le Auvalia o le Repupirita
na teienei laata toroa, ei ulua no laua loroa i n*i
farane hoe hanere e piti ahuru i le matahiti hoe.
Papeete, le I no Novema 1832.
Te Âriivahine o te mau
Te Tavana, te Auvalia o
fenua Totaiele,
te Repupirita,
P ap ai Ida: PO.M VRE.
l’apuiltia: PAGE.
P.tpaihin tehohoa i le lare loroa o le êè,
Te i’û o le Tavana,
Papuiliia: Bkiot.

TE ORERO ITf.
E rai aneane i nia, e'c hau puiipnu ore i raro
nei, e maitai ai hiinialamarii, e piri ai le mata ia
taoto, c momi ai lona arapoa i le maa ta lona ri­
ma i tanu. Aore tu a te maitai i leienei para hi
raa. lia mahuta aenei le taero ava i Tahiti nei,e
le ruru aéra ia i le Mehani i Raiatea. Te faailoilo maile nei o Page, le Auvaha o le Repupirita
i pihaiho i le Arii vahiné nei. Te titan nei oia e
ia riro le mau laata no Farani e le hui-raalira
no te mau faaeha.u nei. ei hio raa hanahana na
to Tahiti. E hui-raalira haapao mailatai anae ia.
Ahio hoi i le mau ohipa rarahi i oti, e na fare
rarahi i falala i te oti, e le taero ava i te ore
raa, e a oaoa lalou. Aore i ore i mau tavanaloa.

M MKISA ill

0 te feia hoo taon, e te niait
taata c haapao i te tain
taa taoa, o tia ia ia neitei
atoa Itia ta raton matt pa­
rut faaite i roto i tcicm i
IVu. ia autan mai raton
1 farane note renthoe.
Fanan mai ia Tepito te nenei parau.
&gt;

aore i ore i mau oromelua parau foii luataii; tm
ore râ ia Page, e mai le mania vai raro ra to ta­
tou parahi raa i leienei.
E rohi, tt‘ mau oromelua laliili i roto i le mau
malaeinaa loa; eiaha e haapeapea i te faaue rua
i te hui—raa ira, (i liaapii uoa ta i le parau, e e
rave i te mau ohipa mailatai, e laaapti i te lenua
e a !uu e alu i le filat au*, i le laoleoleo, e i lt» nevaneva; eiaha e lairuru maro i le malaeinaa è:
e laaroo n i i le paraît a lu Alita, e a haapao iho
i te mau litre te maitai no le laata loa.
E rohi tatou atoa; titan i Je ite titan i le hau,
c ta lo toroaina le hau; e riiA Tahiti ei fenua laoa ratii. Naha 1« time raa no le pahi e peu maere ralti c te mana ralii, na oti, e a ran aenei le
pahi i nia. E na a le asena, lehaere ra ia i mua.
E tei mûri mai le hoe peu rahi, oia l; tapae
raa o le mau pahi auahi. E hau maitai leie, loi
tamata i le faa tapae mai i te pahi i Tahiti nei,
ia rahi le taoa a lo Tahiti nei ; no te mea e hoo
mai hoi ralou i te maa.
A tanu maori i lo oulou mau fenua, faaapu,
laaitoilo maile a le lanu raa i le umura, le. laro,
te uhi, le meia. teavaava, le manioka, le laofe,
e te tihola,*e maa faufaa anae leie, e ia hoo ma­
nia noa le mau pahi, e na outou anae ia te fau­
faa. l’a tia le mau aua hau, ei aua loa la le mau
felii aloa e lia i, ei laoa mau e ei faufaa hoi nanaiho. Eiaha ia itea 'tu i mua i le hoe fare parahi
hia le tupu raa mai o le luava e te mau aihere
iino, no te mea ia rarahi le reira ra mau raau, e
polie ia te mau raau maa.
Te fare haati hia e le Ijoe 6 ali maitai i te maa
ra,o lelapao rahi ia itcfaaite raa mai e te maitai
ra te feia lare e feia iloito, le ile e te inu faataero
ore i te ava, le hoe l.opea rahi no roto i le faatau.
Te rahi mai nei te rave ohipa i le tae raa mai,
e haere mai e haamala i la ralou lufaa no le
ohipa i Eareule. Ahio na i na olue i Faaa e i
Taunoa, le vahi e fa mai ai teienei mau paepae.
le lere raa mai i le mailai i te haafalala raa lu i
laua outu i Fareute ra, le hope raa mai o lo ratou lere. la tae teienei mau paepae i reira, core
e roroa, ua malaratara nae, e ua i roa te fenua i
le mau pou le purau e te mau peu aloa. I pihai
atu, na tuali haere hia le vetahi mau tahuim e
le rape i pihaiho i le vahi e tanu haere hia’i te
mau pou no te fare o na luhaa rarahi roa i Ta­
hiti nei. E,mea,maurui|ru rahi na matou i te hio
raa lu i te itoilo, te peepee e te au mailai o \

�laala -loa i le rau: raa i leieaeî ohipa. Te uiau
lu varia e o l'a rai la loa iho h.oi i le hiopoa maite
taa, le hi o Hua raa ia ile alu i le mau me.;! loa,
ia maiiai. (! ia ore ma te hoeniaa iuoili ia A mai.
F ore ralioiia e parau hia, no le nma. i raro ae i
le hiopoa rnaiK.1raa ajeieoei l'fiia ile maiiai, e riro ia leienei oliipa ci ohip’à rave iloilo maiiai, e
te nelieuülio e au i le mau oliipa rarahi i pihailio
i le lia raa o leienei (au l'are lahili. Tcicnei foia.
le au ia arue hi.t, le riro nei ei liio raa na lalou
a loa : (‘ te binaaro nei malm; ia ile le laala loa,
e ua lac mai nei na luliaa raralii ra o Poriomm e
J eoropaa i Papeete nei, e la ralou aloa mau
peu e le maa e au no le reira pnlnpulu raa ralii
laala. Maori ra lo Paea, lei mairi alura ia. I
leienei ia|ia‘i i oli aenei le lac raa mai lo Hiliaa,
Matiaena, Tiarei, Pare e.Arne. i leienei tau mal'ana te lac-rau mai l(‘ mau paepae o lo Faaa e
Punaauia, Pa potion e IlSapape.
K riro leienei mau malaeinaa i le leoleo, no
le mea ua lucre hua lu le lavaua i rotopu ia ra­
lou i leienei mahipa i le huile &lt;*aa lu ia ralou i
loua Innaaro rahi taua e rave nei i (e mau mea
loa e luali alu i te maiiai e te (aarahi raa i leroo
o Tahiti nei.
MITLNARE RAA T AIGRIT A 1 OCEANIE.
■ h ili hia mai na rolo i te hoc niu-pepa nu Panipc o I'ref.mans joninal le ioa )

l ia .Ima lehoe milïnare-raa; no le mea ra -»&gt;, (e
cnemi noa hia ra le mau lalorila i reira, aila lura taua ohipa ua ralou ra i rrunuia rea hia. Ua
rave aloa noa hoi le mau porolélani i le mau ravea'loa,' e upoolia!i la ralou paeau parau i li i
reira mau fenua; e ua na reira'loa lioi na rolo
i le rave hua raa i le mau'iaa lamai. I le malanuia ra hoi, e lamai raa ia no le (aiiore roa raa i
le haamori idolo ; e lamai raa macro roa hoi ia i
hau ai.
‘
p a u a u f a a it f .
Te p- rau hia lu hot le mau malaeinaa i tanu i
le uhi e ie umara i rolo i te mau atia hau ra, e
nia mai i Papeete nei i te u/nara e le uhi, no le
mea, aila roa i leienei i rolo i te fare toa, e le
rahi nei hoi le hinaaro o te laala loa i le reira
man maa.
Papaikia : Te komile hoo maa o te mau aualiau.
Te man poli i lac mai i Papeete net i le arue ra
ia topa 1852.
to t a h it l

Papeete. . . . e 0 poli opani, e 3 poli
Faaa........... . 0
Punaauia. . . . 1 ................. 0 »
P aea........... . 1 ................. | »
Papara. . . . . i ................. 1 »
Papéuriri . . . 4 ................. 3 »
Pap ari . . . . 1 ........................... 2 »
Teahupoo . . . 3 • • • • • • a 1 ))
Taulira. . T. . 5 • • • • • • • 1 ))
Pneu............ . 4 ........... .. . o »
I liliaa.......... 1 ................. 0
Mahaena. . . . 0 ................. 1 »
Tiarei.......... . 1 ................. 6 »
TO MOOREA.
Teaharoa . . . e 0 poli opani 1 poliaoroe.
llaapili. . . . 2
2 »
Moruu.
1
4 »
Papetoai. . . . 1 ................. 3 y&gt;
Haurni........... 2
0 »
Maa tea............ 1
0 »

Haamala hia i le \T a no le mahana 7 Alopa.
I a rave aloa hoi le milinare raa lalorila i Samoa'i lehoe'ohipa, o le au mau i la#le leia teresiliano; e no reira ralou i hinaaro lua ; lu ai e le
laala no taua mau panai fenua ra. K molu anac
lehoe paeau o le mau fenua i rolo i le Moana
Patilifa, aore i leilei rea, e no le ili lioio le repô
i niaiho, aila lu ia e maa é ae e holu mai, maori
ra o le liaari anac ra. O le nue anae iho hoi ia
e paia’i lo laua mau fenua ra, e ia ore noa'e
la ua maa ra ia liolu mai, ua pohe anae ia
laua mau fenua ra i toôè. Ua na reira hia hoi i
e tau fenua ni e loru i htiru la la ta i Rolurna e i
lo le episelopo ra o Bataillon faaroo noa raa ô â
NO TE FENUA È.
i lei reira, opua aéra oiaeelauluru ia ralou. Tarahu alura oia i le hoc pahi lira pili berelane ei No Maiao. . . 1 poli opani.
\aa noua i le lucre i nia i laua ohipa o le aroha |a amuihia ra, e loru ia ahuru ma toru poli
ra. Faatere alura laua pahi ra i Rotuma, e ua opani, e loru ahuru aore poli oroe.
aufau mai to laua fenua ra i te liaari, lai ono i Te mau pain i lapae mai, mai He mahana 4 mai
le taata hoe, e hope noa e le laala ' loa o laua
no Novemra 1852.
fenua ra. Faanehènehe aloa ' tura hoi lo Rotuma
i le utuafare no laua leia i pohe i le ôè ra, no lija torn amerika o Francis W itney, tapena Silver, mai Valparaiso
lei hinaaro i lo faarue i lo ralou fenua, e e hae- tiramai.torn amerika o A sa l'aclier, tapena Janene, mai California mai.
re i Roluma parahi ai. Rahi alnra hoi le maa a tira pit i barataneo Kllrn Mar, tapena Graham, mai Fannings mai.
pili raivavac o Mnamoaitua, tapena Ratcliff, mai Rapa mai.
le leia i parahi, e o lei hoc mai i Rotuma, ua , tira
tira pili amerika o Chalam, tapena Suow, niai Maluitamai.
fani hia' lu ia ma le aroha, e le poupou.
Te mau pahi i reva.
I te mau fenua Tanelepu ra hoi, aore ia e matira
piti
farani
o
Joséphine,
tapena Rouffio, ua reva i Valparaiso,
imia le tiimata raa matamua, e e faalia i tehoe lira piti baratanc o Catherine,
tapena Matbeson, ua reva i ,\iauHtinare-raa lalorila i reira; no le mea, ua irai îlclanc.
jfPaa hoi i reirà, le mau-ravea i'faai'ie hia ' luna
Le gérant : BRIOT.
&lt;• ua rave hia i Samoa. I mûri ae ra, haamala

�</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </file>
    <file fileId="1318" order="12">
      <src>http://anaite.upf.pf/files/original/17945b634a77a42cfaba36904f60d3db.pdf</src>
      <authentication>594f25a3ad77878e1ff31d4ba7f5e6ff</authentication>
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="4">
          <name>PDF Text</name>
          <description/>
          <elementContainer>
            <element elementId="55">
              <name>Text</name>
              <description/>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="35456">
                  <text>ff
tUT.UHTl

tu:u

i? a ! ! \ a 17 \ o \:&gt; v i -:ma IH.&gt;3&lt;

I&gt; la.-(La loa . e crc te Tavniia e le haava . n Ici tu
ii.iaro i lo hue hohoa u In cuci rrtiA anfau mai ia tt
:t,facam/m&gt; na avac cLul'U.
l'aiau mai ia Trpilo le n?iuM parn.ii i l'apcele.

Fi haaparare ma i to parait ri i api (' fan faa liia’i lo
te man fonua i rulo i 1« llau T.imaru; o noia t le man mahana malin loa.

TF ASFNA SFARFUTF.
|ta lia paaloa lo loie man îenua i nia, mai lo
laala hoe l'a, o faalia i lo roo o lo Tarana. I rolo
à i na maliatta rii o pili ooi, na ola hia ia lo raau
i rolo i lo polio, na pnlo hia i Inhalai, o, ua l'afa u
Ilia ei laver»;; o lo rauoro rà hoi, ua ohi hia ia,
na &amp;è o Ua luiliia T.e ua apapa niailo hia i rolo i
lo mau vaa ; o ua haapuc aloa hia hoi lo loi, te
uli, i; le laro i rolo i le man poli, ei maa na le
feia rave ohipa, ua ctS le laala i nia i lo ralou
mau vaa, ua luili i leie i nia mai le miu ralii ra,
l; ua faalere paaloa mai i Papeete nei.
la hoi hua lalou i mûri i le anplau o le mau
Heleni, a aro alu ai raton i lo Toroia, ei reira
paha ia e ileai ia outou le mau mea e hum failo
ne i la lalou e il»; nei i leionoi lau mahana,
Ràpehia hoi ê , ua I io haamailai mai le Alua
iho i te inanao mailai i o mai i rolo i le aau o
leienei feia ; o le mau ala creere lioi i vai noa
mai i na mahana i mairi aenei, ua faarue aenei ia
i le lupuai moua ; o le rai anaana mailai hoi mai
lo lonia ra, le haaparare mai nei ia i lona hihi i
niaiho i le Moana e le fenua nei ; e le aau ra hoi.
e mea faahiahia ia i le lia fa, e ua ruirui hia mai
le poe para u e le chamani ra.
■&gt;
Te lalai hoc mai nei le lapae raa o le mau
vaa malaeinaa, ma lo ralou mau nuu rii i le i
inaile raa i le Vahiné e le la ma rii, o lei hei anae
i le hei liarc; le feia hoe hoi e le mau laala rave
ohipa ; o le mau peu aloa no le faaarearea raa
lei le aro viri, o lei faaau maile i te haerea o laua
feia1loa ra, a pce ai le revareva, e a opupu ai
le aahu o te mau vahiné o Tahiti nei i te matai.
O lei lapae na i nia i le luahu, o te mau lama rii
ia no Hiliaa, no lehoe malaeinaa i le aléa é; i
leienei ra, le ru nei ia i le haapae e roa i le mau
hapa: i lupu i 'rolopu ia ralou, no le aralai raa
ino a la ralou mau oromelua. OFanaue Ici faailoilo ia ralou, o Fanuue le taole o le laata auraro mailai i te hau ra o Paraita ; e o tei tialuri
mailai aloa hia' tu hoi e te Tavana. I reira'loa
iho hoi le tapae raa mai lo Tiarei e lo Mahaena,
o na malaeinaa lei reira te purumu te faanehenehe roa raa hia, e o le auraro alu , lelahi
ia Manua, e letahi hoi ia Roura vahiné, la
poipoi ae i aralai mai ai Ariipaea i le luhaa
ohipa a lo Pare e Arue. I mûri ae ia ralou,
ua haere mai lo Punaauia, tei mua mau lo
ralou lavana vahiné ia ralou, ma le rae teitei,
e te lino ioio, e raau tealea tei lona rima, te
aratai ra oia i lona nunaa laala ma le lariparau
aloa i le hopoi raa mai.
Ua haere mai ra toFaaa, eto ralou Tavana vahiné
o Aliau. (Ja fa mai ra o Ori, le lamaili a Tali, i
laiaiho i lana lavere rehi, o tei nanai maile hia le

\niv.n\ \ ï
Ol&lt;* i‘i*i:i hon
&lt;* h* UiîUi
liai;» v tinapao i le Iftui
l*:in l.io/i, c li:i ia ia w ild
«Una hia t;t rai ou n v u pa­
ra» f.inile i rot»» » 1••i«,iï« i
ra. ia aufati mai r.üoit
1 laran»* ni» t»* roui liolî.

i

u.iinM mai i.» t'opilu le nom*i parait*.

hoe raa ; mai la mau îiritoiia i lahilo ïa, laua
feia li iroo no Papoiiop nei, O llaapapee loua
lavana ra o iariirii, o loi ali mailai i Farani no
le ! aamanao raa i le ohipa i rave hia e ana i
Faulaua ra, lei opani mai i lain mau paepae ra.
Inalia hui, pulupulù roa maira le mau peu a ioa.
e le feia rave ohipa no le fin* malamua.
Oia man a! P. mea faahiahia rahi le hio raa i
rolo i I&lt;1 aéena i laua feia!loa ra, o lei i le aau i
te manao hnO, e o tei itoilo maile i (e rave raa i
la ralou ohipa mai le huhu fa. i le haapapu rua i
lé fenua. e le haamala raa i, la ralou ohipa. Ua
mairi rii hoi to Paea i mûri; area ra i le faaut*
raa a le lavana vahiné ra o Pohuelea. reva’lura
to Ptinaui.ia i rolo i le pehn, aila,roa'lu ralou i
haopno uoa'e i le vâreà laolo o lé feia ma'a (eiaha • e âpre A i ao r,ca, le hoi maira ralou, ma
te pa' u aloa i le lai ri raa mai, e ua amo mai i le
ra: u rarahi, o lei haapao hia ei pou rolo no laua
fare ra.
I leienei ra o oulou e te mau papaa, e le
mau jVup'u no le mau fémur loa, e paialii haere
i Tahiti néi ; o outou ê le feia ona, te feia hoo
taoa, le feia nno ohipa, &lt;; le mau laala faaapu,
çaha ra là oulou parau i le hio raa i leienei ohi­
pa e rave paaloa hia e lo Tahiti nei? Fa ha ra una
le parau i (aahili hia mai e le lavana i lia paalod
'i lo le fenua noi i nia? Hoe noaiho parau ili :
crO na fare i Fareute ra, ua haapao hia ia ei
mailai no le laalaTôa o le ferma nei. » F o ou­
tou na hoi o te hau la oulou faufaa i le roaa raa
mai no rolo i laua ohipa ra, e no rolo i le nanai
palii aualii i manao hia nei o e lapae mai i onei;
aore anei e ravea e vai nei, ei faalupu raa i lo
oulou manao, ia rave aloa i leienei ohipa? Te
ile nei hoi oulou i h; ohipa e, rave hia nei c le
feia la outou e parau nei ù, e hui laala haehua
ê; e o oulou iho na, ua ineine anei oulou na, i
le imi raa i le mau ravea, e faalere mai ai le
mau pohi auahi na rolo i le moana o Oceanie
nei? Te maro noa nei anei à oulou i le faaroo
raa i le roo rii faufaa ore, e e faarue lo Farani i
le Hau Tamaru i Tahiti nei. (j oulou na ra hoi,
mai le mau hohoa tarai o Oro ra, hapehia ia é,
c mata lo outou, cita ra e ite ! No le aha iliora
ra hoi ia lo Farani i haapau noa mai ai i lana
moni rahi i le rave raa i leienei mau ohipa rarahi, e maere noa hia e oulou nei? E no le aha
hoi o malou nei, lana mau ta ma rii here rahi i
haapau noa’i i lo malou puai, ahiri e, e ere lo
le faahanahana raa i lo malou fenua ?
A haamanao mailai ihona oulou ! Ua faalia o
Farani i lana reva i niaiho i leienei mau fenua ;
e molumolu 6 roa paba lau^ reva hanahana ra
i te ofai pupulii a le enemi, e mairi aloa paha i
rolo i te loto o te feia ailo e paruru nei iana ; o
le otohe ra i mûri, e ore roa ia ! j

�a

No te mea r, i roto i lelioo.Apeo t'a a ntaaa
tire, o no t&lt;î manno ore o tehoe laata iriti luro
i le toroa hanahaha i luu hia mai i nia iana e lehoe nunaa rahi, un ani oia e ia faarué hia leienei mau fenua ; aoré anei ra le hau i pal'oi uana
alu i Iana paraü? E o vai ira u’ria ia hau e vahavaha mai ia matou-, e b lé lamala i le ruri ê i
leien ;i muu lenlià ia matou nei ? 1 le anotau hoi
a l'alu ai lo malou peapea, a api ai to malou ra
fertua i le feia hâapeapea, o vai ia fettlla i lama­
la uoa’e i lei reira ohipa rave ata? I leienei ra
hoi, inaha ua luu acnei Farani i niaiho iana i le
huaai o le ioa i hau i le hanahana i le ao aloa
nei ; o lei riro iana le aau o to malou nuu ralii
laatoa, lo matou mm rahi faahiahia ; e riro ia te
manao raa nae ra, e e laarue i leienei mau fe­
nua, ei faaino raa ia malou. I leienei ra, e haere
maile û oulou i mua, mai le malau ore, i raro ae
i leienei reva hanaliana, o le lauluru mai i le
mau ohipa mailatai jiloa. Te ili nei anei le faulaa a le taala rii hoe? A amuimui haere oulou.
O le ruru ofe ra, e*ore anei ia c failo aloa i le
ailo i le paari.
E lia i le laala loa .ia lauluru mai i leienei
ohipa, mai lei#au i lona puai e Iana ravea.
Ole feia onara,etiaia iafaaula maile raauote
mau peu hoo rahi c au no îe larai raa pahi ; o le
feia hoo laoa ra, e lia ia ia faai i la ralou mau
fare loa i le laoa e hinaaro hia e le feia eeao; o
le feia faaapu ra, e faaapiapi maile ia i lo ralou
mau fenua i le maa rii maitalai e hinaaro rahi
hia e le feia horo pahi, ia tapae mai ralou, mai
lo ralou lere r&lt;jroa mai; ia faalaa roa le feia tarai
pahi i la ralou ohipa no le talai raa i le mau pahi
e lapae mai ia huri hia. Eiaha roa lu ra te hi­
naaro haru laoa, o te mea hoi ia e ore ai te hoo
raa laoa, e le mau ohipa mailatai aloa. Ei reira
ia lalou e faufaa loa hia i i rolo i te ohipa ap&gt;e
falata mai nei,e i rolo i lo talou nei mau rima, e
riro mau à ia o Tahiti nei, ei Arii vahiné mau â
no Oceanie aloa.

e lio le faaue raa u te AuWtha o le Repupirila, e
lono alu ia le komile no te laaitoilo raa i le ohi­
pa faaapu i lehoe no rolo pu ia ralou, ('i lu’ a
haere i le luhaa moni a le Hau i roaa mai no
rolo i le mau aua hau, ng te mau malaeinaa lei
ore i rave i le peu rii no le faaapu raa i mulaaiho ra. E luu hia' lu laua moni ra, mai lei faaile
hia mai e le (ure, na (e feia i hau lo raton iloilo i
le faaapu haere raa i te fenua.
NO TE MAU AUA HAU.
Te faaile hia lu nei (o le mau malaeinaa, u aila roa lu e maa e vai nei i rolo i le fare ' loa o
le hau, e lorahinei hoi te pahi i le hinaaro raa mai.
I leienei ra, mai te mea e. e ufi e e umara la le
mau malaeinaa ra, e ula oioi mai ia c liai, no le
mea, eila roa'lu ia e roroa ua pan i le hoo hia.
E ula'loa mai hoi i le value e liai.
NA MAITA.
Te mau palti i lapae mai, mai jle mafiana 8 mai
no Novcma 1852.
Tira pii i farani o M ary-Anà, lapena Johnson,
mai llaivavai mai.
Tira pili marite o Kina, lapena Fruet, mai SanJuan mai.
Palia ia farani o Nil, lapera Nevé, mai Oaliu
mai.
Te mau paid i reva.

Tira pili farani o Josephine, lapena ltouflio, ua
reva i Valparaiso.
Tira pili beretane o Catherine, lapena Matheson, ug reva i Niu-Terani.
Tira pili mehiko o Monlezuma, lapena Funukuche, ua reva i Oahu.
Tira piti marile o Chalam, lapena Snow, ua
reva i Ta ne ta pu.
Tira loru marile o Asa Parker,, lapena Tessiere, ua reva i Sidene.
Tira pili farani o Ilanals, lapena Ralclifle, ua
PARAU FAAITE.
reva i Rurulu.
Te faaile hia'lu nei to Tahiti e Moorea'toa ;
Le gérant : BRIOT.

�</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </file>
    <file fileId="1312" order="13">
      <src>http://anaite.upf.pf/files/original/b74962db5110b429944806dec40e4b98.pdf</src>
      <authentication>78e6dea800c4556e7d29b71fe85f7072</authentication>
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="4">
          <name>PDF Text</name>
          <description/>
          <elementContainer>
            <element elementId="55">
              <name>Text</name>
              <description/>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="35450">
                  <text>m um

to n i'■

M U I \ \ 2 \ 0 ÎUITF.tfA 1852.

t&gt; Innta To» . c ore le Tavana e te haava . oloi hinaaro i t&lt;: hoe hohoa o leienei vea, aufau mai ia e
3 farane no na avae eloru.
Faaan mai ia Tepito te nanei parau i Papeete.

Ei haaparare raa i te pa*au rii api e faufaa hia'i lo
le toatl ferma i roto i le liait Tam ar»; c neia i te man mahana maha loa.

MUEKA 19
V) le feia lion taoa, e le maw
laata e haapao i le tant
laa laoa. e lia ià VA henei
aloa hia ta raloa man palam faaite i rolo i teienri
Vrn. ia anfan mai ràtolt
1 farane no le renihôe.
F a a a n m ai ia T c p ilo te n e n ei p a ra ît.

mau papaa'toa ei arii, no té rahi noaiho il ia 0
tona puai i vai ai taua loroa ra i roto i lona rimai
I le mûhana mahai mairi aenej, i ilea'ilepahi Aore hoi le mau arii i le aléa e, lei ore e taea
tmahi i le hoi raa mai tuai Moorea mai ; e ua api hio Tti e ana, i auraro mai iana. Te tupu noa ra
ioa le lahua o tana pahî ra i le raati i faaula ra le lamai mai te tuutuu ore, i rolopu ia ratou,
Fia mai e ana, mai Moorea mai. fJa mairi rii hoi e te feia e auraro mai ia Dakobau.
Velahî tau malaeinaa i mûri; i leienei ra, ua ho­
O laua mau lamai tuutuu ore ra hoi te lumil,
pe roa la raloii raati e te mau peu aloa i le a fai e ore e oioi ai te lupu raa o te faaroo i ro'opu i
iiia i Pareille ; e le ilea hia nei hoi na rolo i lo lo Fili. E no reira' loa hoi i ore i lupu rean’ i
rilou iloito, e te puai i le rave raa i la raton Roluma, tehoe fenua i rolo aloa i leienei vikario
ohipa, e e mea lia roa7ioa là haamailai hïa ra- aposelolo raai
•
lou. O le laata i lae mai na, o Hoaore ia ; e Pa­
E toru ahuru ma vau laaja, e rave ra i le ohi­
ria* e na laata rii i pee mai iana, i afai mai i ula pa orometua i Oceanie i ropu, e i rotopu ia ra­
ne,i i le lahijalo» o te man peu, i faaula hia mai tou, e pili ahuru ma pae ia lahua. 0 Apia te hoe le pahi auahi i loua 1ère matamua ; e i le ma- ho raa o le episekopo ra o Bataillon. No hdo ae­
liana lapali i mairi aenei i faaula faahou mai ai nei hoi oia i le fate loroa o ür'fonitahi ra b
topahi auahi i te raau i toe, e ua lavere mai i Pirilali, e te hoO hi^nei hoi i Panipe nei, le mau
le poli oroe, e le poli opani a lo Moorea, cita e peu aloa no tehoe fare pure raa, ei Apia GaatuYi.
hope ia latau. tJahnrn £hope roa Loi to Moorea i Tino ahuru ma pili lau laala no lei reira mau fe­
le faauta hia m ai^tn a.
nua i faauta hia mai e le episekopo i Panipe Moi,
Aila le pili o le lare i oli oioi noa, mai Ici lo e ua papelilo anae hia ratou i rolo i le fai(* pure
malamua ra, e fare oli maitai aloa ra ; e mahere raa rahi o Maria.
aloa hoi le aturu o teie fare i te huru piri ae, e
te liliaifaro ae i lei le malamua ra, i rahi ro a’i Te parau no AL! BABA e na efti e maha ahurit»
hoi le nehenehe ia hio. Aila roa ra e feii raa, e
tau fare iloilo maitai ; e mea liliaifaro lia mailai, Iriti hia mal no roto i te mau aamu Arabia, i paran lira &lt;*, ô Va&gt;o
TA l’A T I M B K i H 0 E . )
e te itoilo na pou i ropu, e le maufiou aluni.
______________ _
•
E lau lare ato maitai hia, e ua nati hia i le a ho,
• Te parahi ra i roto i tehoe o lo oe na mau
i le taura purau elaeta maitai.
fenua,
e te arii e, toopiti lau taata, ei luaana teUa hoi anae aenei to Teva i lo raton ra mau
tahi,
ei
teina hoi tetahi ; o Casima le ioa o le
malaeinaa; ei reira ratou faaea rii ai, e a faeinematahiapo,
e o Ali Baba ,to te teina ioa. No te
ïne ai no le mahana rahi amu raa maa, e te faamea
hoi
è,
aila
i rahi rea te taoa i vaiho hia mai
arearea raa i faaile hiaJlu e le Tavana.
e lo raua melua, e ua tuha maite.hia hoi taua
laoa ra na raua toa, manao hia; lura è, o riro
MIT1NARERA A TATOR1TAIOCEAME.
raua i te huru failo rii te huru a mûri ae : aila
(Iriti hia mai r.o roto i le hoe niu-pepa no Panipe, o frerman ' ' tura ra i na reira hia.
•
Journal te ioa. )
Taolo alura hoi o Casima i tehoe vahiné, e al­
la aéra i maoro rea to raua faaipoipo raa hia, ri­
Haamala hia i le Yea no te mahana 25 no N o- ro mai nei tana vahiné ei falu no tehoe fare loa
vema 1852.
nehenehe rahi. tetahi hoi i ï i te taoa mailalai, e
ua rahi atoa hoi tana fenua i roaa mai. Riro atuE lau oire lia raa maitai roa lei paralii hia etc ra hoi oia ei taata taoa rahi, e o tana hoi fare
mau oromelua tatorita, e mahere ra taua ohipa toa, tetahi o na lare i hau i te rahi i taua paeau
ra i le riro ei ohipa rave ata rahi, no te paloi atoa ra.
0 Ali Baba ra, taolo atura ia i tehoe vahiné
raa uana a tahi pae orometua, e no te huru mau
hoi o te taata o taua mau fenua ra. O tahi a nu- veve, mai iana toa ihora te huru; e fare ili hupenaa rahi to Fiti, e to te mau taata no te paeau i hupe hoi tona, e aila hoi ana e ravea è ae e
te tooa o te ra i Oceanie, e feia taehae rahi ra­ roaa!i te moni rii ei hoo maa nana, e na tamatou, e te faarata ata, aila ro a! tu i au noa'e i to rii, maori ra, te haere e le ola i te vahie i rolo
i tehoe uru raau rahi, e a faauta mai ai na nia i
te mau fenua i le hitia-o-te-ra.
E feia ai lamai ratou, e te vai etene noa ra, na Atini e toru. Aila'tu hoi a raua e laoa rii e
ua hau roa'toa hoi to ratou matau i te peu riaria ae.
1 tehoe mahana, haere alura AliB aba i rolo i
ra i te amu taata, rahi noa iho ai â hoi le maa
e tupu i nia i to ratou fenua. E mea tuutuu ore te uru raau, e*ia huru pue roa tana vahie i te
le tamai i rotopu ia ratou, e a hau noaiho ai te ota hia, a faauta’ lu ai i nia i ta Atini, hoi atura
, mana o Dakobau, e«a auraro hia'tu ai oia e te oia i te atea ê, i te vari i te puehu raa i nia, e te
PARAI FAAITE

�farara lia raa mai i uia i taua vabi e parahi hia'e
ana ra. Hio maitai atnra oia, e ile atura i tehoe
fiaa rahi taala, lei nia'nae i te puaahorofenua, e
te horo oioi maira i reira.
Ore noa iho ai ra te eia i taua fenua ra, manao aéra Ali Baba, e e riro a palia taua feia ra
ei eia ; e ma te haapao ore i tana ra mau Atini,
imi noa'lura oia i to ravea e orai 'i oia iho. Paiuma atur a oia i nia i tehoe raau rahi rau putupulu, e parahi alura i tehoe vahi, e liai iana ia
ile atu ia ratou, ma le ite ore hia mai ra e ralou;
te lia ra hoi laua raaun i paiuma hia e ana ra, i
le hiti o tehoe mato leitei, e te piri ore i letahi
atu mau mato ; eila roa; tu hoi e lia ia paiuma
rioa 'e i nia i'taua mato ra, no te mea e, e malo
tiliaifaro tia noa i nia.
Horo tia roa maira laua feia i nia i te puaaho­
rofenua ra, e tae roa maira i te hilPo le malo; e
feia rarahi anae ralou e te puai, e e mauhaa lamai anae hoi tei le rima. E maha ahuru atoa ra­
lou i te laio raa hia e Ali Baba, e ia hio mailai
oia i to ralou huru, manao roa aéra oia e, e eia
mau â ratou. Aita'lura hoi oia i hape noa!e;
e eia mau â hoi laua feia ra; eita hoi ratou e
haru e e eia haere i le taoa a te mau taala no
reira iho, e hae'e ra ralou i te aléa ê eia ai, e a
afai mai ai i reira vaiho ai i ta raton taoa.
Tatara'nae ihora ratou i te lavaha o te mau
puaahorofenua, e ua irili mai ralou aloa ite pute
rarahi moni. tei taamu hia i nia i le rei o ta ra­
tou mau puaahorofenua, e ua tatara mai hoi i ta
ratou mau pute vai raa ahu ; no te teiaha rahi
ino ra o taua mau pute ra, manao aéra o Ali
Baba e e mahere, ua i anae i te moni auroe le
moni ario.
O tehoe ra i rolopu i taua feia ra, o lei bau
ae tona unauna i to te rahi atoa, e o tei manao
hia e Ali Baba, e o te raatira iaViaua nana ra,
ua faafatata maira ia i taua mato ra, i pihai rod
iho i te raau e tapuni hia e ana ra ; e ia haere
rii oia na rolo i te aihere i reira, ua parau oia
ma te reo teitei e « Sesame, afiriti mai, »
faaroo maite alura hoi Ali Baba i taua parau ra.
1 to te raatira ia na reira raa, ua rnahiti maira
tehoe upula, e ia oli loua faatomo raa i tona'loa
ra mau taala i roto, haere atoa ' tura oia i rolo, e
piri faahou maira te, upula.
E noho raa maoro to taua nana eia ra i roto i
te mato ; parahi noa ' tura hoi Ali Baba i nia i to­

/
f

■
na valii tapuni raa; te matau ra hui oia i te pou
i raro, o te ilea hia mai ôia, e o te vau van hia.
Ua manao atoa hoi oia e e pou i raro, e haru i
tehoe puaahorofenua o taua feia ra, e a horo
alu ai i rolo i te oire, ma te liahi i na Aliniimua
iana; no te rahi ra o lona matau, o le ilea noa
hia iho oia, parahi noa'lura oia i laua va! i ra.
la huru maoro ae ra, mahili faahou maira laua
upula ra, ua na mûri roa na hoi te raatira i te
lomo raa i roto, i leienei ra, o oia na tei haere
mai i rapae; e ia ile oia i to le taata 1 loa haerea na mua iana, ua faaroo atura Ali Baba iana,
i te opani raa i le uputa, ma le nao e : « Sesame
ia piri^atu oe. » Bave anae ihora ratou i ta ra­
lou mau puaahorofenua, ua faatavaha, ua taamu
i le pute ahu i niaiho; e ia hio te raatira ê, ua
ineine anae ratou, horo anae atura ralou na te
ea i horo hia mai ra.
E i te Yea no le tapali i mua nei le loe.
Te mau pahi i lapae mai, mai te mahana 26 mai
a no Novema.
Tira hoe no Huahine o Anne, tapena Tihemu,
mai Huahine mai.
Tira pili no Raialea o Eunice, tapena Blacket,
mai Huahine mai.
Te mau pahi i m 'a.
Tira pill beretane o Martha, tapena Fisher, ua
re&gt;a i Samoa.
Tira loru beretane o Abyssinia, tapena Gordon,
ua reva i Tarifonia.
Tira loru marite o Frances W ilhney, tapena
Silver, ua reva i Manila.
Tira piti farani o 1Ravaai, tapena Mamae, ua
reva i Huahine.
Tira pili farani o Marlha, tapena Brown, ua reva
i Ana.
Tira loru no Kili o Bellavista. tapena Andrew,
ua reva i Sydney.
Te faaite faahou liia’lu nei le mau tavana
mataeinaa i faaite hia'tu e mutaaiho ra, e e lit
mai, i ta ralou moni io Maita nei.
Te êè no te Tavana ; BR’OT.

�</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </file>
    <file fileId="1313" order="14">
      <src>http://anaite.upf.pf/files/original/2ed5089a63d1af364a5ea6646940dad7.pdf</src>
      <authentication>3d23c5a4dd7299674472ae2fc492214d</authentication>
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="4">
          <name>PDF Text</name>
          <description/>
          <elementContainer>
            <element elementId="55">
              <name>Text</name>
              <description/>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="35451">
                  <text>ft.VhllïH TKÏi:Te taata ton . p ore te Tav,-iii.i p te haava . o toi hi—
naaro i te hoc holioa n teienei ue&lt;i. anfau niai ia e
:t farane no na avau elorn.
Kaaau mai ia Te.pilo te i^-' nèi para» i Papeete.

MAHXA V» \&lt;) Ü1.TEA!A

Ei haaparare raa i le parau rii ;ftpi e faufaa h ia ijo
le mail fcnua i roto i te llau Tam arn; c nciâ i le mau mahani malia loa.

\nsi;i:\ se
O te foia loto laoa. c le ;naw
ta,lia e liaapao ' i te lam.
raa taon, e tia ia i» nonet
■atoa hia ta raton man pa­
rmi faillie i loin i leienei
l'en, ia a.nfan mai ratou
1 farane no te rciii hoe.
Faaan mai ia Tcpilo le nenei parau.

TÉ AS EN A l VWKEUTE.
Hope roa aéra le ohipa a to Tahiti nei i v \n
ki
ri: ; e valu maere rahi Imi te huru o In ratou
0 lo Moorea teie lono mai i to man la hua !
itoilo,
i le faatia raa i te va i i hinaaro hia Tu n
oliipa i liait rua i to ite, e o ta raton hoi lo raau
i hail i lo paari o te maitai i to roaa raa mai, mai
•roto tnai i le peho. l'a faaula hia mai raton i Pa­ pahi auahi no Europa ia faatere noa mai. e hae­
peete nei, o te pahi aüahi ra e P hoque, e ua tu­ re mai e hpo i le maa. e laaula i le arahii, e aorn hia raton i nia. i roto i te aseni ra i Papeete, re ra. e talui. la lapae mai lini raton i Papeete
pnhapa'lnra hoi raton i reira, raton e lo raton nei. eita roa Tu ia e tia noa'e ia ratou ia parau
man felii. i roto i te fare i la hlia hia e te mau la- é : ua lapae raton i te forma ite ino alu ; ua ne­
marii noTarahoi. Eita roa'lu hoi lo raton ra fe­ henehe hoi le mau mea Toa. e liai ia tatou ia farma iti here, e moe noa'e ia raton i reica;; o le rii a!u ia raton, ma te au taeae. Te iloilo paaloa
man arn miii hoi, e faararirari i le olue o Pare­ o to Tahiti nei. i te tautiiru raa Tu i le ohipa n
nte ra, le home aloa ra ia i nia i le pae tahatai lo Europa i te laati raa Tu i le ma» fenua i 0o Môorea; e i te ahiahi, i le hora pure raa ra, ceanie nei i nia iana iho*ra, e riro ia ei faateitei
ia moe alu te mahana i mûri mai i le mau moua raa i le ioa i Tahiti o rotopu i le mau fenua'toa o
eilei o Papetoai e o Haumi, o le poiri e nee mai te ao nei.
AitaTura e ohipa (oe i leituiei, maori ra le
tnaniai le iriatai ra, te faaanaanaea ratai le aau
opani
raa i leienei ohipa, na roto i le faatia raa i
0 le mau tamarii o laua ferma haamailai roa hia
e le Atua ra ; hapehia'tura ê, tei nia iho â raton tehoe amu raa ma* rahi. Te faaile hia Tu nei hoi
1 lo ratou iho ferma fanau raa mau. Ua haamata te mau tavana e le taata Toa, e ei le mahana 22
ratou i ta ralo ^ liip a ma le aau otahi ; aita roa o leienei avae, laua faaarearea raa rahi ra, e haere.
'tu e mühu raa i rotopu ia ratou. Aita e tama- mai ratou e liai ; e oaoa rahi roa lo te Tavana i
mai raa, e e maro ra, i haap&amp;ipea noa mai i ta te haeie raa Tu i rotopu ia outou, no le mea, ua
ratou rave raa ohipa. K mea rave maitai hia te au roa ta outou na haapao raa i le niaramaramu
mau raau aloa i tarai hia e ratou, e au mau i ta o Europa; e mea au atoa hoi,«a roaa mai le mau
te lahua ite. E mea rave nehenehe paaloa hia mailai aloa e falata mai nei i to outou nei mau
laua fare i faatia hia e ratou ra, e tjfea titiaifaro fenua.
tia maitai, e mea lano aloa hoi te palia, e e mea
au maitai ia bio hia e te mata. O le rauoro ra , I te mahana tap.ali i mairi aenei, a puluptilii
hoi, e mea alo faahiahia roa hia ia; e ua tope ai le feia faaroo aloa i roto i le fare pure raa,ua
aloa l oi ratou i te raohua fare i ore i titiaifaro tia imi hia tehoe parau ili au ia tatou aloa. .No tapàe noa maira hoi tehoe pahi ili tira pili api, tei
limitai ai ra i te malamua ra.
1 nm a'e hoi i lo ratou reva raa, vauvau ihora hoo hia e le hau, no te ohipa o le mau fenua aihua raau nei. LT’ui haere noa ihora te taata loa
ratou. i taua fare ra i te arelu manina e le maru
ô : eaha ra una te ioa maitai ia topa i nia i leiemaitai; c tapao ia no te hau, e tupu mai hoi te
nei pahi ili tira piti, le tira nehenehe mailai, e le
varea taolo i reira. Aue te maitai o te tamarii o
taupe tia i mûri? Feruri paaloaTura te taata i te
'taua fenua ili hinaaro rahi hia ra e ; mai tei pa­
imi raa i taua parau imi at£ ra ; i reira ihora ra
rau hia hoi e te mau aamu lahilo e : « E Moorea
to Paraita luu raa mai i te ioa ra o T a .n k - M a n u ;
e»e femia ili haihai roa oe ; no ona mai ra ia oe
faatia toa hia maira (ei reira ioa e le reo o te
na, te hau e te mailai. »
taata ' loa. OTane-Manu, le manu atua, o Ici itea
À haere ra e te mau lamarii o Moorea na e ; a
hia te roo i te mau fenua 1 toa nei, no te mau
hoi faahou i roto i ta outou na mau peho hotte
parau i. faatia hià/'e tei rave hia e aua i te mau
rahi; a haamata faahou i ta outou na ohipa
anotau poiri ra, eteiileahiâ i roto i le aamu no
laaapu, o tei haapeapea rii hia e leienei ohipa ; te mau Atua o Tahiti nei.
a faaeaea rii na i raro ae i le maru o ta outou na
Ua faatia roa hia tei reira ioa e te Tavana, no
mau lamanu e le maiore, i piaiho i te pihaa raa
te
mea, te hinaaro ra oia i te faatia i le hinaaro
o le mau anapape, o te faararirari i la outou mau
0 le feia i topa mai i taua ioa ra; te tapao o te
aua maa, e o te haahaumaru i lo outou na mau
Atoa lahilo o Tahiti nei, i raro ae i te hohoa ne­
fare rii rave nehenehe hia.
henehe ra o te manu. 0 Tane-Manu maoli te
O outou tei mûri roa i le rave raa i te ohipa i ioa o taua pahi ili api nei, o le ioa ia e papai hia
Fareute ; area ra tei rave hia e outou i reïra, e
1 nia i te palunihi, ei mono i le ioa lahilo a tapae
mea faahiahia ia, e te oti maitai. E ore aloa hoi mai ai oia i Papeete nei.
e tia noa 'e i to Tahiti nei te faaoromai i to ra­
tou faahiahia, a faatoro ai ratou i le rima i nia i
te fare toa e opani mai i te olue i Fareute, e a
parau ai e • «Inaha te ohipa a to Moorea!

�oia i te mo raa, e e va &lt;i ram aieatea o le maramarama laua ana ra, e mea o nehenehe mailai
hia e te rima laala; e no le paeau hoi i nia i taua
mate ra le maramarama ; e maa uputa iti hoi lei
reira. Hio atura oia, e ua I uru i roa laua ana ra
i te maa, te afata tarahi i i i te laoa maitatai, le
tirita, le pahoehoe, e le alu? vauvau roi i hau roa
i te nehenehe. Ua rahi roa ê ra te moni, le auro,
e te ario, tei rolo i te fa ri i rarahi, e te pute iri
puaa, le apapa noa hia ra, telahi i nia i telahi.
la ile hoi oia i le rahi o laua laoa ra, manao aé­
ra oia e, e riro paha ua ahuru, e aore ra, ua
hanere roa te malaliili, lo te nana eia paralii raa
i rolo i laua ana ra, e ia pohe te mau metua ra,
ua mono hia mai ia ratou e te mau tamacii, i te
parahi raa i reira.
• Aita o Ali Haba i maoro noa'e i te ferun raa:
lomo roa' lura ra oia i rolo i taua ana ra, e i lo­
ua ia lae raa i rolo, piri alura le opani. \ila ra
oia i peapea noa; e i lei reira, no te mea, ua ite
oia i te ravea e mahili ai. Aita oia i haapao noa
!lu ite moni ario ; area ra i le moni piru i rolo i
te mau pute rarahi; rave maite aéra ia oia i tei
reira, e hopoi atura i le pae uputa; e ia manao
oia e, tiara te manaa i tana ta 'u atini, aita 'lura
oia i afai faahou mai i le moni, haere alura ra oia
^e imi haere i tana mau atini, o tei purara haere.
Faafatata maira oia i taua na atini ra i le pae
mato, ua faauta i le pute moni i niaiho ; e ia ore
hoi lei reira ia ilea. tapoi liia’lura e ana le va­
Te parau no ALI BABA e na eia e maha ahuru. lue na nia roa iho. E ia hop*-voa lei reira i te
rave maitai hia e ana, haere laahou alura oia i
pihaiho i te uputa; e i lona ia parau raa e :
Iriti hia mai no roto i lo mau aanm Arabia, i parau hia 6, o n*
T i l '.i T l N I E M i 110K.
« Sesame, ia piri atu oe, » piri faahou aéra taua
uputa ra i reira ra. la tomo hoi oia i rolo i te
Haamala hia i le Yea no te tapali i mairi aenei. ana ra, ua piri noa ia te opani; area ra, ia lia
noa oia i rapae ra, ua hamama noa mai ia te
Aita o Ali Baba i ru noa i le pou mai i raro, uputa.
mai nia mai i taua raau ra; le parau noa ra;.
E i le Yea no le tapati i mua nei le toe.
hoi oia i roto iana iho ra e; tiae ua moe tehoe
mea la ratou, e ia hoi noa mai hoi ratou ra, roohia lia noa hia ihora ia vau ionei. « Pee noa tura Te mau pahi i lapae mai, mai le mahana 2 mai
tona mata ia ratou, e tae noa; lura i le atea ê;
a no Tilema.
aita ra oia i ru vave mai i raro, te haere noa râ
hoi tona malau. No te meahoiè,ua tamau maite Pahi auahi farani o Phoque, tomana Bov.is, mai
Ana mai.
,s
oia i roto i tona aau, i te parau i faahiti hia e te
Tira
piti
manua
farani
o
Hydrographe,
tomana
raatira o taua nana eia ra, i mahili ai hoi te upu­
Parchappc, mai Ana mai.
ta o te ana, hinaaro atoa lura oia i te tamata i
le faufaa'toa raa hia tona na reira raa. Haere
atura oia na roto i te aaihere, e ile atura i te
opani i mûri mai. Haere roa' lura oia e pihai roa ■i •
iho, e i tona ia parau raa e : « sesame , a iriti ■ ■■.. •
,noa ■■ mai, » hamama noa maira taua uputa ra i reira
ra.
Ua manao na hoi o Ali Baba, e e roahere oia
Te èè no te Tavana : BRÎOT.
i le ite atu i tehoe vahi poirï ; maere noa ' tura ra

Teie le ra-lu raa o le man pou i uoe mai i ra } peete nei, niai rolo mai i le mau mataeinaa i TaQ tiili e Moorea, i te avae ra o Novema i mairi aenei ; lei ula mai i te maa, te buaa, e te ia i Pa­
peete nei.
TO TAHITI.
No Papeete. . . e 2 poli opani, e 0,e poli orea.
—
1
—
1
Punaauia . . .
_
---- ....
1
0
—
—
2
1
Papara . . . .
—
1
—
3
Papeuriri. . . .
—
0
—
1
Toahotu. . . .
0
—
—
1
Teahupoo. . . .
0
—
—
w
faillira . . . . .
—
0
—
1
Pneu.............
—
—
9
.
4
Ilitiaa...........
—
—
2
1iaivi........... .
:*
2
u
—
Papenoo . . . .
TO .MOORLA.
—
—
0
2
faatoai. . . .
—
—
2
1
Teaharoa. . .
—
—
2
1
Moruu . . . .
—
—
ü
1
Maatea. . . .
—
—
0
-i
Haumi...........
la amui hia ra. 29 poli opani, e 22 poli orea.
Inaha e honnp, te rah i raa te mau poli, i yla
haere mai i te maa i le avae i mairi aenei, epac
ahuru ma hoe ia amui hia.
g

pu

/

�</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </file>
    <file fileId="1314" order="15">
      <src>http://anaite.upf.pf/files/original/937a45bb3d5add2e0b60d19e9381852e.pdf</src>
      <authentication>323a8182ab5ea001b2487b37d2db10f7</authentication>
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="4">
          <name>PDF Text</name>
          <description/>
          <elementContainer>
            <element elementId="55">
              <name>Text</name>
              <description/>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="35452">
                  <text>.

1

M A U X .Y 16 XO D IT E M A I85rê.

HATaHITI TOliL-

&gt;

Te taata 'toa . c ere te Tavana e le haava . o ici hin.iaro i te lifte luihoa o teienei v e a , aiifau mai ia e
Hl'arane no na avacelorn. •

Kiaau mai ia Tepito -te ns- Ei haaparare raa i te pajau rii api e faufaà liia'i lo
nei parau i Papeete-.

[c ,nau fenua j rot0 ; ^ u au TamYni: c neia i le man mahaua rnaha loa.

TE A O HIA NEI TO TAHITI.
Te tupu haere nei te hoe mai è i Tahiti i teie
nfi. E ero ra te mai rahi roa, te rave®hi taua
rnai ra i te taata iahili e i te papaa ' toa Woi.
Te ani mai nei ra te laole rahi no te Hau nei,
e ia pee maile le feia i roohia i taua mai nei i
Iona a’ o, o tana e faaite atu nei.
E ho a upoo taua mai nei, te hopiipii nania toa
i te taata e le paruparu. Teie te ravea e ora'i
taua mai nei, ei raau tahee. E mea rahi hoi la te
taata tahiti raau faatahee, e mau raau malaro
hia ia.
Te a fo alu nei taua taole rahi nei e eiaha roa
e haamaua i le loto, eiaha iapatia hia, no le mea
e e paruparu rahi ta te manii raa i le loto e faalupu i mûri ae, e ia ua pohe le hoe ra, te parau
nei le taole rahi, no te manii raa o te toto e po­
he ai. Eiaha roa lo te taata tahiti ei raau è ae,
o te raau faalaheg e au ai i teienei mai. E ia ma­
im taua hee raa ra, e inu noa i le pape ti, e aore ra le tiare rii o le fau nei, e tunu, e, e inu.
E haamanao maitai le taata tahiti e o te tauturu raa îa ralou o te taole rahi i faalono hia mai
e te hau no Farani ra, e au ia no te mau taata
'loa e ia ani hia'lu e ia lialuri hia ' lu. E teienei
eiaha e amiami e haere hua'lu ratou*i tana laole
maitai tuiroo nei e ani alu tona lauluru, e e ore
roa oia e paloi mai.
TE MAU AUA NO TE HAU.
■ Te mau taata no te mau malaeinaa e tii mai la
ratou moni. no te vahie, no te uhi, no te arahu,
no le umara, ia poipoi ae ile mahana faarearea
raa ; a tii mai ia.
Na MALTA.
T» parau no ALI BABA e na eia e malia ahurit.
Iriti hia mal no roto i te mau anmu Arabia, i parau hia c, o na

po

TAUATINI E MA nOR.

Haamala hia i te Yea no (e tapati i mairi aenet.
la oti tei reira, hoi tia'lura o Ali Baba, na nia
i te ea e tae atu ai i te oire ; e ia tae oia i tona
utuafare, aralai atura oia i na atini i roto i tehoe
aumoa iti, e ua opani maile atura i le opani, mai
le muhu ore. Fatara maira oia i te vahie i tapoi
hia i niaiho i na pute moni, e ua afai i taua na
pute moni ra i roto i tona fare, e ua apapa lura
i mua i te aro o tana vahiné ; o tei parahi noa
mai i nia i tehoe parahi raa.
Fafa tura te vahiné i taua mau pute ra, e ia
ite oia e, ua i anae ia i te moni, manao maite aé­

MÏEIU SI
0 te feia lion taoa, r te man
taata e tiaapao i te lam
raa taoa, e tia ia ia neliei
allia hia ta ralon man paran faaite i roto i teienei
l’en, ia anfan mai raton
1 farane no le reni hoc.
Faaan mai ia Tepito le neneiparau.

ra oia, e e mea eia hia mai ia é tana lane. la ho­
pe roa mai hoi taua mau pute loa ra i roto i te
fare.ua parau atura oia e : «'Oia anci tena e
Ali Baba, i eia na anae ne i tenann moni? » Pahono oioi atura ra Ali Baba e : « \ mamu noa
na, eiaha oe Je peapea, e ere au nei le eia; ua
rave noa mai ra vau i tei eia hia e velahi e. la
oti ra tau laatia raa Tu i le ravea i roaa mai ai
teie moni ia'u, eita ia [oe, e manao imi faahou
mai. Ninii atura oia i taua moni atoa ra i nia i te
tahua, e mohimohi noa T usa le mata o te vahiné
i te hio ra ; e ia oti tei reira, faaite atura oia i te
ravea i roaa mai ai taua infini ra iana, ma le pa­
rau atoa ' lu è, eiaha roa ' lu e faalia haere atu i
le taata.
Pee roa'tura te* le vahiné nutlau, e oaoa roa
'tura raua : toa o te lane, i lo raua maitai i noaa
mai; hinaaro atura ra hoi oia i te taio lalaihoe
maite i taua moni atoa ra, ua parau atura ra o
Ali Baba ; « E tau vahiné, eiaha tena, eaha hoi i
na r6ira h ia'i? Teie hoi le ravea maitai, e haere
au e o i le apoo, a hunafi i teie moni ; e faaoioi
hoi e liai, a itea noa hia iho taua. » Parau atura
te vahiné; « E mea maitai roa «lu hoi, ia itetaua
i le rahi rao teienei moni ia afaialu. E haere au e
tipee i tehoe faito iti, e nau e faite i te rahi raa
o le moni, a ô ai oe i te apoo. Parau faahou atti­
ra o Ali Baba,»» E tau vahiné, aila roa Tu e faufaa i tena; eiaha oe e na reira e tiai. I maro ra
hoi oe ra, a tii, eiaha roa lu ra teienei moni e afai
hia.
Haere atura oia i roto i te oire i tona ra fare
te parahi ra taua vahiné, iriti ae oia i te vahie
luu atura i to raua pute moni.
Ua ui mat ra le vahiné, eaha tena pute? Faaite atura le tane e moni, yopou roaftura tana
tana vahiné, ououa noa Tura i te oaoa, no te mea
hoi e tau taata veve rahi raua ; le lane ro hoi e
le iriti ra hoi oia i le tahua i to raua fare ei apoo
no taua moni ra; aita i lia i tana vahiné le luu
vave, a ’ ani atura oia, bornai na e taio ïa itea
te rahi raa no ta taua nei moni.
A vaiho alu ai, ua parau htu hoi te lane iana ;
e eiaha eita e lia ia taio e tau moni rahi o te itea
noa hia iho e le taata peapea tura taua. Maro
mai te atura le vahiné tii atu ra oia i te faito i te
vahiné a te luaana na Ali Baba, ei faito i taua
moni ra ia itea le rahi raa. Ua parau atura oia,
homai no ta orua faito. Parau mai ra le vahiné a
te luaana, eiaha hoi ta oe faito e tuu noa mai na
oe e na; u faahoi mai i teienei a. Manao ae ra
taua vahiné ra eiaha ra hoi tana faito e tau taata
veve roa hoi raua, tamata atura oia i te imi i te
tahi ravea. Rave aéra oi^i to hinu piripiri par*i
aéra i niaiho i taua faito ra, tuu atura, afai alura^

�•0
ria « U; fare, failo alura e pou aerà, tua alum
i rolo i le rolii i Faanehenehe hia ei vai raa i roloilo raua fare.
Have aéra la ' ua vahiné rai le failo, aita liioliio,
afai alura le piri noa'ra te moni piru i nia iho,
raaere noa ' tura oia i la raua moni ; no le mea,
hoi e e veve rahi roa to raua. Faaite alura i le
lane lupu roa'luaa le riri o te tane. Tupu aéra
tona manao e haere e ui i le mea i noaa mai ai
fana moni. Ua parau alura oia Ali Baba. Nohea
la oe moni i noaa ai, ua parau mai ra oia, aita
la maua e moni, la'u taata veve hoi maua.
Ua parau mai ra te tuaana, eialia roa'tu oe e
liuna fai hia orua e 'au, e ua eia orua i le moni ;
ua ile maua e moni piru tei piri mai niaiho i te
failo. Matau roa era Ali Baba faaile alura i le
mea i noaa mai ai taua moni ra, te ile ra oia i
laua parau ra laaineine ihora oia i reira ra, hae­
re alura no le mea, ua hope roa e ra te parau i
le faaite bia ea na.'Ua haere oia e hio tura i taua
rnato ra faahili atu ra oia i le ioa ; o Sesame inahiti tura te opani, hio! lüra. Ua îi roa rolo i le
moni, rave aéra o te moni piru anae ra tana i
rave, faauta era i nia i na ateni e maba nounou
roa era oia i le rahi o to moni, faauta faahou a i
nia i le ateni te 'abi noa ra oia i te moni i roto i
taua na ra. Ua piri te opani Xaaroo tura oia i le
haruru manao aéra oia ua roohia vau, lamala a tura oia i te faahiti te ioa e amahili ai te opani,
moe roa alura iana te parau no le iriti raa i le
opani, aita lura i mahiti.
Tamata noa tura i te imi i le ravea; opua mai
te aéra e ia mahiti mai te opani e horo haapuai
noa vau irapaê ; haere mai ra te nana eia, hio
ihora te pue noa ra te moni i te paè upula. Te
raatira ra hoi i taua nana eia ra pii alura oia Se­
same i mahiti mai.
Tei te mahiti noa ra, horo mai ra oia i rapae/
haru hia ihora, tapupu hia e faataa hia na luhaa
e maha,- faauta hia i nia i te raau, opua e ra ratou e e haere tatou e eia, mai te mea e, ei roo­
hia mai aita nei te lino o taua taata nei, ua ite
alura ia lalou e loopili eia ei reira. Tatou ta ma­
ta ai i leienei e itea mai te hia'lu. Haere atura

-

i'1

ralou eia i roto i le oire e noaa r ra la raton
moni.
•
l i i le Yea no le lapali i mua nei le loe.

PARAU FAA1TU
Ua foaile hia i te mau tavana ia tae i 22 no
Titema ei reira te mahana faaarearea raa :
Te faaile faahou atu nei au ia outou i taua ma­
hana ra le 22 no litema ei le lapali i mua aenei.
Te h am ^ jnei te mau (amula lelahi amu raa rahi
na te mW tavana anae, e .tetahi pae parahi nae
i rare la ralou amu raa ; e pupnhi aloa lioi le
mau pupuhi ia lae i le avalea, e te haruru no le
mau upaupa e te haruru hoi o te pupuhi. ia fatata
i le po te mau chitiri e le haamaramarama mai
le atena i Fareule e temili atoa hoi : ei MotuUla hoi hamani hia ai Teienei laupili ei taupiti
arearea rahi. Faaunauna toa hoi te mau vahiné
o Tahiti eMoorea, hei Ioa mai ile I.pi rii tiare e le
pua e te mau tiare nehenehe aloa hoi. Faaineine
outou no leienei taupiti; faarearea noa outou e
liai, eiaha ia lùpute ino, i roto leienei taupiti la
le Tavana i horoa mai teienei mahana arearea ei
utua i la outou ohipa maitai i rave i te atena. No
le mau taata no Tahiti e Moorea teienei mahana
arearea, na outou e faanehenehe leienei mahana
rahi. Afai mai i te feï i le mau 'maa lahili, aita
lo'u nei.
Te mau pahi i lapae m ai, mai te mahana 9 mai
a no Titema.
r
Tirapiti marile R odman, lapitana Ally a, mai
Oahu mai.
Tira pili Rimatara T ane , lapitana Mole, mai
Rurutu mai.
Tira pili farani C aiioline, lapitana Rousseau,
mai Ana mai.
Te êê no le Tavana : BRIOT.

�</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </file>
    <file fileId="1315" order="16">
      <src>http://anaite.upf.pf/files/original/ad38dd9fd41045f29a7976ad6ad14378.pdf</src>
      <authentication>8850a9a9d78f660648c9b228aa824a6e</authentication>
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="4">
          <name>PDF Text</name>
          <description/>
          <elementContainer>
            <element elementId="55">
              <name>Text</name>
              <description/>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="35453">
                  <text>«.mum m -

II A1I X V 23 \ 0 DITE U A 18f)2.

Te laata 'loa . e nre te Tavana e te haava . o ici lii-*
naaro i tc hoc hohoa o teicnci vea, aufau mai ia e
3 farane no na avac elorn.
Faaau mai ia Tcpito tc nenci parau i Papeete.

TE VEA NO TAHITI
Ei haaparare raa i le parau rii api c faufaa liia'i to
le man fenua i rolo i le llau Tam aru; c ncia i le mau mahana malia loa.

PAEAU PARAU NO TE HAU.
FA4TOROA RAA.
No le faalia raa a lona hanabana le Arii vahi­
né o te mau fenua Totaiete, e le Tavana, le Auvaha o te Repupirila. U laaloroa hia o Haereotahi, ei loohilu no le mataeinaa ra o Atimaono,
ei mono ia Fareahu, o lei polie aenei.
K aufau alu le Tavana, te Auvaha o le Repirila na teienei laata loroa, ei ulua no lana ohipa
i na farane, 900 i le rnalahili lioe.
No le faalia raa a te Tavana, le Auvaha o le
Repupirila. Ua faatoroa hia o Fanaué, ei tavana
tauluru no le mataeinaa ra o Hiliaa, ci mono ia
Teohu, o tei faaore hia lona loroa, no le haapao
ore. E aufau le Tavana, le Auvaha o te Repupirita na teienei y^la toroa, ei ulua no lana ohipa
i na farane 600 i le rnalahili hoe.
Papeete, 23 no Dilema 1852.
Te Arii vahiné o (e man
fcnita. Totaiete,

Te Tavana, te Auvaha o
te Repupirita,

l'apihia : POMARE.
Papaihia : PAGE.
Papaihia tc hohoa i te fare toroa o te ce,
Tc {( o le Tavana,
Papaihia : Rriot.

PARAU FAAITE
Te faaite nei au i te taalatoa i le faaue raa 23.
ïr a v a

8.

E ore roa lu e lia noa e, i te laala toa ia faahupehupe i lona pac fare e le hiti purumu aloa i
pihaiho i te vahi e tia hia e lona fare , e oia loa o
rapae au i te aua o te riro ei mea hupehupe ralii.
•

I dava 9.

I te mau mahana pae etoa i le hebedoma hoe,
e purumu te mau fa tu fenua e te feia e parahi
haere i te mau fare, i nia i te purumu e rapae
aloa mai, e faanehenehe, e vaere haere i te aihere e tupu haere i nia i te hiti purumu i piha­
iho i to ratou mau fare; e riro hoi tei reira ei
mea tia roa i te faaite raa tu ia ratou no tei reira
, ia huhuti hia te aihere e tupu haere na nia i te
hiti purumu i ta ratou mau pae aua e tiai.
I r .vva 10.

Te faaore roa hia nei e, eiaha roa tu e vaiho i
te aihere ia tupu noa na t nia i te hiti purumu o
te ore e au i rolo i te ture, e le mau mea au ore
i nia i te purumu o te faaore i te tiama raa o te
aralia.
te auvaha o te paeau papaa,
Papaihia : CHAPPE.

tlüEIP. 5î
O le fc.ia hoo taoa, c le man
(anta e hanpan i te laui
raa lao.1, c lia ia ia netici
aloa hia ta ratou man p irau faaile i rotn i leienei
IVd, ia aQViUl mai raton
1 faranc no te reni hoc.
Eaa.vi mai ia Tcpito tc neVieiparan.

O le ino o lei rave hia i Ana, no le laparahi
raa hia o le lapo.rahi rA o Yirv, e le oromelua
talolila ra o Clair, ua linai roa hia ia.
Ua raie le mau haava i la ralou ohipa mai le
mana e lona puai, te imiroa e lana ohipa. Te
peapea nei malou i le huni o le haapao raa paruparu o le mau tavana, le mau haava, te mau
mutoi o Ana, i le faaite raa mai i la ratou parau
puai ore no le haamana raa i te lure. Te liant o
lei tupu mai no rolo i le jîolie raa o Yirv ua liiaulua roa hia ia e le lure i te Alua e le lure a le
laata. Aore roa hoi e maere raa no lei reira manao raa. Tc lure no Ana hoe aloa ia e le lure o
Tahi'i nei. .Mai le mea , te fei.j o tei palia arolta
ore noa i le toroa o le lure i Yolo i te ohipa a
lona loroa, i te faaile raa mai e ia faaroo hia la
ralou parau, aore anei ia la ralou e liripuna t
Papeete uei lei liau e roa lu i le maria na le faa­
roo raa i la ralou parau paruru, no le faalia raa
i la ratou parau ; aore aenei le tavana aloa i
reira i te hiohio raa i le haava raa i faaoli hia i
nia ia ralou aloa? Mai le mea le mau haava o le
fenua ilio o le lure i Ana, i füaile mai i te huru
0 le rahi o to ralou paruparu rahi, aita roa lu rà
le laala tahili ia 1 u mai ia ralou le huru o lei tono hia i reira ei faalia i le lure. Aore e tavana,
aore e haava" aore e mutoi, aore e faehau lahili
1 to ratou laia ore raa i te faaineine raa na rolo i
le haava raa. Aore roa tu ra ra i faufaa hia la
taua mau laala laparahi laala ra, no ta ratou hamani raa i le pâ ci paloi raa mai i te laala lahili
ua roaa roa ia ralou rbai te auau haere noa hia;
aore ratou i laia i le ofai pupuhi a te taparahi
laala, ua roaa laua mau laata i rolo i lo ralou
rima mai lo ralou aloa laujuru i le faalupu i le
ino, ua haru anae hia ta ratou mau mauihaa e
ua aralai anae hia i mua i le aro o te haava raa
na rotn hia i le ioa o le Arii vahiné. Toopae tau
taala o lei hau roa ta ratou hara, e lai faautuu
hia i le utua lari i te vahi mauâ i rave hia ia taua
hara râ.
O te mau taala lahili S tei haere aloa i lei
reira ohipa, ua haapao mailai anae ratou i ta ra­
lou ohipa. Mai le mea i rotopu i lei reira mau
taala tauturu puai e te lia ia faaite hia o te huru
o lo ratou puai, o le lomana iho hoi o te faaue
raa te faaite nei i te hinaaro o te Tavana.
Tariirii, tavana.
Teaatoro, raalira mutoi no Papaoa. O mili
Barff, faaile paeau na te Hau.
Oia toa hoi te mau mutoi, Pihatai, Vailotia,
etc., etc.
Eila roa hi e*noe noue i te tavana i la rat^u
ohipa i rave.
^
Tete le ioa o le mau laala o lei haere noa no roi lo ralou hinaaroj Ana.
m
Haapape.—Tariirii, tavana, Moari,Metuaore,

�Tiapi, Taliuailu, Temoua, Molue, Tihi, Malo, Te mail pahi i lapae mai, mai te mahana 17 ?:■
a no Tilema.
Mairiau, Eirea, Faaraoa, Homai, Malahiapo,
tira
pitvberelane
o Emily Horl, tapena S&lt;
Rauri, Poherui, Teori, Teriimana, Ti, Mairea.
Papeete e Arue. — Teaatoro, raatira mutoi, lenance, mai Hamoa mai.
Maoa ia farani o E l i s a b e t h , tapena Darman
Toofa, Toromona, One, Railaea, Revae, Maitui,
Afaitaata, Teamo, Tini&gt; Vahapala&gt; Pirihia , daritz, mai Oahn mai.
tira piti farani o H vinals, tapena Raltleff, m
Taina.
Punaauia, Pohuetea, raatira mutoi, Fai, Fa- Rurulu mai.
tira piti tili Adelv, tapena Dauguet, mai Va.
reahu, Teaeua, Tomaro, Maumau. Taaviri, 0 vera, Faaiupua»
paraiso mai*
maoa ia beremani H ansv, tapena Huisingr
Faaa Atiau, tavana, Yahia, Matapura, Iria,
Maiehu, Tiraha, Pouru, Taionoe, Temahinepeu, mai Oahu mai.
tira piti farani o T anemainu, tabena o BoulanRaiti, Faaare, Tane, Tapare.
ger, raalira no te manua, mai Raialea mai.
Tiarei. Manua, tavana, Taia, Tearu.
tira piti o te Hau o Papeete, tapena Bigrel,
P apenoo.—Tehaero, Matua.
Vapeuriri—Teiho.
raalira no te manua, mai le Tetiaroa mai.
T&lt;? mau mutoi no Papeete.—Yaitolia, Oopa,
Te mau pahi i reva.
Teafa, Maivave, Maihi, Hoiamuri, Marurai,
tira piti farani o Marie-L ouise, uareya i Eaivavae,
Te ôê no Te Tavana, BRIOT.

■1 '•
’• .K

' i

•

' * - "-■■■*&gt;

*’

’

if

:

• ‘
•
•- •

r ; :* - :

•

'

■

"•

■
•••

•** • &gt; * K

• ' . 'V :

11 '

»;»!

1.

&lt;* * ,* *
V «'
' • *■

•«*

•V ‘ 1

i

■- "vV :

.

- &lt; • i.-.. ■ ;

• ■•

’
.
!

v*

&lt; ^1

* '/•

• !•?

rf

- - v - :

'

■

• ■

"r.v '

wr.r
■

* &gt;'
• • • ■*{%.
;■

.

, •;

•' t ' '■
f a r

’

...

.*• H f

' *' K
•’ ■ ■
■ v ' ’

’ • n

&gt;; . '

lH J

-r.-f

,.

.

,

�</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </file>
    <file fileId="1324" order="17">
      <src>http://anaite.upf.pf/files/original/bad4c9324bedf6eef433114fb439b30d.pdf</src>
      <authentication>9a9a7f98c1ab3df576a925f7d27929e0</authentication>
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="4">
          <name>PDF Text</name>
          <description/>
          <elementContainer>
            <element elementId="55">
              <name>Text</name>
              <description/>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="35462">
                  <text>^
&gt; 3 C\
MAUX A 30 XO DI TE JHA 1852.

lATAlllTi TM-

'f&gt; taala 'to# . e cre te Tavana e te haava . o tei hinaaro i te hoe hohoa o tei*
«■fiai vra. aufau mai ia e *
!$ farane no na avae e toru.
t
Tiajan mai i» Tepito te ne- Ei hauparare raa i te parau rii api e faufaa hia'i fo
nei parau i Papeete.
te lnau fcliua j rot0 j te Hau Tamaru; e neiai te na.ni mahana maha toa.

1»AEAU PARAU NO TE HAU.
/

-------

_________________________________ :

•

:

PARAU FAAITE

Hou te faalia raa i na fare rantin' iloilo i le aserîa i Fareute, ua faaite Itia to Tahiti e Moorea i
rolo i le Y k a no te mahana l - l no Alopa, era
lae i te mahana 1 no Novema e haapulupulu ai
te komile i haapao hia no le papai raa fenua i le
malaeinaa ra o Punaauia; e no laua ohipa lare
ra ua vaiho hia laua komile raa ra.
I teienei, mai tei faa ue hia mai e le irava 3 e
te Ao le ture no te papai raa fenua, tei laalia Itia
i te mahana 2 i no Mali 1852: Te laaile hia Tu
nei to Tahiti e Moorea atoa, e te rave faahou
hia nei teienei laua ohipa a le komile i vaiho hia
ra; e i le mahana 11 no Tenuare 1852 teienei
avae i mua nei, e papai h ia 'ile mau fenua o le
taala loa i rolo i le mataeinaa ra 1 Punaauia.
la lae i te horTnitu i te poipoi o tuua mahana
ra e puluputu ai le komile i haapao hia no le
papai raa i le fare o tetavana i Punaauia e e haaII)ata ai i taua ohipa na ralou ra.
Teie taua ko mite ra.
Taaniu, Toohitu, peréliteni.
#
Pohuetea, Tavana.
Faaitoa, haava.
Te taala raatira tei hau te matahiti.
Darling, auvaha faaite parau o te Hau, papai
parau.
Te parau hia'tu nei te mau haava no te mau
mataeinaa * toa i Tahiti e Moorea, e faaite pinepine alu i teienei parau i te mau taala Toa i roto i toratoumalaeinaaia itete taala ’ toa, e ia haere te feia fenua i laua mahana i haapao hia ra.
*Mahana fa a a r ea r ea raa i roto i le Âsena.
E mahana faahiahia na to Papeele nei, e te
fJti maitai te mau ohipa'toa i haapao hia, te ma­
hana maha i mairi aenei. I te poipoi roa ra, ua
pure hia ia le pure i roto i te fare pure raa talorita, ua himene hoi te mau faehau e te mau matero i reira; e a na reira’ i ratou ra, te pupuhi
hia maira ia te pupuhi i nia i te pahi, e lo te pa i
uta, ei faahanahana raa i to lefarani paajoa ra,
faalia raa ia Louis-Napoléon ei pereliteni no ra­
tou; te horeo raa i roto i te fare loroa hanahana
o te hau, e e auraro papu atu i le hau i faataa
hia no Farani ; ete amu raa maa rahi i Fareute,
a faaamu ai te Tavana i to Tahiti e Moorea taatoa, ei tomo raa i te man fa re toa rarahi, o tei
faalia oioi roa hia e ratou, ma te faufaa ore, ma­
cro ra teienei faaarearea raa rahi, e o te riro
et umere raa na te jnau ui atoa a mûri nei.

)

mm sj
O le feia Itoo tana, r le man
taala e liaapno i te taui
raa laoa, e tia ia ia nenei
aloa hia ta ralou man pa­
raît faaite i rnlo i teienei
Ten, ia aufatt mai ratuu
1 farane nu te rcnihoe.
Faaau mai ia Tepilo te uenei parau.

E mea faahiahia rahi mau A, le Itio raa i le
taala o te mau mataeinaa Toa, i le liaerea na In­
halai, ma te faaahu hia i lo ralou ra mau tipula
unauna, o tei faanehenehe maile hia i te mau ravea'loa, ua ran te hum. Pila e lia i le manao
nei, ia faaau noa'e i le huru e le laa e raa n
laua mau peu faauuauna ra, e le huru aloa hoi o
le mau mea toa ra ia Mo ; o le mau mea i faabei
hia i nia i te upno ra, ua faaau Itaero hia ia i nia
i le manua rarah i, e faatere hia ra, le pahi atiahi, te mau peu no le anotau lahito ra ; e te mau
reva ra, ua faaau haere hia ia i nia i lé maiitaehac o te moana. e te man peu atoa ùo le tafrao
raa e te laaile ra;l parau ; o le man popo ra hot
e haau anae
. ia. Ua
* hau e roa»ra
9 te oaoa o te
laata. c ua hum anae ralou ma le poupon, a île
ai ralou i te Auvaha o le Repupirita i le tomo
raa Tu i roto i le asena i Papeeta. i te pee raa
Tu i te Arii vahiné, e ma le pee hia mai e le
mau raatira, e te vahiné e raterahi, i nia 'nae i
le puaahorofènua.
O le lavana lei faaafa i taua faaarearea raa
ra, ile inu raa i te uina, ma (e faahanahana Tu i
te pereliteni o le Repupirita ; e a na reira'i oià,
ua pupuhi hia maira le pupuhi i nia i te mau nrranna ; e i mûri ae i tei reira, e ma te reo rahi,ua
faaite laalion yiaira oia ê, te inu ra oia, ma *te
hinaaro,. e ia maitai roa lo Tahiti nei ; i teienei
ra, te faaite hia' tu nei le huru o tana mau parau
i roaa mai ia matou, i roto i taua pue raa rahi
taala ra ; o lei huru mamu roa ra i reira ra.
« E le Arii vahiné, le mau tavana, e le taala
Toa o Tahiti e Moorea nei, a faaroo mai na :
« A itea hoi tou nei lae raa mai i rolopu ia
outou; i teienei ra, a farerei ai au ia outou i ro­
to i teienei oroa rahi, ua hinaaro au i te faaite
papu alu ia outou ê , a faalia'i outou i te mau
lare loa i Fareute, ua haapao maile ia outou,
mai le mau laata e au ia faalura roa hia.
A tauturu papu mai ai hoi outou i ta matou
nei mau ohipa, mate iloilo e te aau olahi, i riro
mai nei ei hio raa faahiahia roa n a 'ii; ua rave
ia outou i taua ohipa ra ei maitai no outou iho,
ei maitai no to oulou iho na fenua ; e te
hinaaro papu nei au, e eiaha roa ' tu le a vae
matamua o teienei matahiti
api ia mairi,
maori ra, ia roaa ' toa mai ia outou le faufaa
no rolo i teienei ohipa.
« A tapoi mai ai tarani i tona tamaru i nia i to
oulou nei mau fenua, ua hinaaro ia oia i te aratai ia outou na nia i te éâ o te maramarama, ia
riro outou ei feia tuiroo i Oceanie nei, ia itea
hoi te faufaa mau o to oulou nei mau fenua ; e o
vau nei, o tamf aufàha, aiia roa Tu ou nei e h i^
naaro è ae. »
« I Teienei ra, a tii faahou atu ai au ia oulou^

�o apili mai i to otiloti puai i nia i to matou. V&gt;
maheré ia oulou i te ilepapu i teiencit', ua haapao liia ia ci niailai ni oulou iho, ei moitai no lo
oulou iho na fenua here rahi. O (&lt;v l.aamailai
roa raa ra i te inau taala o leienei fenua, o le
faaieilei roa raa i to oulou nei tnau fenua, Ici
mira, e o ici reira anae ra le hinaaro o to F a rani, a lo'n aloa nêi hoi ia hinaaro.
« I leienei ra, e lo Tahiti c lo Moorea nei, le
inu nei au ma le hinaaro e, ia mailai roa 16 ou­
lou nei mau fenua.
K oli aéra le paraît a le Tavana, ua faaue aé­
ra le Àrii vahiné, e ta fautia hia mai tana parau,
mai leie i mûri net le huru :
« E honta e lo Tahiti taatoa, e vau i te poriomu, te aliarua e ono, paioma i te matai, le Teva i
uta, e te Teva i lai, eRua inanoteOropaa,Moorea e vau : leie tuu parau ia tatou, e amui latou i to tatou nei mauruuru i le parau ta te Tavana i faaite mai nei. Ua poupou lo 'u nei aau i
tana parau. E parau liaumaru ia, e au ia i le vai
anu, e i le mahainui..Ua tae roa te mauruuru i
rolo i tou nei aau, ua lae roa i le ivi tuamoo, e i
te io rouru roroa. Maitai alura ; e i naha, le imi
nei le Auvaha o ,te Repupirita, e ia maitai roa,
« ia taoa hia Tahiti, la ora na oe e Page, ia maoro lo oe na noho raa io tateu nei. la ora na oe
e amuri noa'tu, e ia ite vave lo malou nei mala
ia Tahiti i le riro rau ei fenua laoa fa, e te oaoa
rahi. Tirara ia parau. »
Ua oto ihora te upaupa ; e ua afai maira te
taata' toa i lo ralou tnau hei upoo, te tiputa, e
te pupepu, e ua tuu mai i raro i te pae avae o te
Tavana ; e ua tia ' toa mai hoi te mau vahiné nehenehe o Tahiti nei, e ua afai aloa mai i to ralou
mau hei pia, tei haune hia, c lei raraa maite hia.
Taea roa aéra te hora tamaa ra ; (e i reira ' lura
te puaatoro rarahi i eu taatoa hia, e le puaa ni-&lt;
hopii, te tuu haere raa hia ' tu i mua i te aro o
taata, i nia i te iau i opea hia ;#ua tuu hia mai
hoi te paero raralii uaina no Farani ; c ua faa-

rioanoa maile hia ta ua maa ra i pe. mili noama,
e te iaiero. Piiiai rioa dira le harûru o taiial mau
upaupa ra i le mau valii aloa, e a laaoti hiai tei
reira ra, le haruru aloa maira ia fe piipyhi nai
nia mai i te mau mantia,,e te i ra te aâu e le
taata ' toa i te oaoa rahi. 1 te mairi ra ia o te
maru o le po, ua’ pee aéra ia le a' iltri i nia i
Molu-l ta e uu.api roa te ava ' toa e te .reva i te
papaa rii auahi, e i le maramarama. Aore roa'lu
ra taua faa arearea raa ra i faaoli hia, e ao mai­
te aéra : aila roa ' tu le upaupa rarahi, e le ta ri­
pa rau i faaoti noa h ia 'e ; e ua faaoto nôa mai â
hoi to Tautira i ta ralou mau vivo.
E parau hia hoi e, o te faaarearea anae ra te
ohipa au i to Tahiti nei.
E mahere i le maoro roa le faatiatia haere raa
i te mau peu rii aloa i tüpu i roto i taua faaarea­
rea raa rahi ra.
FAAUE R A T
No te faaue raa a te Tavana. le Auvaha o te Repupirita.
O M Fergus, oia hui Maita, ici faaue hia, ei hiopoa i te mau
haapii raa, e i te mau aua hau i roto i te mau mataeinaa 'toa, i tei—
cnei matahili.
Te faaite hia ’ tu nei. te mau haava mataeinaa ’ toa i Tahiti, c c
tuu atu ratou i roto i te rima o te mau tavana u to ralou ra mau
mataeinaa, i te 10a o te feia’ioa i faautua hia i te avae i mairi aenei;
e na le mau tavana e faaue atu i te mutoi e e aratai moi mai i taua
feia i faautua hia ra i Papeete nei, c e afai atoa mai hoi i to ratou
ra mau ioa.

----------- - a t a f lua *.- i -------------Te mau palii i lapae m ai, mai % mahana 23 mai
a no Tile ma.

Manua tira piti farani o Tabc-M anc, tomana Boulanger, mai Borabora mai.
Manua tira piti farani o H y d rog rap h e, tomana Parchappc mai
A l l a mai.
Patia ia marite o liu tn so ff, tapena Pierce, mai Oahu niai.
Manua tira piti farani o Pïuuhiva, tamana Mature, mai N'uuliiva e
Paumolu ma’v

Te ôô no le Tayana : RRIOT.

ji
• qu °
■nu'
.lie

■v

etfihû iûa&amp;iùJ m oj
Ï,V i :
'

’V

�</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </file>
    <file fileId="634" order="18">
      <src>http://anaite.upf.pf/files/original/8f80b92efaa9c3c1bf75c076257f3ce2.pdf</src>
      <authentication>cd7de0b0f1845e82aec333015e6a4def</authentication>
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="4">
          <name>PDF Text</name>
          <description/>
          <elementContainer>
            <element elementId="55">
              <name>Text</name>
              <description/>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="12812">
                  <text>m u t i

m i

M A I f . W . O \ 0 l A M A l d U # 3,

Têlaata "toa . c crc tc TaVana c lc haava . otci hinaaro i tc hoo hohoa o toi' onci vea. aut'an mai ia e
, 'i farane no na avac e tori*
,Faaau maiiaTcpito te nehei parau i Papcetc.

Ei haaparare raa i le p*irau rii ?pi e faul'aa Itia t lo
le inau fenua i roto i te llau T.miaru ;'e ncia i t.e rn.ui mahana maha toa.

M Vil.llA
fl lc fcta hlm (aotl. c Ir nmtl
taata c tt^apao i lc lani
i aa taoa, c tia ia ia ncnci
’atoa liin tn ralnil man pa
rati faaitc i -rpjn i icicjici
Ven, ia anfatl tnai r.tlnu
1 laranc nn lc rctti hnc.
r.iaan mnï ia 'lrpiti tc ncnci paran.

to tuaana i le aru i nauanei; âil.V.rahoi oia i hoi
l noa mai,.e i naha ua'po, Te nurnao nei ra vâtio,
ua roohia oia i.to âti.
Iluaputupidu raa i te mau Toolntu.
l a niatiao noa ua hoi a Ali Baba, e !e rirô â
Mai te au i te irava G, o te lure XXXI, o te lona tuaana i te lutere i tatia ami ra i lei reira
pue raa lure tahili nei,
mahana, e no reira hoi oia iho.i «re i htiere aloa
E haapuiuputu mai te mau'Toohitu i Papeete i ;, ia. ore hoi (ona luaana ia manao iuo mai iana.
nei, i te maharia 12 o teie.nei âVae, i te liora 11 Aita rua: tui;a r;i o Ali Baba i tahitbhitoâroa lu i
i j e poipoi, i roto &lt;1 i le vahi e tnalaro hia e ra- laua vahine a le luaana ra ; ua parau noa lura
tpu i te haapulttptilu ra, e ei reira haamata i i la ,ra iana e : « Eiaha e peapea. e mahere lei le
ralou oiiipa no le matahiti 1853.
pae oire aera lo lane le*liai raa mai. e ia huru
lui roa te po, e hâer-e mai ai oia i rolo i te oire
Papeelê, 3 Ianuare 1853.
nei, a ilea noa hia iho hof oia e le laata.A&gt; ■’
Te Tavaria, te A'uoalia o te Itepupirita,:
Na reira loa tura Itoi te manao o laua valvifie
a Casima ra, e hoi alura oia i to uluafare, iâ tfc
Papaihia : PAGE.
ai noa ra hoi ora ♦' lui noa aerti le po, e ailafroH
Iti te lane i lae noa ina1, ralii roa Tura-tona p&lt;saf a a t Ok o v r a a .
p e a ; i; ua laabapa oia iana iho; no le mea; o oiii
No te faalia raa a lona hanahana, te Arii va- iho â le luimi i Itaere ai. le lane i laua ana v.ai
liine o le mauaionua Totaiete, e te Tavana, te raa moni ra. Tona noaihô â ia olonoa raa, e te '
Auvaha o te Repupirita.
maile aera le rui.
lla faaloroa hia o E.vam, ei mutoi no Aiimao1 le poipoi roa, hoi faahoti iilnra oia i le fare
on, ei mono ia H aereotahi, o tei faarirohia ae- 0 Ali Baba, e ia laaile mai oia i tana parau; tia
nei ei Toohitu.
roa aera o Ali Baba i nia; parmt atura i taua vaE aufau te Tavana, le Aiivaha o te Repupirita, hine ra, e eiaha e laarahi roa i lona olo; e reva
na teienei taata toroa, i na farane 120, i te ma- alura oia i te aru, ma lc aralai i laua na atim
tahiti hoe.
*
atoa e loru nana ra. Maere noa lura ra oia*i i(&gt;
haere noa iTfa na nia i le ea, i tona farerei or&lt;'
Papeete, 1 no lanuari 1853.
raa i tona luaana, e lana tau alini; ia tae ra hoi
Te Tavana, te Auvaha o
Te A rii vahine o te mau
oia
i le pae upula o taua ana ra, e ia hio i le toto
fi^iua Totaiate,
te Repupirita,
1 le vai haere noa raa i reira, tupu maira lona
P apilaa : POMARE.
Papaihia: PAOF..
manao, e ua pohe mau â lona luaana. Faafatala
Papaihia te hohoa i te farc toroa o te cê,
roa Tura oia i le upula, faahili aera i na parau.
mahili maira te upula, e i reira ' tura tona ite
Te i i o le Tavana,
raa ma le riaria e te oto i le lino o lona tuaana,
Papaihia: B b i o t .
ua lapupu hia, e maha luhjia, e ua faatautau hia
i nia. Aila roaTuraoiaihaamanaonoa'eitehamani
PARAU FA.4ITE
ino o tona luaanaiana, ravemairara oia i na pulei
i
ilea
ianai roto i lauaanara,ua luuaturaitetinoo
Ua polte roa o TETOOFA, Tavana no Paoa,
tona
luaana i roto, e ua faaulai nia i tetahiatini,
le niahana 2 no lanuari 1853.
0 te lelahi taualini ra, ua luu ia oia i tepute rarahi moni i niaiho, e ua tuu hoi i le vahie na nia
Te parau no ALI BABA e na eia e maha ahuru. roa iho, mai lei niulaaiho , i; e ia oli roa lei
reira, faaue alura oia i U -uta e ia piri faahou,
Iriti hia raat no roto i te rnau aamu Arabia, i parau hia e . o na p o
e ua boi atura i te oire. Ia t u fatala ra hoi oia
TAUATINI n M.l HOF..
1 te oire, tiai atura oia, e iapc : roa, a tomo alu
ai i roto. la tae ra oia i tona it. fare, o na atini
Haamata hia, i te Vea no te mahana 16 no D i- anae ia i faauta hia i te moni tei q atai hia e ana
tema 1852.
i roto, e ia faaue oia i tana valiine e e afai i te
moni e huna, e ia faaite atoa'tu hoi 1 te huru o
Peapea roa aera te manao o taua vahine a te pohe raa o tana tuaana : aratai atura oia i leU&gt;asima ra, (oia hoi te tuaana o Ali Baba) i te hio tahi atini i le fare o taua tuaana nona i pohe ra.
râa e, aita tana tane i tae mai, e inaha, ua po
E ia tae oia i reira, patoto atura oia i te uDuta,
roa, Haere atura oia ia Ali Baba ra ma te auta e ua haere maira o Moziana, tehoe tavini vanfev
e ua parau atura iana e : « E tau taoete e; ili paari rahi. e ua iriti maira i te upula; e polm
e mahere e, ua.ite papu oe i te tere i haere ai iti paari taua tavini ili ra, i te imi raa i te mau
I’AEAL' PAHAlJ NO TE HAU.

#

�niea paari aloa, Aratai alura Ali Baha i le aliiri i
i oio, e ua rave mairi i na puie i niaiho, tei reira
le tino o tana tuaana te vai raa, e ua tuu i raro;
e ua parau atura oia i taua tavini iti vahine ra :
« K Moziana, o le vahi matamua e litau hia 'iu
e au i« oe na, o te mamu noa ia, eiaha roa' tti e
tai haere; o le ravea noa iho hoi ia e ore e ino
ai to fatu vahine, e o vau atoa nei lioi, 0 leie
lioi i roto i na pule nei. o te tino ia o to falu tan e ; i teietiei ra, e tamata talou i te tanu rii maitai noa iana, ia manao le taata'toa e, e pohe
mai tona, e ere le mea taparahi hia. I teienei
ra, a lii i to fetu vahine, e a faaroo niaitai afoa
mai oe i ta ' u parauiana.
Tii atura Moaianai te fatn vahinc, e ua lomo
atoa ' tura hoi o Ali Baba i rolo i le fare. (Ja j&gt;arau mutra te vahine a Casirna iana ma te rurutaina rah i: abtri na ra, e tau taocte, eaha ta oe
parau rii i ite ae i tau lane? Te mânao nei ra
vau e, ua pohe &lt;nau â oia, te huru ino atoa na
hoi lo oe aa mata.
Parau atura Ali Baba : eiaha ro a ' tu oe e hitioiaue, e faaroo maitai atoa mai hoi oe, i tau
nei parau, no le mea, o te ravea ia e ore ai taua
e peapea faahou ai â muri ac.
Parau raaira te vahine a Casima : ite roa 'tiira
tiu ô, ua pobe roa mau â ta' u tane. Ua ite ntoa
ra boi au ê, eiaha tona pohe raa ia itea e.maitai
ai ; i teienei ra, â parau mai, le faaroo maitai
•tu nei au.

l aaiie maite atura Ah Bal&gt;a iana i le liurp o
tona tere, e taê noa'tura r te ilea raa hia o te
tino o Casima; e ua parau atoa'tura hoi oia ê :
inaha, te rahi raa o to taua nei ati, o oe i to tane
i pohe, e o vau nei hoi i te pohe raa o tau
tuaana. I teienei ra, teie la u parau, e taoto aloa vau ia oe.ei vahine nafu, ei reira hoi ia ta
taua mau taoa e nanea maitai ai, eita{tau vahine
e pohe haê noa'ê. I tia ia oe tei reira ra, e tamata ia tatou t'te huna i.te pohe raa o to tane,
ia manao hia hoi /,- e pohe mai tona: te mana0
nei ra vau e, ê vâiho roa’tu oe i tei reira i rot^
i te rima o Maziana, ê nau oia e tauturu maite. •
,Ei te...Vea no (e tapati i mua nei te toe.
PARAU FAAITE,
Te faaite hiaf tu nei te mau tavana raataeinaa,
e te mau orometua haapii raa i Tahiti atoa hei,
e i te tapati i mua nei', ê hâamala 'i o M. Fergus, oia hoi Maita, i tana obipa i tuu hia' tu e te
Tavana, oia hoi te hiopoa haere raa ê te ui raa i
le mau haapii raa’toa i Tahiti nei.
\'+/Sr
' T ê êô no te Târana : BRIOT.
? ./i

s t

.

f,.;&gt; A.y-.j’

: , ' '■'/■■
■
,
&gt;• V'
,?y
■ •^ it' ■ » i«• - v.*?
• ■■
. .' •■•; "'• l
"
ï ■ ■:',• ■•

'*•"" Vi ' •
■" ■.'■■' .' .&gt;•;•■ ?*•■■$
... j ;

.!*;

•

- -

.

i ■’■
•!r

■•' .■-.; :.•£!!?ï
'*t ■' V; ’

v,]c,

L

?■:

'

J.

'f

■ -■"■■. S,

. “• W■

■;.
•V

:

&lt;i.

'r

• i 0 $ $ :■' -' ' ■' "
♦ ' ‘ ' •• ntï

/' ■ v •;
t •

. ■* ■

•v.V&gt;

.

_*j •:/'■: t V- ' t .* . «.V
il l

i

i

I

'V- ■Atr

Â*' / â I

’•
, •• •'• ‘t-i

i

i ,

&gt; ,.•*

i .•;■
•.-■ 1. •

• 1 -»

.x * •

/

�</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </file>
    <file fileId="635" order="19">
      <src>http://anaite.upf.pf/files/original/4f6c162defdbd396d69eefe35b64eaea.pdf</src>
      <authentication>2ab2a095eea5aeaee7d638447b79379c</authentication>
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="4">
          <name>PDF Text</name>
          <description/>
          <elementContainer>
            <element elementId="55">
              <name>Text</name>
              <description/>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="12813">
                  <text>flATAHlTl MAH.t
Tetaat:i ’toa . c crc tc Tavana c tc haava . o tci liinaaro i te lioc liohoa o tcicnci vna. aufau mai ia c
:t faranc no na avac etoru.
Faaau mai ia Tepito le nenci pnrau i Papcetc.

&gt;2\ ! \XA 13 xo

I:\x i.\R I I8r.3.

M MKH.V i

O tc fcia hoo taoa, c lc mau
taata c hnapao i livlnui
raa laoii, c tia ia ia nrnei
atoa hia ta ralon mau paran faaitc i mto i lcicnci
ia aiifau inai ratou
Ei haaparare raa i te parau rii api e l'aufaa liia'i lo 1Vcn,
faranc no tc rcm hoe.
tc inau fcnua i ro.lo i tc llâu T.unaru; c ncia i lc mau mahana malia loa. Faaau mai ia Tcpito tc nenciparau.

to'enei mau parau, afaï alura oia i lc raau,
1 oli
lia pobe hoi o Casima.
Ia poipoi ae, hoi faahbii Alura Mo'/iiuia i le
fare o taua taote hoo raau ra.: V'Taiii atma mai
O Mili Vhlles, raalira no le pupu faeliau, le 10 olp, i lo lioe raan lioi, te faalH)i hia i t&lt;&gt; mai
roa i te pohe ra ; e ore
e manao
faatoroa liia nei i teienei ei anvaha no te Tavaun iaorafalata
hia
te
mai
ia
ore
ia
maitai
mai-i
le
lioi raa i
i te mati malaeinna ra i Papara, Alirmtono, Paleicnei
raau.
«
Ua
na
o
ihora
mai
te
peapea
ralii
peuriri e Papeari.
i le liiu raa mai faua taote ra i le raau, te manan
Ihipeele, 8 ïahuarc 1853.
nei aiJ e ore aloa e maiiai I teieuei raau. Aue,
i pohe e ! ;
Te Tuvanu, le Auvaliu o lc liepupirila, lauOiafatuhoi,maitai
ia hio le lanta i laua mahana ra ia
Pupailiia • PAGE.
Ali Baba e tana vahine i le peapi'.a noa raa, lehaere pinepine ra i le fare o Casinia e to hoi raa
mai, orealura lema^rehia ilaua ahialii ra, ia farPAKAU FAAITE.
roo i le olo rahi o tapa vahine a Casima râ, (f foi
Moziana hoi, o tei fuaito mai e uu pohe atuifaii|»|
Te faaite hia'lu nei to Tahili e Moorea, c lc Casitha.
ï, * |
vaiho hia nei tc o4iïia a tc komilc no tc papai raa la poipoi ae i le aahiata roa, aore a i maraofcnua i tcienci avac.
rao rea, ua ile c na o Moziana i te hoe laala ili
nïailai, taala au liaa, e laala ruau roa, e o lunu
Te parau no ALI BABA e na cia e maha aliuru. na te fare hoo raa e mahiti na, e hou la le lahi
pae, haere atura oia iana ra. I Ift lae raa lu, e i
(e aroha raa tu, tuu atura i le hoe rnoni piru i roIriti hia mai no roto i tc mati aamu Arabin, i parau hia c, o
to i te rinia.
TAUATI.M E M.l II0G.
•
Baba Mutafa, lona ia ioa i itea hia. Baba Miflïfa
taala ili arearea, e le parau faaala, ia l:io
Haamala hia i lc Vea no le maliana 10 no Di- oia ielaua
moni piru ra, no te mea aore a lioi i
lerna 1852.
ao
mailai,
ia hio iho oia e e piru mau. Ua na
Eaha tu la taua vahine a Casima ra ravca ia 0 aera, e omoni
leie moni malamua,
ravc, maori ra, tei faaile hia'tu e Ali Baba, no no le aha teie? Iitina,maitai,
ua
ineine
roa vau i te haete mea, na rahi roa maira hoi tana laoa no tc re e ravc mailai.
pohc raa o te tanc matamua, c tc i‘ca raa lu hoi Pajau atura Moziana, a rave i le mau peu no
te talii, lei hau c alu te taoa i tanaiho, c o tc ri- leauraa, e a pee oioi mai ia'u, hoc rA parau
ro ci laala laoa hau ê roa no laua piha raa laoa ili, e taamu vau i lo mata ia t;y: alu tauu i le lioe
api itea iana ra. Aorc oia i paloi alu, manao ilio- vahi aera.
ra ra oia, e c riro ci ravca rnaitai ci haamaha- la fïiaroo Baba Mutafa i Je reira parau, faanahjTna raa iana. I lona horoi raa i tc roi mala, taulau ihora oia, c ua na o aera, te liinaaro na
0 lei mairi e noa mai na e mca rahi, e tc haamahaere au ia rave i le hoe mca lia ore ia; u
' hu raa i le olo mauiui o le valiinc no tc pohe 1oeteiarave.
faahou atura Moziana i te lioe
raa o te lanc, ua faaite maile oia ia Ali Baba, c rnoni piru i«teTuu
rima &lt;? ua nao alura. la ite mai te
na lia roa iana laua parau nana ra.
Atua.
e
e
ore
au
alu ia*oe, e rave i le hoe
Vaiho ihora Ali Baba taua vahinc a Casimara, mea tia ore ia oe ei lit.au
lo
oe
na mailai; a haere mai,
c ia oli lana a'o maitc raa iaMaziana, c faaau e eiaha e taia.
maite alu iana, hoi atura i le uluafare c teatcni. Faaroo alura Baba Mutafa, e ia laâmu MoziaAore roa i moe ia Moziana; hoo â tona haere na i tona mata i te horoi i te vahi lana i tapao
raa i rapae e Ali Baba, haere roa tura oia i tc ra,
aralai maira i te fare o le falu i pohe, e aofare o le hoe taolc hoo raau i reira iho. Patoto re oia
i le horoi i te mala, e lae roa lu i
alnra i te fare, iriti hia mair a e ua ani alura roto i lei lalara
pilia
le
i vailio liia e ana i le lino,
1 tc hoe raau mailai rahi no le mau mai rarahi na vaehaa loa i tevalii
vai
raa.
ïa talara oia i le maroa ra. Horoa maira laua taole hoo raau ra, no ta ua na o atura. E Baba Mulafa,
leie taua ohipa
te moni tana i faaite alura, mai te ui mai ê. Ovai nei, e luati haere i lcienei mau vaeliaa
lino la*r
tei pohe i le fare o tona fatu? « Ua parau atu, ra ta tau e tuu alu. nei» Eialu^oe e haamaoro,
e ur
oia^/ïiffr te olo, o Casima iho, tau falu mailai. 011 ia oe ra, na;u ia e luu faahou atu te lioe mo"Atfa roa ilea hia te huru o tona mai, e ore roa e ni piru.
paraparau, e ore ho*i e amu mai i le maa. » Ia Ia oli laua ohipa o Baba Mjitafa ra, taamu
PAEAU PAHAlI NO TE HAU.
FAAUE ÏIAA.

na po

�5&gt; k i
laahou ihora Moziana i tona mata i rolo a i taua
pilia ra, e ia tuu atu i le toru o lc moni piru i te
rima, lana i parau alura ra ; aratai maite atura
oia e le vahi tana i laamu le mala i le aralai raa
maira; e ia tae i reira, ia matara le horoi i le'
mata, tuu alura iana. ia haere na i tona fare,
mai le hio tamau maite atu iana, e moe noa lura, ia ore oia ia hoi faahou mai na taua vahi tana e haere ra.
Ua lunu aera Moziana i te pape mahanahana
ei horoi i te tino o Casima ; tae atoa maira Aii
Baba, i lono tomo raa lu i rolo, horoi ihora oia
e ua faanoanoa i le raau noanoa, e ua vehi maile. E na hopoi atoa mai hoi te lamula i le piha,
tei faauehia e Ali Baba.
ia ore taua tamuta ra ia ile noa 'e i lehoe peu
rave inaira Moziana i le piha i te opani ra&gt; e ia
boo na taua piha ra, e ia reva tu taua taata ra,
lauluru atura oia ia Ali Baba i te tuu raa i le lino i roto i te piha: t e ia mau taua piha ra i te
paliti hia e 41i Baba, haere atura oia faaile i le
lahua e ua ineine roa le mau mea toa no le lanu
raa. Te mau taata no le lahua, o lei baapao hia
ei horoi i le lino no te mau l’aala pohe, ua parau
mai ratou, e mata na i te hgere i te boroi i le linot parau atura ra oia e ua oti roa ia.
Ei le Vea no le lapali i mua nei te toe.

Te mau pafii i lapae mai, mai te tna/iana G ma
no / atiuare.
*
Tira piti Borabora o Messeger, mapena Duquesnay, mai llaiatea mai.
Tira piti farani o Ravaai, lapena Wade, mai
Huahine mai.
Maoa ia farani o Ceorges, tapena Lhurs, mai
tua mai i te palia raa i le ia.
Tira loru farani o P erle, lapena Cotiman, mai
Farani mai.
O|

Te maupahi i reva.
Tira pili Borabora o Messager, tapena Duquesnay, ua reva 1 Baiatea.
Tira piti Raialca o Eunice, tapena Blackelt, ua
reva i Huahine.
Tira piti farani o llavaai, tapena Wade, ua reva
i Tubuai.

Te êê no le Tavana : BBIOT.

&lt;)
r

w.

(

r

�</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </file>
    <file fileId="636" order="20">
      <src>http://anaite.upf.pf/files/original/be5db385e26b2d9b6dae53df3169bac7.pdf</src>
      <authentication>80431fb4461735da88faf151106c2e27</authentication>
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="4">
          <name>PDF Text</name>
          <description/>
          <elementContainer>
            <element elementId="55">
              <name>Text</name>
              <description/>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="12814">
                  <text>ÏA T .U IIT I IIAIIA-

tlAI IAX V 20 \ 0 f A X U A R I I8f)3.

Tel.iata 'tna . e cre tp Tnvana &lt;- te haava , n lci hinaarn i lc hoc hohoa o l&lt;-icnci ven. aufau mai ia e
:t l'arane no na ar.ie etnro.
Faaan mai ia Tepilo lc nenei paran i Papecte.

Ei liaaparare raa i le parau rii api e faufaa liia'i lo
tc tnan fenua i ruto i le llau T.im aru; c neia i le mau mnhana maha toa.

________ •_______ il_:__■.
PAEAU PAHAU NO TE HAU.
Uii faaloroa Iiia o Alili Desaux, to auvaha rahi o lt; Tavana, ci uuvaha uo te pae papaa i teieuei.
Ua faatoroa Iii;i Mili Briol, le M o le Tavana,
ni hi ipoa rahi i niailio i te haapao ruu a le tnuloi
(bolicij.

.________ ’

\i m \ 3
O tc fcia hno taoa, c te mnu
taata c haapan i le laiu
rnn tana, c tia ia in ncnei
nloa hia ta ralou mau parau faaile i rolo i leienci
Vra, ia aiifnu mai r.itou
1 faranc no te rcni hoe.
Faa.vi mai ia Tcpito te nenciparau.

lou i rave i teienei mahana 15 no .Tenuare 1853.
e parau fenua, i le fenuara o Farepapa, temoua
o Puarala e lt* marae o Aialua, lei hopoi hiamai
e Tepalua ia tnalou nei, o Tapuhaaira lalii pae,
ua uihia taraua parau e ta le ite e tta liope roa i
le laaroo hia e matou. i le alu ra malou e ua ere
roa Tapuhaaira i teienei fenua i Farepapa, ua
riro roa ia Tepalua teienei fentta, ua haapao matou i le lure XXVI e le irava 7.

Uu n*va aenoi le Tavana i Maluila, na nia ile
palii auahi ra ia Phoque, a moe ê ui oia ra, e
mono hia iu oia e le lotnana ra e Leveque, le
raalira o le manua ru o Arlhnisê.

Te facile alu nei malou ia oe i le ohipa i rave
hia e rnatou i leienei mahaibi 18 no Tenuare
1853, e haava raa ia Opaino^ Paroa lalii pae, te
ra te oliipa i lae mai i rnua i lo matou aro e miti,
ua ui malou i la raua parau e la le mau ite, e ua
Ilaaca raaa le mau Tôo/iilu.
hope i le faaroo hia § matou.
,
I le alura irialoti e ua hape Paro’a i teienei miE le Tavana e Pagee, te Auvaha o te Kepupirita. li, ua imi malou i le ture XX e ore atura e au i
Ia o iu n a .
le irava 4 no taua ture ra, tia riro teienei taala
Opaino
eitaala liara ore, ua ere roa Paroa i teieTe faaile utu ne^natou ia oe i leohipa la rnanei
fenua,
ua riro roa ia Opaino; uaoti roa i le
lott i rave i teienei mananal3 noTenuarel853,
fare
loroa
i
Papeete nei.
te fenua i Aliliao, o Huai vahine lulii pae, oTejiihaupai hoi lahi pae, o Aliliao tu raua fenua i
Te faailc alu nei matou ia oe i le ohipa la maInaro ; e lupuna lo Huai vahine, e lupuna to Tclou
i ravc i leienei mahana 18 no’Temiare1853,
pihaupai. Ua imi tnalou i lo raua lupuna, e te
i
le
fenuii i Fareava, lei hopoi hia mai e Taupaparau a te mau ile. E fa hope i le faaroo hia,
pa
ia
malou nei. o Ehau tahipae, ua laaroo mana imi mulou i luua fenua ra, e no Tepihaupai,
lou
i
to
raua laU,tupuna e lc parau a te mau ile?
ua-ere o Huai vahine i leienei lenua, i teienei
e*ia hope i le faaroo hia e matou. Haapao alura
mahana i le fare loroa i Papeete.
matou i le lure XXVI e le irava 1. Ua ere roa
Taupapa
i leienei fenua e ua liopoi malou no
Te faaile alu nei malou ia oe i le ohipa la maEliau.
Ua
oti roa i te fare toroa i Papeete nei.
lou i rave i leienei tnahana 14 no Tenuare, e
parau haava raa ia Maiouma e puaa te hara, na
Te mau Toohilu.
Hiorima ma i faatupu teienei haava raa, e ua
PapaiKia: T aamu, O t f , H aereohaava tnalou i teienei hara pari, ua ui hia te paTUUI.
rau a Maiouma e lia hope, ua imi malou i le paT air^ pa, pereliteni.
rau a Hiorima ma, e ia hope, itc alura malou e
M are , auvaha ture.
aita«i hara o Maiouma, aila loa i hara teienei
Vahia , papai parau.
taata o Hiorinta i leienei lure, ua riro ralou ei
mau laala hara ore, ua oli leienei ohipa i roto i
PAKAU FAAITE
le fare toroa i Papeete nei.
Ualarahu te taata papaa ra o Lucas, o te paTe faaile alu nei matou ia oe i le ohipa ta ma- rahi i Taiarahu, i le laata tahiti e rave rahi i
tou i rave i leienei mahana 1A no Tenuare 1853, rolo i velahimau mataeinaa, ei auau i te puaae haava raa na Mairuai ia Tematahiapo, e puaa- loro i nia i le mau moua i Taiarabu.
horofenua te hara, ua faaroo hia e matou le paTe laaile nei au i le mau lavana no te mau
rau a Tematalhiapo e ta le mau ite parau, e ia laata otei larahuhia e Lucas, e eiaha ratou e lahope i te faaroo hia e malou, ite atura matou e pea i laua mau laata râ : tuu alu ra ia ratou ia
ua hara mau leienei laata, ua haapao matou i le haere na ia rave i ta ratou ohipa no le auau
ture XX e te irava 7 no taua lure ra, e 40 lara, puaaloro : no le mea te hinaaro nei le hau i le
e 3 tara no le ino raa, e tapea hoi i le auri e ono puaaloro.
mahana e utua ia no te Hau. Ua oli roa teienei
Tc iê o tc Tavana,
ohipa ia matou i leienei mahana i te fare loroa i
Papaihia: B r iu t .
Papeete*nei.

\

Te faaite alu nei malou ia oe i le ohipa ta ma#

�\

V
-/-U ~
eia v malui almru.

E iaiuafli hoi la Ali Baba te haapii raa i le lo
roa
hoo taoa i le fare o lehoe laala taoa rahi. I
Iriti hïa m;ii uo roto i to mmi a.umi Ar.iuia, i p.irau hia e. o na po
tamaili haapao mailai oia, e te itoilo i le haapi&gt;
T.U’ATIM E M i HOE.
raa i tona loroa. Pupu alura o Ali Baba i le far;
Haamata hia i le Vea no le mahuna lf&gt; no l)i- lahitoi rolo i lona rima, ma te parau alu iana (V
(ema
ia maitai lana haapao raa ra, e imi a ia oia i te
ravea
e maitai roa'lu ai oia.
Hoi maira Moziana, aore ra oia i lomo i rofo
Mailai
roa'lura hoi o Ali Baba i tona paralii
niaori rA ia lae mai 1e oromelua rahi e le mau
raa
api.e
vaiho
aena ra tatou iana; e e parapalahua. Toomaha lau laata lupu tei afai i le piha i
rau
na
i
le
haa|iao
raa a te nana eia. I te hoi raa
nia'i i le lapoiu&gt;, te pee raa lu i le oromelua, le
pure noa ra ia e tae roa lu i te tanu raa. Mozi- mai ratou i rolo i le ana, e i le bio raa p , aila ra
an, no le mea e lavini oia, lei murihu ia, aore le lino o Casima, e ia hio aloa hoi ratou, e ua
e, tapoi o le upoo, le oto noa ra e le a\ie rahi, pau le pule moni i le afai e hia, rahi roa'lura lo
mai le lupai i le ouma e te hulihuli i te rouru; ratou liitimaue e le maere, e ua parau ihora le
i muri mai hoi Ali Baha e le mau laata (upu no raatira o laua nana ra e : a ! ua itea latou, e ua
reira iho, e ua hacre ua lauluru i te alai i te pi- ino roa lalou i leienei; ia ore latou ia faaitoilo
ha ra, e ua hoi maira o Magiana e na taala oro- mailai, e ia inu i re ravea e ore ai teienei ino ra
metua'loa, o tei haapao hia (&gt;i tanu i le feia po- hi, e mahere leie aioa nei moni rahi, tei haapulu
he, Na na laata lupu hoi loomaha i amo i laua maile hia e lo tatou hui tupuna, e e tatou aloa
tiapapau ra ; e ma le pee atu i taua oromelua nei hoi, i te pau roa i le rave haere hia e le taa
ra, ua afai roa, e U° vahi tanu raa. Pee alura hoi la. I teienei ra hoi, o te laata i taparahi hia e taMogiana na muri ,i o i taua tiaa ra, ma le aue tou ra, ua ite na ia lei reira laata i te ravea f
rahi, te papai i le ouma, e te hutihuli i le rouru; mahili ai taua ana no talou n ei; te loe nei ra tee ua na reira'toa hoi Ali Baba, e lae noa 'lura i lalii, e o ta talou ia e lamata i le imi maite, liyi
hoi le ilea’tu ia talou ; i ore ra hoi, ua pau ro&lt;
te vahi tanu rjia.
Area ra te'vahine a Casima, parahi noa'tura ia ta tatou moni. I leienei ra, eaha ta outou atoi
ia i rolo i lonaiho lare, oie ete mau vahine laala na jiarau, ua lia anei ia oulou?
Faalia roa maira taua mau eia 'toa ra i le pa
tupu no reira ilio, le aue e le mihi anae ra ; o te
rau a to ralou raalira, e uajaaau papu ratou,
peu hoi ia i tei reira auolau.
No taua ravea paari hoi na ratou ra, moe roa e faarue i te mau ohipa'toa, a imi ai i tei reiri
'tura te huru mau o tc pohe raa o Casima, ua ohipa hoe, oia hoi ia ilea te taata i rave i ta ra
manao hoi le taata'toa e, e pohe mai noaiho to- tou moni.
na, aila roa lu i manao noa'eê, e mea taparahi . Te mau pahi i lapae mai, mai te mahana \ \ m
hia.
a. no Tenuare.
1 na mahana rii i muri ae i laua tanu raa ra, Tira piti Borabnra o M arif., lapena Brinckfield, mai Huahinc ms
rave aera Ali Baba i tana toa ra mau laoa rii, e Tira torn ptf.ia ia marite T ig e r , tapcna Gault, mai Vaihi mai.
Te maupahii reva.
te mau moni atoa hoi i rave hia niai e ana no roPahi auahi manua o P h o o u e , tomana Bovis, ua reva i Matuita.
to i le ana a le eia ra, e ua afai hua bia e ana i
roto i te fare o le vahine a tana tuaana; parahi
FENUA HOO.
roa ' tura lioi oia i reira, e (aariro atura i taua
E fenua le: A t j h u e te vai raa. E taata tei
vahine a te luaana ra, ei vahine nana. Aita roa naaro i te hoo ra, e haere tia ia ia TIHO VAHj
'lu hoi e laata i maere noa 'e i taua faaipoipo NE ra i Papeele.
raa ra, no te mea, e peu rahi ia i lei reira mau
Te êê no le Tavana : BRIOT.
fenua.
7 e parti. /; &gt;AIJ BABA

v\v-

0-

�</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </file>
    <file fileId="637" order="21">
      <src>http://anaite.upf.pf/files/original/c6555d8a5f76c015dbeac165062ecae1.pdf</src>
      <authentication>0c2907a4ea7cdcb49bdd3fab461c8e1f</authentication>
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="4">
          <name>PDF Text</name>
          <description/>
          <elementContainer>
            <element elementId="55">
              <name>Text</name>
              <description/>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="12815">
                  <text>ï \t \iiiti

iiA iiA w Tt

m \-

\! Jlr llA (

ii : \ i;\M H A iirn,

.Tfta.'ita 'loa . t e rr lp T a vana e te haava . n tei h inaaro i te hoe hohoa o teienei vea, anfan mai ia e
:l farane no na a* ic e to r n .
Fiaan m a i ia T e p i to te nenei parau i Pajreelc.

*&gt; \
X(I \ KI

XO 1 \

Fi haaparare raa i le parau rii a'fnt'0 faufaa hra't W
le inau fenna i roto i (e lla n T.iins/rn: e neiai te irtau mahatta raaha loa.

O te leia lioo f.ioa. e le ienif
l.iala e haanao i le lam
f-aa laoa.. I- ti;( t,( ia nenei
rtloa liia fa tHlttll IIlaii paru i faaite f fMo i teienei
I eti, ih eufail #*&gt;'• raiou
I fararte Ifo ie ii-lii h(«-.
f''Haai| rfi'rti ia Tl jiito (e ne--'
Krtifirtfrtrf.

I’AEAU PARAU NOTEHAU.

ia Klaaii Valiine, ha papai maTrtii i tb (tatati 0 a la
oia i tae mai, oa imi malou i Ib InfO XXXI o le
•
faatouoa ua a .
irava 2, h&lt;&gt; lo m ‘a, ua tiai maloii, 0 aiia i lao
Nb le ffiHlia ra:i a lona hanahan, te Arii valtino mai, ua haava liia taua parau r;&gt;, ua oli aonoi ia
o to rnan fenua TotaiOlo, o lo, Tavana, le Auva- malou. ua ere roa loienoi vahino o Maaii i tb’ienoi ioa ia Tavi, oa oli roa ia matoo i tf*i«*»n*i liiu-*
ha o te Kepupirita.
ITa faatoro.a hia na laala i faaile liia na ioa i hana.
muri noi ; oia hoi :
HAKKF.RAU, oi muioi na lo malaoinaa ra o
Tb faaiio alu nei malou ia oo i io bhipa ia
Punaauia ei moTio ia Totnaro, o lei faaoieliia lo malon i rave i leittm'i maiian.t II) no Toiiiiaie
loroa no lo paroparo.
1853; (b haava raa ra Oopa/i lo Ibnua i tavo hia
TITIA. oi mntoi no l&lt;; malaoinaa ra o Ptmaa- e na roohilh o toi larni liia I«* ofai, o na o'iroa
uia, ei inpno ia Aroo, o lei l'aaoto hia aeuei to i to l.tnn liia i Ib &lt;ilai, &lt;i ua irili hia Utionoi
laata, loofai tanulfia blO Thoitilu, na ui lii toi&lt;*to oa no to- haapao ore.
n»‘i
taala o ua l'aaite mai i tana p-jrau &lt;v ua hopô
E aul'au to Tavana, le Auvaha o te Kepupiri1a, na loienoi lau taata loroa, i na farane tai hoo i le faaroo hia o malou, i to aluhi Imilou o ua
hara mau leionoi laa&gt;a i lo irili ofai. t a liaapao
Jtanere e piti fthnru i te malahiti hoo.
E papai bia t&lt;; hohoa o leienoi parati loroa, i malou i le ture XXVI e te irava i , lo vai ra tana iiiua i ilTo i o iana hoo alnirn malu'iiui o ma
to hiopoa raa, o i^f l'arc toroa no te êe.
pae i le rave raa i to olvipa ha le hau, ua oli rba
Papeete, to I Fepuare 1853.
oa matou i leieuei mahaua.
Te AHi vahin o te mau
fenua Totaietc,
Papaihia: POMAKE.

Tr Tarana, te Auvalia. n
lc Jiepupirila tcl moe c.

Te ruatira manuâ, Tuvana
tauturu,
l’apaihia: KEVEQL’E.

Paprtihirt te lioliort i le fare toroa o te êc,
Tr êê o te Tarana,
Papaihia: B iiiot.

Haava raa a le mau Too/ltlu.
Te Tavana e Pago&gt; le Auvaha o te Repupirila.
Ia o r a n a .
Tfe faaile atu nei matou ia oe i le ohipa la matou*i rave i leienei ma ana 18 no Tenuare1853,
Kaava raa ia Upaino vahine no te pari ia Paroa
i te iriti i te otia fenua, i le fenua oti i te Toohitu e ua faaere o Paroa, tei reira te hara i
haava hia i Upaino vahine, ia hope i te faaroo
hia e matou ta Upaino vahine parau, ua ui hia
hoi Paroa, e ua imi hia e malou lana parau i
faaite raai ia matoui Ite atura matou e ua hara
mau teienei taata o Paroa, ua imi matou i te ture XXVI e le irava K, ua faautua roa hia leienei
taata i te ulua hoe ahuru ma pae mahana i le
rave raa i te ohipa na te hau, ua riro teienei vahine Upaino vahiiie ei taata hara ofe, ua ore roa
tana utua i teienei ture*
Te faaite alu nei matou ia oe i tfe ohipa la toatjm ^rtve i teienei mahana 19 no Tenuare 1853,
^ f io a o Tavi, ua rave matou 1 leienei ioa ua hopoi no Roinui vahine, no te mea, ual tiai malou

To faaile atu noi malou ia oe i to ohipa la matou.i rave i teienei maliaria 2 i nA Toliuarh 1853,
lo mooa ra Orofena o lei maro hia e Oouri o
raua o Kauliiri, ua faaroo malou i lo raua taU
lupuna o la rauta loa mait paran, ua tii hia lioi :«•
thao ile, e ia hope roa i lo faaroo hi;i e maloo
te haapao hia; ua iini matou i le lure XXVI b le
irava 2, ua lapu hia e malou teionei 111011» Orofêna talii pae na Oouri, 0 luhi pqe na Kaiihuri.
Ua oli roa loionoi u ipa ia malou i teiehoi nhihana.
Tfe inau Toohilii :
Papaikin :. Otk, H akrkotahi,
jNoLNOi;; tauluru.
T aamu, poroiiloni lautbTu.
Marf, auvaha Uiro.
VaiiiA, papai parad.
FAKAU FAAlTfi
■»
To faaite hia’lu nei tfe mau lavana malaeinaa
'toa i Tahiti e Moorea, e e mea rahi roa le pahi
patia ia e vai haere nfei i roto i le ava i teienei,
e ua hinaaro paaloa ralou i le ufi, tb umara, e
te meia. Mai tfe mfea e, fe maa le vai haere na 1
roto i te aua hau, e afai oioi mai ia e liai, a ere
hoi outou i te moni rahi e roaa mai no taua mau
maa ra.
Te faaile atoa hia'tu nei le mâu haava i rolo i
te mau mataeyiaa Joa i Tahili nei, ê e faaitc&gt;H r
oi mai ratou i te ioa o te ihau taata( toa i faauluaV
hia i teienei avae; e ia tae i te hopea 0 le avae *
9

�reira parau : e ua parau atura oia i laua tuata ati
liaa ta e : « eaha, ua au oe i te tino o lehoe
taata pohe, eaha ra ia mea hurue. o te aahu palia i rapae au ae ta oe i au?
' 'Paiau maira 1&lt;* laata'au tiaa e : aiia, aila; le
hinaaro na oe ia ile i te huru 0 tau ohipa ta !ui
Te pafau 110 AÏJ BABA e na eia e ihaha'alnirit.- rave ra, eila ra \au i laaile noa! lu.

Va e faâtie atu ia iaiou i le mau rnuloi; e &lt;; ara_
tai mai i taua feia i fuaulua hia ra i Pap&lt;?ete nej
Te ce o lc Tucava ,
Papaifiia : BRIOT,

liit) tiitt in.il no rolo i te man aamn Arahia, i parâu hia i*, o

na pô

f Al'ATlNI E Ma HOK.

TÂ te Vea 110 le lapali i mua nei le toe.

Uaamata hia i*te Vea 110 le mahana 20 no lau'Te mau palri i lapae mui, mai (e vtahana 21 mai
nari 1852.
0 no Tenuare.
Parau alura le raatira 0 taua pupu eia ra i toMapa ia marile Georges V Vashmgloii, lapena
ua i i i r u taâla; e homa : ua ite papu oulou atoa
Fdwards, mai Oahu mai.
na e. ua taparahi talou i tehoe laala, ua eiaha
Maoa ia marite Cotcper, lapetia Fisher, mai
hoi la lalou rnoni; i leietici ta, e tamala rnaile
tatou i te imi i taua taala i ra reira ra. E hacre te patia raa ia mai.
Tira piti farani Aorai, lapena Lemaire, mai
lehoe 0 talou i roto i te oire, e e lamala maile i
Paumolu
mai.
le imi 9 ; aore aenei lehoe taata io ratou i lapuMaoa
ia
marile Tuscany, tapena Halser, mai
pu hia; i na reira hia ra hoi, ê mahere ia lalou i
Oahu
mâi.
te faufaa hia, aore&lt;i itea ra, e ino roa ia lalou :
Tira loru herelane Ettphrasgne, rapena Bari leienei ra, ia haere tehoe 0 lalou. r; aore atura
i itea iana_, te liinaaro nei au e ie faaulwa hia tei ras, mai Oahu.
Tira pili marile Ameline, tapena Grenne,. mai
reira laata i te ulua pohe, eaha lo oulou na maOahu
mai.
nao?
Tira
loru marile Mary Merril, tapena KelTia maira fehoe taala efa i nia, e ua parau
lum,
mai
Oahu mai.
maira ê , ua tia roa ia'u te/»ana parau, a ore a
Maoa
ia
marite Tyhee, tapena Barber, mai
manuia tou lere ra, orenoa’luia. E haamanao
Oahu
mai.
iho ra outou c, e lamata vau i te rnau ra\ea toa,
Tira pili farani Marie-Louise, tap’cna Lee faufaa hïai to'u nei tere.
guernne,
Mai lïaivavae mai.
Faahurue roa’tura laua eia ra iana iho, e aita
roa'tura i itea noa hia e lona huru. Haere roa
'lura oia i roto i te oire, e roohia'tura e aua, Parau no te laoa a G E O R G E S F JSH E R, tua
no Vapeete, 0 tei pohe aenei, e aore pahoe noa iho fare e mahili ra, maori ra, te fart: 0
rau tuluu.
te laata au traa, tei au i te tino 0 Casima i pohe
ra.
E haerê oioi mai te mau ai tarahu, no laua
, Te parahi noa ra laua laala au tiaa ra, 0 Ali GEOKE FISHER ra, mai te afai atoa raa mai i
Mntafa i nia i tona parahi ra i te pae fare. Pa* ta uutou larahu : e e ailarahu la GEORGE FIS^
rau atura te taala eia iana e : e hoa ino, caha ra HER no tetahi taata, e afai etaeta mai ta oulou
i maitai ai la oe na rave raa ohipa, c taala ruau pepa lapao ia ilea hua hia.
roa oe. Eaha ra i maitai ai ia oe ia rave i te ohiTe fare o le Tonilara Beretane.
pa i teienei poipoi, inaha, ailâ i ao rea.
Papeete, 18 Tenuare 1853.
Ua parau maira taua Ali Mutafa e : aita leie e
ohipa, ahiri ra oe i ite ia’u i telahi aenei mahaPapaihia : G. C. Mii.lkr.
na, i te au raa i te tino o tehoe taata pohe i laTonilarano Te Ariino Bretane
pupu hia, oi rahi ro#a ia to oe na maere,
Mauruuru roa’tura te eia i le faaroo raa i tei

f

Te êê no le Tavana : BLÏOT.

�</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </file>
    <file fileId="616" order="22">
      <src>http://anaite.upf.pf/files/original/f3b29e5cda300f9d181ebae5ce93233f.pdf</src>
      <authentication>718be129cc8b6446108cbc3acbc83ac9</authentication>
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="4">
          <name>PDF Text</name>
          <description/>
          <elementContainer>
            <element elementId="55">
              <name>Text</name>
              <description/>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="12794">
                  <text>1ATAHITI MU-

h a i i à x a .O

\i) m i t \ r . i f l i f t s

MIMERA 5

Te laata ’toa . e ere te Tnvana e le haava , otei hinnaro i te hoe hnhoa n teienei vea, aufau mai ia ;
3 farane no na arae etoru.
Faaau maiiaTepito te nenei parau i Papeete.

O le feia hon taoa. e te mau
laata e haapao i le lain
raa taoa, e lia ia ia nenei
aloa liia la ralou mau pa­
rau faaitc i roto i teienei
Ven, ia aufau mai ralou
1 farane no le reni hoe.
Faaau mai ia Tepito te nenci parau.

Ei haaparare raa i te parau rii api e faufaa Itia'i to
te mau fenua i roto i te liait Tamara ; e neia i te man mahana malia toa.

PAEAU PABAlJ NO TE HAT.

metou i rave i teienei mahana 31 no Tenuare
1853, e fenua o Atilupuai e le marae o Ahurau,
Haava raa a te mau Toofülu.
0 tei maro hia e Moelai raua o Tiopaopa, ua
faaite mai raua i to raua tau tupuna e ta raua
Te Tavana e Page, te Am alia o le Hepupirita. Ioa mau parau e ia hope i le faaroo hia e malou
la raua tau parau e ta le mau ile uloa. ua imi
• I a o r a• n a .
•i •
matou i te lure XXV I e te irava 1 i le laalaa raa
Te laaile alu nei malou ia oe i le oliipa la ma­ 1 le l'alu mau i laua fenua ra, e ua hopoi malou
tou i rave i teienei mahana 25 no Tenuare185*3, no Tiopaopa i taua fenua ra o Atilupuai e le ma­
le fenua ra o Malarari, o tei rnaro liia e l’urou rae o Ahurau. Ua oti roa ia malou i teienei maraua o Fanaoto vahiné, e lupuna lo Piirnu 'iiniii hana.
i nia iho i te enei feiinn e, e pupu to Fanaoln
Te mau Toohiiu :
vahiné lumu. ua faaroo matou i ta raua parau e
Papaiftiar. O t i : , Ma its i o t a i i i ,
le lupuna e ua hope, ua ui malou i te mau ite ri &gt;
N
olnoi;, tauturu.
ta raua fenua, leie na ite i faahoreo Inu i rolo i
T àamiî, pereiiieni lauturu.
teienei lure o Uaapunia e o Tiaraato.ru e ua ho­
M jSRE, auvaha ture.
pe roa te parau a teienei tau ite i te haapao hia
V a ni a , papai parau.
e malou, ile attira malou è e ore roa e au le pa­
rau i le lupuna s te pupu, aore e ile, no te lu—
,, puna e aore ilTTno le pupn, e parmi e anae.ta Te parau no ALI BABA c na eia e malin a/uini.
teienei tau maro fenua, ua haapao malou i le
parau a na ite, ua ui malou i le parau a Faurâ, e frill hia mat no rolo i le man aamn Arabia, i parau hia c, o n i po
TA U AT IM E M HOE.
ia hope ta na parau i te faaroo hia e malou, iltv
atura malou o Taura mau le fatu i teienei fenua,
e ere atura le fatu mau teienei lau laala maro. ITaamala hia i le Vea no te mahana 20 no launari 1852.
Ua imi matou i te ture XXVI e te irava 1. ua
horoa matou i teienei fenua no Taura/ua oli roa
, Aore alura 'taua taala eia râ i maro i te titan
ia malou i teienei mahana.
raa In i te mau ravèa toa no lonà lere. La frit i
Te faaite atu nei malou ia oe i le ohipa la aéra lano taala eia râ, i te hoe moni piru e fini
matou i rave i teienei mahana 26 no Tenuare atura i roto i te rima o Baha Muta fa, mai te pa­
1853, e maro raa olia fenua o Ariilia te ioa o rau alu iana A, i hacre mai nei au ia oe nei ia ile
Maiatea tahi pae e o Taihia ma le lahi pac, ua au e ia faaite papu mai ae ia'u i te mau raven
maro raua i teienei olia fenua, ùa faaroo hia la rii moe aloa ra. leie tou hinaaro e faaite mai oe.
raua tau parau e ua hope i te faaroo hia, ua ui ia'u i le fare o le laata puhe ta oe i lualiati ra.
Ua parau alura Baha Mutÿfa i taua laala eia
hia te mau ite e ua faaroo hia e malou ta ralou
ra,
mai te hinaaro i te faahoi atu i le moni piru
parau e ia hope i te faaroo hia e malou te mau
i
tuu
hia mai i roto i taua rima ra, nao attira, e
pa«m aloa, ua imi matou i le ture X X V I e le
ore
roa
tu e lia noa e ia 'u i te faaite alu iu oe i
irava 2, ua haapao malou i te otia a Maiatea, ua
ta
oe
e
ani
mai ia'u nei, e faaroo ili mai na oe
ere roa Taihia ma i teienei olia fenua, ua riro ia
ia
ite
oe,
leie
te mea e ore ai e lia i iau ia faa­
Maiatea, ua oli roa.
ite atu ia oe. I tou nei aralaj raa hia i laua vahi
Te hiaite gtu nei matou ia oe i te ohipa ta ma­ ra, ua faalapoi hia tau na mata i la aim, e ia lalou i rave i teienei mahana 27 no Tenuare 1853, poi hia tau na mata, i reira lura tou aratai raa
e fenua o Taufaatea o Haumi te malaeinaa e hia e Ue noa tura i rolo i taua fare ra, e rave iho
Marua te marae, lera na taala i le maro i teienei ra vau i tei haapao hia na’ u e rave ra, e i mûri
fenua i Arafenua tahi pae e o Aratahataha lahi ae hoi ua na reira toa hia vau i tou faahoi raa
pae, ua faaroo matou i ta raue tau parau te tu- hia e tae roa tura i te vahi i faatapoi hia vau i
puna e ta raua atoa râ mau parau, e ua faaroo te matamua râ. Inaha ua ite alu ra oe ô, e ore
matou i ta te mau ite parau e ue faataa malou i alura e lia ia'u ia faaite alo ia oe. Ua onoono
teienei fenua i roto i te ture, ua horoa matou i maite mai raa laua taala eia râ, e riru oe ua ite
ta Arafenua e ta Aratahataha, ua vahi hia ta te- rii ae i te vahi a faatapoi hia oe râ ; teie tau pa­
tahi e ta tetahi. Ua oli roa teianei ohipa ia ma- rau iti ia oe e hacre mai oe :,a Yjhi au i loN e
mata i te ahu i’taui vahi ir&gt;au j faatapoi hia i to-'w
Jou Ls^tenci mahana.
na mata ra, e ei reira 'tflUa jiae ai na taua ea ra, ^
Te faaite atu nei matsu ia oe i te ohipa ta e hoi mai â na f'e Yahi a la oe i haere i na
a

�'&lt; v \ '
v■
mulaa ilio ra . pent: ae Ic liuru ilt? rii oé i te
vahi mau i haere liia e oe ra ; e faaite mai ae i
lau e ani alu ia oe nei, ua tuufaahou mai ra laua
taala eia ra i le hoe moni piru, mai le parau
mai e, leia a le (alii moni pirn. Popou roa ere o
Baba Mulafa i laua na moni piru ra, e le hio noa
raa ami le laaluruma noa, i le imi noa raa i rolo
iana i le au raa iana ia rave. Ua irili aeta Baba
Mulafa i Iana pule ili vai raa moni i roto i Iana
opu ra, e ua oom6 olura i laua na moni piru i
horoa hia mai i laua laata eia i rolo i laua pule
ili nana ra : ua parau alura Baba Mulafa i laua
eia ra, leie lau parau ia oe e ore e lia noa e iafu
ia faaile alu ia oe i le ea a aralai hia'i au ra.
No le mea ra hoi e te hinaaro puai ua oe,
leie lau parau ia oe e hi ere laua e naue ia e imi
i le mau ravea toa e itea hia ia'u ra.
Ua tia era Baba Mulafa i nia mai le oaoa ralii
i laua taala eia ra, e faarue taue noa tura i Iana
fare mai le opani ore hia le iria pula, ore noa tu
a ea hoi le opani hia eita e eia hia.
Aratai roa lura Baba Mulafa i laua laala eia
ra i te vahi mau la Morgiane i lapoi o Iona mata
ra, ua parau alura Baba Mulafa i taua eia ra i
onei mau tou lapoi raa hia te'mata, e ue fariu
vau i reira mai a oe e hio noa mai ia'u nei. I
reira iura to laua taata eia ra tapoi ra i te mata
o Baba Mulafa i te horoi tana i mau noa i te ri­
ma ra, e haere noa' i na pihai iho iana i te aralai
raa iana e tae roa lura i Iona faaca raa.
E i te Yea no te lapali i mua nei te toe.

m man diakono o Iana malaeinaa ra o Moruu na
ile
ralou e rave taua oliipa ra.
Te lapea hia nei le loraa orometua o Taru,
oiomelua no Paea no na avae e one, na te mau
diakono o taua malaeinaa ça, e le oromelua o
Tareni e rave i le ohipa o le loroa o Taru.
Te faaue hia tu nei te mau tavana o le mau
malaeinaa no teienei ta; u oromelua e toru, i te
haamana iho i leienei faàue raa.
Na rolo hia i te faaue raa a te Tavana.
Te êè o te Tavana ,
Papaifiia : BUIOT,

Te mau paid i tapae mai, mai le mahana 28 mai
a no Tenuare.
Maoa ia marite Omo, lapena Narlon, mai Oa­
hu mai.
Tira piti farani o C a r o lin e , tapenaRoussecu,
mai Ana mai.
Te mau paid i reva.
Pahi lira piti o te Hau T anemanu, lapena
Mabire, ua reva i Maluita.

Parau no te taoa a G E O R G E F I S H E R , tup a
no Papeete, o (ei polie aenei, e uore pa­
rau tuluu.
E haere oioi mai te mau ai tarahu, no laua
GEORE FISHER ra, mai le aj^ atoa raa mai i
ta outou larahu : e e ai larahu laua GEORGE FIS­
HER no letahi laata, e afai etaeta mai ta outou
pepa lapao ia ilea hua hia.
Te fare o le Tonitara Beretane.
PABÎAU NO TE 1IU .
Papeete, 18 Tenuare 1853.
Te faaore hia nei te toroa o Terce, orometua
,
Papailda : G. C. M il l e r .
no,Teavaro, e maiti oioi iho te hui raallra i te
Tonitara no le Arii no Beretane
hoe orometua api.
'
Te faaore hia nei te toroa orometua o Ita, oroTe éè no te Tavana : BLIOT.
melua no Moruu, e mono hia ia oia e Petero e

�</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </file>
    <file fileId="617" order="23">
      <src>http://anaite.upf.pf/files/original/94dd1e779e13a9cb4c5e9e4de70a21f8.pdf</src>
      <authentication>f6f811a835bf2f446aebce2b17ffafb3</authentication>
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="4">
          <name>PDF Text</name>
          <description/>
          <elementContainer>
            <element elementId="55">
              <name>Text</name>
              <description/>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="12795">
                  <text>MA
M A I I A A A 10 XO F E I» L 'A ! IE

llATAlim MAH.V

I8.r 3.

I p laaln to;&lt; . e crc te T;ivann e U* haava , o loi hinaaro i te lioe. hohoa o trienei vea, aufa.n mai ia e ^
3 faraiie no na avaeetoru.
Kiaau mai ia Tepito te nenci parau i Papeete.

Ei liaaparare raa i le pafau rii api e faufaa hia'i lo
le man femia i roto i te liait Tatnaru; e ncia i le mau niahana maha loa.

TA EAU PA R ALJ NOTE UAL.
fa a to r o a

r a a

.

No lo faalia raa a lorm lianaliaaa S’omare, le
Arii vahiné o le mau femia Toluiele, e le Tava­
na, le Auvaha o le llepupirila.
Ua faaloroa hia leienei feia i papai hia i mûri
nei.
Ouuru, ei muloi uo le malaeinaa ra o Faaa,
ei mono ia Taiava, i faaore Itia aeuei no le haa­
pao ore.
E aufau le Tavana, le Auvaha oie kepupirila na leienei la afp, ri uiua no loua loroa, i ua
farane e pii i liauere e maha ahuru i le malaliili
hoe.
Ma' ulii, i'i muloi uo le malaeinaa ra o Tall­
i n ei mono ia ! loin i faaore hia.
Faaroâu, ei muloi no Tâiuira, ri mono ia
Tainoa, o loi f a a ^ o hiaaee.ei ri raalira muloi.
Tainoa, ei raalira muloi no te malaeinaa ra o
'faillira, ei mono ia Pilohili i faaore hia.
Maiuma, ei raalira me'oi no le malaeinaa ra
o Teahupoo, ei mono ia Tahilo, o lei faaore hia
le loroa no le haapao ore.
Haava, ei muloi no le malaeinaa ra o Teahupoo, ei mono ia Umerc hia, o lei faaoTc liia le
loroa no le paruparu.
Roiniu, ei muloi no te malaeinaa ra o Teahupoo ei mono ia Pihaniu, o lei faaore hia no le
paruparu.
É
E aufau le Tavana, le Auvaha o le Repupirila
na leie aloa nei mau taala loroa, i na farane, lai
hoe hanere e piti ahuru i le malaliili hoe.
E papai hia le hohoa o leienei mau parau lo­
roa i le hiopoa raa, e i le fare loroa no le èê.
Papeete, 1 Fcbuare 1853.
Te A rii vahiné o te mau
Te Tavana, te Auvaha o
* fenua l'otaiete,
te Repupirila,
T a p ih ia : POMAKE.
l ’a paihia: PAGE.
Papaihia te hohoa i le fare toroa o te êê,
Te Ci o le Tavana,
P apaihia: B i u o t .

Purau rii no le mau ravea e ili ai le mau mai i
Tahiti nei.
E le raalira papai Yea e/
I rolo i tehoe màa parau i hapono hia Tu e au
i mulaaeinei: ua tamatavauile faailoiloi temanao o le mau papaa e le laata lahili atoa hoi, ia
ore ia rahi lo ratou malau i le fevera aati e vai
ra i tei reira anolau. I teienei ra, le manao nei
au e ua ore roa taua mai ra.
I teienei ra, te ani faahou alu nei au ia oe, e
e nenei il*o i rolo i ta oe na Vea, i vetahi mau
'â^ruTii, ia lia lo’u faaile raa Tu i to te fenua
*F

mmw g
0 te feia hoo taoa, e le innu
taala c haapao i lu laui
raa taoa, e tia ia ia nenei
atoa hia ta ralou mau pa­
rau faaite i roto i leiene
Ven. ia aufau mai ratou
1 farane no le teni hoe.
Faaa*i mai 1a Tepito te ne­
nei parau.

nei, i velahi mau ravea rii e lin ia hrapaohio ■* ra­
lou, ei faaore raa rii i le mau mai i Tahili nei; uo
le mea i leienei anolau ua, le rahi roa nei le rarirari o le fenua, e no le réira e rahi roa'i le mai
i nia i velahi mau huru lino paruparu, e e peapea rahi lo le faute i le hiopoa make rua i te
reira.
I mua mau ae ra i laua mau mai atoa ra. &gt;e
luu nei ia vau i le holele. i f o u hoi lue raa mai
ionei, ail.i roa Tu ia vau i manao nea ’ e e, le
r..hi atoa nei ia mai i T..hili»iiei ; malin hoi i Fanine, e huru hope ma ta le maha o le iu &gt;au Ole
lanla i le polie iatta. ! leienei ta, le ile papu m i
au è, e ua lailo aloa le rahi raa o le mai holele
i Ta ili nei i 1«“i Farniti, 'e oioi roà ra le j.diie
raa o lo Tahili nei i*lei reii a mai*.
Eaha ra nna rahojieien ei polie oioi non raa

0 le taala i lei tei:a mai? Na rolo i velahi tau ra
vea rii, lia rolo hoi i le ao raa rii, e ore anei ia e
lia ia laloti, oie noaTu ai (e f.iaore roa, le faaili
rii ra i laua mai rahi riaria, ia ore hoi ia rahi lui a
le feia e polie iana. O la u ia e lamaia nei i le
rave i leienei, a imi aloa Tu ai i le Imru o le
mau mai rarahi ataa i Tahili nei.'
i Tahili, mai lei le mau fenua Toa ra, e rahi
le vahiné e pohe i teienei mai, e ili le lane; e
mea ohie roa ra hoi le ilea raa hia le tumu o lui
rçira ionei. O le vahiné laliiti nei hoi, ail a roa
ona e a a hu rii ia ahu mai ; no le mea, o le mau
aahu roroa haamairt e oomu hia e ralou nei, e
1uni au ae ia i le ie i le pee haere noa raa i le
mutai, eilàraeau i le ahu mau ; e ore roa Tu hoi
ia oia e maru noa'e i le huru è raa e le mau
malai laa ê, e ilea haere hia i Tahili nei, lalua
noa loa mai ai hoi oia i lona ra ahu lahilo, le
pareu nei.
t
Ua hoi mai nei le Tavana, le Auvaha o le Rcpupirita, mai lona lere i Maluila mai. Ua hoi mai
nei oia, mai le pee hia e loua mau ee, te Tavana
ra oTariirii, e le toohilu ra o Nuulere, o tei aralai aloa hia e ana i Maluila. Ua faahanahana
make mai, e ua farii iaaluralura mai lo Nuuliiva
i leienei tau taala rnana no Tahiti nei ; no le mea
e, e loohilu lelalii, e e lavana hoi lefahi; e no
te mea'toa hoi e, no Tahili nei raua ; le faariro
nei hoi lo Maluila i lo Tahili nei, ei feia i nia
roa'e ia ralou.
I lo ralou ra hoi hio raa, lei nia e roa e ia lo
Tahili, no lo ratou maramarama, te ailo, e lo
mau peu mailalai aloa hoi, Area ra lo Nuuhiva
le huru vai elene noa ra ia. I leienei ra, e faai—
loito mailai lo Tahiti nei, na roto i le ohipa, e lo
haapao raa e au j le^feia i opua make i lelamauN.
i lo ralou lia raa ’ i ma e roa Si lo le mau laala, o ^
le mau fenua e fatala mai nei.

*

�v .\

r r

St?

I taliiti nei. i If ioa o te man pnpa.t’ toa c parahi h.icre i roto i lo raFU I AI' FAAITfe
i ton man mataeinn.aa
f*..peete, 8 Febuare I 853.
I lo mouirc i mairi aenci le 7 o lri&lt;*nt‘i avae, i
I'apjaihia . BRIOT.
tapae mai ai te Tavana, te Auvaha o it; Ut‘|m|&gt;i—
rila mai Maluila mai. Aon; roa!l u o ia i pohe
noa ( e i te mai.
Te mau pahi i tapae mai, niai le mahanà 2 mai
* u no Febuuare.
AVIS,
Palia ia ma ri le o Olimpia, lapena Russell, mai
En vertu (le l’arrêté du 2 janvier 1850, n. 29, les Européens ré­
le maoa raa ia mai.
sidant dans les districts devront verser entre les mains des chefs
la somme de dix francs*pour la prestation en argent du deuxième
Tira hoc no Huahine o Anne, tapena Hio, mai
semestre de l’année 1852.
Huahine.
Cet argent sera remis parles chefs à M. Lebrun pourTaiarapu,
à M. Adam pour Teaharoa, à M. Vallès pour Tcva-i-uta, et pour
Te mau pahi i reva.
le Pirionuu et Têoropaa, entre les mains du commissaire de police
à Papeete.
Les chefs devront envoyer au directeur du bureau des affaires
indigènes, les noms de tous les résidents européens dans leurs dis­
tricts.
Paqpcle, 8 février 1853.
Signé : BRIOT.

NOTICE.
In accordance with the arrête n. 29, of the 2 janvier 1850
the europeans residing in t h ; districts must pay into the hands of
tho chiefs of the respective districts the sum of ten francs, being
the usual amount of money repuired for the repair of roads, for the
last six months ol the year 1852.
This money shall be paid by the chiefs into the hands of M. Le­
brun for Taiarapu, M. Adam for Teaharoa, M. Valles for Tcva-iuta, and for Pirionuu andTeoropaa the commissary of the police at
Papeete.
c
( .
The chiefs shall siend to the director of the bureau indigène the
names of all the europeans residing in their districts.
Papeete, 8 February 1853.
Signed : BRIOT.

PARAL FAAiTE.
Mai tei au i tc faaucraa n.29, no lc7 lanuari I 852, e aufau atu
iate man papaa’toa c parahi haerc i roto i tc mau mataeinaa, i rolo i te rima o to mau tavana, i le moni, taï I 0 faranc; o tc moni teic
note hamani raa purumu, no na avae faahopea c ono o tc matahili
I 852.
E tuu atu hoi le mau tavana mataeinaa no Taiarapu i taua moni
ra i roto i te rima o le raalira i Taravao, to Teaharoa ra i roto i te
rima o Alamo, lo Tcvaiuta i roto i te rima o Mili Vareli; e to Pironuo e Tcoropaa i roto i te rima o le tombera muloi i Papeete.
■ E faaile atoa mai hoi te mau tavana mataeinaa I te êè o le paeau

&lt;
r

B

t

Tira piti marile o Vides, Ici Huahine.
Palia ia larani o George, Ici Oahu.
Palia ia marile o Covvper, loi Oahu.
jParau note laoaa GV ORGE ll&amp; Ilh U , lapa
no Papeele, o lei polie aenei, e aore pa­
ru u luluu.
E haere oioi mai le mau ai larahu, no laua
GEOUE FISHER ra, mai le afai aloa raa mai i
laotilou larahu :e e ai larahu laua GEORGE FIS­
HER no telahi taala, e afai elaela mai la oulou
pepa lapao ia ilea hua hia.
Te fare o te Tonitara Berelane.
Papcele, 18 Tenuare 1853.
Papaihia : G. C. M i l l e r .
Tonilara no te Arii no Berelane
Te êc no le Tavana : BLIOT.

�</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </file>
    <file fileId="618" order="24">
      <src>http://anaite.upf.pf/files/original/25f95c21f85658d86cd4cfb0af880c5a.pdf</src>
      <authentication>7fcfcb986278d685ec6155e63729be56</authentication>
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="4">
          <name>PDF Text</name>
          <description/>
          <elementContainer>
            <element elementId="55">
              <name>Text</name>
              <description/>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="12796">
                  <text>ÏATAII1T1 MAHA-

MAHANA 17 NO E E P U A R E 1853.

Te taata ’toa , e ere te Tavana e te haava . o tei hinaaro i te hoe hohoa o tei-’
enei vea, aufau mai ia e *
3 farane no na avae etoru.
Faaau maiiaTepito te nenei parau i Papeete.

Ei haapararç râa- i te pafttu rii api e faufaa hia'i to
te maujenua i roto j te HauTamaru; e ueiai te mau mahapa maha toa.

P À E A U P A R A U NO TE H A IL
O le Tavana, ia irni oia i le parau Lani hia lu
t** lona banahami, te Arii vahiné o Pômare, e le
Auvaha ra hoi o Paraila, no le faaore raa i le
utua a Opio : ua faaue oia, ia tuu hia leie nei
laata i rapae, e ua faaore i tana ulua lapea i te
auri, o tei toe alu.
Mai le an i le faaue raa a te Tavana, ua faa­
ore roa hia le upaupa i na malaeinaa ra i Haapape e Papenoo.
E lapea hia mai hoi, hoe avae e te afa i te
nioni loroa a nii la\ana e te mau mutoi; no le
mea. ua hara ratou i le haapao ore i lo ratou lo­
roa. No te peapea i lupn mai no te upaupa i roto
i teienei tau malaeinaa, i te upaupa noa raa i le
mau mahana toa e rui noa'lu, i lupu ai le ino i
roto i le mau haapii raa, o tei faarue hia e te
mau lamarii ia Jwiere raton i teienei mau faaarearea raa lia ore, lei .palpi, hia e te mau me tua,
e ùa ore hoi ua haapao hia mai la le mau melua
parau.
la tae le èè o le Tavana i Haapape, e ia ite
hua oia i taua malaeinaa ra, o Ici au ia liau roa
te neheuehe e te rupérupe, i le faarue noa raa
hia i le.ienei huru hupchupe roa no Ye peapea i
tupu mai no roto i taua upaupa rai le mau ma­
hana toa.
lia faillie hua oia, na roto i le ioa o le Tavana,
ia vavahi roa hia tana man fare i riro ei haapu
raa no le mau taala api, haapao ore (lutae auri)
tei faahapa noa i le lure o to ratou fenua. Ua ho­
pe roa taua maü fàré ra i le vavahi hia i taua
hora ra.

Haava raa a te mau TooHilu.
Te,Tavana e Page, te Auvaha o te Repupirita.
Ia o r a n a .
Te faaite atu nei matou ia oe i te ohipa fenua,
e te puaa i te boo i taua fenua ra i Toaroto ; o
tei marohia e Iria vahiné raua o Harua. Te parau
nei Iria vahiné e, na Mahana le puaa i hoo hia i
taua fenua ra, le parau nei hoi o Harua, e nana
te puaa i te hoo i taua fenua ra. Ua faaroo ma­
tou i la raua ta 'u parau, e ua bope roa i te faa­
roo hia e matou ; ua ui matou i te mau ite i te
hoo raa i taua fenua ra i te puaa.Ua faaite maira
Temaiatea, e ite au. Ua uvi te peretiteni i te ri­
ro raa ei fetii, e ei taua, ei tavini, e aita roa. Ua
faahoreohia teienei ite, e ite atura matou ê , e
parau mau roa tana, ua faaroo matou, e ua hope
roa. Vg faaite mai te vahiné a Mato, te taata na­
ns idua fenua ra, na roto i te parau papai, i tona
ite raa i te taata mau i puto atu i te puaa i mua i

M M EK A 7
O te feia ho» taoa, e te mau
taala e haapao i te tant
raa taoa, e tia ia ia nenei
atoa hia ta ratou mau pa­
rau faaite i roto i teiene
Vea, ia aufau mai ratou
1 farane no te rcui hoe.
Faaau mai ia Tepito te ne­
nei parau.

Iq raua aro, o Harua mau laata ra; ite atura ma­
tou e, e parau mau roa ta Harua. Ua piaroo
matou i te mau parau, e ua hope, ua faalaa ma­
tou i to matou, manao, e ile a lu ira matou i le (alu
mau o la ua puga ra, na Harua rpau, e le fenua
hoi na Harua mau, Ua ere roa teienei valmie &lt;&gt;
Iria i leienpi lenuu,uy tiiuhia.e. matou hq }la rua. Ua haapao .matou i te t u r e X X Y I e le i.rava
G, e le faaue raa (&gt;1 e le faaiie raa 7. Ua oli roa
teienei ohipa i leiénei mahana 2G no ïenuar.e
t*
1853.
‘
Te maunToohilu.
Pâpaihia : O t e , H a e r e o TA^i ,
N ounou , tauluru.
T a i .m ü , perélilepi taulurli.
M a r e , auvaha tiire.
Y A r fi v, papai parau.
PARAU FA A ITE
Te faaite hia lu nei lo Tahiti e Moorea, e te
rave hia nei te ohipa komile no le papai raa fe­
nua, tei vaiho hia i te avae i pohe aenei.
Ei teienei mahana maha i mua nei le 24 no
teienei avae e pulupulu ai le komile i Punaauia
e rave ai i taua ohipa na ratou ra.
%

Tene taua komile ra.

'

Taamu, toohilu, peretiteni.
Pohuetea,tavana.
Faaitoa, haava.
Te taata raa lira i hau te matahiti.
E , o Darling, auvaha faaite parau, te papai
parau.
Te faaue hia lu nei le mau haava no te mau
mataeinaa toa, e faaite pabu i teienei parau i ro­
to i to ratou mau mataeinaa’ ia ite le taata toa,
ia pulupulu mai te feia fenua i taua mahana ra.

Te parau no A L I BABA e na eia e maha ahuru.
Iriti hia mal no roto i te mau aamu Arabia, i parau hia e, o
TADAT1NI E MA

llt)E.

na p o

Haamala hia i te Yea no le mahana 3 no F e buare 1853.
I reira to Baba Mulafa parau raa lura i taua
taata eia ra e, îonei nei a aita vau i tae roa lu io
ae, tano mai te iho i nia i taua fare o Casima ra
o te parahi hia e Ali Baba rà. Hou to taua eia ra
iriti raa i te horoi i tapoi hia i nia i le mata o Ba­
ba Mutafa ra, ua tapao atuna ia oia i te opati o
taua fare o Caeim» ra i te,reni, e mûri aéra irîüs
aéra taua taata eia ra i te horoi i tapoi hia i nia i \

�frf:

npr

te mala o Bah* Mnlafa ra. i te ni ra tu iana e, e Tona farerei raa i la liaata ruauo lei laaile mae
u &gt;ai le l'alu i Utua lare là. l a parau'alura Baba i le l'are, e o lei lapao hia e ana i te reni. Poupon
Mutafa i laua laala eia ra, c ere oia i to reira roa aéra taua nana eia ra i te faaroo raa i Iana
man jho o ila o lia iana ia lajile alu, aila bia i ile parau, e ua lia maira te raatira i nia, e ua parau
Ile attira laça iaata cia ra c aita tura c rave* loe maira e : « E borna, e ta' r mau hoa nei. eiaiia
ta Baba Mutafa, luiamauruuru mai te alura taua roa'tu tatou e haamarirau noa' e; e haere maite
ia;.la cia ra i te,-ohipa i rave hia e Baba Mc la fa j tatou i rolo i te oire, ma le huna i le mauhaa i
ra, c mûri «rcra Uiu alura taua cia ra ia Baba raro ae i te aahu, e ia tae latou i roloi le oire
Mutafa ia haere na i Iona fare, c ia laae alu oia ra, e haapurara latou ia tatou ilio, ia ore hoi la iana liaere alura. le cia i te aru ; i le papu ihora i lou ia manao ino hia mai, e i mûri ae haapulupuiu paaloa'i i le lare i tapao hia ra. E mata na
oia è, ua nuniuia lona lere.
ra
vau, e to latou hoa i afai mai nei i leienei pa­
E ia lac roa i aua i reira, ua parau maira o Ba­
ba Mu ta fa i taua eia rarA. Te manao nei au e, i rau mailai, e hio hua i laua fare ra, ia itea hoi tli
onei lo aiaua lia ra; e oia mau à hoi, le lia mau ; talon ravea. »
ra hoi raua i mua mau i le l'are o Casirua, lei rei­
Mauruuru roa aéra le nana eia i te parau a to
ra tura hoi to Ali Baba parahi raa i leienei. I ratou raelira, haapurara haere alura ratou ia ram u a e ra i to le eia iriti raa i le tapoi mala o tou iho i le lomo raa i roto i te oire, too piti e
Baba Mutafa, ua lapao oioi alura oia i te uputa too loru i le liaa hoe. O le raalira hoi e te Iaata
o laua fare ru i te reni ; c a oli i le iriti hia mai i hoi mai i te poipoi ra, lei na mûri roa.
te tapoi i nia i lona mata, ua ui alura le eia iana
Et le Yea no le tapàli i mua nei te loe.
e : novai ra leienei îiire? Barau alura BabaMulata, e aita u a i ile,c no le meu. e ere oia i lo
Te mau palti i tapae mai, mai te mahftna 8 mai
reira.
a no Vebuuare.
I te aéra hoi laua eia ra, e aila 'lu iana e pa­
rau e ae e roua, mai ia Baba Mutafa ra, faaite aTi.ia hoe farani o Muaailo, tapena Faraire,
lura oia i tona inauruuru i le parau tana i faaile mai Moorea mai.
mai, e hoi faahou attira oia j lona mau hoa i rolo
Tira loru no Kili o Alcxandue, tapena T op i le uru raau. mai le manao c , e r ro oia i te lu— pina, mai Tarifonia mai.
rii mailai hia mai.
Tira piti Borahora o MessuÇA', tapena I)u E ia huru macro iti aéra lo le eia e lo Baba quesnay, mai Baiatea mai.
Mutafa tatna raa; haere ru noa alura Mogiana i
Pahi auahi berelane o Virago, tapena Pré­
rapaeau i le fare o Ali Baba, e ia hoi faahou oia vost, mai Callao mai.
i roto ra, ile uora oia i te tapao i ; arai hia e le
Patia ia marite o Natchez, tapena Hall, mai
eia i nia i le opaiii ; lia noa ihora oia ma le mai- te patia raa ia mai.
mi noa i roto i tona iho manao e : « Eaha ra una
f Te mau palii i reva.
te au raa o leienei lapao? E mahere paha te imi
nei te Iaata i le ravea ia mairi mai te ino i nia i
Tira toru no Kili o Dolores, tapena Thross, ua
to u nei falu. Eaha ra i na reira hiai, e imi aloa' reva i Sidene.
maoti au i tau aloa ravea ei faaore raa i leienei
Tira loru farani o Perle, tapena Cottineau, ua
ino. » Bave roa ' tura oia i le reni, e no le raea revu i Inidia.
e, e tau opani au mailai to na fare i tahi pae e
Tira hoe no Huahineo Anne, tapena Hio, ua
lahi pae i lo ratou fare, i to ratou fare parai aloa reva i Huahine.
’ tura oia i te tapao i nia i lei reira mau upula
Tira piti Borabora o Messager, tapena D ufare, mai lei parau aloa hia e le eia i nia i to ra- quesnay, ua reva i Raiatea.
lou. lloi faabou alura oia i rolo i te fare, aila
roa{tu ra i faaile nea'tu i taua falu vahiné, i ta­
Te éè no le Tavana : B LIO T .
na i rave ra.
Hoi roa' lura le eia, e tae roa 'tura i mua i te
aro o tana mau hou eia ; e ua faaite maite alu oia
ia falou i laua ' toa i rave 'ra ma te oaoa rahi.

�</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </file>
    <file fileId="1165" order="25">
      <src>http://anaite.upf.pf/files/original/47c25d10920f3db3e89b844df934bd8b.pdf</src>
      <authentication>6ddd12ba9bc8eb4c02fcc7e651be6539</authentication>
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="4">
          <name>PDF Text</name>
          <description/>
          <elementContainer>
            <element elementId="55">
              <name>Text</name>
              <description/>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="29689">
                  <text>C ri y
J /
m wiiïi m \

M A I I A W 2i XO Ï E I ' t A K E

I Hf»3.

« I 8RA *

!&gt;raata Inn . e crp tr Tnpima p Ip haava . n toi lii-»
nnarn i tp hnp hnhoa n tnipni*i *tp»i, niifnn inni in p
:t farnnp nn rrn avap ptnrn.
F iaan m iiia Tcpitn tp nenei uaraii i Pappplp.

*

Pii liaaparare raa i te parau rii api e faufaa ïiia'i to
tp rnau fenua i rotn i te H a u T a m a rii; e neiai le msu maliana maha toa.

PARAli APÏ.

Ua faatia roa aenei le mau parau lae api mai,
niai •Farani mai, i te mau parau rii i faarooroo
noa liia e (alou i na maiiatia i mua'lu, no te
luahuru ê raa liia o le Hau i Farani. 0 le Peretïteni ra hoi o le Repupirila, o Eoiiis-Napolêou
Bnmfirarte, n&lt;i t(' tnca e, t:a hero rahi roa itia
mai oia e :to Farani. tia iuvi hia mai iana, e te
feia i tuti iana i nia iho ia ratou, i telioe tapao no
to raton au, &lt;&gt; te !i&lt;‘re iana. I muri ae hoi i te
inati oroa raral.i i faatia hia i rolo i te mau mataeinra'ltta, i'i farii raa'tu i I*'. Ptfrelifeni i tona
lere, ua laaile inaira lo l'arani i tuna liinaaro. i
te pupu raa mai i le Ivi roaa emepera (Arii rahi)
i le taitiaili a Napoleon lianahana ra. E vau mi!:oni atoa laala i t&lt;* faaifp ra:&lt; mai, mai te reo
hoe. e te iii alura to Favaui taaioa ia Louis-Napolêon, ei Arii rahi tio raUui, e tei iana lehiopoa
i to ralou mana e le hanahana. 0 (aea korona
emeper t (Aiïiïah ) ra o hï tuu hia i na inalahili
e pae aliuru i main aeiiei, i nia t le upoo o te aito rahi ra, o tei tui haere le roo i le rnau fcnua
toa. !;&gt; lua Ina nei ia i teienei i nia i le upoo o
lona huaai, e o laua fetii Ronaparte ra, o lei ore
roa’ tu i l'aahee n oahia'êe to Farani, te faalia
faahou hia nei ia e to te fcnuactoa ma le oaoa^
E ore pnïia e roroa rea e tae iriai ai le faaue
raa a le liau, ei faai’e raa mai ia lalou ê. ua n^ono hia te. ioa Repupirita, i le ioahau Tmepera
farani, c ua faatahin liia le Perclileni o te R epupirila ei Arii rahi, i raroae i le ioa ra o Naporeon lii.
PAUAU FAAITE
% Te laaile hia'lu nei te mau haa va i rolo i te
mau nvataeinaa 4oa i Tahili nei, e e faaite
oioi mai ratou i le ioa o te mau taala'toa i faautua hia i teienei avae; e ia tae i te bopea o te avae ra, e laaue atu ia ralou i te mau mutoi, e e
aratai mai i taua feia i faaulua hia ra i Papeete
nei.
Papeele,. te 21 noFebuare 1853.
Te êê o ie T av an a,
P apaihia : BRIOT,
Etau malahilimaoro aenei to Paoti, no te mataeinaa ra o Faaa,poheraa i tehoe mai ino rahi,
ï roto i te ivi i te avae atau, e i te mahana 10 no
Febuare, ua haere maira oia i te taote rahi note
kuu nei, e ua ani mai e e rapaau iana.
No te faaue raa hoi o le Tavana, tuu tarahu
ore noa hia’tpra o Paoti i rolo i te fare mai; e i
reira to le taote rahi faaite raa { tu iana ê, aila

0 le fpia hnn tana, e le maa
laata e haapan i te tani
raa tana, p tia ia ia nenei
aloa liia ta ralon inau parau faaite i rnlo i teienr
Vea, ia anfau inai ratoii
1 farane note renihoe.
Faaau mai ia Tepilo le neneiparati.

' tu e ravca ê ac e ora' i oi«, maori ra te tapu i le
avae. Aita roa ’ lu o Paofi t liaameremere noa'e
i te reira, le lialuri maite ra lioi oia e, c orc c
roroa rea, ua ora roa oia, farii maira oia i taua
ravea lioe, e orai oia ra.
I le mahana 17 no Fepuare, i le liora 8 i tn
poipoi, i r ve ai lo laote rahi, nva le lauiurn lï.i
mai e te niau taole atoa o le mau manuu i laua
ohipa ra, e ua nvanuia roa iïa. Ua luu hia na hoi
tehoe huru pape i nia ia lïaoli, o lei liaapao hia,
('i faaore roa i (e mamac a tapu hia'i le avae,
mai tei faaile hia 'tu l oi iâna e le laotc ralii.
I muta’ïho ra hoi, c mea riaria rahi roa ia lo
lapuhaerea i le avae, e le ritna o le feia aroha i
pulapula haere,- i teienei ra, le rav&lt;j haere hia
nci lei reira'loa ra raau ohi|ia, c eila roa'lu te
laala e olioli hia e ilc noa£e i le mauiui e boeiti
ae. Ua ilea aenei hoi i le mau laole raralii no
Europa lehoe pape, e ia luu hia tau lopala rii i
raro ae i le ihu oletauta nvai, iapee atu le haua i
rolo iana ia huli oia i le aho ra, ua tei reira ia c
haamairi rnai i lc laoto rahi i nia iana, c liope
noafe veiah'i tau miniti. A taoto ai oia ra,. na te
mocmoca rii mauruuru ia e haapee ê roa i tc
mamae, c ei reira ia te laole e ooti ai i le raclo
i mai lïa, e ee i le ivi, ehaamahu i le tolo, e e
tuu hoi i te’raau i niaiho.
A pae uenei nvahana i mairi, mai lcravc raa
hia mai â leienei ohipa riaria i nia ia Paolo. Te
manao hia nei e, o ore e roroa rea e ora ' i oia, e
nanaiho atura ia e faaite haere i tona mau hoa, o
aita roa: tu oia i ile noa 'e i lc mamae, a tapu
liia! i tona avae, i lona hoi ara ra , ua motu e na
ia te avae, e aita roa’ lu oia i ile noa’ e i le niolu
raa.
No to Paoto nei hoi rapaau raa hia e te Ilau
Tamaru rna te larahu ore, e mahere ia lo Tahiti
nei i te ile papu, i le rahi o to te Tavana nei hinaaro e ia mailai ratou; e le ao atu nei oia ia ralou, e atira to laparahi haere noa ia ratouïho i
tc inu raa i tc raau iino; e haere pinepine mai
ra i te taole nei, le iuelne noa nei Ivoi oia i te
lauluru atu ia ralou.
PARAU FAAITE.
Mai tei faaue hia mai e te irava 3 e te 4
o te lure no le papai raa fenua, tei faalia hia i
te mahana 24 no Mati 1852. Te faaite hia tu nei
to Tahiti e Moorea e ei le mahana 7 no Mati i
teienei avaei mua nei, epapai hia'i te mau fenua i roto i te mataeinaa ra i Paea. Ei laua mahana ra q hayputuputu ai te komite i hâlpao hia
no te papai raa, i te lhre o te Tavana oTetc&amp;a e
e haamata'i i taua oliipa ra.
*
»

�f
/
Teie laua komite ru.
'l’aomii. Tno i'u, perelilcnt.
T loofii, Tnvaiia.
Mopauore, liaava.
Te laala raalira i Hau te matahili.
E, o Darling, auvaha faaite parau o le pa ai
parauia.
Parau 110 ALI BABA e na eia e maha ahuru.

Iriti hiam;«1 no rnto i le mau anmu Araliia, i psrau hia e. o * a po
TAVAttNI E MA HOK.

Uaamata liia i le Vea iin ta malnnui 3 nn F e Febuare !S.r)3.
Ara'ai r »a lura lei reira i lona raalira i le ptiriiinu l(*i reira laoa f«ir«kra l(‘i lapao hia e ana. !a
hio ra hoi li* raalira (* rave raiu le opani lare i
lapao liia, oi alura oia &lt; le laata i lapao e,leihea
inau ra lana i lapao. 1‘eapea roa lura taua eia
ra, e aila aera i lia iâ parau noa lu. IJa parau
noa lura ra e ; inie noa iho i lapao hia e au, na
vai atnra ra teic atoa nei i lapao, aita roa lu i
ile.
Hoi roa tura le raaiira i te fvalii lei ieiralona
mau taata le puralii raa, e ua parau atura oia e,
lere laufaa ore roa lo ratou, e iioi faahou ra i te
aru e liai.
E ia liie lana nana loa ra i lo ralou puhapa
raa, faaiie alura le raalira i le rnea i laahoi hia
niai ai raiou. Kaaulua anae. alura ralou alo'a i
liiua laala i lapao ♦ le upula ra i lo ulua pohe.
Aita loa hoi o a iho i faahupa noae i tei reira ulua, no le inea. te paran ra oia e, nana iho le hape. Faaloro mai ra oia i tana omii, o#tei lapu hia
i reira ra.
No le mea ra e, eila e lia i laua nana ra te
vâiho lahoo ore noa i le feia i rave ino mai ia
ralou, ua lia rna: ra le hoe no roto i taua nana
eia ra, i le parau raa mai e, oia te haere e rave
i laua ohipa ra, faatia papu hia mai ra tei reira;
i reira to taua taata eia ra haere raa ia Baba
Mulafa ra i le ui onoono raa tu iana ia faailernai
i te fare e Ali Baba. mai ta le lahi atoa ra te huru.
E ua faaile mai ra Baba Mutala i laua eia ra i
le lare o Ali Baba, mai te tapo i hia a tona mala. lapao atura taua eia ra i le lapao uleule i te
tahi valii itea ore hia ia liio, aore atura e au i le

lapao uouo i mulaaiho ra. Aita ra i maoro rea,
’fiaere mai ra Mogiana iiiai uito mai i le lare mai
iana ia i na roira i mulaaiho ra, e ia lae mai oia
e ia hio i laua lapao uieuie ra, aila roa lu ia i
moe noae iana laua lapao uleule ra. IJa imi noa
‘iho ra ïMogiâna i loua manao no tei reira lapao
uteule, e i reira a to Mogi.aiw tapao atra raa i
le tapao uteule i nia i le inau opam aloa i le mau
fare i pihaiihn i te f«re o Ah Baba.
Taua eia ra, a hoi alu ai oia i roto i te aru i
lona ra naua, faaile atura oia i te ravea i roaa
iana, ua'parau altira oia ia ratou e i te raalira o
te nana. Ê niea iuva noa liia, eore e hape lo Ali
Baha fare i le lahi n.au fare. Mariao aera
te raatira e lona toa râ mau laata e ua itea le
ravea. Haere alura taua eia râ e le raatira o te
nana eia i rolo i te oire, rnai ei mutaaiho ra te
liuru, mai le maiiihaa, i le faaineine raa ei rave
râa lii i ta raua e imi ra.
L lae. mau atura laua eia aralai ra e te raatira
i le puruinu mau i le fare o Ali Baba , ia hio a tura raua ua tapao hâere atoa bia te npani i le
tnau fare i pihaiho, mai tei mutaaiho ra te huru.
lliri roa a era le raalita o le nana cia, e taua taata
eia toa i te peapea noa raa, riro aloa tura mai ta
te tahi i ra\e ra te huru.
I reira iho ra lo le raalira parau raa i tona
niau laata ia hoi faaliou i te arirl taua mahana
ra. Hahi atoa aera lo te raalira o te nana eia riri i tei na mutaaiho ra, No te mea, riro atura hoi taua
laala eia i lono liia ra ei haavare e te vahavalia
ia ratou, faautua atoa Uia tura tatia taakoeia ra
niai tetalii aloa i pohe ra le huru.
Ki le \ ea w le tapali i mua nei te toe.
ï e wau palu i tapae inui, rnui le mahana 18 mai
a no Febuare.
*.
Tira pili marile o F ides, lapena Henehman,
mai Borabora mai.
Tira piti farani o MAftv-A.NjsA, lapcna Udin,
lai Taaroa mai.

Te êê no te Tavana : BRIOT.

T

r

c

9

�</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </file>
    <file fileId="620" order="26">
      <src>http://anaite.upf.pf/files/original/52838d80b01e2a81b2f4c75a874fbaf6.pdf</src>
      <authentication>d598077ed4f607a7dbea63deab2bf8e4</authentication>
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="4">
          <name>PDF Text</name>
          <description/>
          <elementContainer>
            <element elementId="55">
              <name>Text</name>
              <description/>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="12798">
                  <text>\ V V ^ 4^
\! \ !! A \ V 3 XO 3I.VTI 18*3.

WU'Tt 51\11A

;\MITAillTI,

li' taata ’U&gt;a . r &lt;r r tc T •vina e t«' baava . n tn li n'tarn itii hnv hnt on ot«*ivnri v r n . anfnii nvii ia r
3 farani’ nn na avac etnrn.
Kri.ao naai i.a Tepitn le n ,&gt;nei paran i PWpeetê'.

E: ' -

- i Yi',

F.i li;t:tparjjrn raa i tc pjtrau rii api c faufaa Ma'i lo
lr inan fi'Tina i rnln i tc ITan T imnru: o neia i tc mau mahana matia tna

PAEÂU PAKAl' OTE IlAli
* Haava rad a (&lt;• mdu Taohitu i Ir Tuamolu.
. 'F .tc Tav.tn.Ti tc Autalia o l&lt;; nepupirita /
1A ORV N.V or.
Te faaitc aUi uM 'malou ia oc i le oiiipa ta
maton i ravt; i l&lt;'i&lt;;ti«'i mahana 31 rio Tentiarc
1853. Tc. fmua i lc Papanhu i Manihi, fe lioro hia u Tirioi; e iupuna lo Tirioi, &lt;; c lupuna'loa
lioi lo Fakariro. Ua iiui maile hia t; malou laua
oltipa ra, c na oti roa i tc haapao hia. Ite atura
inatou c, ua hapa ratrtu i lc turcXXXI. Tuu atura maloti i taua fenua i maro iila ra no Tirioi.
llaapao atoa tura hoi malou i te lur&lt;; XXVI, i t&lt;;
tuu raa i le icnuaJ i roio i lc rima o lc fatu lioe,
oia hoi o Tirioi; e iia tuu ntoa malou ia Fakariro i uiafho i lona feuu;i mau.

_■
*__

Tc /Mailc alu nci matou ia o&lt;; i te ohipa la matou i rave i teienei mahana 31 iio Termare. Tc
fenua i Tegaio, l('i marohia &lt;; Paliua raua o Tematiti. E tupuna lo Tematili tutnit, &lt;; jmpu lo
Parua lumu. (Ja ui rnatou i l&lt;; mau ilp no te.pupu, e ua faaite niai t&lt;; ito o Tiahu, &lt;; aore i tia i
te ture XXXI, e le irava 12 no laua t'ure ra. Ua
ui atoa matou i t&lt;; ile uo lo tupuna, e aore e ile
i parau mai. L'a imi rualou i lo rnatou manao, i
te faalaa raa i te tupuna e l&lt;; pupu;rlc alura malou
no raua aloa laua fenua ra o Tegaio;haapao atura nialou i te ture XXVI, e te irava 3 no
taua lure ra. Ua tapu hia to raua fenua naropu.
Ua oli roa leienei lau ohipa i te ravehia, i roto i te fare toroa i Ana, i leienei trahana 31 no
Tenuare 1853.
Te mau Toohilu.
Papaihia : T ara , U faha , T amuta, F upa, T aaboa, T ama.
P arua, peretileni.
P aiore , auvalia lure.
M aoahe, papai parau.
NO TE ANANI.
Te vai nei tehoe taoa e hoo fiia nei i leienei
anotau, o le roaa noa ma le rohirohi ore, e o te
ravea hoi ia e rahi roa fi le laoa i le roaa raa
mai i lo Taliiti nei. 0 taua laoa ra o te anani ia;
te rau aenei pahi i ru noa i le faalere mai ionei,
mai Yaihi, e mai Tarifonia mai, ia roaa oioi ia
ratou te mau ananimaitatai e nounou hia e ralou
nei. No lc rahi roa ra hoi o te faufaa e roaa mai
no rotc.’i taua hoo raa ra, e o le roaa mai â hoi
i lo Tahili nei i teienei â malahili, i lia ro a'i to
te Tavana imi raa i te man ravea e ore e iti ai

sfw.HA 9
O I,’ f. ia linn |ana. r lr mau
tanla r ti.aajian i littam
raa lana, r tia ia ia n&lt;,ni'l
alna hia ta rainn m m parau faaifi* i rnln i ti'irll*
Tc«,-ia anfau inai ralim
1 far.anr nn lr rcni tine.
Faaau mai ia Trp ilo tr n rnri parau.

te faufaa a te mau taala c parahi i raro hc i lc
llau Tamaru. O tana mau ravca ra !mi, o l&lt;*i
haapao hia &lt;'i laalupu i te nu mailai i talii a&lt;' e
! i ta'ii, c l&lt;; peapca nrc hoi e ic hau, ua faai a
j roa hia ia &lt;
■ tc Apoo raa iiiti raa lurc i Tahi'i
! nci, no l&lt;; mca, le il&lt;; papti ra r;\tou c, c riro l&lt;;
; anani nci a nmri alu ei laoa l'nufaa ralii roa no l&lt;*
; fenua dei. I tci&lt;'nei ra. &lt;; (aio mailai i!io le mau
l tavana matacinaa i taoa tun; ra, &lt;; feruri maitai,
&lt;; c haainana ron hoi i taua \iire ra, o lei haapao
hia no le hoo raa i le anani anac ra. Te nao maira lioi laua lure ra &lt;\ :
»
F. orc e tia i le m;:u pahi no tc femiaa cc, ia
faatere alu i rolo i te m u malaeinaa, maori i i
hoi, ia roaa mai ian j lehoe parai.;faalia.
0 le mau pahi hoi i r.oaa mai ia rolou tauaparau faalia ra, c ore Ï!i e. lia ia ralou ia ho » haeie
i t&lt;; laoa cê, maori ra i t&lt;; anani anae rn, oia hei,
c jore roa lu c lia noa'c iana ia faauta mai i to
taoa ee aO, maori ra i le artaui ana ; ra.
la lae ralou i roto i le mau malaeinaa ra. e
Iraen* lia' lu ia te raalira i mua i le aro o la 'I' i
vana, e jmre ra o te baava.
E ia ineine ratou ra, c mala na ia i i&lt;; faaite
mai i le ralou reva raa, i te Tavana, c; aore ra,
i le haava o le malaeinaa, i na maliana c pili i
murrc i le rcva raa; c nana c hiinporo luierc ’i
tc rojra i rolo i le maj.aeinaa e liope noa'o laua
na inahana e pili ra.
J m ua'a i le reva raa o taua raatira ra, c afai
alu ia oia i lehoe pamu c luu hi ï tu e He raatira
douana, e o le faailc i lo rahi raa o lc anani i
faaula i le Tavana, c aore ra i tc haava o tc malaeinaa ra, c na raua c papai iho, ma lc faaile
e, e aore roa'tu ana e tarahu e toe nei, no tanâ
maiumaniTa.
’
E ore roa'lu c tia i lc mau pahi e faaula haere i te anani, ia faaula*'toa'lu i le ava, maori ra
hoi, le maa aua ili i baapao hia no to ratou iho
mttu laata. Mai te mea e, e ila c tia ia ralou te
vaiho mai i la ralou ava i Papeete nei ra, na le
hoe ia laata no te duana e faaula'toa hia'lu, e
hioqoa mailai i laua pahi ra, e hopc noa'e te
hoo raa anani; e lorahu aloa hia hoi oia e to le
pahi.
Ile atura te mau tavana mataeinaa e, tei le
^ haamana papu raa i teienei mau ravea i faaile
hia 'tu nei e ore e peapea'i tc hau, te maitai, e
te ruperupe raa o lo ratou ramau matacinaa. Te
hoo haere ra tehoe pahi i le mau maa faaore
hia, te hoo haere ra oia i te mau laoa tia ore iana ia hoo ra, e faailc oioi mai ia le feia loroa i
taua vahi ra i te Ityu nei e tiai.
E tae noa mai â to pahi i’le mau mahanaUoa,
a hoo iho ra i la outou na hoo raa ma te haapao,

�w*
i lchoe parauifaaao, e fa.iile
cialia c paloi i lc turc, i na reira lioi oulou ra, papai h a ia i
eili.'lura ia lc |»oo i'i'n o ia ouluu inau laoa, e lii.i hoi le ruahana i faajiu l.ia 'i, e papai atoa hoi
riro ei I i i h i u no le taero ava e le laiala, e riro ia na laala i faaau e na ile toopili, e faata tahiii o
ei ravt'a.e roaa te maitai e te laoa rahi i lo te fe- aore ra e papaa, i lo ratov rnau ioa i raro ae, i
mua i te aro o telioe auvaha laaite paran a te
nua nei."
Hau, o te lauite e, ua ile papu rra taata i faaaii,
e na ite alpa hoi i le liuru o Inou parau i faaau
FAATOIiOA RAA.
hia ra :
le, laatiw rpu a lona lianahana, te Arii va-.
ia piii ae liohoa o lana parau e faaau liia ra,
jijiiey. let niau lenua Tolaiele, e le Tavana, le telaiii i roto i le reo lahili, e lelahi hoi i le reo
Auvaha o ie llepupirila.
faranij e faaile aloa hia lmi i nia iho i leie i muri
ffa' faatoroa hia o Kuarei, ei lavana no te mai, e e hohoa mau ia no tei papai hia i te reï&gt;
malaeiriqa ra o Paea, ci mono ia Tetoofa valiinc taliili; o lei reira'nae ra boi le papai liia i le fare loroa papai raa fenua, mai t&lt;; rnea e, te au ra
pohe aen.ei.'
Kaufau'atu ife Tavana, le Auvalia o le llepu- ia na reira. E tia toa ra hoi, ia faaile i le api e
pirita, na' teie.nei taala loroa i na faranb p niaha le numero o le popai raa, i nia i le holioa tahiti,
lianere e vau alïuru i le malahjti hoe.
o te faaiie atoa hia
e hohoa mau ho t(* papui
K papai hia te iiohoa o teienei parau toroa i le hia i te reo f:t.iani.
hiopoa raa, e i te lare loroa o le ee.
}a ore ia lia:ij)âo hia le rahi aloa, e aore ra ta!ii
paeau o lcie rnau raVea, e riro in laua faaau
Kapeeie; I Alati 1*853.
raa e |)arau laulaa irâa' i mua i te’ha’avâ raa, e
Te Arii vitftine » tf vtau
Te Tavana, te Auvafta o
aore ra, e liaapae e roa iiia.
l'enuaTotaiclc,
tc Ilepupirita,
I faatia noa hia nei â le mau faaue raâ loa nï&gt;
l'apiltta'. l’OMAHE.
l’apa'thia: PAUE.
te niati parau faaau i rolopu i te Ftirani e apr.&gt;
P.ipiiHii^ ICtwhoa i tc i'avcnoroa otc cc,
ra le papaa, e te taliili nei, mai le mea e, aorc
Tc (i o lc Tavana,
lci reira i faâhapa noa mai i leiehei faaue raa.
Papaihia: Brict.
Uave hia i Papeele (Tahili), te 15 no Atopa
Te manao hia wei e, e im;a lia roa ia faaile 1851.
taahou liia tu i to Tahili nei, lehoc faaue raa i
Tc Auvafia o le Uepupirila.
faatia hia i te mnlahiti 1851, no te mati parau
taaau e faatia hia i rolopu i te papaa e Le laala
Papaihia : BONAKD.
»*' : ___ ;______ _
•&gt;.
.;**&gt;*•*$»
laliili. Te faaite, (iaahou hia ' lu nei i leienei,,-ia I.
haapao jiapu hia, i faaore roa raa i te mau pea- Te-nittu palti i lapae mai, mai le mahana 21 tfiai
jjea e lupu noa 'e i rolopu i te papaa e te laata
#
a no Febuare.
'
t«liili, i nia i le mau parau atoa e faaati hia e raPalia ia marile o Amerika, tapena Fisher, mai
tôsi. Teie o laua tuaue raa ra : '
#
tc maoa raa ia mai.
FAAUE UAA N. iO.
Patia ia marile o Euphrales, lapena Peake,
mai
le maoa raa iâ ruaj.
ATo le mau pamu e jaaau Itia e. le laala iuhili e
Tira loru marite o Olranto, tapena Kendrick,
lepapaa.
mai Tarifonia mai.
Te Auvaha o te Repupirita farani i te mau feTira piti farani o Joscphine, tapena Rouflio,
nua Totaiele, raalira rahi i nia iho i le nuu ma- mai Valaparaiso mai.
nua i Oceanie,
Tïra pili farani o Aorai, lapena. Lemaire, mai
I le hio raa e, e,mea lia, e e riro hoi ei laufaa Raialea mai.
no le taata'loa, ei laalaa mailai hia le ravea no
Patia ia marile o Canson, tapena Wing, mai
te faau raa i le parau i rotopu i te Farani, e ao- le palia raa ia mai.
re ra te papaa, e te laata tahili.
Te mau pahi i reva.
K no le irava 7 o le faaue raa no le mahana
28 no Fperera 1853, o lei fauau hia mai no le
Tira piti farani o Mary-Anna, ua reva i Paumuu fenua Tolaiele.
molu.
la ui hia e ia faaroo hia lc parau a le Apoo
Tira pili manna farani o Ilydrographe, tomaraa o le Ilau.
na Parchappe, ua reva i Raiatea.
e ~ ^ r r r -tr ~ r r ~ r

-

Tl' fa Xue NBI :

0 te mau ohipa toa e rave hia i rotopu i le
Farani, e uore ra le papaa, e le laala iahiti ra,e

Te ôô no le Tavana; BRIOT.

�</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </file>
    <file fileId="621" order="27">
      <src>http://anaite.upf.pf/files/original/6911c4afd1aeda416e5a8a9ec80b062d.pdf</src>
      <authentication>8208f634af30145ce005a87f05e61b56</authentication>
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="4">
          <name>PDF Text</name>
          <description/>
          <elementContainer>
            <element elementId="55">
              <name>Text</name>
              <description/>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="12799">
                  <text>Tetaata 'toa , e ere te Ta▼ana c te haava , o tei hi«naaro i te hoe hohoa o teienei vea, anf.ni mai ia»e
3 farane no na avae etoru.
Faaau maiiaTepito te nenei paraui Papeete.

TE VEA m TAHITl,

o le feia hoo taoa, e le mau

Ei haaparare raa i te ftarau rii api e faufaa hia'i lo
te inau fenua i roto i te Hau Tamaru; e neia i te mau mahaua naaha toa.

Parau faaite i le mau tavana, te haava, le ftui- &lt;’
rautira, e le feia toroa' loa, o te mau malaeinaa.
TSTo faaite. iiia mai m*i le lavana e, i rolo i na
avae.i ntairi aenvi, ua riro ia malaetnaa e raverahi, ei vai raa no le peapea rahi, e ei lupu raa
hoi ne te taiata o te au ia faahapa roaltia. I raro
ae hoi i te ioa ra o te Up .vl i' a, te amui haere ra
ratou i roto i te pupu rarahi taiata e tetaeroava,
o te au ia faautua roa hiae te ture. Te faa laiala
haere rajfte fatu e le raatira o taua mau upaupa
ra. i le mau lamaliinc api, le tamarii lamaroa
api, e i le man vahine lara lane aloa hoi, e ua
faariro ia ratou ei ravea no te faalia raa i te mau
peu i hau e roa i le haama e le l'aufau. 0 le taero ava e te taiata, na ohipa mau i litau hia e
taua mau amui raa faaiia peu au ore ra. Te manao ra hoi te feia'loa i roto i taua mau upaupa
ra ê, e tia ia ralOu ia parahi faatau noa na, a tia- j
luri noa mai ai i nia i te paruparu e te vafe nna l
0 te taata. Ia tia ra hoi to ratou parahi raa i roU»vj
1 taua mau amui raa faufau. e le faalupu peapea
ra, lc laarue nei ia le tamarii i te iiaapii raa, te
raau polii e te vahine. te laarue nei ia i te larê
o to ratou mau raetua, te raau tauê^te faai ut1 ta
ia i te ohipa i nia i to ralou mau fenua, e i roto |
hoi i te mau aua hau. 0 laua peu huru ê ra hoi, !
o tei faahapa hia, e o tei faautua hia e le ture, o
te maa vahi ia i toe mai no rolo i le anotau elc^ &gt; e ra, o tei huru moe roa^ia latou i teienei; oia
^ yhoi te mau arioi, e amui raa taiala faufau roa ia,
0 te ori haere na rolo i le mau malaeinaa : toa,
(Tfaatupu haereâ i taua mau peu faufau e te
^haam a ra, e moe e roa’'i te haapao raa mailai e
&gt;Te nehenehe, e e upoolia ro a'i te hara i nia roa.
opua papu roa te Hau e vai nei, e e faaore
^ ro fi i taua mau peu haama no telahi anotau era.
~ tia noa iate ture i faaore i tereira;ia haamaj/"mana hia ra taua lure ra e tiai, e e haamana
^ ^n au hiâ taua ture ra â muri nei. Te faaite faahou
liia'lu nei taua lure ra ionei, ia ore roa hoi ia
vai maua noa e le taala; teie taua lure ra:
TURE VI.
rE

\m\w io

HAIIAW 10 \&lt;&gt; MATI

SATAIliTl MAHA

ture no te upaupa te faatupu i te peapea, e
peapea t te mau taata no leienei fcnua. e te
faaore i te haapao raa maitai o te feia api.
Irava 1.

Te faaore hia nei te upaupa i te mau fenua'toa
1 roto i teienei Hau Tamaru. I te mau mahana
rarahi amu raa maa ra, ete mau mahana rarahi
faaarcârea raa ra, e tia ia upaupa noa mai te
rave ore i te mau peu ino haama ra.

tiiata c haapao i te taui
raa taoa, e lia ia ia nenei
aloa hia ta ratou m.au paraii faailc i rolo i rcinei
Vea, ia aufau mai ralou
1 faranc no le reni hoe.
Faaau mai ia Tcpito tc neneiparaii. -

Iravd 2.
Mai le nifia ia n’re toienei faaorfi raa ia luuipaohia. fi ia Ittpn Ifi upaupa i to hoc vahi no toifi
nfii Ifiuua.fiia fasutfi- hia le maa no tfii roira upaupa; na tfi liaava mataeinaa e Isiaue e tapea i
te (eia i rave i tfiienei hara, e na te mau inutoi r
aratai mai iiaua snau taala ra i Fapeete, haavsi'i
e faautua ' i ; tora te utua no te laata hoe, lioe avae i le rave raa i le ohipa na le Hau, e te ulua
moni e pac ahuru farsuifi, ,hoe ahuru na te Hau
Taniaru, hoe aliuru ua le tavana matafiinaa, hoe
ahuru na tfi hauva, fi pili Jhuru na tfi mâu mufoi,
Irava 3.
la faatia te hpo lavana ia »,rave noa hia tfi
maa na lo upaupa iroto ï tona mataeinaa, e haava hia ia tavana; «iia loa hoi ia ore oia ia faaore
i tfi haaputupulu rsia taata no le upuupa i tona
Uiâlaeiuaâ.
Mai tfi mfia ia itfi le leia toroa no le mataemaa
(&gt; le faktiipu hia ra te upaupa, e aore i faaite alu
i te luvaiia no laua mataeinaa ra, e haavahia ia
laua feia toroa ra e e faaulua fiia, tera te utua e
faiiile mai i le parau no taua hsiava raa râ i te
Arii valiine e te Auvaha no te Ariio to Frrani, e
na raua o faaore i teraiou toroa.
»
’
irava W

Te mau fare’faatiahia ei haapulupulu raa taata
no le upaupa, e afai hia ia i le lahi Vahi e, e
faariro hia ei fare pure raa, ei fare haapii raa,
ei lare haava raar, e ei fare Apoo raa,
lrava 5.
Te faatiahia nei e teienei ture le mau peu rii
faaarearea noa raa i rolo i,te fetii, mai te faatai
i teobe, tevivo,te titapu, e le mauinea riifaaoto
bia ra, te ute hoi e te huro rii maitalai ra, te
popo raa e te tue raa, te faalito raa moa, terore,
te ta, te apere raa, te patiafa e te mau [ eu rii
tia e te haama ore ra.
Irava 6.
E lia i le tavana mataeinaa e le haava ia faalia i le laata ia perenoa i te pere rii parau, mai
te mea, aore e pere raa i te moni.
A faaore hiai ra hoi te peapea i roto i laua
mau haapao raa riaria ra, aita roa ia te tavana i
opua noa'e, e e faaere roa i to te fenua{toa
nei, i te faaarearea raa rii nehenehe, e te faamaha raa aho hupehupe ore. Aita roa 'tu hoi e
ino i rolo i te ori raa rii n e i; ia faariro hia ra ei
tumu no te faâtia raa i te*peu iino, e te mau hi-v
naaro tia ore, ei reira tura ia e ino ai. 1 teienej N

�ra, o te faatitiaifaro raa i taua ori raa ra, ta te i
hau e haapao iho, te faaore rau i le mau peu I
haama, e le mau mea toa hoi e ore ai le haapao
raa maitai. I teiepei ra, e ore roa' tu e lia noa' e
ia faatupu i te ori raa, maori ra ia faatia'hia e te
feia toroa; ei te ao ori ai, i te vahi alea, i mua
mau i te mata o te mau metua tane e te melua
vahine, te tavan'a, tê haava e te rnau mutoi o te
malaeinaa, o tei haapuo hia ei faaore i te peapea, e ei faalupu i,te maitai, e i vetahi tau mahaua i faataa hia'nae ra. F.i laataa maitai raa ra
i taua mau mea'toa ra, i faatia hia'iteienei
faaue raa i muri nei ;

•. I rava 5.

0 te mau faahapa’toa raa hia oïeienei f i me
raa, e faautua hiu ia i te utua tapea, ia hoeali iru ae mahana e lae noa 'tu i te avae hoe.
Papeete, te 9 no Mali 1853.
Te Tavana, te Aiivaha o te Repupiri ta,
Papailiia : PAGE.

Mai te au i te faaue raa a te Tavana. te Auvaha o te Repupirita, I te mahana monire i mairï
aenei, te 7 no Mati, i haere ai te auvaha ra o
Vareti, e vavahi e e lului, i te mau fare^i faa- ‘
riro hia ei haapu raa, e ei faatupu raa i te mau
tHAVA 1.
0 te mau taata'toa no Tahiti nei, i hinaaro i peu laiata_[a te mau nana upaupa i Papara.
te faatia i le ori raa ra, e mata na ia i lc ani alu
i te Auvaha o te Tavana, i Teaharoa, i tevaiuta Te mau pahi i lapae mai, mai te mahana i mai
a no Mali.
e i Taia rapu, e aore ra, i te ativaha o le paeau
Tahiti.
Tira hoe no Huahine o A nne , tapena Jem, mai
ïr Ava 2.
Huahine mai.
Tira piti no Kili, o la S erena , tapena CarraNa te auvaha o le p#eau Tahili, e aore ra, na
zahal,
mai Valaparaiso mai.
le Auvaha o te Tavana i Tevaiuta i Teharoa, e i
Taiarapu e faataa iho i tehoe mahana no taua
Te mau pahi i reva.
ori raa i ani hia raai ra. Eimajiana maa anaera
Patia ia marite o Natchez , lapena Hall, ua
hoi te faataa liia'tu.
reva e patia i te ia.
I r a v a 3. '
Tira toru mariteo H ariet , lapena Anson, ua
Na te tavana o te mataeinaa e faataa iho i le reva i Hitiaa.
r
vahi atea, ei reira taua feia ori ra e haaputupulu
Tira piti farani o H anah, tapena Bennett, ua
a i; eiaha roa tu hoi ei ori raa i muri ae i te hora reva i te Tuamotu.
vau i te ahiahi.
Patia ia marite o G eorge VV ashington, tape«a Edwards, ua reva i Kaialea.
I rava L
O te tariparau, e te mau peu atoa no le faaarearea raa ra, e vaiho anae hia ia i roto i te rima o te tavana mataeinaa, e e ore ro a'tu e tia
iana ia tuu i taua mau peu ra, maoH ra i te feia
’nae ra i faatia hia'tu na roto i te parau papai,
e e faatupu i te ori raa.

Te êê no te Tavana : BHIOT.
9

�</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </file>
    <file fileId="622" order="28">
      <src>http://anaite.upf.pf/files/original/6669c613a33f1bfce979709bccf52c80.pdf</src>
      <authentication>c459ae131958ff877440d64aebcff81c</authentication>
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="4">
          <name>PDF Text</name>
          <description/>
          <elementContainer>
            <element elementId="55">
              <name>Text</name>
              <description/>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="12800">
                  <text>UimillTI »AH\

\IAIIA l\ A 17 \ 0 MATI 1

TflHiiU ’loa , e ere te Tavana e tc haava . otei hinaaro i te hne hnhoa n teienei vea. anfau mai ia fc
3 farane no na avae etnrii.

TE VlïA l\0 TAIUTI,

Faaau mai ia Tepitn te n inei parau i Papeele.

Ki haaparare raa i te p’arau rii api e l'aufaa hia'i to
te inau tenua i roto i le Ifau Tamarii : e neia i te mau mahana maha loa.

PAKAU PAKAU 0 TK ITAl
faatoro a raa .

No t&lt;; fjiittia raa a totia hanahana Pomare, le
■Arii tuhine o (e niati fetma Tôlaiett;, e te i ’avana, te Auxaha o lejArii Ivmepera-.
Tfa faaturouiiia o Teiqa, ei orometua no fe
mataejnaâ ra o Aloruu, ei monp ia ila i faaorehia
K nufau te..Ti»vani!, le Auvaha o le Arii Kmepera na teienei t;ia!;i loroa, ei utua no lona lotoa, i na faran; e pili lianere e maha ahuru i te
matahiii hoe.
K pjipai hia te hohoa o teionei parau loroa i
le Itiopoa raa, e i te fare loroa o te
Papeete, I Mati SH.nT.
ï&gt; J r u iv.'&gt;')ie n ir mau

fcaua. Totaietv,

Papihia: POMARF..

Te Tavami, ic Auvahan
tc Repwpirita,
Pâpaihia: PAGF,.

Papaihia le huhna ' tc farc toroa o te êê,

Tt tê 0 lc Tarana,
Papqihia: Hriot.

Te Promelua ra o Terai, no te qialaeinaa ra
0 Yarari i Moorea, ua haava Jiia aenei ia, e ua
faautua hia no le hara faaMiri. Tla faaore liia tona loroa i leienei niahiina 1 no Mati 1853. 0
Tema le orometua no Moruu, e o Pelero le orometua no Hapiti, lc mono ia Terai i te rave raa
1 te ohipa oromelua i Yarari.

Hiopon raa i ic mau malacinaa.
Ua oli aenei la te raalira hiopoa, hio haere
raa i te mau haapii raa, c le aua hau, i rolo i le
ipau mataeinaa i Tahiti nei. E parau faufaa rahi
roa tana i papai mai i le Tavana nei no te huru
o tona tere ; e nenei ntaiie hia »a Itfi reira, e e
hapono hia i rolo i le ntau mataeinaa ‘ toa, ia tuha liaere hia i rolo i le rnau haapii raa. Â liai ai
ra i taua parau ra, o te ore hoi e nenei hia, roaori ra ia hope roa te hiopoa raa i te mau haapii
raa i Papeete e i Moorea, le faaile hia'tu nei ia
vetahi mau peapea i faaite hia mai e te raatira
hiopoa, e o tei opua maite hia e te hau e e faaore roa i teienei â.
No taua hiopoa raa ra ra, i itea'i leienei vahi
huru e : oiaboi, i le mau mataeinaa'toa tei reira te npaupa te faatia raa hta ra, te vai hupehupe noa raia te mau aua hau, e ua faarue hia hoi
te mau haapii ra a ; area ra i te mau malaeinaa
upa*i.pa ore ra, te faaapu maitai hia ra ia te mau
aua hau, e ua rahi atoa hoi te |ipi i rolo i lemau
haapii raa. No te lêre oioi roa raa hoi o te ino e

S\WM H
O te fcia hoo faoa', e le nu«
tanta e haapao i le laui
raa taoa, e tia ia ia ncnci
aloa hia ta ralou rnau parau faaile i rolo i reinci
Yea, ia aufau inai ralou
t farane no te retit hoci
Faaau mai ia Tepito tc neiieiparau.

V
£

te laiala, i lupu mai no r c to i’taua mau upaupa
ra i roto i vetahi mau mataeinaa, te maro rai a
le lamarii rii aore â i taea te 10 e le 12‘ o le
malahili, e e ore ralou e tae i te liaapii raa, no
te mea, no roto ratou i le tipanpa, e le faaile papu ra ralou e, e mea jiii ae na ralou le
te ori
ort i te
haapii. K hara ralii roa ta le inau tavan
avana o t e 7 /
mau malaeinaa, lei reira le upaupa le faa'.upu
raa hia, o ratou aore i patoi atu i te tere r.ia &lt;&gt;'y
taua ino ra, iiihï la le ture hoi i faaue mai ia r a ^
lou. K o le mau metua taye, te inelua vahine, e
te mau haava, o to tauluru atoa' tu i taua mau '
ohipa (aufau ra, e o lei ri ro ei tauluru iiji roto i
10 ralou ra paruparu, e mea lia toa ia ia faahapa
roa liia ralou. I teieriei ra, hoe noa iho â uiea i
11 lau rahihia mai.te le hui-raatjra, oia lioi le laaore roa raa i te upaupa. 0 lehaapii raa ia o te
meu peu peapea, ’o te hupehupe raa ia « le ino
raa to Tahili nei.
F. ore roa ra te hau e haameremere noa'e i
te faai l&lt;; papu raa i le ioa o le mau lavana, o lei
malauhaere noa, e aore i patoi i te tupu raa o
taiia ino ra.
K upaupa lei faalia papu |ua i rolo i le malcteinaa ra o Haapape ; te vai ino roa ra ra le
haapii raa. Faahapa uana roa liia'tura tetatana
0 taua maalaeinaa rae le Auvahji oteHepnpii ila.
Kaha, lehoe’ hoi taata tnai ia Tariirii le hurc, o
(ei ilea |)apu hia tona iiito i mulaa e nei, eaha
ihora hoi i rahi ai Luna hinaaro taiata, i laatia
noa'i oia na roto i lona paruparu, i le parau a
le feia e faaali mai iana, i faaUa'i oia ia faatupu
hia i mua mau i tona mata, lehoc tumu mau no
le mau peu taia a?
E te Tavana hoi no Papenoo ra, o Ori; a ile
noa 'i hoi oia i te ino rabi roa e lupu mai uo rolo i le upaupa; eahaihoraiioiiai ore i roaa 'e ai
tona itoilo, a liaturi ai oia i nia i te lure, i nia i
opua raa a te Tavana, e i nia i te hinaaro o le
hui-raalira, e i ore i patoi atu ai i te faatupu
raa hia o taua haapuluputu raa ta iata ra, i ino ai
le mau aua hau, e i faarue roahia'i t6 haapii
raa? Ia rahi roa ra te faalrapa i le mairi raa i nia
1 teienei taata e tiai, no te mea, e mea ohie roa
te faaapu raa fenua i roto i tona mataeinaa, e lanu noa hoi ratou i te maa, mai te aua ore.
E tia ' loa hoi le faahapa raa ia Peeueue, te tavana no Teahupoo, e peapea rahi roa hoi tei roto i lona mataeinaa.&lt;
Ua pee atoa hoi to Mataoae i lo Teahupoo. Iafaahapa'toa hia Taoahere e tiai.
E peapea rahi roa ra to te 'favana i te faaite
raa e, ua tupu aloa taua peapea, e te ino ra, i
rolo i te mataninaa ra o Papara. E ore mau a
paha e tia ia faahapa'tu i tona tavana no tei rev^

�f

V
ÏRAV.V 2,
r;i ino, o oio lioi le laala limooo le mau ainiiau
Ei
te
hora
ono
i
te
poipoi o afa 'i le mati-te, e
i main a&lt;*in‘i, e i teienei, ia pafuparu oia no te
tae
noavAu
i
te
liora
maha
i le aliiahi. E tia noa i
rahi o tona niutahitL r ore atura ia tona iloilo i
te
teia
rnâa
ia
faanehenehe
i la ralou rnaa rnai
leienei e farlo i tei inut.iaiho ra, i tc faatere raa
i te mau ohipa ioira ra. la"r5airi^j«i^aSa faahapa 5 te haruru raa pupuhi mai Ar e liai &lt;1 ra i te ala
la i nia i na haava ia ApaeTu Hurupa. e i nia loa 1' raa o le malete, hoo ai.
Fr vva 3.
hoi i tc Tooliitu ra ia Haereolalii: 0 ratou hoi le
0
te
lomilera
mtiioi
te irni iho iTe ravea no
lauiuru alu i le Tavana e tiai i roto i lana ooipa,
le
faaneheiiehe
raa
i
te
malele.
e rapae auatoa
e i U; hiopoahaere raa, 0 leore e tia rea iana ia
hoi
i
j
opani
liia
le
hoo
raa
râ.
rave i teienei, no te rahi o tona matahiti.
I r Ava 4.
H ara ra te maii lavana mataeinaa'loa e tia’i:
E tia noa ia hoo i le mau puaa’ toa i lupai hia
le hiopoa papu hia irei ratou e le Tavana; te api
nei te fenna laatoa i lona rnata; c ore roa {tu oia ra i roto i te matele, mai le uica e, e puaa mai-‘
e haameremerc noa: e i teftaUipu raa i te parau tai, e ua tupai hia mai te au i le lure.
Ir.vva 5.
lia.
0 le mau faahapa raa 'loa o leienei lau irava^
PAllAU HAAITTi.
i muâ uei, e faaulua hia ia, lera te utua, 10 faTe pinepine roa nei k&gt; le muloi haru haere raa rane na tei hoo*mai, e e 5 farane na tei hoo atu.
i le feia e afai mai i le ia e le mua i te matete, 0
Mai lei faaitc hia : tu nei hoi, i liaapeapea hia
ratou i hoo hâere uoa i ta ralou n aa i te mau
le
feia maa e lc feia hoo ra, e pii ia ratou i
vahi atoa, e aore i ahy hua mai i rolo i te rnalele
lehoe
muloi ei lauluru ia ratou. No te ile ore o
luio ai. Riro alura hoi laua maa ra i na laala rii
le
mau
muloi le ture i haru hiai velahi tau poaila rea noy iho, le t«aa i haapao hia e, ei rolo
li
i
na
raahana
i mairi aenei. I teienei ra, a haeroa i le malele hno ai, te \ahi e pulupu ai le leia
o te liaapao i la ratoo hoo raa na riia i le lure e re noa ntai vnai le matau ore, a afai mai i lc maa
te parau tia. Nojle maua aueina o le feiu e afai e te ia, iarahi mai, ia paia hoi te mau papaa e
mai.i taua mau m;y; ra ? mahere rnau a e no parahi haere i rotopu ia oulou nei, ei reira ia e
reira; no le mea, ahiri hoi e*, e erfe to te maua râhi ai le moni i to outou nci lenua. Tupu rii a ra, e ore ia ralou e imi i le ra'ea e pau rca'i le lura hoi te peapea i le poti no Papeloai inai nei,
faufaa e roaa mai no rolo i le hoo raa hia 0 ta aita ra te fatu maa i ino noa 'e, uo te mea, ua
ratou maa. le ite papu noa ra hoi râtoo e, le taahoi Ma'tvtana moni, e te ia atoa hoi. I teieralii ra te feia i hinaaro i la ralou maa, te liai nei ra, inaha te rahi na le ia i Moorea na, a faauoa maira i rolo i te matele. I le mahana loril uta rnai; e na le mau malaeinaa i Tahiti nei, e
nei i lapae mai ai, leJioe poti no Moorea, ua lo- alïii mai i velahi ae mau maa.
mo roa i le ïa ; no le uiea ra e, hoo hia'tura laua
Te faaile hia 'tu nei to Tâhiti aloa, e ua faaia ra, e te falu maa iho i laliatai, haru hia ihora hurue hia aetiei te ioa loroa 0 te Tavana. I ruuoia e le mau mutoi, oia e te laata' toa hoi i hoo taaiho ra, ua parau hia ia e : « 0 (e Auvaho o le
ma{ i tauaal.\ ra. I &lt;* lapea hia le poTi, e ua faaue *Repupirila ; i teienei ra, teie ia tona ioa tc«oa:
hia tehoe mutoi, e e afai i te I\ i rolo i te mate- « Te Tavana, te Auvaha 0 te Arii Emepera i le
le hon ai. No le mea ra e, itea papu hia ihora i mau fenua Totaiele. »
nniri ae, e ua haru haere noa hia laua !a ra e
te feia i lii i hoo mai, faahoi atura le au*aha o Tc mau palii i kipae mai, mai te mahana 10 ma
a no Mati.
le paeau tahili i taua ia ra, i rolo i te rima 0 te
laata taoa, e le moni atoa hoi i roaa mai no te
Pahi auahi marite 0 Monumental C ityf tapena
hoo raa hia o taua eia ra i roto i le matete.
Adam, mai Tarifonia mai.
Ua faaue aloa hia'tu hoi te mau mutoi, e e
Tira toru berelane o Favorile, lapena Morlitauluru papuatu i le'feia maa, ia tia lo ralou a - mer, mai Niu-Terani mai.
fai raa i le maa e roto roa i te matete. Mai te
lira piti farani 0 M arie-Louise, lapena L e mea e, ia haapeapea hia te feia maa, e le leia i guerne, mai Raiatea mai.
tii i taua maa ra e hoo mai, e pii ia ratou i te
Te mau pahi i reva.
muloi, e na te mau mutoi e haru i taua feia ra,
Tira toru marite 0 Canton, tapena Wing, ua
mai tei laaile hia mai hoi i roto i teie ture, e faareva i Huahine.
i|p hiavtu nei, ia ile paatoa to Tahili e to Moolira toru no te Iïau Tamaru o Dimiont-Durrea e, te tauluru papu nei te hau i te feia maa,
ville,
lapena Lemaire, ua reva i Taravao.
ia ohie ta ratou hoo raa i taua maa ra i roto i te
Tira
toru marite 0 Euphrate, tapena Pearkes,
nratete.
ua reva i Vaihi.
TURENO TEMATETE.
lira piti marite 0 Fides, lapena Hnchman,ua
I rava 1.
reva i Marile.
E ore roa’ tu e tia noa'e ia hoo haere hia te
Te êê no te Tavana : BR.IOT,
mau maaf toa, te moa, e te ia, to Papeete iho
nei, e to te atea e mai, i nia i te mau ea i Faaa
e |Taunoa, e i nia'loa hoi i tepurumuiPapeete.
E pre roa ! tu e lia ia hoo haere hia i tehoe vahi
eae, raaori ra i te matete anae'ta. •
&gt;

.

•

— ‘U - - ’

/

•

v il

•

l*

•

k

•

f

II

^

®

*

4

lli

.w. .. I••! A

l\ » A n 1

�</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </file>
    <file fileId="623" order="29">
      <src>http://anaite.upf.pf/files/original/95247ce17c947d9e2d716cd6e0a38011.pdf</src>
      <authentication>8e9163228e938fce50b119c833b74f2e</authentication>
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="4">
          <name>PDF Text</name>
          <description/>
          <elementContainer>
            <element elementId="55">
              <name>Text</name>
              <description/>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="12801">
                  <text>; W*

JAT.UHTI SARAT&lt;*Ust!t 'toa . e ere te Tavana e te haava , o tei h.iof
naaro i te hne hohoa o teiT
enei vea, aufad .mai.ia ■e
3 farane no na avae etoru.’
Kiaau mai ia Tepito te npnei parau i Papeele.

Jrr ?

\1AHAW 24 NO MATI 1853

%' ”

VI. \ NO TAIIITI.
rare raa i le parau rii api e faufaa hia'i to
lc mau fenua i roto i te Hau Tamaru; e neia i te raau mahana maha toa.

NO TE MAU PAHI AIj AHF. ,
Teie mai nef tehoe pahi aiio'ii o Monumenlal
•Cily Ie ioakl naiftiilflo mai.nei.i.roto i to ta'loti nei
ava. mai Tnfilojiia ntai oia. i&gt; Itt reva rtoi i Eiinjpe, 1 i() AtVlo i niai.'io., Uij l'aaite .atoâIjia mai hoi
*&gt;, Ut fatlitti mai'in&gt;i- lotahiv o Mew-&gt;Orïeam le
ioa,.sr.te! fHalereraioa ra i l’auip.e* inaha, laiio
niaite'atura te matr jtarati ;t le Tavana, lana-.i
faaite atfiaimfli',. i te amu ra.ji, maa rahi faaarearea raa.i: FaretHe'-ra, a inu ai oia, ma te taaile i
lonaiJiinaafTtOy o ia.maitai r.oy, to Tahili nei, 0
taua na pahi anahi' ntti Itoi, o le haamata raa ia i
te nanaii.rahi .pahi auahi e tamata hia nei i te faatere i ropu i Tarilonia e i Panipe ; e no lo lalou
ite pajni raa i te puai e te i.toito o lo Amerika, i
ite 'atoa 'i- taU)« ,e; e riro rafou i t&lt;; iini i le mau.
ravea'toa e. hemQ a.tu ai te imnai pahi aua,l|ibi;retane ia ratou; e na Panama mai le mau pahi
beretane fê faij#;re, ua faatia hia hoi ta ralou oI Kipa i le rnahana 1 no E|ierera 1852- Eiaha roa
'tu ra lalou ia varo noa’c, i hiriaaro hoi lo T ahill tmj e ia fiKlfaa lo;i hia ratpu i rolo, i te ohjpa
a taua feia itoilo ra, i hinaaro tatou, e ia maiti
hia fp talou nei ava, ei vahi tapae raa na ralou i.
roto i leienei moana rahi Pacilika, e mala'loa
na ia tiitou i te tuu al.u i le mau riu?n !loa e fau{ faa hfa'-i ratou i to ralou lapae raa mai. lla ile
i papu le hau i te tia raa ia na reira, e ua faaineinc maile oia i le mau mea ’loa c au no te pahi,
1 i rolo i le asêna rahi i Fareute ra. I te rave raa
ra i lei reira ohipa, ua tauluru papu hia mai ia
oia e to Tahiti nei, e mea maere rahi roa hoi to
ratou itoito i le faatia oioi roa raa i na farc-toa
i Fareule ra. Te vai nei a hoi letafei vahi i rave
hia *ê t ê hau&gt; oja hoi leia s aore roa! tu e arahu
toreva i Papeete nei,. e oi maoro roa hoi le tere
o te palri -auahi r&amp; o Mdnumental Cily, no te arahu o r e ; aita roa! lura te hau-i haameremeFe
noa 'e, tuu atura ra i tana iho arahu. no te hoo
mau â i roaa mai ai iana ra, ia tia hoi lo taua
pahi auahi ra , faatere rea’tu jtana vahi ibin^pro.
Ua itoito maite atoa hoi lo Tabiti nei, i te. twu
raa mai i te mau m ea’loa i hinanro hia ê le feia
eeao ; ua farii mailai hiaf tn te feia no tQ fenna
roa e mai i roto i te mau fare atoa, e i teie lau
mahana i mairi aenei, ua faai maite liia ia te raatete, i t ê ta, e te mau maa’toa hoi o te fenua
nei. E hape hia hoi e, i le tapae raa mai â o teienei pahi auahi, ua tauturu atoa mai le Atua ia
tatou na roto i lana ra mau ravea taa e, te parau
haere hia nei hoi e, na lehoe laehae rahi o te
Moana, i tiahi haere mai i te ia e ore e hope ia
talau„e rolo roa i le upea a te feia tautai. A hio
ai ra tatou i tei reira, te ite nei ia tatou i te rima

m r n 12
O te feia hoo taoa, e te mau
taata e haapao i te tani
raa taoa. e tia ia ia nenei
atoa hia ta ratou mau parau faaite i roto i reinei
Vra, ia aufau mai raton
1 faranc nu te reni hoe.
Paaau mai ia Tepito t« neneiparaii.

‘o te. Atu a, o te ore roa tu e ’ faaea noa' e i te
tiiyturti inai i te mau ohipa inarantar ima, e le
feia ïtpito papu : a laulurumiii, e m te rai aloi
oe e tau,turu alu 1
1 linenei r.a, aita'tu a tatou e ravea e ae,
maori ra te faaile papu i to tatou hinaaro, i; ia
tauturu aton mai te mau papaa i tp Tahiti nei, i
le imi raa i le mau ravea 'loa, e roaa’i i te ni»u
Jiahi, e i le f&lt;&gt;ia eeao, te mau mea toa e hinânro
liia e ratou, .e e, tapae mai ai ratou i Tahiti nei.
Te manao hia nei hoi t;, Jto opua ra lelioe taata hoo laoa rahi i Papeele nei, e e faaula mai i
te arahu i Paneete nei, ,a tini noa.'tu ai hoi i le
mau pahi e lajiae mai a mttri a lu ; e no la mea
hoi e. nila'lu o le liati e Itinaaro e ae, maori ra
te maitai o. te fenuji nei, e lautip'u papii ia 'C'ia i
t.ei rcira loa ra tnau ohipa, ma lona ptiai atoii.
Te liaoro aloa hia 't’u nei te feia faaapu, e e tauu
haere i le mau maa rii atoa e hia amu hia e le
papaa. lia rave papu hoi leftoe papaa i maoro
aêne; i le noho raa i Tahili nei, i tei reira ohipa.
A.haerenana niai le. purumuehoro tia i Papaoa,
ej reira ia oulou e ite ai i le aua ;i mili Beremo,
e i tc l.uru o te ohipa e oli i
feia iloilo e te
ia ore; i le roaa raarnai norôto i teieriei repo âu
o |e i le maa no Europa. te umara papaa, te pola, te rrieleni. le karolo, c tc nrfau maa'to i iioi
;ti|ïaufiia rahi iTiai le feia e parahi haere ipihailio
f i ife oire ra o Paris.
E no temea hoi te e, c haapao pâpu ratefeia
loa i le hau o te fenua nei, te maere noâ ra te
mau raalira i le iloito e te hamarii maitai o te
feia toroa. o te ore rôa e vaiho noa 'e i te hara
eia mo le faautua ore hia, e o le tapea \ te mau
mataro, ia ore ia liaapeapea! lu i lo ‘ratou mau
raalira. Te auraro papu aloa nei hoi le feiâ eêao
i lapa mau lure iloito ra, o te hiopôa maite mar,
i maitai aj hoi e i arearea'i lo ratou tapae ra
mai i teienei fenua i haamaitai roa hia e tê Atua.
A faailoitp maoli outou e to teienei mau fenua ê;
e tia roa to tatou tialuri raa i nia i te faufaa e
roaa mai a muri n e i: lei ia talou ra, tei ia tatou
it&gt; faaitoito, ia au tc roaa raa mai o taua mailai
ra .ia talop,
PABAURIJ U A llA U T E H U R U .
; E raverahi te mataeinaa i faauta mai i te maa,
e te ia i Papieete nei, i te sabab » mairi aepej. 1
tpienei ra, têiao hia'tu m i to Tahiti e e na rpif^
piaite â, e faauta mai â i te m aa; e ia i te ava i
tê pahi ra, ia rahi roa mai ia e tiai, no te mea,
e i ia o Papeele nei i te taata, ei maa rahi hoi ia
ta ratou e paia’i. E u rahi roa tei roaa i to
Moorea, e ua rahi hoi ta ratou moni i te roaa

I'

\

�ra». E u.oiti ralti »o \ai npi. ia roaa 'loa'tu ra la
(e niau mala&lt;‘inaa liijiaa e tiai; c ealia 1 tu A le
ravea maitai ae, maori ra le faanta raa niai i te
poti maa i te matt tnahana toa, c roaa'i lioi ia te
nioni, e te aaliti aloa.

maife nei te tavana o te raalaeinaa e tana f ahine
i le ravê raa i ta raua ra mau ohipa, c e liiea
popou rahi roa na tchau le faailetaa ionei i te
ioa o lloura vahinc e lana ra lane o Roura tane,
te oromelua e le haapii tamarii(o te mataclu.ia ;
no tyvpee raa liia hoi o to raua ra itoihv, te niaramarama e te haapao mailai, i nchenehe rOa i
taua malaeinaa ra.

To faaota haere nci te pahi i le anani; a tahi
aonei i tonio i to Afahiti, e ua reva acnei i Tarifonia, e 2*10 laualini anani i itiaiho; ua ineine hoi j Te maitai atoa’-a hoi olliliaa; ia faaitoito rithia ra tona ra
o Fanaue e tiai. Oteienei hoi mataeinaa.o lei riro ei vai raa
tc pahi ra o Dumont/l'Uimlk lêi Tealiupoo te Tavana
ho tc peapca i mutaaiho r»,- ua huru mailai roa ia i teienei. Na tp
faaula raa i tana anani. lia reVaTtoa hoi te pahi anvaha ra o tc tavana i Tcaharoa e faaitoilu maitai iho i tc tamau
i taua maitai ra.
la o Fuvprile i Papeuriri, e hoo â i te anani. ra Tehura
rii mailai atoa ra hoioPueu. Area ra to Taiarapu taaEiaha ra lo Taliili nci e faalau haere noa. e riro toa. e tc mau matacinaa i reira ihora, ia imi iho ia i lc ravea e maai ta ratou harn, oia hoi, tc paruparu rahi ino e tiai.
ai lioi ralou ei hio raa hupelmpe. I teienei hoi a- tara’tu
0 Paca ra, c hio raa maitai roa ia. 0 te haapii raa, te aua hau, c
iiolap, hapehia ia e, le njo mailai roa inai nei te te aua rii a le taata toa ra, e mca faahiahia nae ia. 0 te ohipa ia a lc
i pohc aeoeiia. haamanao mai te hin oia mai le haiiahana! e
Atua i lo ratou nei ferma, le (ae noa mai nei hoi tavana
pcc ma! tc â ra o Tetoofa api na nia i te ca i faatcre inaite hia c tpna
■
,
te moni mai le mau vahi atoa m ai; o faarue laue rn tuahine luiroo e tiai.
0 Faaa, te matacinaa ifaarue taue noa hia i mntai hora, i riro ai
lioi ia ratou i leienei anolau maitai e taoa hiai ci hio
raa haama roa, te huru nehenche ra ia-i teienei anotau. O le
ralou? A faailoilo na, a lâaapu i le mau aua hau, haapii raa ra, tc au ia haamanaohia na e tatou. Tcie hoi tc vdhi
rahi i roto i tauâ haapii raa ra, maori ra o te mau tâniarlvtaa fave i la oulou iho mau ohipa, o te mau mea •inacrc
maroa : i vetahi hoi mau matacinan ra, teJiemo haorc noa ra ia ra- .
Ton i tc mau polii; nrea ra ionoi ua liau roa ia to ratou itoilo i tc
ia e liaere tiai te taata nei i mua.
^ qa raa i fe mau malacinaa.

t roto i le Y ea no te tapali i mairi aenei, ua
faaite liia lu ia te ioa o le mau tavana, o lei vailio noa 1 te peapea' ia ttipu na i roto i lo ratou
mau tnataeinaa; riro atura hoi (v mea tia ia haainaitai hia te feia i paloi atu i laua ino ra, e ole
faâile iiitt'iu nei i teienei, ei hio raa na te laata
'loa.
0 Tiarei ra te na mua roa e liai : aore e upaupa i reira, e aore aloa hoi e taiala raa; te vai
neheriehe roa ra te haapii raa, e e pae ahuru atoa lamarii lamaroa'e le lamarii tamahine i rolo;
lia rave mailai roa hia te aua hau, e le ohipa purumu aloa hoi,.ua rave hia ia ma le maramarama
e leJloilo. E pee maile le mau lavaija atoa i te
liaapao raa a Mailua (Manca) e liai; ua tae maile tona hinaaro laanehenehe i nia i le mau mea
aloa, aita lu e mea e ae, e tae roa’ tu i roto i
tona fare, tnaori ra te peu rii maitalai c popou ai
te aau ia hio ra; o te nehenehe e te hupehupe
ore anae ra lei reira; no te tiare rii unauna hoi
i tanu hia i rapaeau mai, i nehenehe roa'i tei
reira ra vahi; e tei reira te itea raa hia le maitai i lâaite hia mai e 1» sire ra e, o le maitai ia i
haii ite rahi i le ao n e i; oia hoi te tane e tana
vahine i te apiti maite raa i to raua puai i te faatupu raa i te rai.
Te itea faahou his ra taua peapea ore e te
maitai ra iMahaena. 0 te aua hau ra hoi e faaapu raa iti nehenehe rsa'ia, e e msitai noa to te
taala hahaere raa na roto. Aita roa 'lu e aihere
o reira, ua utaru maitai hia ra te mau m ea'toa;
ua faalarava hia hoi te purumu na ropu, i tiai te
hahaere maitai roa raa na itiaiho. Ia tae ra i te
hora e roaa mai ai te utua, e ore roa tu te haapii raa i Mahaena ra e ere noa'e, e e faaite atoa
hia hoi le ioa o te mau pipi i hau i mua. Te faaau

ha.tvii. E mca au rahi roa tei reira na te han nci, no tc mea tc manao nei oia c,c riro tu rcira ei of.ia raa rahi c liai iana, i« maiti hacrc i tc oromelua haapii raa, tehaava e te mutoi maramarama, o o
Te au ia lialuri hia alu c ana. E vahine hoi inaha tci niaiho i tcienei
matacinaa. E cre anei te mea maerc rahi, inaha o te paeau yahi • tu
raau mataeinan i tavana hia c te vahine ra, o te raau mataeinaa fho
â ia tcircira te hau le faalcre maitai roa raa hia.
Ehaapaomaitaina ra tcmau lavanam.itaciuaa itci rcira. E ore roa
tu te tavana nci e faaea noa’c, maori ra ia riro paatoa temau mataeinaa mai ia Tiarci ra te hurjQmai ia Mahaena, c mai ia Paea. E
ati rahi ra to te mau tavaua e tWe haava, tei rjro ci faataupupp i to
te fenua nci haerca i mua, na nia i lc ca e roaa ’ i tc maitai. |

PARAU f a a i t e .
Mai te mea e, ia haere noa mai te taala maohi ra o Hanae, e aore ra tehoe felii nona, i te
fare toroa o le ee o te Tavana nei, e roaa ia iana leboe taoa ili, e raHi roai tona mauruuru.
C
_________
Te mau palti i lapae mai, mai te mahana 17 ma.

9

a no Mati.
farani o Hanals,tapena Bronder,

Tira piti
mai Paumolu mai.

Te mau pahi i reva.
Tira piti farani o Aorai, tapena Tejler, ua
reva i Paumotu.
Tira toru berelane o Favorite, tapcna M orlimer, ua reva i Papeuriri.
Tira piti farani o Marie-Louise, tapena L eguernne, ua reva i llaiatea.
&lt;
PARAU FAAITE.
E piti tau taata lavini e hinaaro bia nei, ei
taata Manitia tei hinaaro rahi hia; e haere tia'tu
te feia i hinaaro i taua ohipa ra ia Timone ra,
tei nia i te pururau e horo tia eFautaua tonaparahi raa.

Te êê no te Tavana : BRIOT.
' '

*

•

• ;;

- '

'

;'

it )■|
. : ;
2' QM

/
#■

l

3

�</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </file>
    <file fileId="624" order="30">
      <src>http://anaite.upf.pf/files/original/1310c1e3fcfd602fc2934e1ba144c55d.pdf</src>
      <authentication>303731bdd6eced8b43fe7d8706d74892</authentication>
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="4">
          <name>PDF Text</name>
          <description/>
          <elementContainer>
            <element elementId="55">
              <name>Text</name>
              <description/>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="12802">
                  <text>ia ta m ti » aha

M A I I A W 3 1 \ 0 MATI I 8 M .

T rta a la 'lu a, ecre te Tnrana e te haava , otei hinaaro i te hoe hoho* n tei- j
enei t&gt;*a, aufau mai ia e
J farane iio na avan etoru.
.V
'' '
■•
K-taiui mai i» Tepiln te nenei parau i Papeete.

TE VEA m TAIHTI,

0
Ei haaparare raa i te parau rii api e faufaa hia i to
le mau fenua irnto i te tlauTamaru; c neiai te m.iu mnhana maha toa.

PAEÂU lU ltA ll Q T E IÏA li.
FAATOROA

haa.

No to l'aatiu raa a toni han&lt;thana le Arii vahitte o te inau fenua Tolaiete, e le Tavana, le Auvaha o te Arii Emepera.
Ua faaloroa hia o Otare, ei orumelua no te
malaeinaa ra o Toavaro i Aloorea, ei inono la
Terec i faaore Itia aenei.
E aufau atu te Tnvana, le Auvalia o le Arii
Emepera, na teienei laata loroa ei utua no lona
toroa, i na faratte e pili hanere e tnaha ahurti i
(e rnalahiti hofe.
K papai hia te hohoa.o lcicuei parau loroa i te
hiopoa raa e i le lare toroa o te ee.
Papeele, 1 Eperera 1853.
f ? Trti vahine o tr. mau
fenua Totaiete.

Te Tavana, tc Auvaka &lt;&gt;
le A rii Kmrpera.

I ’ap ihia: POM ARE.
Papaikia: PA G E .
Pnpuihi* te hohoa i le fare toroa o te ee,
7V fc n fc Taraua,
Pa/xiihia: Uniot.

PAUAlj FAAITE
Te faaite hia'lu nei te mau haava i rolo i te
mau mataeinaa' toa i Tahili nei, e e faaile oioi
mai ratou i te ioa o le mau tpala'toa i faaulua
hia i roto i To ratou ra mau malaeinaa i teienei
avae o Mati nei; o to Teaharoa ra, e faaile atu
ia ia Atamu; to Tevaiuta ra, e faaite alu ia Y areti, e lo Teoropaa e to Teporionuu ra, e faaite
lia mai ia ionei i te ee o te Tavana nei. E faaue
alu hoi ratou i te mau mutoi e e aralai oioi mai
i taua feia i faautua hia ra i Papeele riei.
Papeete, te 28 no Mati 1853.
.
, .*Te êê o le Tavana,
vi
Papaifiia : BRIOT,
Te faaitc bia' tu nei te mau tavana, te toohitu,
tehaava, e te feia toroa' toahoi i Tahiti e Moorea, e
ei te mahana 15 o leienei avae i mua nei e aufau hia’ tu ai ta ratou raoni toroa; eiaha raaoli
ralou e ru noa raai, e tiai maite ra i taua mahana ra, haere mai ai. Na na auvaha o te tavana i
Teaharoa e i Tevaiuta, e aofau atu i te moni a
te feia toroa i roto i tei reira tau tuhaa.
NO TE MAU PAHIAUAHI MARITE.
1 te mahana faraire i mairi aenei, i te avatea
rnau, i reva’i te pahi auahi marite ra o Monum*ntal-Cily, a piti jaera hoi ona tapati lia i te tu-

HIEBA 13
O le fria hno taoa, e le inau
taata e haapan i tc taui
raa tana. e tia ia ia nenei
atoa hia la ralou mau parau faaitc i rolo i reinci
t’eu. ia aufau mai ratou
1 farane no tc rcni hoe.
Faaao tnai ia Trpito te nenciparitii.

tau raa i Papeete nei. I te ptic noa ra&lt;i ia o le
au auahi i nia, i ilea'i h o i i i a ineine tona tere,
avi roa aera lahalai i te taala ; ua laau hoi le
"ffif e lc poli i faaaii roa i laua pahi 1ere ralti hia
::eralou ra; o le mau valiine hoi noTahili nei, o
lei laahei anae hia t le liare. e leauli, ua tahirihiri atu ia i la ralon mau aitele e le horoi ei tapao no lo ralou aroha ; le faaite paaloa ra hoi le
laala i to ratou aroha i faua feia e reva ra ; o l&lt;*
feia eeao hoi i pulupulu riiaile i nia i le tahun o
laua pahi ra, e ali noae. tia linf.o maira ia ei lapao
i lo ralou aroha; e a lere ti le pahi, e ia liuru
fatata i le ava, ua htiro faahou maira ralou i le
aroha raa mai ia Tahiti nei, e ua na reira loa lu
hoi lo ula nei. No tle lapae raa&gt;tnai boi o laua
pahi ra o Monumênial-Cily, i ilêa'i le faufaa o
Tahili nei, ei vahi lapae raa no le mau pahi e ua
Marile mai le faalere tia i Pampe. E o noa mai
tc pahi auahi i Papecle nei ma le matau or«% i
te mau hora! loa; c ia ri mai i ula ra, aila roa'lu
ra e pecpea raa e hoe ili ae ; e vai miitai noa hoi
te pahi i ula riei, hapehia ê tei rolo i te mau uva
maitatai roa i hamani hia e le. rima laata; e lia
noa i tc raalira e te mau eeao ia baere mai i ula
nei, e rave i ta ralou iho mau ohipa rii. e aare
ra, e faaarearea haere, te ohie noa nei te faauta
raa i le pape; 5 le arahu ra hoi, e tia noa ia ia
tapiri i te pahi i te pae tuahu roa mai tei le leuua papaa1loa ra, e faaula i taua arahu ra.
Te faaile hia nei te taalaftoa, e e tau moni
haavare, lei itea hia i na raahana i mairi aenei, o
tei vaiho hia mai e lahi pae o to tatou mau manahini no Tarifonia mai.
Teie te rahi raa o te mau poli i hoe mai i Papeetc nei, mai roto mai i temau mataeinaa i Tahiti ê Moorea, i te avae ra no Mati nei; tei
uta mai i te maa, te puaa, e tc ia i Papeete nei.
TOTAH ITI.
3 potiopani.
No Papara. . . . . 4 poti oroe,
»
»
0
No Afaahiti. -------- 2
»
»
2
Teahupoo . . . . . 1
»
10
Tautira. . . . . ... 0
»
»
3
Pueu............. . . . 0
»
»
.
.
.
5
1
Hitiaa.............
»
»
0
Papenoo. . . . . . 1
0
»
Papeete. . . . . . . 3
'&amp;z1v*ra
TO MOOREA RAA »
»
»
5
Papetoai. . . . . . 2
»
»
4
Moruu . . . . . . . 0
»
9
5
Teavaro . . . . . . 0
»
»
1
Maatea. . . . • , . o
»
*»
3
Haumi. . . . . . . . 0
,r

Ia amui hia ra. 18

37

\

�inalia, e pae ulmru ma pae aloa boti, i uta
tnai i te maa i l'apeele tiei i leienei avae ; e tapao ia e. te itoito ra te laala, e te imi ra i te ravea e taoa liiai ralou.
E malia atoa hoi boti i uta mai i te tnaa, te
buaa, le opaa, e te mereni mai Maioro iti mai.
NO TE TIRIPENA HOKO KAA.
Te faaite liia’ lu nei to Tahiti e to MooreaToa,
e u te feia toa i f»oro mai i te tiripuna horo raa
ra, e muta na ia i le tutt mai i roto i te rima o te
mau liaava o taua tiripuna ra, i na farane hoe
ahuru, ei taime na ralou. E ia oli te ohipa e fioro hia mai ra i te iini hia, e ia laaore hia le ulua
ra, na na haava ia o tp tiripuna o tuu atu i tehoe
parau nenei hia i taua taata i horo mai ra, ei lavao e, ua tatara hia taua ulua. Ei temahana 1 no
Kperera 1853 e mana'i terenei parau.

[ mea e toru ra, e faufaa roa hia'i Itoi o Tahiti a
inuri nei.
E mea tia'toarahoi ia faaite papu e, o te
hui-raalira, oia hoi te mau, fatu fenua i riro ei
iloito no le fenua nei; te ile papu anae ra ia e,
b lo ratou raaitai teie e imi hia nei na nia i teienei ea; te itoito paatoa ra hoi ratou i tc faatia
râa i te hau e vai nei; i teienei ra, inaha le tauturu papu hia nei le niau tavana, e le puai o te
leia iloilo, ma te pae aloa hia'tu hoi e te opua
raa a le hau. e riro roa ta ratou ei hara matara
ore, mai le inea e, no to ratou ra paruparu rahi •
ino, haaloaruaru alura ralou i le mauravea puai
e laufaa e e hanahana hia ' i le fenua nei.
Ua itwto roa to Papeete nei i te rave raa i te
aua hau, ei na mahana rii hoi i mua nei, e marae roa’ i taua aua ra, e faaapu hia'i e e tanu
hia‘ i; o te vahi ra hoi i toe ra, tei te Âlu&amp;anae
fa ia, o oia anae ra hoi te lia ia luu mai i te auhune. Ua itea loa hiâ aenei hoi e. le itoito paatoa ra to te mau malaeinaa i te rave raa i te obipa. Eiaha ra te mau tavana ia varea noa na i le
taoto.
E 350 Farane i roaa mai no te Umara i hapono hia mai e to Papenoo.

1 le mahana pili i mairi aenei, i lulau mai ai
te pahi lira pili beretane ra o Sarah Hooper,
mai Tarifonia mai, e Te reva nei i Auseteralia
(Panipe) ma na taata eeuo 120 i niaiho. 1 te lutau raa ia hoi o taua pahi beretane ra, ua fa aloa
rnaira te pahi iti f* te hau ra o’ Moorea, mai Papenoo maioia, ua faaula mai Ue urr.ara no roto i
Ua faaite raainei te pahi ra o S arah IIooi’F.n,
te aua hau o taua mataeinaa ra. Ua l&amp;pae mai te
Sarah Hoopev i Papeete nei, e hoo i ie maa, e e a reva mai ai oia mai Tarifoniamai, ua ineine
e faauta i te pape; maitai roa'tura ra o Moorea aloa ia tehoe pahi auahi, te luu ra i Panipe, e
i lapae mai, baere oioi maira hoi to taua pahi 1 na Tahiti nei ra te faalere.
beretane ra, e ua faau maira, e e hoo i te umara, o ei hoo hi tura i reira ra, tai piti dara i te Te mau pahi i tapae mai, mai le makana 23 ma
paero hoe. la roaa maira taua moni ra, ei reira
a no Mati. *
*
ia e tuha hia{lu ai mai te au i te lure, e e hapono oioi hia: lu na tuhaa i haapao hia na to te
Tira piti Yarani o O taha , tapcna Louis, mai
mataeinaa. Aita anei tei reira i haapii mai ia ta- Anamai.
tou e, o te ohipa nei â te laoa maitai rahi roa; a
Tira loru Rili o V ictoria, tapena Owen, mai
faaitoito ai hoi te hau.i to Tahiti nei, e e faaapu Valaparaiso mai.
i te mau aua hau, ua na reira ia oia no tona hiTira toru beretane o S araii H ooper , tapena
naaro, e ia taoa hia ratou e ia mataro atoa hoi i L ock, mai California mai,
te mau pau maitalai. Hapehia hoi ê, le tauturu
atoa mai nei te Âlua i teienei hau, i te faaite paTe mau pahi i reva.
pu raa' tu i to Tahili nei, i te faufaa rahi o to ratou haaruperupe raa i to ralou mau fenua, e te
Pahi auahi marite o Moncmental-C itv , tafaanehopehe raa i te mau purumu. Ia ohie roa
pena
Âdams, ua reva i Sidene.
hoi to te mau mataeina ' toa ra haerea mai i PaTira
toru no Kili o V ictoria , tapen Owen, ua
peete nei e liai; tei reira hoi te hoo raa rahi taoa
reva
i
Panipe.
a to te fenua nei. 0 te mau haapii raa, le aua
Tira piti o J osephine, tapena Duhamel, ua
hau, e te purumu, tei reira na tumu mau o te
ruperupe raa o te fenuanei, e e ore roa’ tu te reva i Valaparaiso.
hau e faaea noa'e i le iaaitoito raa’ tu i te mau
tavana e te mau haavâ, e tae noa 'tu i te mahaTe êê no le Tavana : BRIOT.
na e nehenehe roa'i, e e tere maitai ai taua na

/c; A' O&amp;T;
‘i l f

/

___

�</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </file>
    <file fileId="612" order="31">
      <src>http://anaite.upf.pf/files/original/d1add105263a50a7878e8c39adb05850.pdf</src>
      <authentication>b08c1f7a2273b2decb343078f815a202</authentication>
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="4">
          <name>PDF Text</name>
          <description/>
          <elementContainer>
            <element elementId="55">
              <name>Text</name>
              <description/>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="12790">
                  <text>*
lÀfÂHiTI lAlàTelaita 'toa . e ere te Tavana e te haava , otei hinaaro i te hoe hohoa o tei­
enei vea, aufau mai ia e
3 fa ran e no na avaeetoru.
Katau mai ia Tcpito te noaei parau i Papeete.

u v r.w v 7 vu

TE VEA NO TAHITI,
i*53.

\I8RIU 14

O te feia hoo tana, e te inau
taata e haapnn i te tani
raa taon, e lia ia ia nenei
aloa hia la raton mau paran faaile i roto i reniai
ia aufau mai ratou
Ei haaparare raa i le paraît rii api e faufaa liia'i lo 1Yra,
farane no te rein hoc.
le mau fentia i roto i te tlan-Tamaru;. e neia i le man mahana maha toa. Paaar&gt;mai ia Tepilo te nenci parau.

NO TE MATETE.
E rave ralti le mau i afai liia mai i rolo i te
malele, o lei imi hia, e tei laaapu hia e lo Tahiti
nei. 1 lo mau poipoi atoa ra hui, te laauta hia
mai ra ia te taro, le lei, te vaihaari, te tirnara. e
te mou ; o lahi pae, e na nia hia mai ia i te poli,
e e na uta noa hia mai hoi lahi pae ; te faaitoito
aloa nei hoi te mau mataeinaa e falata mai i Pa­
peete ne», i le tauturu raa lu i te feia taia no
Moorea. i te uta raa mai i te ia, e uavai ai hoi te
titan raa a to Papeete nei. O lo Papeaoo atoa
hoi lui iloito maile, i te uta raa mai i le maa rii
papaa i Papeete nei ; e vahi poupon roa hoi na
ntulou te faaile raa (A, te faaapu niaite ra to taun
mataeinaa ra, te tanu haere ra i te mau maa rii
atoa, e no taua iloito hot no ratou ru, le rahi
noa nei ia le ma* rii papaa i roto i te malele,
mai te pota, pipi, e tei reira ' toa ra hoi mau
Kuru maa. Aila ra i rahi rea te puaatoro; e ua
huni ore roa hoi te puaa lupui hia i te afai raa
hia mai i roto i te malele. E vahi peapea roa
'tura hoi ia, o tei reira i mairi, inaha hoi, te ra­
hi roa nei lahi pacau maa.
&lt;T*

k p i . rk ra

mataeinaa ra, o te vaere anae ra ia. O leu*, hoi
e parau hia1lu i to Tahiti nei, le na reira'toa hia
'tu nei ia i lo Moorea. e rave atoa hoi ratou i lo
mau ohipa i lilau hia m*i e le lure e tiai.
() te pahi ra o Jhmont-d't/rciltê, o tei hoo i
ua «nam e 250 tauatini, e na lapon» hoi hoc aimru tauatini i roto i le mataeinaa ra o Teahupoo.
ua toma ia pahi, e ua rêva i Tarifonia. Aila ra i
oiui loua faatomo raa hia, niai to te pahi ra hoi
o Favorite. E feia laatau rahi roa to Taiarapu.
aore a hoi to Teahupoo e lo tei reira ra mau ma
laeinaa i faauta mai i te maa i Papeete nei ; area,
ra to Tautira e lo Pneu, le pinepipe roa mai m i
ia to ratou mau poli l le tapae raa'mai i Papeete
nei, i te uta raa mai i,te maa. E vahi poupon râhi roa hoi tei reira, e te parau noa h a'lu îiei a
tei reira tau mataeinaa, e e faaitoilo maile A i te
uta mai i le maa i roto i te. malete nei. Té vai
noa ou hoi te moni i roto i to outou ira mau ri
ma, e i nalia i te enei, aila '■ tura i lia ia outou te
haere mai i teienei vahi poto, i te laauta mai i
la outou maa, e hoo i te pint. ’

E maa hapa iti lei ilea i roto i le V ea no le lapâli i mairi aene,i; ua parau hia hot «A, e 350 la-'
.fane i roaa mai no te umura no roto i lé aua hau
i Papenoo; e 330 rate mea mau, o tei roaa m i .
no na paero umara e 33 i hoo hia. Ua aufau Hia
£lu hoi laua moni ra i rolo i te rima o te lavana,,
te haava, e le hui-raalira, mai tei faaue hia ma»,
hoi e te ture. O te pae o te luhua ra, ua aufau,
hia’tu ia i rolo i le lare vai raa moni a le hau. &lt;•
e2f)4i opéré hia'tu na taua feia toroa, ra e uliia ,
lia hoi ia no ta ratou chipa. Fi60 farane i rolo i isl
te tuhaao hce.
(Parau i irili hia mai no roto i te Vea no Tari­
fonia).
Ei na mahana matamua o Eperera, e rêva' i
te pahi auahi api ra o (èolden'Aye i Nin-Holane
(Panipe). Te faaineiue hia nei oiai teienei. E pa­
hi api oia, e te tere rahi, e e maherei le oioi roa
tona tere i Auseleralia.
E riro hoi laua pahi rahi ra i le tapae mai i
Tahiti nei, e hoo i te maa e te arahu.
Parau no ALI BABA e na eia e mafia ahuru.

NO TE ANANI.
No faatomo hia aenei le pahi ra o Favorite i
te anani, i Papeuriri, e ua reva oia i Port Philip
(Panipe), mai na anani atoa e 300 tauatini i niaiho. fc mea oioi rahi roa te faatomo raa i taua
pahi ra ; i roto hoi i na mahana rii hoe ahuru noa
iho, ua faifai hia ia le anani, ua npapa hia i rolo
i te afata, e ua faauta hia hoi i nia i te pahi. No
tei reira paha ohipa i huru maoro ai le rave raa
i te mau aua hau e te purumu i rolo i lei reira
ra rrau mataeinaa ; i teienei ra hoi, e faaitoilo
paatoa ia lo te fenua nei i te rave raa i tei reira
ohipa e tiai, no te mea, o te ohipa ia i hau e roa
i te faufafâ ; aore hôi e aua hau ra, aila'toa ia e
maa eifaaamu raa i to te oire nei, e te mau pahoi e pinepine maile nei i le tapae raa mai
4&gt;àa
onei. Aila hoi 0 purumu ra, eila’toa ia e maitai
te haere raa, mai telahi mataeinaa'tu i telahi.
I le V . no te tapati i mairi aenei, ua faiile
hia'tu ia ê, ei te mahana 15 o Eperera nei, e
aufau hia'i le moni a te feia toroa toa o Tahiti e
Moorea, ua na reira hia hoi, ia ore ia taupupu le
mau ohipa ta ratou e rave haere nei. I teienei Iritt hiam»t no roto i te man aamu Arabia, i parau hia e, o m ru
ra, te falata nei taua mahana ra, a haapeepee
na ra, ia oti hoi te mau aua hau, e ei le mahana
15 o teienei avae, e aufau hia'lu ai la outou na Haamala hia i te V,ea no le mahana 3 noFemoni torGa, i Taravao, i Hitiaa, i Papeuriri e i
buare 1853.
\
Papeete. O te ohipa purumu anae alura ia te
tue i roto i vetahi mr.u mataeinaa, e i tahi pae Aralai roa tura tei reira i tona raalira i te puy,.

ea

TAUATINI B MA 8 0 E .

�M it
niimi Ici «('ira taua fare ra lei lapao hia e ana, ia
liio ra hoi le raatira, e rave rahi te opani fare i
lapao liiq, ni atura oia i le taata i lapao e, tei
hua man ra tana i lapao. Peupèa roa tura taua
eia ra, e aita aéra i lia ia parau noa lu, ua parau noa tura ra e : hoe noa iho i lapao hia eau,
na \ai alura ra teie aloa nei i lapao, aita roa tu
aui ite.
Moi roa tura le raatira i le vahi Ici reira ton»
man laata le purahi raa, e ua parau atura oia e,
e lere faufaa o.e roa lo ratou, e hoi laahou ra i
le ai u e liai.
K. ia tae laua «ana ,toa Va i lo ralou puliapa
raa, l'aaite alura te raatira i le mea i faahoi hia
mai ai ralou. Faaulna anae atura inlou aloa i
taijii taata i lapao i te uputa ra i le ulua polie.
Aita toa hoi oia iho i faahapa noae i lei reira ulua, no le mea, te parau ra oia e, nana iho le
hape. Faatoi:omai*ra oia i tana omi, i o lei lapu
hia i reira ra.
No te mea ra e'eitae lia i taua nana ra te vaiho taboo ore noa i le feia i rave ino mai ia ratou, na lia mai ra le hoe no roto i laua nana eia
ra, i te parau raa mai e, *oia le haere e rave i
laua ohipa ra, faatia papu hia mai ra lei reira, i
reira (o laua laata eia ra haere raa ia Baba Mutafa ra, eua ni onoono raa tu iatta ia faaitemai î
te fare o Ali Baba mai la te lahi aloa ra le huru.

F ua faaile mai ra Baba Mutafa i laua eia ra i
le fare o Ali Baba, mai te tapoi hia &lt; a tona ma­
la. lapao alura laua eia ra i te lapao uteute Ate
lahi vahi ilea»orehia ia hio. A tnanao ai oia ee
ravea papueteitea maitai liia ia hio, e aore atu­
ra i au i le lapao uouo i mulaaiho ra. Aita ra i
, maoro rca, haere mai ra Mog^ana mai roto mai
i te fare, mai tana ia i na reira i mutaaiho ra, e
ia tae mai oia e ia hio i taua lapao uteute ra. Ua
imi noa iho ra Mogiana i tona manao no tei reira
tapao uteute, eua tuu ora i te lapao uteute i nia
i te mau opani aloa i te mau fare i pihaiho i le
fare o Ali Baba.
Taua eia ra, a hoi atu ai oia i roto i te aru i
tona ra nana, faaite alura oia i te ravea i rôaa
iana, ua parau attira oia ia ratou e i te raatira o
le nana. eE meaitea noa hia: eoree hape to Ali
Baba fare i le lahi mau paeau fare. Manao aéra
te raatira e tona toa ra mau taata e ua itea te ravoa. Haere alura taua eia ra e te raatira o te
nana eia i roto i te oire, mai tei mataaiho ra le

L\

huru, mai te mauihaa, i le faainonie raa ni rave
raa lu i la raua e imi ra. E tae mau alura taua
eia i aratai ra, o te .raatira , i le puruu n man i te
fare o Ali Baba; hio attira raua ua tapao hae­
re aloa hia le opani i le man fare i pihaiho, mai
tei mulaaiho ra te huru. Rii i roa a era te raatira
0 te nana eia, e e laata eia toa i te peapea
noa raa, riro aloa tura mai ta te lahi i rave ra
te huru.
I reira iho ra lo te raatira parmi îaa i tona
mau taata ia hoi laahou i le aru i taua mahana
a . Bahi aloa aéra lo te laalira o te nana eia riri
1tei ua mutaaiho ra, no le mea riro atura hoi
laua laata eia i tono hia ra ei haavare, i te vahavaha raa (u ia ratou, faautua. aloa hia tura taua
taata eia ra mai te lahi aloa i pohe ra te huru.
Ei le \ ea no le lapait i mua nei te loe.

Te mau pafû i tapae mai, mai le mahana 1 no
Epcre.
Manua farani o Durance, lomuna Vineenl , mai
Maluita mai.
Tira piti manua farani o Nuuhiva,' tomana
Boulangé, mai Raiatea mai.
Tira piti farani o Temarie,, tapena Tavi, mai
Paumolu maiPahi auahi nia rite o New- Orleans.
Wakeman, mai Taritbnia mai.
Palià ia marite o Rodman, tapena Willem,
mai tua mai.
Tira piti marite o Excel, tapena Cowin, mai
Tarifonia mai.
Tira Jtoe berelane o Oberon tapena Triscol,
mai Panipe mai.
Tira piti Hawaii o Reindeer, tapena Morissotî, mai Panipe mai.
Te mau pahi i reva.
Tira piti farani o Noma, tapena Alexandre,
ua reva t Valparaiso.
Tira toru beretane o Sarah Hooper, ua reva i
Panipe.
1
Tira piti marite o Excel, ua reva i Raiatea.
Teéè no te Tavana : BRIOT.

•

’
•

t ' '

V .; h v '

.

t 4

$

r

' i t

Â

S 0

'-L f t

f l--

'.£ ! w

Ü55F

7

.

-

t.

,

t

:■ i • ^

')

�</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </file>
    <file fileId="613" order="32">
      <src>http://anaite.upf.pf/files/original/5033757c6b1ed30cee05371ac5b9dce1.pdf</src>
      <authentication>7430617395f01137298a725854977fe7</authentication>
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="4">
          <name>PDF Text</name>
          <description/>
          <elementContainer>
            <element elementId="55">
              <name>Text</name>
              <description/>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="12791">
                  <text>fj
lATMUTI MA1IA-

VIAIIAW l i \ 0 F P F n ï H A l * ‘:T .

fe taata’toa . ecre te Tavana c te haava , o toi h!- (
(lanro i le hoe hlihua o leienei vea, aufan mai ia e
a faraue no na avao ctorii:
Knau mai ia Tcpito te ne- E l hu&lt;iptir&lt;ll'C rail I IG
l'«l 11 ri I upi C i H UI «1il lii;i l lo
nei naraii i Papeete.
lc mau fcnll!, j r„i„ \
||,iu Tamara: e neiai le inaa mahnna matia tua.

O te teia htx» l»on, e te niau
tanta c haapniv i le laui
raa tntia, e lia ia ia nenei
atoa hia ta ralou man pa­
ra a faaite i roln i rcinei
Ven, ia anfati mai raton
1 farane no le rent hue.
Faaan mai ia Tqtilo te nericiparau.

Eahaihora lemaup.irani parau haere uni hia ia ta­
tou nui, no le haapao raa i«n o le mau tanin e (&gt;
Ta toTavana nei la Page i parmi niai ia lalou ] i teienei i le repo i California? Oia ia, ua manao
i te ainu raa maa faarearea raa ra, na manuia hia hui le hoe mau parau i parau haere hia ra e
ia, e ua hope roa i le tubu. Aore t toc i lana i e parau mau, -leienei mau laala tei piituputu non
paran t a , e tàhi vahi ili ae cio haere nei la lo 1 mai i reira. no le mau ferma toa no leienei au,
Tahiti nei laoa i le rahi raa. Toit1 mai n»'i tvapa- tei inairi haere noa mai i reira mai ie haapao o. c,
hi attain c haere e itni, e e. hoo i le moa. E tiaj; ua lnu noa ralou ia raton iho mai te Inpea ore i
lioi, popou attira ; e ularu na lolou i i le one e i le mau peu peapea liuru ee roa. i to tatou nei
faai roa i te malele i le maa, eiaiia e mahana e ' Iuo raa lu, te itea hia ra, «j mai te mea, ua ua
tuua. E faahoromai i lelaura btiaa mihopii, e te. ; rcira raton i lehoe anotau.o lo ralou ra paralii
mau puaaloro poria rahi, Eiaha lo lai e poia, ei- . raa, e lia ia tatou i leienei* ia parau, e ua fijuru
aha e fano i tejahi fenua e imi i le maa, eiaha ia i rahi ae lo raton haapao i to ralou ra paralii raa
parau hia e, e fenua maa ore Tahiti.
puupuu e le roaa ore raa ia ralou le mau mea
E mea haama ia : ia i te tahalai i le maa. ia toa nei i le mau vahi la ralou e à haere i te mo­
lere papa mai le ia ; e inaile lo palapala raa o lli ra, e o le ore i roaa i le man lure tahilo no
le ua rolo le topa raa mai o te raoro, o le moa, j Etiropa ra. E mea'mauruuru rahi mau i le.hio
e o le maa i mua i le :tro. Homai te laro, te uhi, j raa tu ia ralou, i le amui haere raa i le mau haa­
te umara; te pttinapo, le nteia, le fei, le vi, le j pao raa rnaru o te mau laala 110 leienei ferma, i
cafe, e te lihota, e ia rahi noa lura. la tomô j te faaarearea raa ia ralou iho mai le au mailai i
roa te pahi auahi e ia loe a le maa. Ei reira e te mau faaarearea raa nchenehe; le hio raa lu
rahi mai ai te pahi e parari ai la talon nei afata i ia ralou i le ori haere raa na lo tatou nei mau
te rahi o le moni. Te (âoiloilo nei te Tavana o aroa mai le muhumuhu ore, na, lo tatou nei màu
Page e ia tnailai leienei Tahiti ; e faaitoito aloa ori haere raa, e le mau uratia hoi, i le haere nae
tatou. E tuu c alu i te rohirohi e te faalau. E pa- raa i le mau mataeinaa e le faalupu raa i te,mau
tia te o i te repo e utaru i le vahi rîi ularu ore amu raa maa arearea i le mau fare maohi ru.
hia. la paia lo le pahi, ia paia te mau tiahau, c » Na le larnaîa raa mai o leienei tau pahi i,faa­
ia lui lo Tahiti nei roo, ei fenua maa hau e roa. ite i le mau vahi aloa i tu Tahiti nei au maitai
Te lioroa ra to te hau i le arahu; e rave tatou raa no te tapae rua o te mau pahi auahi mai Pa­
i te maa, e ia vau hia le tua moua, e ia i te ta- nama mai ra, le reira ia, e mai San-Francisco
poiu raa o le moua, te vaoriroriro e te faa nui mai e Auseleralia, te reira ia. I leienei tere raa
aléa i te maa ; e tue mai ai le moni e mauruuru e hitu lauatini raa o te maire o le mili, fetoiloi
ai to tai e to te uluafare atoa.
ore e te atata ore no te faatere raa, e au mau
Aore maa o te matete aore e maa o te aua e Tahiti te poe hinuhinu maitai o Oceanic nei, i le
ore atoa e tae mai te pahi i to tatou nei fenua. hoe vahi haapu raa nchenehe mailai ei reira le
Te rahi ra te maa e te bamani mailai, e rahi a- feia horo pahi e te e eao e haamoe alu ai, e pee
toa mai ia te pahi i uta nei, e haamaitai oia maile alu ai te rohirohi, e tae noa lu i le manao raa lu
tuuluu ore e ia taoa hia tatou. Nona te roana e ia ralou o le pee mai na mûri. 1 te faatomo raa
te parau i tae mai ai na pahi auahi nei maile fe­ leienei pahi i le arahu, aita tu lo le feia horo
nua tere ra ia te rahi te haere nei ra tetahi i Ra- pahi etemaue eao e manao ê, maori râ te faaea
ialea. E imi i te maa o te mea aroha ia tetai nei noa mai te maru, no te mania rahi o te mili, te
to te mau fare atoa i te veve rahi iuo o te mate­ haumaru rahi o te mata!’, te mailai o le
te, e le maiore.
vanevane rai te ereere maitai o te o mau
moua no te holu te raau, te haumaru mai­
Te ineine nei te pahi auahi tira toru ra o Nevv- tai o te mau faa, te ateate mailai o le mau pape,
Orleans i te reva, mai te afai atu, mai te tahi a- te ! maitai o te uru raau i te tai rii au maitai, e
toa o tei na mua mai iana ra o Monumental-City te hamani maitai atu hoi o te taata ! O te fenua
i te manao raa arearea no tona tapae raa i te ava taatoa i te h; raa tu i teienei feia horo pahi mai
i Papeete nei. Aore roahoi te mau e eao no teie- te patea ino e faataolo atu i tona ra tamaili te
nei tau pahi i fualupu noa ( e i te peapea ia ta­ huru Teheatu te tapae raa i au mai teie te nehetou nei ; e ere râ, o te ore anae ra i te patoi raa nehe, i te taparu raa tu i te mau taata no te mau
mai i te mau ture e te mau haapao raa hoi o te lenua ee.
mutoi’ nei, ua auraro maite râ ratouite mau haa­
Aita( tu ta tatou e ravea maori râ, te faaitoito
pao raà o tei faatia mai i to tatou nei hau maitai. raa i te maa e au na to tai tei faatere mai na te
pahi, i teienei, na te hau ia i horoa aenei te aPARA U MANAVARIJ.

�rahu, ua imi haere i te raau valu atoa e, ua parau i te mau papaa, e aore roa; o te mau taata
hoi no Tahiti nei, tei ula haere mai i te inaa no
roloi laratoumau ô.Temaümahanatoa, le tapae
haere mai nei le vaa no le mau malaeinaa ' toa,
i le uta raa mai i le maa i rolo i te matele i Pa­
peete nei, ua tomo maite i te ia e raverahi e te
maa no te fenua nçi. Eita roa râ e ore, ia faalia
mailai hia te lere raa mai o le mau pahi auahi
na o nei, mai leiparauhia mai ia tatou nei; e riro ia te feia hoo taoa i te faaineine atea noa na,
na mua, e rahi ia le puaaloro, le mau maa toa
e le mau taoa toa na te feia e amu râ, mai te
ineinc toa ralou i le hoo rahi atoa mai.

mau ava hau e i te tuiroo i Clyde e i Thames,
ite tere rahi roa.

Te mau pahi i tapae mai, mai 'te mahana 7 mai
a no Eperera
Tira piti o le Hau o Tahiti, tapena Monardau, mai Papara mai.
Tira loru beremani o Cesar-Uelene, tapena
Kock, mai Valparaiso mai.
Tira piti faràni o Ann, tapena Lepinai, mai
Valparaiso mai.
Tira piti farani o Marie-Louise, tapena Leguerne, mai Raialea mai.
Tira piti Rimalara o Tane, tapena Mote, mai
Raiatea mai.
PA RAU RII APITira hoe Huahine o Ann, tapena Mooino, mai
Teienei mau parau i mûri nei, tei roaa mai no Iluahine mai.
Tira toru haralane o John-W illiams, tapena
roto i te parau mau, e,riro ia le feia e taio i teiMorgan, mai Sydney mai.
enei Vea i le anaanaea.
Te parau i opua hfa no le faalia raa i le hoe
Te mau pahi i reva.
tere raa pahi auahi, te haapabu mai i te tae raa
o te parau, mai Southampton mai e Sydney mai
Tira hoe baratane o Oheron tapena Truscot,
te haere lia na Panama e te,tuati atu i te tere uo reva i Raiatea.
raa a te mau pahi auahi i parau hia ra e W est
Tira loru patia ia amerika o Rodman tapena,
India mail steamers o tei faalfci e hia na mai Sou­ ua reva i tua.
thampton e Chagres. te rave hia ra ia mai te itoPahi auahi amerika o Neiv-Orleans, tapena
ito rahi. Te itoito maitai atoa ra i te rave raa i te Wakeman, ua reva i Sydney. *
mau pahi, e ia tae i teienei avae ia Tiunu nei,
ei reira te pahi ra o Kanguroo, e haere mai ai e
tanu i te mau tapao no te tapae haere raa i tei-1Te èè ho le Tavana : BRIOT.
eneitere raa rahv i Australia Patitifa ; e pee hia
mai hoi i te mau avae atoa i le mau pahi auahi
ra, o Emu, Black-Evvan, Einornis, Menura, tai
1600 te tane e e 300 puaahorofenua te puai. Ua
manao hia teienei mau pahi, lei*tarai hia i tn

/

9

f
•}
|\f

î ff',: :■

0

�</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </file>
    <file fileId="614" order="33">
      <src>http://anaite.upf.pf/files/original/b9bf7d937ab40a63602d483defc2e1ba.pdf</src>
      <authentication>ff6aab06970b3fb99b3a09908e275db0</authentication>
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="4">
          <name>PDF Text</name>
          <description/>
          <elementContainer>
            <element elementId="55">
              <name>Text</name>
              <description/>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="12792">
                  <text>-? n ~

1853.
« A l!W A 21 \0 E R ESI7FRA
!?

HATAMTI M.MIA
Te Ualâ'toa . c cre te T a vana e le liaava , otci h itiaaro i te hoc hohoa o teienei veu, aufau mai ia e
3.farane no naavaeetoru

Ei haaparare raa i le pa)rau rii api e faufaa liia'i lo

Faaaii mai ia Tepito te nenci paraît i Papeete.

te inau fenna i roto i te liait Tamaru ; c ncia i le mau mahana tnaha loa.

l’AEAU PARAU NO TE IJ AO.
FAATOROA HAA.
Nu le fnati.i ritjj tt lona hnnahanuPomare, le
Arii valiine o te mau fenua Tniaielo, e te Ta­
vana, te Auvalia o le Emepera.
Ua faaloroa hia teienei mau laata i mûri nei.
O lluarepo, ei mutai no te mataeinaa ra o
Papeete, ei mono ia Maihi, loi faaore hia te toroa.
O Et-ela, ei mutoi mau no te malaemaa ra o
Papeete.
Ë aulau le Tavana, te Auvalia o le Emepera,
na leienei lau laata toroa, ei ulua no to raua lo­
roa, i na farane e loru hanere c ono ahuru i le
inalahili hoe.
O Pihapouru, ei mutoi no le mataeinaa ra o
Papara, ei mono ia Huarepo, lei faaloroa hia ei
mutoi no Papeete.
O Papû, ei mutoi no le mataeinaa ra o Teavaro i Moorea, ei mono ia Vairaae o tei faaore
hia te loroa.
K aufau te Tavana, te Auvalia o le Emepera,
na teienei tau laata toroa, ei utuanoto raua toroa,
i na farane hoe hanere e pili ahuru i le matahiti
hoe.
E papai hia te hohoa o teienei mau parau lo­
roa i te hiopoa raa, e i te lare toroa o le ee.
Papeete, 15 Eperera 1853.
Te A rii vahiné o te mau
fenua Totaiete,
Papih ia: POMARE.

Te Tavana, te Auvalia o
te A rii Emepera,
Papaihia: PAGE.

Papaihia te hohoa i te fare toroa o te éè,
Te êê o te Tavana,
P apaih ia: B biot.

•

PARAU FAAITE.

Te faaite hia tu nei te mau mataeinaa no Moorea, e no te mai rahi o Miti Fergus (Maita) i
maoro ai oia i Papeete nei, i ore ai oia i tae vave e hiopoa haere i te mau haapii raa e te mau
aua hau. la huru maitai ra oia, ei reira e haati
ai i Moorea i tona tere hiopoa.

Poro raa hia o te Hau Emepera i Papeete.
I te mahana tapati i mairi aenei, i te hora hoe
ahuru e te afa i te poipoi, i poro hia'i te Hau o
tona ra hanahana, te Emepera ra o Napoleon III,
i roto i te mau fenua Totaiete, e i nia toa hoi i
te mau manua i roto i te ava nei, e e toru hane­
re e e maha tiahapa pupuhi fenua i haruru mai i
taua faahanahana raa ra.

M JM KH A
O le feia hoo taoa, e te matt
laata e haapao i te tain
raa taoa, e lia ia ia nehei
aloa hia ta ratou mau pa­
rait faaite i roto i reinei
Ven, ia aufau mai raton
1 farane no te rent line.
Faaau mai ia Tepito te n*ticiparau.

Tcie ra le vahi rahi i taa e ai, le Hau Emepe­
ra e le Hau Repupirila ; o te perelileni ra, oia
hoi le upoo i niaiho i le Hau Repupirila, e maiii
hia ia e le laataf loa i le hopea o le mau matahili
aloa e maha' ; o le Emepera ra, e \ai mai le mai
à ia Ionj loroa, e polie noa lu oia, e nana o vaiho mai i lona loroa e tona mana i lona ra huaai
piri roa! c, e hau aloa ’ e hoi le maua o le Eme­
pera i to le Perelileni ; e ore aloa hoi tona ra hinaaro e paloi rea hia mai i rolo i le fare Apoo
raa irili raa lure; e e rahi roa'e hoi tahu moni
toroa, ei faahanahana raa ! lona ra toroa. O le
mea t a i lui roa i le roo o laua ioa Emepera ra
i le ao nei, o le mea ia e, te faahoi faahou hia
maira e loFarani, te haamana raa o tona ra a nofau hanahana roa. 0 Napoleon I ra hoi.o lei
faalia i laua Hau Ehlepcra ra, i temalahit 1804 ,
ua faai ia i le ao aloq nei i te roo o tona mau lainai, i te upoolia raa i niaiho i tona mau enemi.
Mairi iliora ra hoi oia, no te mea, ua aiahu hia
mai oia e le puai o lo Europa taatoa ; i na matahili hoi e toru ahuru ma vau i mûri ae, na te
Ariina iai faalere ile Hau i Fa rani. e i mûri ae,
taalia hia'lura te Repupirila. Na laua ioa Eme­
pera ra hoi, e faatubu mai i te mùnào raa i le
aito i hau e roa i te rahi o te mau anotau api iho
nei ; e a ui hia'lu ai hoi lo Farani i te huru o ta
ratou hau i hirçaaro, ua faaite papu maira ratou
fttoa e, o le Emepera ta ratou i hinaaro, e o laua
Emepera ra, o le huaai ia o tona ailo tui roo o
Napoleon I.
la tae i tetahi alu mahana e faaite faahou hia
tu ai te huru o taua hau api ra, e te huru o te
mana e te hanahana e apiti hia mai i niaiho.
A poro haere ai te Tavana i to Tahiti nei, e
haere mai, e faatia i na farc^toa rarahi i Fareute
ra, ua faaite aloa Tu ia oia ia outou e, e tapao
hia i niaiho i taua na fare ra te hoe parau, ei faaite
raa i te paeau o te fenua nei i faatia i taua fare
ra. I teienei ra hoi, o le feia e haere noa'e, e
mataitai haere i roto i te Asena i Fareute ra, e
itea ia iana i niaiho i taua mau fare ra, teienei
mau parau i faaite hia i mûri nei:

Te hilia o te ra - Tooa o to ra - Moorea.
E peapea rahi roa to jmatou i te faaite raa e,
no pohe aenei te Toohitu no Moorea ra o Arahu.
I te mahana 14 no Eperera i pohe roai oia. E
haavamaramarama oia, e e taata orero atoa hoi,
e ua pohe ma te mihi hia e to Tahiti e to Moo­
rea' toa hoi.

»

�V

Parait no Al.l BABA
Iriti

c nu

' v v5V

riy e ina ha itlturu.

no ru lo i le man aaniti Arab ia, i parait "nia e. o rca

pu

t À l'A t lM E M.1 ITOE.

S rahi : lo laloit nei leie haerea, faahopea, e ia ore
:c
alura ia a lalou
e laufaa e te
tfl ia manuia ra. aore
#
,
il ino anae alura ia le roaa mai ta lalou.
(j

Hwwmla Ilia i /{? Vea no la rnahana 3 noFt*
buai'v 1853.

lu le Yea no le tapait i mua nei le loe.
__________ !-----

Te mau palri i lapae mai, mai le mahiina 13 mai
a no Epcrera

Hio aera lc raalira o lirtia nana ra^ e a loopiti at urn Iau (aala no rolo ta raïoit i pohe, taia
Tiaa pili Raialea o Eunice, lapena Blackecll,
roa aéra i toi reira ; mai le mea hoi e ia na reira mai Huahiue mai.
lion lona lotto Iwere i Iona matt taala, ei imi i le
l ’ira pili no Kill o Jenny Lind, lapena Laufare o Alb-Baba e pan anae ia ratou i te pohe. tray. mai Y-alaparaiso mai.
Tnpii aera Iona maoao e, e ere le mea lia le laTira pili berelane o Royalist, lapena Harris"
man i tana rnvea r;i. Have Ima ibora taua raali­ mai Sidene mai.
ra ra i lei reira tihipa ; baere attira oia i rolo ile
Tira loru niante o Otïanlo, lapena Kendrick,
oire, e na l'aaile itia mai à oia e Baba Muta fa île mai Raiyavai mai.
lia raa o tana lare ra, mai tana i fuatle i e toopiti
Te mau palii i reçu.
i tonolii mai ta. Alla roa lu laua reatira ela ra i
lapao noa’ e i le l'aie o Ali Baba, biopoa noa lu^
Tira pili no Ktli1b Sereua, ua reva i Valapara ra oia, â fabliau ^taere noa'i ira mua’e ï te o - raisd. 1« 1
•
’
pani, e ua man«o ilio ra oia e, eita roa dia e( ha—
Tira Itôd tio Huahin'e o Ann, lapena Moino,
pe faahou.
♦
lia revà i Hualtine. ‘ "J
Mauruttru roa ' era taua raalira ra i tona lere,
Tira piti no RaialeaoÆMmce tapena Blackett,
e i le paari niaitai o tana ravea ; hoi atura oia i i ua reva i Raiatea.
roto i te aru, f lae alUra i /’oto i te ana', roohia
Tira loru berctarie o John VVillirms, tape­
titra te liai mai te mai ra tana nana iana ua pa­ na Morgan, ua reva i Raialea.
ra u atura oia ia ralou : e borna, aita roà lurae \
ravea e o ra'i le laala e hamani ino mai ia tatou j
Te êê no le Tavana : BIUOT.
€
nei. lia ile papu alura vau i le tare o le laala
hara o le laparahi hia e tatou auanei, i nia hoi i ;
le aralia lou manao raa e. ia ilea oia hia'e le
ravea a roaa mai ai oia ra, eilaroa'tnra iae fcaata loa ile i lo titrai lauea raa e ta lalou nei taoa

•'

.'. t

‘§8

�</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </file>
    <file fileId="615" order="34">
      <src>http://anaite.upf.pf/files/original/889f35c26cb4d56afb6bb60071e938e7.pdf</src>
      <authentication>de723fb4f77cd51bc47e43bf51e05d34</authentication>
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="4">
          <name>PDF Text</name>
          <description/>
          <elementContainer>
            <element elementId="55">
              <name>Text</name>
              <description/>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="12793">
                  <text>MAIIITI M A

VIAIIAVA 28 \ 0 EPERERA 1.853.

Te taata 'toa , c cre te T.*• vana e te haara . o tei hinaaro i te hoc hohoa o teienei vea, aufau mai ia e
3 farane no na avac c toru.
Paaau mai iaTepito te ncnei parau i Papeete.

O te feia hoo taoa, e te mau
taata e haapao i te tain
raa taoa, e tin ia ia nenei
atoa hia ta raton mau pa­
rau faaitc i rolo i remet

Ei haaparare raa i te parau rii api e faufaa hia'i to
le inau fenua i rolo i le llau Tamara; e neia i te mau muhana maha loa.

PAEAU PARAU NO TE HAÜ.
FAATORQA RAA.
No le l'aalia raa a tona hanahana Pômare, te
A rii vahiné o te mau fenua Totaiete, e te Tava­
na, le Auvaha o le Emepera.
lia laaloroa hia teienei mau taata i mûri nei.
O Ririliia, ei mal ira mutoi no te mataeinaa
rà o Paca, ei mono ia Papaiau tei faaore hia te
toroa.
E aufau te Ta vana, le Auvaha o te Emepera
na teienei taata toroa ei ulua no tona toroa i na
farane hoe hancrc e vau ahuru i te matahiti hoe.
trxO Tapurai, ei mutoi no te mataeinaa ra o
Paea.Jei^mano ia Rirohia, tei faaloroa hia ei raatira mutoi. *
O O fai, ei mutoi no te mataeinaa ra no Teahupoo, ei mono ia Mailia, tei pohe acnei.
E aufau te Tavana, le Auvaha o te Emepera
na teienei feia toroa, ei utua no lo ratou toroa i
na farane hoe hanere e piti ahuru i te malahili
hoe.
*
Papeete, 15 no Eperera 1853.
FAAUE RAA.
Mai te au i tei faaite hia mai i te irava 6 no
te ture X X X I o le pue raa lure tahiti nei.
/ t E haapuluputu mai le mau Toohitu i Papeete
mgi i te mahana 5 no Me i mua neï, i te hora 11
&gt;4te poipoi. i te vahi haapao hia no ta ratou paf jfyu raa, e rave i te rave raa piti o ta ratou ohi—
/ pa i teienei matahili 1853.
f l Papeete, te 25 no Eperera 1853.
Te Tavana, te Auvaha o te Emepera,
Papaihia : PAGE.

%

AIMA I”

PARAU FAAITE.
Ua falala roa te aua hau no Papeete nei i te
yfoti roa i le faaapu hia. Ua haere hua te Arii vahine i taua vahi ra, e faaitoito i te feia e rave i
Vjtaua ohipa ra. I iraha te oioi o te tupu raa o te
y j maa i teienei fenua, aore ta te tàhi mau mataei. naa rii vahi i hope i te vaere e te tanu hia, te ii tea hia tura te botupu raa mai o ta tei tanu na i
te matamua, iteafafa raa te repo e te i raa i te
/N-aoere u maa. Te faaite matra teienei vahi ma/ . tamua, e e riro ei auhune rahi, no te manao i*yf toito ralii o te mau tavana e te mau taata toa. E
^7parau rii maitata i rahi roa hoi tei itea hia mai

J farane nou rêuï'hoe*0*1
pa^au ma| |d
nci parau.

le np_

nei no le mau mataeinaa toa; i le mau valu atoa
te faaapu hia ra te mau aua hau, le mai lai ra te
mau purumu, e te rahi ra hoi te mau tamarii i
rolo i le mau haapii raa, te haapii raa hoi no
Papeete nei, ua huru ore roa le tamarii i na mahana i mairi aenei, i teienei ra 110 tamarii haa­
pii, e mai te reira toa hoi te huru ia laaau haere
i le mau mataeinaa loa. No te lapae raa mai o
na pahi auahi no Californie, cle piru i vaiho hia
mai e ratou i i roa'i le man ao o le taata ile oaoa.
Te ilea hia nei i teienei leiaufaai roaa mai no le
tapae pinepine raa mai o le pahi e haere mai Araerika e Sydene no te mau taata toa. Aila a i itea hia i nia i to Uitou nei mau’aroa, ei tahalai,
te rahi o te ahu tirjla, e te ahu api. Te leoteo
nei to Tahiti, e ore e lia ia ratou, e na te Hau
anae ra, e imi te ravea e lue mai ai te pahi e
le eeao, te rahi nei to ratou itoilo i te rave raa i
te ohipa, ei faaite raa i te mau taata toa e haere
mai ionei i te rahi raa o te maa. Te rahi nei hoi
la mau vaa laia ; i le mau poipoi atoa, te rahi nei
teia ite tae raa mai i le tuahu’; e rahi roa ra te
hiaamu o te taata tahiti i teienei maa au, e ore e
tae rea i roto i le malete ua pâu roa mai tei te
mau hoo raa»ra. Te itea pabu hia nei teie.iei
’mau mea, e te ite nei te taata loa e e huru api
to Tahiti nei.
PARAU RII API.
Ua ite mai nei te Tavana te parau rii i te ma­
hana toru i oti aenei, e e mai huru ê tei roto i le
mataeinaa ra i Papeuriri, e mai rahi, e te rahi
hoi o te taata tahiti i pohe, ua tono oia i te taote no te pahi auahi ra o Phoque i taua vahi ra,
ia ile hua oia i te huru o taua mai ra, e e afai
hoi i te raau rii matamua. O te huru noa iho a
ra ia i le reira mau mea, o te parau te rahi ; ua
rahi roa te malau i te ino ; e parau faarabi hia ra
taua parau ra.
Ua ite mai nei matou i tî parau a le taote. E
mai fevera taua mai ra, e ia inu i te quinine e ia
haapao hia te maa e amu, eita ia e roaroa ua
maitai. Hoe ra vahi taia e te mea ia e haapee
taiata ai, maori râ, te matau noa o le taata ta­
hiti, le tupu noa hia e te mai manao noa, e ua
manao e e ore e maoro ua pohe, e mai te parahi ore i roto i to ratou mau fare, ia rurua hia i te
matai maramu, te matai toetoe i te po, e o tei
rahi roa te toetoe raa i teienei anotau, ua haere
ratou r tahatai taoto haere ai i te po i nia i te
peue, mat te fare,ore i nia iho, maori râ te roi
nei, e te horoànoa ia ra 2ou iho i te pohe, mai
te tamala ore i te rapaau ia ratou iho i te raau.
%

�l e manao nei malou e no le arohxV*te Tavana e faaore uioi alu i leienei mau hurù manaonao, e e ore c rahi laua ino ra e ore e hopea.
Te feia loroa toa, lei ore i lae Jalu la ratou
moni no na a vue hopea e loru, no le malahili i
mairi aenei, ehaere mai ia ralou i Papeete nei ia
iae i le mahana monire i mua nei, te mahana 1
no Me, e lii mai i la ralou no te malahili 1852.
I le mahana lapali i maki aenei, ua poro hia
te Hau Emepera i Tahiti nei, e i nia toa i te mau
pahi manua i rolo i le ava nei, e ua hau i te loru
o te hanere le harufu raa o te pupuhi no te faahanabana raa. E mca rahi roa le taala i pulupuUi mai i rolo i le aua o le Hau, e faaroo i le

ra. ua o roa le ioa o le aito rahi o Austerlitz e
Iena i rolo i te manao o te mau laala tahili mai
le mea é, o le ioa o te hoe cf lo ratou mau aito
rsrahi. 1 teie râ, eeree, e le manao raa nae ra
le faaoaoa i le aau ; i teienei ioa le Emepera, e
hape hia le ile néi tatou i te hoi raa mai o le hoe
(au-renua hau e ae i to te mau malahili i mairi
aenei, le hoe mana ile mailai hia 'tu, te hoe hau
elaela mailai ae, le hoe hinaaro puai roa 'e , te
lia mailai e le paari mailai.
Te lorono, lei rahi te haati raa hia i le hanahana, te haaparare roa mai nei te hihi i onei io
tatou nei; te hohoa no te mau ruri raa hau, lei
taali, e leilaulurui Farani,teorealura ia; le À poo i hamama noa i rolopu i le mau Tolaiele ra,
le nnani faahou nei ia . Na le hoe félin e aralaiia

leienei parau i te mau vahi aro raa ra. » « la
ora le Emepera. &gt;5 Roohia ihora te taala toa e
le mau laarla tahili i le ruru, e ua pinai atura i
nia i le revu no leienei parau oie Hau Melua, ele
manao rua hanahana no te ui i mairi aenei, ia
ora te Emepera !
Eaha ra leienei mana maere rahi, te faahitimaue noa i le laala e te laalupu mai i le manao
rahi, e i nahaleaano e le maoro o te anotau. Area ra i Europa ra, i te hoi raa mai teienei tapao
no le mau hau rarahi ra, le taata e te hau atoa
i le aueue raa, e mea ilea noa ia ; e riro le laalàHoa i le manao, e ua lia faahou mai le maru
rahi o Napoléon, mai tona mana toa; hape hia
e.’ te ile faahou atura tatou, i to tatou mau nuu i
te haere rua tu mai Pari e Moscou roa.
Area ra i Tahiti nei, tei taa e i Farani i te
.•meumeu taatoa no teienei a ’o, i le hoi raa te
manao i leienei anolau rahi no le parau o to ta»• tou nei fenua ; te vahi maere rahi ia ; e mea mjjü

ali faahou raa e le laamu faahou raa i te taura
e ali mai ai i to matou fenua ; te puta nei le ma­
nao raa i roto i te aau o te taala toa. E paeau
mau a Tahiti nei no Farani. e le farii ra i le maramararaa o te fenua rahi lei roaa ianaibo, e o le
lia iana i le horoa haere mai te haapao raa o lo­
na iho huru.
I laua mahana tapati taatoa ra, mai te mahana rahi faaarearca
raa ra i teienei oirc; i te ahiahi ua tutui haere hia te auahi ; e amu
raa maa hoi tei te fare o te Tavann, e i reira toa hoi tona hanahana
te Arii vahiné e te tane, oia toa hoi na tonitara haratane e te amerika ; ua inu hia hoi mai te hanahana te ora o tona hanahana o Na­
poléon U I, e i te po iho, ua rahi roa te taata i te haere raa mai i te
fare O te Hau. Ua ati le mau vahi atoa i te taata, c aorc roa i haere
vave i te ulua fare-, e ua fatata roa te ao te rui i ore ai te taata c i
ore «i hoi te muhumuhu.

Te êè no te Tavana : BRIOT.

�</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </file>
    <file fileId="625" order="35">
      <src>http://anaite.upf.pf/files/original/28120be44c2fe7ac60075333ffc89a8d.pdf</src>
      <authentication>8e381734d77247305448a9f682a9f955</authentication>
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="4">
          <name>PDF Text</name>
          <description/>
          <elementContainer>
            <element elementId="55">
              <name>Text</name>
              <description/>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="12803">
                  <text>V IA ILW A r&gt; \';: MK IH&amp;l.

ri.miiiïi MAifAÏP laata ’toa . c crr tc T avaiia o tc haava . o tci tiiliaaro i tc tioc hnlioa n | »icnci vt-a, anfan mai ia e
3 faranc no na avaeclorn.
Faaan mai ia Tcpito tc n°nci paran i Papcctc.

F/t haupariire raa i te paratt rii api e raufaa hia't !p
tc mati fcnna i rolo i tc Uan Tamaru; c ncia i tc m.io inaliaiia malia toa.

PAEAIJ PARAD NO TE HAli.
FAATOROA RAA.
No le faalia raa a fona hanahana I'omarP. le
Arii vahine o le mau fenua Tolaiele. e te Tavana, le A.tivaha o le Eniepera.
IJa faaloroahia o N oc No u . ei mufoi no lo malaeinaa ra o V.trari, ei mono ia N.yka o !oi faaore hia aenei fe toro t.

E aufati le Tayana,.le Auvaha o te Emepera
na leienei laaln toroa, ei ultia no tona toroa,
na larane hoc hanere e piti almru i te malahit
hoe.
E papai hia te hohoa o leienei parau loroa i
te liiopoa raa, e i le fare loroa o te ( h.
Papeele, 1 noMe 1853.
,Va tn A rii ^ahine o te mait

femia Totaiete,
tci moe 6 i lcienêi.

Papihia: P A R A IT A Auvaha.

Te Tavana, te Ani'ahao
tc Ârit Emepera,
Papaihia: P A fiF ,.

Papaihin tc liolioa i le fare toroa o te êê,

Te êê o le Tavana,
Papailiia: IkroT.

FAAORE RAA TOROA.
I, na mahana i mairi aenei, i haavahia 'i le tomiteramutoi noPapeelerao Yaifotia, no le haapao ore, e te faariro raa hoi ianaiho ei hio raa
ino na le taata ’ toa, ile alura le haava, e ua liara mau â oia, faaulua hia; lura oia, i tc ulua
faanre i toua toroa, e le ulua obipa’ loa hoi, la
hoe ae avae i te rave raa.
m Ua faatia roa te Tavana i laua faaere ra hia te
loroa o Vaitolia ra ; arca ra le utua ohipa ra, ua
aore hia ia e te Tavana; te haamanao ra hoi
aaot
^^oi*a i le maH ohipa lahilo i rave hia e Yaitolia, i
e lauturu raa mai i teienei hau.
No te farc toa api i Papeete.
Mai na mahana raai â i mairi aenei, ua rahi
y^roa ino Ja te taata tei haere i tehoe fare toa iriti
^^api Ijj&amp;li nia i te ea e horo tia i Fareute; ua i
taua fg e ' toa ra i te taoa api e te ahu oti i te au
hia. r a tupu hoi te manao o vetahi feia taoa no
'Panipra e^i uta mai i te mau taoa e hinaaro ra/ hi rocTBiia e to Tahiti nei, ma te litau i te hoo
mama y&gt;â no te mau taoa nehenehe roa, mai le
ahu atoa hia e te mau vahine no Pari e no Lonadona. Emea faahiahiarahi roa tehio raai to
Tahiti nei, te tane e te vahine atoa, i te na roto
raa raâi i taua fare toa ra, ma te oaoa, i te faatautau haere raa mai i ta ratou mau ahu tirita anaana, te piriaro. haaputaratara, te horoi faahitihia, te ahu rii haamairi rairai mailatai, te ahu

\l H&gt;'i\
(&gt; lc fcia lion taoa, c lc maii
laala c liaapao i tc iani
laa laôn, c tia i.i ia ncnci
alo'a hia ta ralou man p»rau faaitc i rolo i rcinci
TVii. ia aiifau mai ratou
1 faranc no tc rcni lioc.
I'aa.vi mai ia Tcpilo lc ncnci|iaraii.

faatiere iiia : te taheiroioa, leahu rairai, e (e hiti
unauna inailatai roa rti; tta hau e roa hoi (e oa&lt;&gt;a e le poupou o lo Tahiii nei, i le roaa raa n»ai
ia ralou taua rnau i.toa neliiuiehe roa no te fenua papaa tnaira ; a iloahoi leireira peu ; i mulaaiho ta hoi, t; roaa j’iirii uoa rnai ia, e.e mna hoo
larâiti roa , i •teienei ra, ua mama roa'tura ti'
iioo!
E malicrc pahaê, tia ite papu roa le fafu 0 leicnei rnau laoa i le liinaiu^ rii laa e, e le onoono
o IpTnhiti nei, e i' ile atu â oia itana taoa i te
pan oioi raa, mai tei le hco pale raa ra le huru.
0 le moni ralii hoi i vailio liia mai e t&lt;; triau pahi Tarifoniâ ra, ua pau te ralii. i te hoo hia i le
taoa i rolo i teicsiei fare toa. ;E mea faahiahia
rahi roa le hio raa i (e ravea a teienei feia hoo
taoa, i te imi maite raa i te mau taoa rii c hinuaro rahi hia e to Taliilï nei, c te faalupu lioi i
lc hiuaaro faanehenehe i niaiho i le fenua nei.
Aila hoi i itea mailai hia, te faito atoa raa te
paari e le hoo mau o teienei mau laoa, i tei hoo
hia no te moni rahi roa, i mulaa e nei; eita ra lo
Tahili nei e hiopoa hua i tei njira; ua rau lioile
hinaaro o le mau vahine rii nehenehe o Tahiti
e r:ro haere noa le manao i nia i te taoa api, o tahi â hoi mahana i te faanehenehe raa ra,
ua faarue hia ’ turaia ahu unauna. E faaitôilo
maile ra le feia fare a, i te laalia raa i te hinaaro o to le fenua nei, e tiai; e mai te mea e,
ia tapae mau mai â na nanai pahi auahi, mai tei
faaile hia mai nei; e ia puhara noa mai â le feia
eeao i ta ratou moni rahi, e mahere ia le feia
hoo taoa no Panipe e no Tarifonia, i te uta mai
1 te inau taoa nehenehe roa; toa, e huru neneva
roa liia’ i to Tahiti nei. Ia ite noa’ e ht^He mau
pahi, e na Panipe mai te l’aatere tia i Tarifonia,
e te na Marite mai hoi le hoi i Ausete^alia, e e
hoona hia ta ralou mau laoa i ropu e mS^e^pre
roa ia ratou e haameremere noa e, e tagae mai
â ra i Papeete, e e ninii mai i nia i to laloifnei
fenua i te mau taoa nehnehe i roaa mai no roto i
te mau ô raa moni o Auseteralia, e o Tarifonia.
E hio maite hia ma te poupou te hoo raa hia
o leienei mau taoa api* E mahere hoi ia to Tahiti nei i te haere maite I .te nehenehe raa, e te^
taoa raa hia; no reira£ toa^hoi, no te hoo pate
raa, note mau taoaapi haere eafai hia ilera
vahi,i teravahi noreira i |oaa haere Stoa ' i i
to te mau mataeinaa ite at&amp;i 'e, i te mau fenua
iEuropa ra, te nehenehe rani ejte unauna e hitimaue, e e faahiahia 'i roa'i te feia tere ra.
Ia tapae hia mai hoi Tahiti nei, e te mau pahi
e horo haere,na copu i Europa, Amerika, eNiuHolane, ei reira ia ratou’e faufaa 'toa hia£i i roto i te mau maitai atoa e roaa haere nei i to'
Europa.
»
I

�\&lt;&gt; TÊ MAl HAÂVilH-\A.
Aoro a o pa.au rii i lae raai nei, ei faaite ruainai i le huru o te mau haapii rea i Taliili nei, i
leie lau mahana, le ralii raa, e te ili raa o te tamarii. Area ra le haapii raa i Fapeete nei, le
haere maite nei ia i le nehenehe raa, e te itoito
raa, 150 lamarii 1 roto i taua haapii raa ra i leienei, e te iloilo aloa ra hoi na orometua i te |
haapii raa ia ralou. E faailoito atoa ra te mau
mataeinaa e liai. i te imi raa i te mau ravea toa,
e paari ai e e itc ai te ui api nei.
No te mau parau rii api hoi i tae mai nei, itea'tura e , e 227 tamarii i roto i le mau haapii
raa'toa i Moorea ra ; e te rahi ra hoi lo ralou
itoito i le haapii raa; e na reira'loa lo Tahili
nei e liai.

PAKAU ÏUI APÏ.
Ua faalia hia arnci HhCc tolaiclc npi i Ncw-Ynrk, c maha
milioni tara te rahi raa o ta ratou rtloni, no te faatia raa i tehoe
faatere raa pahi auahi i Amrrika e Auseteralia, mai tchoc amaa i
Califorhia. Te pahi matamua no tcienei faatcre raa, o goldf.n age,
ri tc mau mahana matamua ia no Mc c faatere ai i Melbourne. e ua
manao hia, e e 45 mabana c lae atu âi.
Uairiti hia mai teienci parau i muri nei no roto tnai i tehoe niupepn oDaily ncws teioa.
I te parau raa hia^e faatia i tchoe fcatere raa pahi aualii mai
Southaropton atu e Sydncy, ua maoro te vai noaraa, no te mca,
ua taia te fcia i faatia c c ore e tia i tehf'c mau pahi e c maori ra i
te mau pahi tci muri te ohu raa; ua raanao hia o c ore e taea tcienei area rahi c 4,488 mairc i Panama c Tahiti i te mau pahi auabi
tcre roa ra; aorc e vai raa c maraa’ i i nia i te mau pahi te arahu c
au no te tahutahu raa i tc auahi m» tcionei raaa tcre raa roa; i leienci râ, ua ore alura teienci mau mea i taua hia’i, i te tere o te
pshi auahi faaohu percoo ra o le plata i tona tere raa mai, mai
soulhampton e Chagres. Tai 1400 tane arahu tc maraa i nia iho i
tcicnci pahi, c tai 94 tane e pau i tc mahana hoe, e c 290 c 300
inairc te tere i na hora e 24,
Uaiteatoa hia hoi nv« te faaite orei tcienei terc raa, e tiaia faarahi ae i te arahu, e e roaa mai te mca ia faahope roa hia te puai o
tc auahi e 4,500 maire; e hau ac ia tc reira maoro i tc maoro i Panama e Tahiti; ua ore roa tura te taia raa, rouaetatou ua ite i te tae
maite raa e te piopio ore i tc parau mai Europa c Niu-Holane! Ia
toru ae tau pahi ta teienei totaietc, ei lau pahi sfj maitai i te la pla-.

ta ,mai te hope maitai tc mau peu atoa, e te arahu i nia ilio, r te

vai ineine noaiatuu’; ia vaihu maile ralou te tahi i Soulhampton,
te piti i Panama, te toru i Tahiti, e 49 mahana i te fnatcre raa i teienci tau Moana rahi c pili 12,000 raa o le maire te mnoro.

Ua faaite mai nei le mau niu pacpa ,uo California e ua oli aenei tc
faaipoipo raa o tona hanahana tc Emcpera o Napolcon 111 eo Mlle
Montigo i te mahana 30 no Tenuarc i tc fare pure raa ra o NotreDaine, mai te hanahana rahi roa. Ua hinaaro tc mau faaehau fcnua
no tc oire. rahi ra o l’arl i te faaile i to ratou aroha i te Emepera vahme, ua hinaaro ratou i te horoa tu i tehue tapoa ai hno rahi ron ;
ua taatia tu oia mai te faehaahaa maite, mai tc faaue raa ia hopoi
hia tcienci moni e 600,000 farane, te hoo mau no taua tapca ra, no
tc faatia raa i tc hoe haapii raa, ci haapu raa no te mau tamarii
olare e tê veve.
E2omatnhiti tepaarino teEmepera vahine o Eugenie; nehcnehe noa iho â oia, no roto mai i tc tumu Paniora, e ua topa hia oia i
te comtesse noTeba.
Ua rahi roa te achuehu i tupu mai no tcienci faaipoipo raa i tc
mau hanpao raa toa.
Te pahi maoa ia amerika ra o E kances no Niu-Bedford, o tapena Swain te raaljra, ua parari aenci ia i Manitia i te mahana 25 no
Titema 1852. Ua tomo roa teicnei pahi i te hinu, e le faatere ra i
Niu-Bedford, mai llonolulu mai; no te hinaaro râ o te raatira i te
tapae i laua fcnua ra e hoo i te maa, i lae ai i reira e no te rahi o lc
opape huti hia atura i nia i tc aau, c parari atura, ua rcva te raatira
i te mau feuua Ilar aii, e imi i te hoe pahi, ei faauta i na paero hinu c600, e te vetahi iho hoi mau taoa, o tci roaa mai no taua pau
r
a
.
________________________

Te mau pahi i tapae mai, mai le mahana 27 mai
a no lipcrera
Tira piti marite o Velasco, tapena Worlh,mai
Tarifonia mai.
Tira toru berelane o Orlcney Lvss, lapena
Martin, mai Tarifonia mai.
Tira piti farani o Muailo, lapena Faraire, mai
Raiatea mai.
Tira pili manua farani o Papeete, tomana de
Bovis, mai Huahine mai.
Tira piti heretane o Emely Hort, lapena Sustenance, mai Matuita mai.
Te mau pahi i reva.
Tira pili hayaii oReindee ua reva i Sidene.
Tira piti'farani o Hanah, ua reva i Paumotu.
Te êê no te Tavana : BRIOT.

�</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </file>
    <file fileId="626" order="36">
      <src>http://anaite.upf.pf/files/original/ee0db73291f34f50b758eedb02b01154.pdf</src>
      <authentication>78e5c57ce422cce3b9bd80d1fe4bb8bc</authentication>
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="4">
          <name>PDF Text</name>
          <description/>
          <elementContainer>
            <element elementId="55">
              <name>Text</name>
              <description/>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="12804">
                  <text>m m \ m \Telanla 'Liia . e crc le 'Pavana c tc haava . ntci hinnaro i tc hoc hohoa o tcicnei vea, aufau mai ia fe
3 faranc no na avacolnru.
ia aufau mai ratou
fanau maiiaTcpilo te n?- Ei haaparare raa 'i te parau rii api e faufaa hia'i lo 1Vea,
i'arnnc
no te rcni hoc.
nci parau i 1‘apcctc.
lc mau fenua i roto i lc llau Tamaru; c ncia i lc inau mahana maha tna. Faaau mai ia Tcpito tc ncnciparau.

PA-EAÏI PAI'xAU $ 0 ÏK HAÏ
FAATOROA UAA.
*
-----------------------------------No le faatia raa a tona hiinahana, Pomaro, te
Arii vahino o lo mau lonua Totaiete, o lc; Tavana, le Auvaha o te Emepera.
IJa faaloroa hia o Iloionn, eimutoino Papeete.
FTatifau le Tatana, le Auvaha o te Kmepcra
na leienei taata loroa. i na fatane e loru hanere
e ono ahuru i t&lt;? mataliiti itoe.
Epap.ii hia'tc liohoii o leienoi parau toroa i
le hiopo.i raa, e i le fare toroa o te (VA&gt;.
,\a tc Arii vahine o te maii Te 'i’avana, te Aui'nlia o
fenud'Totaiclc.
le Avii Emcpcra, ■
tci inne ê i tAtenei.
1‘apiliia: PAHAITA Auvaha. Papaihia: PACiF..
I’opaihia lc hohoa i tc farc loroa o lc t*ô,
Tc êê o tc Tavana,
Papaihia: B uipt.

NO TE ANANI.
Te faaile hia 'tu nei leienei pafau i to Tuhilï
nei, tei papai hia mai i le raatira papai Y k .v nei,
e tehoe laala baralane hoo laoa i Pap^ele , o
Evani le ioa. Te iiio paatoa nei hoi laloh mai le
maere rahi, i le huru ino roa raa o te anani i
teienei anotau, e te erecre roa raa , e le nrnaimoa raa liia, tei parau hia e to Tahili nei e,
e tulne rn. No laua rnaa ino ra hoi, i ili roa'i te
pahi anani i leienei mataliili, no le mea, eila roa
'tu laua mau anani ereere ra, e rave hia i Tarifonia. I teienei ra, e tamala na lo Tâhiti i laua
raxta nei e liai!; e ere hoi te ravea râve ata, e i
manuia ra, e faulaa rahi ia ta oulou e roaa mai,
no le mea, e rahi faahou rnai ia le pahi anam i
Tahili nei.
Teie ra te huru o laua parau i papai hia maira.
E le raatira papai Y ea e !
A faaali haere iho ai au i lc fenua nei, mauiui
roa lura to 'u aau i le hio raa i te ino e te pau
rahi o te anani; ua ninaimoa{nae hia te rahi. O
te lumu hoi o taua ino ra, o tehoe ia manumanu
ili, o te tau haere i nia i te rau, e te mau amaa.
Te manao nei ra vau e, te vai nei tehoe ravea, e pee e atu ai taua mau manumanu rii iino
ra. Teia taua ravea ra, e paraihua i te tumu o
taua anani ra i le pua parai fare nei. e ia tae i le
bua raaTra, e tutii i tehoe maa paura i raro ae i
taua tumu ra, ia pee haere hoi te au, e ati noa'e
le mau amaa'toa..
E ere hoi tei reira lê ohipa teiaha, e i manuia

ra. e lâufaa ralti roa ia te roaa m;ti. I ore hoi i
manuia ta. eita â ia !&lt;&gt; lumu e ino.
la ora na o&lt;\
Na j . l . eyans .
O ie Iiuru ia o lonu rnanao. I leienei ra,e mea
maitai roa ia tamata lu Ta' iti nei. liae I oi te
pee e laua ino rahi
i nia i le anani nei.
_ ____________ )_____

PAUAli RH,API.

Ua uïti hia mai leienei mat; parau rii api nb
rolo i lelioe niupepa haralane.
0 AUle cle Monljgo, i Gerenâde tona fanau
raa i te malahili 1827 e vahine nehenehe ralii
oia e le mala au mailai, e le ioio mailai hoi o
looa huru; e hohoa rnata hinuhinu e le au maitai
lona, c ilea'i lona luiru barâtane, e no le nehenoho e le au mailui o lona liaapao raa, e iteaï
e no rolo mai oia i fehoe l’etii mailai; e te ilea
pabuhia ra i roloiana te mau niea maitatai atoa e
roaa mai no roto i to aau marapjarama.
I rolo i le piha vai raa hohoa o te mau raatira
rarahi no te n^u te faatia raa hia le oroa faaipo*ipo raa. 0 Miti Fould, le papai parau rahi o le
Hau, tei haamana hia ei^^e i taua oroa ra: ua
lauttiru aloa liia mai oia^Hbli Baroche, te peretileni o le Apoo raa o tfjHiu ; na le Emepera
iho oia i maiti. Ua pulujKSïaloa mai te fetii o
teEmepera, te man tahua\%rhi pope, le mau
raatira raralii no te nuu feriua, te mau pereliteni
no le pupu loroa o te Hau, le fetii atoa hoi o
Mlle de Montigo, vetahi mau taala mana no Paniora e le feia mana |i tono'iiia mai i reira no le
mau Hau atoa i te lae raa mai i laua oroa ra. Ua
faaue atoa hia hoi o Mili Fould, e e luu alu ï te
vahineale Emeperara, i te heihupoofaluhia i te
taiamani, ei tapao no tona mana api.
Na te oromelua rahi o le pope i Pari i faatia
i te faaipoipo raaa te oromtflua, i roto i te fare
pure raa rahi tahito ra o Nolre-Eame.
I le mau vahi atoa i te haere raa tu, e taala
rahi roa ia lei aro’na'tu i te Emepera, mai te pii
e : « ia ora te Emepera! ia ora te Emepera vahine! ua faaunauna hia e ua faanoho maite hia
te raau aroa i tc mau tireuna una aloa;ua pee
mai te mau raalira rarahi i te pereoo o te Emepera, tei faaunauna hia i te mau mauhaa o le
Hau Emepera, mai te nenei atoa hia leienei tau
leta rii N. E.
Ua faaahu hia &gt;e Emepera i te ahu, mai to te
mau raatira rahi nuu ra; e mea faahiahia rahi
roa te nehenehe o te ahu o te Emepera vahine;
e hei nehenehe rahi roa lei luu hia i nia iho i lo»

i

�\&lt;k\X

t V

\ \

1 miitaaihu ra, ua faaipuipo liacre ia te mau Arii i tc m.m tama_

. '. V
* ^
Aïii o tc mau fcnua cê; ua naCcira ratou ma te hinaaro c, c
na rouni hinuiiMiu
mailai;. 000,000
j'aram' 1»; «i hinc
faarahi roa i to ratou ra mana; c manao ê ra tou, tc manao nci hoi
hoo, e 40,000 (arane le hoo i le faaunauna i nia J aufanipoipo
ê, cita roa tci rcira c riro ci faufaa, e riro ra ei ino tuua mau
raa ra, o tc mailai atura o tc fctii tci imi bia, c crc e, o lc

i tona ahu.

Pard'it rii api nô te mau fenua TuamoLi.

Teie niai nei le paV&gt;i ili tira piti o te hau ra o Flydrographc, tomana Parehappe, mai te fenua Tuamotu mai. ua hope te rahi o
tana mau fenuaïa i te tapac haere hia c ana; ravcrahi le tavana c
te inau iriti lure i horo mai na nia i tauapahi iti ra i Papcctc nei, te
vahi e haaputuputu hia ai te Apoo raa iriti raa turc. Hoe mau hancrc taata i nia iho, e te hr.c mau taata tei boro aloa mai no tc hoe
fenua iti itea orc hia oOkaina, ua hacrc lehoc mau taata no Takumc
i rcira i te tahi mau avne i mairi aenci, c tc fcia matamua ia i tae atu i rcira. Ua hinaaro ie toopac o taua mau laata no taua fenua ra i
tc hacre inai c mataitai i Tahiti nci.'c'lc mau mca faabiahia i roto.
Tc parau i parau hia ra, c ua pâu roa to Ana i le horo i tc mau fcnua ce, c haavarc ia; tc hacre maira râ. to tc tahi iho mau fcnua i
reira, c lc itoito ra hoi i tc ravc ran i tc ohipa, hoe ahuru tanc mori
i roaa maira i te taâla'hoo taoa o Mili llousscau, tcmnitai ra te mau
mca toa, c aorc roa cino c tupu ra i rcfïa'; no reira i manaohiai’e,
e mea tia ia a'n atu i'tcicnci mau parau riii te maii laala no tc
Tuamolu. Ia faaau ralou i fe parau no tc hoo raa i tc mori, te parau e te mau taoa'toa o to ratou ra mau fcnua i temau pnpaa lioo
taoa i Tahiti nei, e au ia r.Jou ia ui hacrc ftc hoo o taua mau laoa
na ratou ra, e te hoo mau, i tiia i tcmoni ra, tc reira ia, i nia i lc
nhu rn, te rcira ia; ia na teire ratou ra.-e faaore ia ralou i tc mau
fnaaii raa iino na raton, i rahi noa'i ta ratou tarahu i taua mau taala
hoo laoa ra, e o tc ore roa hoi e hoona; c no reira i rahi ai to ralou
vcvc e ta ralou fauf$i ore. i ore i roaa'ria ratou tc mau mca atoa c
mailai ai te lino nci, c tc ahu hoi no ralou. Tc au ra ia rahi te roaa
raa mai le faufaa i te nnui taala no Igicnei man fcnua, c c riro to
ratou mau iriti lure i tc parau i tc mau mca e. faufaa hia’i ratou, ia
piifupuUi mai tc Apoo raa irili raa lure, e ia lia ia ralou i tc parau.
NO TF. MAU HAAPII RAA.

maitai o tc mau hau. O tc haapao raa titiaifaro tia maitai ra, e te
maramarama te mea maitai, e o tau a ia e haapao. Hoe noaiho â ra
vahinc, lei herc hia c tc taala’loa, e o tc vai maile mai â tc manao
raa i roto i tc mau aau atoa i teicnci â anotau, o tc vahinc ia a te
raalira rahi nuu ra, a Bonapartc, c i muri ac hoi, riro atura ei Emcpcra vahine no to l’arani; c crcoia i to te fetii Arii, e niaha hoi,
tc fnâlura noa hia nei â tona roo c te taata’toa. E vahi macrc rahi
roa hoi tc hio raa c, mai na matahiti mai â c 70 i inairi aenei, aitfi
roa’lu i maitai noa'c tc hopca o te mau tamahinc Arii o tc fcnua
êê, teiriro mji ei mau Arii vahinc no Farani; ua hope anâc ratou i
lc tiavaru ê hia, c aita i faaô faahou hia rnai i Farani nei.
la taea roa ra i tchoc taata, mai ia’u nci, te tia raa teitci ojtc
mau ui arii tahito ra, ia teolco maite ia taata i tona ra lumu c liai,
tia’tura hoi ia tona fnailc raa i mua i tearo o to Europa taatoa, c o
oia tei maiti liia c lehoc hau rahi taatoa. E orc ra vau c||&gt;ee i lc
lïSâpao raa a le mau Arii i na mua ia’u. te hinaaro nci ra vau, c ia
riro to'u nci faaipoipo raa cl ohipa piri raa orc; c no rcira vau i maitiaii lehoc tamabinc api no Hisepania ci valiine naiu; c Farani
tona aau, c Farani ola i te pacau o tc haapii raa, c i tc tolo atoa hot
0 tona metua i le manii raa a faalia’i oia i tc Hau Emcpcra ra. No
tc i raa hoi o tona aau i lc mau maitatai atoa. c riro ai oia ei unauua
no taii tcrono; c i tcmahanactupQ ai tc licpohcpo, cjriro â ia oia
01 turu ctaela; ekatolika oia, c ofahiâ ia â maua pure i tc tau raa
’ tu i tc Alua, ia mnilai to tatou nei fcmia. No rcira vau i hacre
hua mai ai, c faaile papu atu ia outou ê. ua luii ae tou hinaaro i
teicnci vahine hcrc e lc faatura hia c au, i tetahi atu vahine itea
ore hia c au; a faaipoipo noa’lu ai hoi au i tci rcira, c riro ia taua
mailai ra i tc anoi aloa hia i tc ino. I tcicnci ra. a haapao ai au i te
maitai o te aau, c tc maitai o to’u nci parahi raa, i nia’c i tc mau
mea loa c roaa mai no roto i tc faaitpoipo raa i tehoe lamahinc
Arii; crahi aejia lou neij puai, no tc mea, c rahi atoa’tou tiama
j raa.
________________

Te mau pahi i tapae mai, mai le maliana 4 mai
a iio Me.
Tira toru marite o Orplieus, lapeua West, mai
Vaihi mai.
Palia ia marile o Com/arce, lapena Mallery,
mai Matuita mai.
Tira pili.marite o Excel, tapena Corwin, mai
Raialea mai.
j Tira piti manua o te Hau Tanemanu, tapena
Mabire, mai Matuita mai.
Tira Jpiti Raiatea o Eunice, lapena Rlackett,
mai Borabora mai.
Te mau pahi i reva.
Tira toru beremani] o Cesar-IIelene, tapena
Rock, ua reva i Tarifonia.
Tira pili farani o\Hanals tapena Bennelt, ua
reva i Tuamotu.
Tira piti rimatara o Tane, tapena Mote, &lt;ua

I na avae i mairi aen&lt;;i, ua huru taiva paaloa
ia le mau lamarii i rolo i te mau haapii ra. 1 leienei ra tau mahana i mairi aitnei, te huru-rahi
roa ra ia te taifiarii lei haere maile i te haapii
raa, te tamarii lamahine, e le tamarii tamaroa
' loa hoi. No teie ra hoi niau numero i muri nei,
e ilea i le iloito raa o le mau drometua, [o lo
rahi raa hoi ia o te tamarii i roto i taua mau
haapii raa ra.
Rahi raa’
IOA MMAFINjHIB
HiliaaW f. • . . 53
Mahuwii. • • . . 40
Tiarer.f. . . . . 00
Papenoo . . . . . G0
Haapape . . . . . G0
Arue. .'. . . . . . 100
Papeele. . . . . . 151
reva i Rurutu.
65
Faaa.............
PARAU FAAITÊ.
Punaauia . . . , . 90
Paea............. . . 106
Te faaite nei o JOHN OSBORNE, taata hoo
Papara.........., . . 93
uina i Papeete, i te laata'toa, e i na mahana i
Papeurri. . . . . 94
maiii aenei, ua eia hia tehoe parahi raa puaaboPapeari . . . . . . 50
rofenua nana, mai te parahi raa atoa a te mau
mutoi farani ra te huru. O te taata e itea iana
I te mahana 29 no lanuari imairi aenci, i haaputuputu ai tc Eme- taua parahi raa ra, e o te faahoi mai ia Aliti Ospera itc f«ia raralii mana o te hau, i roto i tona ra ao rai. e ua faa- bornera,e aufauhia'tu iatana moni e 30 farane.
itealu oia ia ratou i tona faaipoipo xaa fatata, i te nao raa’tu c.
Te êê no te Tavana : BRIOT.

�</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </file>
    <file fileId="627" order="37">
      <src>http://anaite.upf.pf/files/original/f344aee91c42b1583213bfadce6f493d.pdf</src>
      <authentication>cf32c61a4d753adaed279cba57dc35eb</authentication>
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="4">
          <name>PDF Text</name>
          <description/>
          <elementContainer>
            <element elementId="55">
              <name>Text</name>
              <description/>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="12805">
                  <text>MTAIIITI HAIIAlo taata 'tnn . e erc te T.-'c
vatvi &lt;• tc hnava . o tei hinaaro i tc tmc liohoa o tci*
cnci vca, aufiui mai in c
:i faranc no ua avac etoru.
Fiaau mai ia Tcpilo tc nenei parau i Papeele.

JIAIIA

ME !«'&gt;:»•

II- vi:\!\otaiiiii.

lïi ha’apararê raa i

tê parau rii api e faufaa hia'i lo
te tnau fenua i roto i le llau Tamani ; c neia i tc mau mahnna maha loa.

M.fifcKA
o le feia hoo tana, t lc ma 0
laala e haapao i le tavn
raa taoa, c tia ia ia netvca
atoa hia tn ratou mau parau faaite i rolo i rcinci
Vea. ia aufau mai ratou
1 farane no le reniboe.
Faaap mai ia Tepito te neneiparau.

jj! Kaaliraha, e olia &lt;k- i &lt;i Tiraha, e otia ê la Marutua,ailailâlala j h I i. i i I i u , e papetei ropu e 8 etaIlaamtlupulu raa i le Apon raa irili raa lure o eta te maoro i ropu i le alea, laa lu ai o Fualauvi e laa mai ai o Apua *. L’u imi malou i ta raua
•
Icmau fcnua Tolaielc.
lau olia, ua haupao matuu i le olia a Marulua, o
Tona hanahana l'omaro, lo Arii vahinc o le j lei haere mau hia e te. ile, oia lioi o Apumau fonua Tolaielo, e tc Tavana, to Auvaha E - hi lei laahoreohiai rolo i leienei lure, ua faaere
matou i lana olia, ua haapao.maioii i te olia.a
mopora,
Marulua,
uu ere roa Tiraha i rpjo i leienei fare
I lo hio raa i lo faaau raa o lc Hau Tatnaru no
loroa.
&gt;
le mahana 5 no Atolo 1817.
I le hio raa i lo luro X X X III, o lo puc raa
Te faaiteatu nei malou’iu oe i le ohipa ta maiure lahili nei, o lo laaite mai i lo ravea no le
lou
i rave i teienei mahana 13 no Me 1853. Te
maili raa i le foia irili luro no lo Apoo raa iriti
fenua
r&lt;l o Tumaaifenua, o lei maro hia e Haporaa lure,
to
vahine
o raua b Viriamu fa^ani, ua imi malou
Ua faaue c le faaue nei :
i
le
falu
mau
i tapa Jenua ra o Tumaaifenua, e
E haapotuputu to Apoo raa iriti raa lure o te
mau lonua T'^iaiolo, e leTuamolu i l'apeele nei, i na te taala lenua maniho i horoa atu na Viriamu
ei fenua mau nona. Ua imi hia e matou e ua oti
le mahuna 15 no Tiunu 1853.
roa i te haapao hiâ e malou. E ua ere o Hapoto
Papeele, lo 15 no Me 1853.
vahine i taua l’enua ra i Tumaaifenua, e ua hopoi
X a tc A rtt vahine u le inau Te Tavana, lc Auvaha u
matou na Viriamu, ua oli roa ia malou i leienei
fenua Totaietc,
U A r ii Emepera,
mahana
i rolo i le fare toroa.
1‘ iipailiia: POMARE.
fa p a itia : PAGR.
Te mau Toohilu':
Papaihia lc hohoa i tc larc toroa o le cc,
Tc i’c o lc Tavana,,
Pdpâikid: T aa .mt, X li tf. hf .T aPapailiia: lliilor.
,
miRii, H aerf.otahi.
T airapa ,1pereliteni.
K te Tavana, te Auvaha o lo Emepera.
M a r e , auvaha lure.
IA ORA NA O K .
V aiiia, papai parau.
n m T T lir
Te faaile alu nei matou ia oe i te ohipa i rave IH
hia
U ematoui
V iuutuu 1 leienei mahanalO
^ v no Mel853.
vtJV.
0 le Diau tavana e te feia irili ture no te Tua
Te parau haava raa na Teremai lei hopoi hia motu, o tei tapae mai i Papeete nei, i na maha
maii i mua ’i to matou aro e haava ia Tito vahi- na i raairi aenei, na nia i te pahi o te Hau ra o
ne, Teava vahine, Nuutere vahirie, Paea tane, Bydrographe ; ua baaparahi anae hia ia, ralou
Poro tane, e ia Tapela vahine, e orure hau te e loTalou mau taata i rolo i tehoe o na fure toa
'hara i pari bia'i ralou. Ua imi papuhia e matou rarahi i Fareute. Ua maere roa ralou i te hio raa
le parau a Teremai, e ua hope roa i le haapao i le nehenehe o laua na fare toa rarahi ra, o tei
hia e matou e te parau atoa a le mau taata i pa- faatia hia e te mau tahua paari o Tahiti nei, e o
ri hia i taua hâra ra; e ua hope roa i te imi tiiâ tei rairo ei tââUai rahi na te Hau nei, e na te
e matou, e ite atura matou ê : Aita i hara teienei hoo raa’ iôâ hoi.O te mau pahi tomo riu ra hoi,
mau taala, ua oti roa teienei haava raa, ua riro iei tapae nïm i Papeete nei, te tuu ra ia i la raleienei mau taata ei ieia hara ore anae i rolo i tou taoa e te mau peu maitalai atoa i rolo i teiteienei ture.
enei tau fare; te ite ra hoi ratou e, e vai raâ
Te faaile alu nei malou ia oe i te ohipa la maitai ia, e e rave maitai hia te taoa i roto.
matou i rave i teienei mahana.l l no Me 1853, e
•No te pohe raa o Mili Fergus (Maita) i ere ai
haava raa i te vahine rA ia Tauvai, ua haava hia
e matou no te pari raa ia Iriti i te patia puaato- to Tabiti' nei i tehoe turu elaeta maitai. Ua ite
ro. Ua imi matou i tana bara, e aita alura e'au papu hoi oia i ta ratou mau haapao raa^toâ, e
i te ture, ua riro teienei taala o jriti ei laata ha- ua au, tu ia ratou mai te taua au maitai roa ra.
ra ore, haapao alura raatou, i te ture X Y II e te E riro paha ei mea rave ata, te mono raa i tona
irava 1, e te ture X X X I, paeau «, e te irava 4. toroa «hiopoa i temau haapiiraae te aua hau; »
I le atura malou ê , ua hara roa teienei vahine ua au roa hoi'tei reira ohipa iana, no te mea,no
Tauvai, e ua faautua hia ite utua moniGO farane. tona noho raa maoro i Tahiti nei, ua huru papu
roa oia i te reo tahiti, e i ta ratou mau peu. Te
Te faaite atu nei matou ia oe i te ohipa ta imi nei ra te Tavana i teboe mono iana; o^e a matou i rave i leienei mahana 11 no Me 1853, ratai i to Tahiti nei na niâ t te aratai maitai o te
o na otia i maro hia e Marutua o raua e
PAEAU PAKAU ISO TE HAO,

1

�maramaraimi, mai hvi faaile pinepine liia ' lu lioi' P Mili Fergus (Maita), haava papaa i iJapeete, raatira hiopoa i le mau aua hau e te mau
e Maita ra.
haapii raa, e e ee lahito f.o le emepera no
lla faaore aenei te Tavana i le utua a le too- Rulia; lairi lia noa U.ia ihora ia i te pohe i te
pae tau taala i ula hia mai, mai leTuamotu mai. mahana faraire i mairi aenei, te 13 no Me i le
f7a faauta hia ratou i nia i te palii o te Hau ra o hora 5 i le a l i i a h i . 1 te 15 oia i tanu hia'i. Ua
Tanemanu, 'o te uta! tu ia ralou i Ana, i rotopu pee hia tona tino, e temau raatira papaa toa i
'i to ratou ra Tetii. No te aroha hoi o Ifc Tavana i Tahili nei&gt; to te mau pabi manua, e te laata'toa
e raverahi, e lae noa’ tura i tevahi tanu raa.Na
na reira hia’ i.
le mau laehau i afai i te tino, e na tehoe pupu r
faehau i faalia i le faahanahana raa faahopea iaNO TE MATK ITÏ.
na. Ua pohe hoi Mili Fergus mai te mihi hia e le
E mea i mailai te maMe i te maa 'i te tapati i taata'toa, tona mau hoa. e to Tahiti atoa nei
mairi aenei. I te mau mahana' toa ra. ua tapae hoi, e laata au rahi roa hia oia no ralou.
mai ia te poti mai rolo mai i te mau mataeinaa
'loa, te poti oroe, te poti opani, e te vaa, i te
Te faaitc tiia’ tu nei i tcicnei, tc rahi raa o te mau poti, i tapae
i Papeetc nei, i tc avae ra o Eperera i mairi acnci, tci uta mai
uta raa mai i te maa iPapeele nei.,€a rahi roa imai
te maa, te ia, ctc puaa, mai roto mai i tc mau matacinaa i Taliiti
te taro, te ufi, te umara, le fei, te meia, te ma - e Moorca, c te fcnua iti ra o Tapuaemane.
iore, i te faauta raa hia mai. 0 to Tahiti atoa
IOA 0 TK M.VTAEINAA.
Potiopani.
Poli oroe.
nei a hoi, o tei ore rob i horoa floa' e i ta ratou
Punaauia. . . .........................
3
. . .
0
Paptira . . . .........................
3
. . .
4
mau puaa no te hoo, i.mutaij e nei, ua hopoimai
2
Papcuriri
. . . . .
0
. . .
ia i leienei, e ua lioo i rolo i te matete.
Afaahiti . . . ..........................
0
. . .
1
Pueu . . . .
.........................
10
. . .
i
Ua rahi roa' tqa hoi le ia maitatai i te ula raa
Tautira. . . .........................
12
. . .
0
hia mai; i laua ipaa ra hoi, e maro raa ia ta lo
Hiliaa. . . .
.........................
1
. . .
3
Tiarei. . . . .........................
0
. . .
1
Tahiti nei, e la tcf papaa, ia roaa mai a te ia ia
Papenoo . . . .........................
0
. . .
1
ratou; eita roa'tu ralou e nounou noa'e i ta
TO MOOREA.
ratou moni, i rahi noa'i a hoi te hoo o te ia i
Papetoai . . . .........................
2
S. .
1
Moruu . . . .........................
0
. . .
1
teienei anotau. No te mau ohipa hoi e rave hia e
Teavaro . . . .........................
2
. . .
0
te hau i Fareule, e i nia i te pahi, i ralii roa 'i
Maatea . . . .........................
1
. . .
0
Haumi . . . .........................
5
. . .
0
temonii tenoaa raa mai i to Tahiti nei; e ore ra
TO TE FENUA Êfi.
ratou e nounou noa 'e, i te roaa raa mai a taua
Tapuacmanu . .........................
3
. . .
1
moni ra, ua pau faahou. O te feia toroa o te hau
taamnihiura. . .
42
| f,
anae ra le ino, i taua rahi raa le hoo o te maa
ra, no te mea, te vai noa nei a ta. ratou moni
Iteahia’ tura ê. e nuiha ahuru ma pitt poti opani, c hoe ahuru
ma ono poti oroa, i tapae mai i te avac i mairi aenei. o tei uta anae
toroa, ma le faarahi ore hia.
i te maa, te ia, te puaa, ctc. E moni rahi roa hoi tei roaa’tu i te
E ere ra e, o to Tahiti anae TieiTeie, e afai mai
fatu o taua ttiau poti ra; e te riro nei tei reira ohipa, ei ohipa faumai nei i ie maa i rolo i te matete, te itoito atoa : faa rahi roa, e faaitoito maitc 4 te taata i te uta raa mai i te maa e
nei ra te papaa i te rave atoa raa i taua ohipa e tiai.
hinaaro hia e te taata'/oa ra; ua uta mai hoi te Te mau palii i tapae mai, mai te mahana 13ma»
iahi rii o teienei mau fenua, i te maa e raverahi,
a no Me.
.ai Raiatea mai, e te mau fenua' toa i raro ae ;
Tira loru no Kili o Mercedes Monles, tapena
epuaatoro e te puaa maohi, i rahi roa'i hoi te Lange, mai Tarilonia mai.
puaa lupai bia i roto i te matete i na mahana i
Tira hoe no Huahine o Ann, tapena Moeino,
mairi aenei. Aila roa{tu ra te hoo i haere noa 'e mai Huahine mai.
i te iti raa, no te mea, te haere nei te feia hoo i
Tira piti farani o Otaha, tapena Lewis, mair
te rahi raa; o te moni nei hoi, ua ore roa ia ua Ana mai.
roaa taiata; te roaa haere noa nei ra i te mau
Tira toru marite o Julia Ânn, tapena Davis,.
taata'toa, no te rahi o te ohipa 6 rave haere hia mai Tarifonia mai.
uei i teienei anotau; e no taua rahi raa o te moPatia ia marite o Gayhead, tapena Wood,
ni ra, rahi atoa! tura ia te hinaaro o te taata i te mai te patia raa ia mai.
tnau peu nehenehe, e te, nahonaho.
Te mau pahi t reva.
Tira hoe no Huahine o Atm, ua reva i HuaUFI, liF I.
E ufi rahi teie e vai nei o tei roaa mai no roto hine.
Tira piti marite o Excel, tei Raiatea.
i te mau aua bau. 0 te taala i hinaaro i te hoo
Tira piti farani o Otaha, ua reva i Paumotu.
ra, e haere tia 'tu ia ia Miti Sansez ra, tc raatira
ava i Papeete, o te rave i taua ohipa ra, ma te
ioa o te komite.
Te^ê no te Tavana : BtllOT.

�</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </file>
    <file fileId="628" order="38">
      <src>http://anaite.upf.pf/files/original/9caaf727468881fe9bb5ac5085b15c75.pdf</src>
      <authentication>5748101240ffec4f551ec9995c4f56d2</authentication>
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="4">
          <name>PDF Text</name>
          <description/>
          <elementContainer>
            <element elementId="55">
              <name>Text</name>
              <description/>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="12806">
                  <text>-tff
MA HAi\ \ 26 \ o ïi E I 853.

HMAlHT.l M \
Tela.ita ’toa . e cre tc 'J'avana e le haava , otci hinaaro i lc hoc hohoa o tcienei vca, anfan mai ia e
;! faranc no na avac etoru.
Faaau mai ia Tepito tc nenci parau i Papeclc.

lïi haaparare raa i te paranrii api e faufaa hia'i lo
le mau fenua i roto i le Hau Tamaru; c ncia i tc mau mahana maha loa.

PAEAT PARAU NO TE HAtJ.
rAATOHOA RAA.
No le fualia raa a lona hanahana Pomare, to
Arii vahinc o le nioii fenua Tolaiete, e le Tavana, le Auvaha o te Emepcra.
IJa faaloroa hia o Fanau, ei muloi no le malaeinaa ra o Maliaena, ei mono ia Apoo o tei
faaore hia.
Maihi, ei raalira mutoi no Afarcailu, ei mono
ïa Teurufau o lei faaore hia te loroa.
E aulau le Tavana, le Auvalia o le'Emepera,
na leienei lau laala loroa. ei utua no lo raua
loroa, i na farane, lui hoe lianere e pili ahuru i
le malahili hoe.
E papai hia le hohoa o teienei tau^parau toroa i te hiopotl raa, e i te lare toroa no te eê.
Papeele, le 15 no Me 1853.
Ta tc Â rii vahine o lc mau
fcnua Totaietc,
Papailiia: POM AItE.

Te Tavana, le Auvaha o
te A rii Emepera,
l'apaikia: P A G E .

Papaihia le hohoa i tc fare loroa o le cc,
Tc (( o tc Tavana, ^
Papaihia: Bbiot.

HAAVA R a T T

t EM AU TO O HITU .

E le Tavana, te Auvaha o te Emepera.

XljMEIIA
O tc fcia hoo taoa, c te mau
taota e haapao i le taut
raa taoa, c lia ia ia ncnei
atoa liia ta ralou mau parau faaitc i roto i rcinci
Vea, ia aufau mai ralou
1 farane no lc rcni hoc.
Faaau mai ia Tcpito te ncneiparau.

j malou i le ulua nioni e au i te lure X X e te irava 4, ua oli roa ia malou i le rave hia i rolo i le
fare loroa.
Te faaile alu nei malou ia oe i le ohipa lama
lou i rave i leienei mahana 16 no me 1853, te
fenua rao Inumaru otei maro hia e Teremai, o
raua o Tito vahine,elupunato raua tumu. ua imi
matou i la raua lau parau, e la letahipae parau,
e ua uvi malou i le ite, u‘a tia maira o Aliau vahine e Nuutere vahine, o ,na ile leie i haapaobia
e malou i leienei lure, o tei parau mai e no le
rii ite hau, ua haapao malou i te parau a teienei lau ite, e ua bopoi matou po Terii i le hau i
laua fenua i Niumaru, e te marheo te Turui, e o
lo te mili eiaha le, Moana te faatahipae, ua oli
roa leieuei fenua ia matou. lia ere roa Teremai
i leienei mahana 16 no Me 1853. Uo oti roa ia
malou i te raverahi i roto i te fare toroa.
Te faaile alu nei matou i te ohipa i rave hia i
teienei mahana 17 no Me 1^53. Ua haava mâtou ia Oopa, o tei haapeapea i teobipa i oli ia
malou i le avae ra o Tenuare 13 i leienei matahiti; a faalaa 'i matou i te parau no te fenua ra
oEarepapa, e te peho fei ra o Tuairauva.’ Ua
imi malou i taua parau ra, e aila'tura teienei
laala o Oopa ï hara i le lure X X V Ï, e te ïrava
4, e ua luu roa malou ia Oopa ei laata baraore.

!A OB.A NA Q E .

Te faaite atu nei malou ia oe i le ohipa ta malou i rave i teienei mahana 14 no Me 1853, te
fenua ra o Auriiroa, o tei maro hia e Pohearu
vahine raua o Tereino. e tupuna lo telahi, e tupuna atoa hoi to tetahi, ua uvi atu ra le perelileni i te mau taata i ite i ta raua fenua c maro
nei; ualiamairaoHarua ua faaile maira i te falu
mau o laua fenua o Auvariiroa, na Pohearu vahine mau, e ua hoperoai te laaroo hia e malou;
o le ite teie i haapao hiaeraalou i le ture X X X I,
e le pene ii , e le irava 9, i leatura matou e,
Pohearu mau te fatu mau i taua fenua ra, o Auariiroa, ê ua hopoimalou na Pohearu vahine, ua
ere roaTereino i taua fenua i marohia e raua ra.
ua oli roa ia malou i te fare toroa.

I leienei mahana 19 no Me 1853, ua rave
matou i te fenua ra o Tefaafao, o tei maro hia e
Fapa, raua o le tamahine a Pani. Ua ui matou i
te ile no la raua parau, oia hoi o Poreho, e ua
ite alura malou ê, e parau mau tana. Haapao atura malou i if*1 ture X X X I, e te irava 1, e ua
hopoi inatou i Le fenuâ na te tamahine a Pani, e
faaere roa tura ia Tefaofao.

Ua oli ia matou i teienei mahana 19 no Me
1853, te lenua ra o Manua e te marae ra o Matauohu, o tei hopoi hia mai e Oloore vahine ia
matou nei; o Maihota hoi tahi pae. Ua imi matou i ta raua tau parau, e to raua tau tupuna, o
ua ui atoa matou i te ite no ta raua parau, oia
hoi le Toohitu ra o Ote, o tei faaile mai ê, o 0 "
Te faaite atu nei matou ia oe i te ohipa i rave toore vahine te falu mau o taua fenua ra. Haahia e malou i teienei mahana 14 no Me 1853, e pao atura matou i tana parau i faaite mai, e i te
haava raa i te taala ra ia Tetuaehu, o tei haa- ture X X V I, e te irava 1, e ua hopoi matou i teipeapea i te feiiua ravehia e na Toohitu e ua enei fenua na Otoore vahine, e faaere roa' tura
hara oia i te irili ofai, ua haapao matou i te ture malou ia Majhola.
X X V I , e te irava 4 no taua ture ra, e ua oli roa
Rave bia e faaoti roa* bia i Papeete, i roto ;
ia malou i te faaulua hia, e ua faautua toa hia e
)

�[Ja manao hia hoi ô, e riro i te ralii roa te u(i
i rolo i le aua haui Mahaena; ia heru hia ra hoi,
Te muu Tooliitu :
inaha, ilea tura ê, aita roa, e ore e navai rea ei
Papailtia : TA.\Mtr,N i i i i: r e ,T a - ohi no te tanu faaliou raa. «

te'Xare Iohk. i toiomn mahana I9 {ïo M&lt;* 1853.
1

r ^

r

*

niiiui, H aereo ?taiii .
T aiiiai 'A, pereliteni.
M ap. e , uuyaha turo.
V aiiia , pnpai pnrau.

MAITI RAA TAAIï HAC.
fJa bope aenei le lau no lelalii pae faaehau
tahiti hoe ahuru ma iva, e te tuu hia nei ralou.
Te Tavana, le Auuihao le Tmepera mai lohaapao atu i te ture i l'aalia liia e le Apoo raa irili
raa lure i le mahana 27 no Muti 1851.
Te faaue nei :
K mono hia mai teienci mau faaehau 19 e luu
bia nei, e tc feia lau retreamaili hia i roto a i te
matacinaa o tcienei npiu faaehau luu hia nei, e
no reira, e haaputuputu te mau tavana i te feia
api taurearea i rolo Ko ralou mataeinaa, ia tae
i teienei mau mahana faaile hia i muri nei. E
haamanao iho te mau tavana i te irava 2 o taua
ture ra, tei na rc£o i te tilau /aa a le ture ra, e
na roto hia ia i le tuha kelero raa i roto i lemau
mataeinaa ’ toa. 0 te feia ra e lapuni, e aore i
tae mai i te luha kelero raa ra, o te faariro hia
na ia ei faaehau ; e na te mau muloi ia e rave ia
ralou i te mau vahiatoa o faarereihia tu ai ralou.
Na te tavana e faaloroa i le hoe laala, e haere i
roto i te mau malaeinaa i le mau mahana i haapao hia ra, e reira.i mâiliai leienei mau faaehau
api.
Te feia laurearea, a piti aera avae te parahi
raa i rolo i te hoe mataeinaa, e tia ia, ia tuha kelero hia no roto i laua malaeinaa tana e parahi
ra. Mai le mea, aore i taea le pili o te avae i lo
ratôu parahi raa, o haere ia ratou i to ratou iho
malaeina i laua mahana i liaapao hia ra, e aore
i tae ra, o ratou ia te rave hia mai ei faaehan.
Haapape, lc 30 no Me.
Papenoo, le 31 no Me.
Tiarei, te 1 no Tiunu.
Hiliaa, le 2 no Tiunu.
Afaahiti, te 3no Tiunu.
Pueu, te 3 no Tiunu.
Taulira, tc 1 no Tiunu.
Mataoaa, te 6 no Tiunu.
Papeari, te 7 no Tiunu.
Papara, te 8 no Tiunu.
Paea, le 8 no Tiuni. r
Te mau malaeinaa aore i papaihia i nia nei,
ciaba ia ratou e haaputuputu, no le mea,aore ta
ratou e faaehau e maili mai i leienei matahiti.
Parau rii ua rau le huru.
la haamailai roa hia lo Punaauia ra e tia'i; no
te oioi roa o to ratou tui raa i na rauoro e pae
hanere i titau hia{tu i nia ia ratou. 0 te rauoro
na ia e tae mai i Papeete nei, e o te luu hia
i roto i te rima o te hau, o te faaite papu nei i
tona poupou i le iloilo o tc tavâna 'vahine no
Punaauia.

* Ei na mahana rii i mua nei, e hapono mai ai
to Tiarei i na ufi lioe lauatini, lei roaa mai no
rolo i le aua hau ; i te tae raa mai â ionei, e pau
roa i le boo.
Ua hoo aenei te Tavana, i te pepa, le luira,
teinila, te penitara, e te ofai na te mau baapii t
raa; e te hapono hia nei i teieneii roto i te rima
0 te mau auvaha o te Tavana i Taravao, Hitiaa
e i Papeuriji, e ei reira luha haere hia’ tu ai na
te mau haapii raa.
Toomaha lau (aata no le mataeinaa ra o Punaauia, tei faau maite i ta ratou ohipa i te rave raa i le arahu. Eaha'tu hoi te ohipa rave ohie
ae i Tahili nei, maori ra te eu i le arahu. E ohipa rave ohie roa hoi tei reira. E lia noa ia ota
haere i le tuava, tei reira raau lupu oioi rahi
roa; e a molu ra, e apapa maite ai, a lapoi ai
hoi i te vari na nia iho, e a tahu alu ai i te auahi.
Aita roa hoi e ohipa i tei reira, inaha na te auahi alura te ohipa e faaoti. 0 te manao ia o na
laata noPunaauia, ua haere mai hoi ratou i Papeete nei, i na mahana i mairi aerfki, e ua hoo i
ta ralou arahu no na farane e 600; e moni roaa
raa oliie roa hoi tei reira. I teienei ra hoi, te
parau atoa hia’lu nei to Tahiti, e e faaitoito atoa
1 lei reira mau ohipa, eiaha i te eu raa i te arahu anae ra, e mea faufaa rahi ralii roa hoi tei
reira na te feia fare amu raa maa, e te mau pahi; i le mau maa 1toa ra hoi e au ia afai hia mai
j roto i te matele.
I vetahi hoi mau mahana, e i roa ia te malete
i le maa, no te mea, tahi a mahana e tae mai at
ta poti, no te mau mataeinaa ‘ toa mai, bapebia
e, e mea faaau l)ia e ralou. 0 to Moorea ra boi,
a maoro noa'i â to ralou fenua i te hoe raa mai,
le afai maite mai nei a ia i le ia ma le tuutuu ore; riro alura hoi ei mea tia, ia afai luutuu ore
mai to Tahiti i te maa i te mau tapati atoa, ei amu raa hoi na to leienei oire rahi. I te tapatihoi
i mairi aenei, e 300 farane i roaa mai i tehoe fa «
tu poli, note ia i uta hia mai e ana.
Te mau palii i tapae mai, mai te mahana 18 mai
a no Me.
Tira piti beretane o Emerald, tap ena Smilh,
mai Tanepu mai.
Tira piti farani o Aroai, tapena Taylor, mai
Paumotu mai.
Te mau pahi i reva.
Tira piti o te Hau Papeete, tomana Bigrel,
ua reva i Maatea.
Tira piti farani o Temarie, tapene Tavi, ua
reva ï Paumotu.
Tira toru marite o Julia-Ânn, tapena Davia,
ua reva i Port—
Philipp.
Patia ia marite o Congaxees, tapena Malley
ua reva i te maoa raa ia.
'
Te êê no te Tavana : BRIOT.

�</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </file>
    <file fileId="648" order="39">
      <src>http://anaite.upf.pf/files/original/4f2d067b57052df30cd4bacbeffdbce7.pdf</src>
      <authentication>494a6e7d621338d75b28997453820baa</authentication>
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="4">
          <name>PDF Text</name>
          <description/>
          <elementContainer>
            <element elementId="55">
              <name>Text</name>
              <description/>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="12826">
                  <text>\ \A 2 \o T ll \ !'

HATMini MAH.V
Ictxaln l*iii . e rre tp T:ivan;» o tr hiw’va . u l*&gt;i V*raarn : .c Itno holioa n leicn t t&gt;cu. aufau mai ia t*
'dfaranc nn na nvacctnrn.
Ktaan mai ia Tc.pitn tc n“nei parau i l'apcctc.

Ki haaparuro raa i tt*. paratt rii api e faufaa liia i in
te inan fcnna i roto i tc llan Tamani; e neia i le mau mahana m iha tna.
— ------

*u

PARAIJ PAKAIJ NO TE TIAÏJ.
*

HAAVA HAA A TK A1AU TOOHITI'
*

le Tavana, le Auvalta o le Emepera.
i.\ OK.Y N.V 01-.

Te faaile alu itei malou ia oe i te ohipa la
malou i rave i leienei mahana 20 no Me 1853.
Te peho laaloa ra o Vaifau, tia oti aenei ia matou e te parau atoa a l'e itiau ile, , o leifaa- j
horeo Itia i rolo i le lure, X X X I, i le paeau n, i I
te irava 9, ua haapao m;ilou i le parau a le mau
ite, Outuroa, Olooto ; ua lurioi matou na Yaiaau
vahine, e ua faaere matou ia Apara i taua peho
ra, ua oti roa ia inalou i rolo i leienei fare toroa.
Te faaite alu nei malou ia oe ï te oliipa ta matou i rave i tSienei mahana 20 no Me 1853. Te
fenua ra o Teliara, o tei maro hia e Paepahu
r'aua o Pani, e tupuna to Paepaiiu e parahi tau
to Pani tumu. Ua imi matou i ta raua lau parau,
e ua hope i te imi hia e matou, ua ui matou i le
mau ïte, o Faretiatia, Huaro, Tiaraatoru ; ua parau anae tnai ratou e, no Pani mau leienei fenua. Ua haapuo matou i te lure X X X I, e lep a eau n, e te iriva 9, ua l'aaere matou ia Paepahu*
i laua fenua ra e ua hopoi matou no Pani e te
miti atoa. Ua oti roa ia matou.
Te faaile atu nei malou i te ohipa ta matou i
rave i teienei mahana 21 no Me 1853, te fenua
ra o Paepaetuatirua, o tei maro hia e Tiaraatoru raua o Paele, ua imi matou i la raua tau parau e ta.te mau ile aloa, ua faaite papu mai te
mau ite e, no Vaiho mau, Ua horoa matou
i*taua fenua ra no V aiho.

- ~

T

. ~

-------------'

- 1

tl tv tVia liuo tana. c tc'man
laata c linnpan i tc lani
raa taoa, c lin ia ia ncmn
aloa hia ta ralon maitpaniti faaitc i rntu i rcmci
Veti, ia anfau inai ratim
1 farnne no tc rcni Vmc.
Faan'i mai ia Tepitu te uciiciparan.

-------

feia rahi roa le ile, o lei paran anae mai &lt;\
na Tavi mau. 1 le alura maloii e, e fenon oli
man A ia malou, na hapa roa latia (aata r-.t o
Hota; leie le ioa o l&lt;; mau ile i faaliapa iana,
Teo, Piro, Faraiie, Paalme \ahine, e Ai lane.
Ua oli roa teienei mau ohipa aloa ia rnalou i rolo i teienei l'are loroa.
Te mau Toohilu :
Pupdifna .* T aamii, Ni:rr'ERK,T.\nmm, Haerkotahi.
T airapa, pereiiteni,
M.vn*, auvaha lure.
V aiiia, papai parau.
NO TE MAU HAAPII KAA.
Te faaile hia nei ma le poupou rnhi, e te liaere maile nei le lamarii i rolo i le haapii raa i
te rahi raa. I rolo hoi i le haapii raa i Papaoa
ra, 122 ta tainarii. E tapao ia e; te haere mailo
nei te hinaaro paari e te haapao maitai, i te aano
raa. E peapea rahi roa hoi toieienei hau, c e olo rahi tona, i te pohe raa o M. Fergus (Maita).
E haamanao maitai iiio ra le mau tavana, temau
haava, e le,feia haapii tamarii, e e tia noaj te
Tavana, te rapaau i taua ali rahi no latou ra.
Aita roa le laiara i faatarava hia e Maita ra i horoi hia ; le vai noa mai nei a ra, o e pec maite
hia ia lei reira. Te tia nei hoi i le hau i teienei,
te tauluru rii alu i te mau haapii ra a 'to a ; a rau
aenei boi oromelua baapii tarnarii, i lii mai i te
ofai, le pcni, te luira, le inita e le pepa rio ta
ratou mau haapii raa, e te parau rii taio raaftoa
hoi. E haamanao aloa hoi,te mau irili lureatoa,
e o le mailai o le l'enua nei teie e imi hia nei,ia
paari te ui api, ia nehenehe a muri atu; e eiaha
ralou e haamevemere noa'e i le imi raa e te faalia raa i te lure, e taa maitai ai, e e itoito maitai
ai te mau haapii raa o te fenua nei. E tiaturi
raa maitai to tatou i nia i te maitai o te tenua
nei a muri alu, fanao atoa ’tura tatou i te faaltojto raa i tei reira.

Te faaite atu nei malou ia oe i te ohipa ta matou i rave i teienei mahana 23 no Me 1853. Te
Apoo ra o Vaiau, o tei maro hia e Tematahiapo
raua o Oteole. Ua ui matou i te mau ite, teie ta
ratou parau e, na Tematahiapo mau. Teie na itc i faahoreo hia, o Tiimaiau,Taharai, Taitorea,
Ua faaite hiaf tu hoi te feia* toa e taio i teienei
Tiai, Patu. Ua haapao hia e matou teienei mau
ite i roto i te ture X X X I, e te irava 9. Ua hopoi V ea, e e faaite maite hia ’ tu ratou, ia tae mai te
matou na Tematahiapo o ua faaere matou ia Ote- taoa api, e te nehenehe ra. I teienei ra, le faaite hia’tu nei te taata'toa e , e taoa api teie i
ote.
tae mai nei, o tei hau ê roa i te nehenehe e te
Te faaite papu atu nei matou ia oe e, ua imi unauna. Na Rarai taua taoairoa a mai nei; ua
maite hia aenei e matou te lenua a te haava ra ite hia hoi oia, e ua auiiia e to Tahiti atoa nei.
o Hota, i te ohipa i oti i te mau Toohitu i te fe- E mabere te mau vahine no Tahiti nei, i te faanua iH ia Paobe e te peho fei o Tuituitatoa e ua hiahia roa i ,te »hio raa ï tana mau ahu api mai
hinaaro oia e, e tuu ï rapae, no te raea ra e, e Faranimai ra ;e mea nebcnehe aHae, e te huru

)

&gt;

�1V

^

maitalai; e te lioo l*ia nei tV\o Tahiti nei, mai le
tuutmiore. F. mhere eita'eïoroarea^ua pau roa.
Raverahi le malâeiriâa i hapono iriai nei i te
raufara; poupou roâ^&amp;ra hoi te aau i te hoi raa
i le puai e le iloilo o taua mau malaeinaa ra, i
te faatia raa i te faatie raa a le tavana; e itôilO1'
rahi atoa hoi lo te mau tavana e te mutoi i te
rave atoa raa i taua ohipa ra. 0 to Punaauia na
tei lae mai, e i muri âe, to Papaoa ia e lo Faaa.
Aore â lo Hitiaa, to Tiarei, e to Mâhaena i lae
mai, no le mea, tei te atea e taua mau mataeinaa ra, e na le mau pahi rii hoi a te hau e tii atu i taua rauoro na ratou ra. (Ja ineine atoa hoi
ta to Paea.
Teie mai nei te ^pahi itli ra o T aHÏït , i na Tiarei mainei, e ua uta mai i na ufi hoe tauatini,
no roto i le âua hau o taua mataeinaa ra.
Teie le rahi raa o te mau poti i hôe mai j Pateele nei, mai roto mai i te mau malaeinaa i
Tahiti e Moorea, i te avae ra no Me.tei utâ mai
i te maa, te puaa , e le ia i Papeete nei.
ÏG T A H IT I/
Papeete. . . .
Papeuriri. . .
Tautira . . . .
P u eu ..............
Hitiaa............
liarei.............

0 poti opâni,

S
9
4-

0
1

»
)»
»»
»

1 poti oroe.
1
»
0
»
»
0
»
6
))
2

TO MOOREÂ.
Papetoai. . . .
Moruu...........
Kaumi. . . . .
Teavaro. . . .
Tcaharoa . . .

6
2
2
i
i

»
»
»
»
»

5
2
o'
0

V
»
»

3

»

la amui hia ra. . 33 poti opani, 20 poti oroe.
Inaha, e pae ahuru raa |toru atoa poti, i uta
mai i te maa i Papeete nei i teienoi avae; e ta-;
pao ia e, te itoito ra te taata, e te imi ra i te favea e taoa hia i ratou.
*Va rahi roa' toa hoi te ia i uta hia mai e to

/

Moorea, e'to (e mau mataeinaa rii e ialula mai i
Papeele nei. E rohi â ra e liai, eialia e fiu i tei
reira mau obipa mailalar, no tQinea, e moni rahi foa le roaa 'riei i le fatu o taua mau maa'toa
ra.
I te mahana 6 o leienei avae, o Tiunu nei, e
tapoi roa liia'i, e e poiri ai le mahana. E ilea
maitai hia taua poiri raa ra i Papeele, e i Tahilt
atoa hoi, eJMoofeE. Aore â lioi tei rcira peu i
itea ionei, e inaha, e tau malahiti maoro aenei *
tei mairi. Ei le bora 7 e te afa e haamalai te lapoi ra hia o te mahana, e i le Iiora 10 e e 8 minuti e pee ai. E ore hoi e rahi roa to poiri o taua f
mahana ra, e huru uteute rii maheahea hia ra
te mahana, e tapoi hia hoi oia e le ava e, o lo
tere na ropu mau i leao nei e le mahana.
Teie mai te rauoro a lo Paea, i nanalii i ula
hia mai. Ua itea rioa hia hoi e, e vahi maoro a toa tei reira; no te rahi ra hoi o te iloilo o te
tavana mataeinaa e le hui-raatira, ula hia mainei taua rauoro ra e ratou iho, na nia i le poli
oroe.

Te mau pahi i tapae mai, m,ai te mphana 27 mai
a no Me.
Tira piti o te. Hau Nuuhiva, tomana Boulange,
mai Matuita mai.
Tira piti farani o Adêle, Hapena Daguet, mai
Valapâraiso mai.
Tira piti o te Hau Papeele, tomana Bigrel,.
mai Maatea mai.
,
Te mau pahi i reva.
Tira piti o te Hau o Hydroqraphe, tomana
Parchappe, na reva i Paumotu.
Tira piti beretane o Emily Hort, tapena Sustenarice, ua reva i Rapa.

Te êê no tc Tavana : BRIOT.
:

•r*

�</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </file>
    <file fileId="649" order="40">
      <src>http://anaite.upf.pf/files/original/37fc5c6a60584847183a4523dc6b89f5.pdf</src>
      <authentication>2a58b420c2bd3166637c7c63948a3613</authentication>
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="4">
          <name>PDF Text</name>
          <description/>
          <elementContainer>
            <element elementId="55">
              <name>Text</name>
              <description/>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="12827">
                  <text>MATAIUTl HAIIA-

JIAIIAIVA 9 \0 TIUNlT IB53T'y

Tf'taata ’toa , c erc tc Tavana c tc haava , o tci iiinaaro i tc hoe hohoa o tcienei vca, aufan mai ia e,
Hfarancno na avacetoru.
Faaau mai ia Tcpilo te ne-*nei parau i Papcelc.

lïi haaparare raa i te pa’rau rii api e faufaa liia'i to
tc mau fenua i roto i le llari Tamaru; e neia i tc mau mahan.i maha loa.

PAEAU FARAU NO TE IIAO.

NUrfERA
'0 te feia hoo taoa. c te mau
taata c haapao i le taui
raa taoa, e tia ia ia nenei
aloa hia ta ratou mau paT.au faaitc i roto i remci
’f'en, ia aufau mai raton
1 far.anc no lc rcni hoc.
Vaa.iu mai ia Tcpilo tc nertCipirau.

mau taua fenua ra, ua ere roa o Neneva i taua
fenua ra. Ua oli roa i lc fare toroa.

HAAYA HAA A TE MAU TOOHITU.

Te faaile atu nei malou ia o’C i le ohipa la
malou i rave i leienci mabana 31 no Me 1853.
Te fenua ra Tepuai e te marae o Haupua; o teimarohia e Tuino raua o Tiho vahine, lere tehoe
fatu i faaile mai ia malou o Hoau, Tootoru alura
Te faaite alu nei malou ia oe i ta matou ohipa
fatu maro i leienei fenua, e ua haapao malou i
i rave i teienei mahana 25 no Me 1853, i le feta ralou tauparau; e lupuna to Tuino, e tupuna
nua o Oopa iTuinuiva i tc malaeinaa i Papenoo, lo lioau, « Parahi tauto Tiho vahïne lumu. Ua
o tei para« hia e o Pcapea, e fenua oli i te
ui matou i te mau ite no liAia fenua ra, leie le
intiu I'ooh'itu: no reira malou i imi papu ai i ile oFareahu; leite teie i faaboreohia i rolo i teitaua fernia ra o Tumuiva, i te ihora niatou c ere enei lure, teie tana parau no Koau mau leienei
te fenua lavehia e te Toobitu, Oopa mau ibo le fenua raua o Punualua tehoe ia falu i laua fenua
falu i laua fenua ra i Tumuiva, ua liape roa ra. Ua oti roa ia matou i te fâre loroa.
Peapea i tana parau e, c fenua ravea e na TooTe mau Tooliitu :
bilu; ua oii roa ia malou i le ravehia rroto i le
fare loroa a le mau Toohitu.
Papuihia : T \amii, Niiij ri.ue, T.\E 'te Tavaiui, tc Atrvaha o le Emepera.
i.v oit.v n a oe.

ÏU IR U , H

a IvR E O T A H I.

Te faaile alu'nei matou ia oe i le ohipa i rave
T a ir a p a , peretiteni.
hia e matou i leienei mahana 30 no Me 1853.
M a r e , auvalia ture.
Te fenua ra o Titilea o teimarohia e Vaiaau
V aiiia , papai parau.
vahine raua o Taiubu, e lupuna tona e Parahi tau
to Vaiaau tumu, ua ui matou i le mau laata i
FAATOKOA KAA.
ile i teienei nei Parahi tau, e aita roa, e ile i teieNo le faatia raa a lona banahana Pomare, to
neiparahi lau; haapaoaturamatou i to tupuna e
ua hopoi malou i teienei fenua no te tupuna, ua Arii vahine o te mau fenua Totaiete, e te Taere roa te parahi lau; ua oti roa ia matou i te fare yana, le Auvatia o te Emepera.
Ua taaloroa bia o Faalau ei mutoi no te mataenai
toroa.
ra o Tiarei, ei mono ia Faaruehia, o tei faaore
Te faaite atu nei malou ia oe i te obipa i rave hia aenei te loroa.
E aufau te Tavana, le Auvaha 6 te Emepera,
hia e matou i teienei mabana 20 no Me 1853.
Te liaava raa i le mau taata eia puaa no Atiha: na teienei laala loroa, ei ulua no tana ohipa, i
o Turai, o Pilo, o Tipae, e o Tiai; ua ui atura na farane hoe hanere e piti aliuru i te raatahili
te pereliteni, E homa e teienei mau laala, na hoe.
E papai hia le hohoa o leienei parau toroa i
outou anei leienei puaa i eia ! E na matou mau.
Na vai laua puaa ra? Na Tauvirua mau anei. E, te hiopoa raa, e i te fare torôa o te êê»
na J'auvirua mau. E ile atura malou e ua hara
Papeete, te 1 no Tiunu 1853.
mau teienei mau taata, ua baapao matou i te tuN a A rii xahine o teimoe ê
Te Tavana, tc Âuvaha •
i teienei,
tc Emepera,
re X IX , e te irava 6 no taua ture ra, e ua
Papaihia: PAR A ITA .
Papaihia: PA G E .
haapao matou i te ture i le atura malou e ua hara roa teienei mau taata. E ua haapao matou i
. Papaibia to hohoa i tc farc toroa o te êê,
Tc êê o tc Tkivana,
te utua i haava hia e te haava malaeinaa. tJa oti
Papaihia: Baiot.
roa ia matou.
Te faaite alu nei matou ia oe i te ohipa ta
malou i rave i leienei mahana31 noMe 1853.
Te fenua na Alitupuai e te marae o Ahuarau, e
tupuna to Paahue vahine tumu, e tupuna to Neneva tumu i taua fenua ra. Ua imi matou i to
raua tau tupuna, e ua liope i te imihia e matou,
ua ui matou i te ite no taua fenua ra, e aita roa
e ite i teienei fenua; ua imi papu matou i te tupuna o Paahue vahine, e ua hope roa i te faaroohia e matou i te atura matou: e no Paahue

iVo te poiri raa o ie mahancl*
E mea nehenehe rabi roa te poiri raa o te
maliana, tei faaite hia'tu i roto i te Vea no te
tapati i mairi aenei. Ia tae hoi i te hora 9
9 i te poipoi, ua huru tapoia roa hia ia te
mahana e te avae, mai te avae iti api foa ra te
huru o te vabi iti i toe mai i rapae, tei ore i tapoi bia. 0 te hihi mahana ra hoi, e mea huru
mohimohi roa ia A te mahaahea, e ua tae atoa
hoi taua huru maheahea ra, i nia'toa i te tino
i

1

�V &gt; ,
M °
laala: o tê liuru iioi o te mata ra, mai lo le taa- ia, aila o huoro moa, aila o maa i te ralii raa
ta ia i pohe i le mai mauiui. Ua parau hoi lahi mai, mai toi mulaaiho ra. K faaile noaflu anei
paeau taata tahili &lt;\ c lapao ia nô te rai mai, l&lt;' iioi malou, rnai (o luuliiu orc, e o te ravoa oliie
f.jiiilc maira i lehoe mai ralii &lt;' falata maira, &lt;' j noa iho â ia o roaa’ i i le moni, e tae mai ai hoi
âore ra, le faailc maira i lo hbpea falala o teie- lc pahi, o te hue hacre noa mai i le piru i nia i
iiei ao; o lahi paeau hoi, ma to faateilei i lo ra- le fenua nei, i roto i le rimâ o lo Tahiti? EJmea
tou manao i nia i te Alua ra, ua haere anae ia i 'm ailai anei lioi, ia faui ue (e mau pahi i to oulou
rôlo i le fare pure raa, e ua pure atu i le mana- nei fenua maitai, e ia tapae haere atu i le fenua
hope, ia laaora oia i le ui laala nei i leicnei ati ee, ma le pari mai hoi e, e feia faalau outou e
le vcvc?Eita anei hoi oulou e haama i lei reira
rahi.
pari
raa lia , inalia hoi, e pahi lerae, mai TariA itoa toa hoi toi roira peu hurue, oia hoi to
lapoi raa hia o te mahana, o lo foia tahito, i rahi ionia mai nei, ua i i le eeao. Ua imi hoi te tavaroa toa i hoi to ralou matou. 0 te feia hoi i lm- na i le mau ravea’ loa ei faalae rnai i le pahi i,
ru ili ae lo ralou malau, te parau ra ia, c ono a- Talnli nei, lei ia ouiou ra le hopoi mai i le maa
vae lia lo t&lt;ï mahana poiri noa raa, e le mea ra na ratou.
ratou e haapuluputu i te maa no lei reira anolau
lc tac raa raai a o lc ufi mni Tiarci mai, i pau ai i tc hnotiia; taroa. Aila roa'tu to reira c matou raa, no te te- hi Ipac
ra, tci lc pnlia ia marilc ra ia o Gayhead, c otahi pae ho1
re raa ra o te mahana e le avae, i lo raua faaali tci tc hau ia. O lc muni i roaa mai ra, lci roto ia i to rima o tc auvao tc paeau lahiti, c nana c aufau atu i roto i tc rimao te Tnvann,
raa i to mahana i lupu mai a i; e ilea noa hia hoi ha
lc hui-raatira, tc haava. o te mutoi, ia tae noa inai ralou i Pappetc
le lupu raa na mua, inaha, ua faaite alea hia'tu nci. E 210 faranc ta lo Tiarci c vai nci, c c 430 faranc na to Mana te mahana, e le hora, e lupu ai, e c faaoti a- hacna, no te maa i hoo hia i mulaa c nci.
toa'i hoi. Mai lei lifpu aenei hoi, ia liliaifaro lia
NO TE FETI A AVE.
te vai raa o lc m.'\)iana, lc avae, e lcienei ao,
I na mahana faahopea o tc avae ra o Epcrcra, i lc hora vau i te
eita'tura hoi ia tatoc, o te parahi i teienei ao, ahiahi, uaitcahia tciioc fctia ave i pihaiho i Malarii. Mai te puo »naana ra tona Iraru, c hapehia’ lura c. c fclia utcutc maheahca, ma
e ite atu i te mahana, maori ra, na rolo i le a- lcavactitiajfaro c leoaoa. L'aitea hia c mili Alainu, ic auvaba o to
vae; e no te ipea hoi 6, o tahi a huru to le avae Tavana i Ilitiaa, na ara c pac o tona haerca, i itca’i hoi iana tc terc
raa fcnc o taua fctia avc ra. Ahirite no nci, i tona ohu raa matahiti
e le ao e paralli hia e talou nei, e ere le mea na nia itcmahnna. i hau rii ac i mua i na mattana c piti, i lona ra
alealo, c te maramaramavma to hio ra, e ore lcrcraa.oi tacroa iaoia i niai tc taura c luali ai lc ao nci i nia i tc
raahana; o lona hoi maoro raa mai onci atu, e toru atnra ia milioni
atura hoi ia le maliana e flea ia tatou a val ai le raailc. O taua fclia avc ra hoi, o tci itca hia Uionei, c nsctcra ia a
itca ihonci, i lo lcicnci ao, o lei reva oioi, e b orc roa ’ tu paha o
avaô i ropu.
ilcafaahou liia, c amurinoa’tu. 0 lo Tahiti nci ra hoi, ote malan
hacre noa i tei rcira’ toara mau mca, ciaha ia c na reira faahoii c

tiai, no tc mea, eita roa’lu tci rcira fetia avc e ilca faahou hia.
APOO S lA r m iT f lu X TLRE.
PARAURIINOTEPAHI.
To faaite faahou hia'lu nei lo mau tavana, te
— No parari acnci te pahi maritc ra o R ohekt P ulsford i nia i
toolhlu, e 4o iriti turo, e o te mahana 15 o Tiu- to pacau ï apaloa o tc fcnua iti ra o Christraas.
Ua parau hiahoi e, ua liopc tc vai raa o taua fcnua rai'nia i tc
nu nei, le i haa^aohia ei haaputupulu raa no le
hohoa fcnua, i parari ai tcicnci pahi; c no tc rahi atoa hoi oleopapc
Apoo raa irili raa lure, oia hoi le mahana toru i i «'i rcira paeap. IIoc atura te raalira i Fannings na nia i tc poti
te tapali i mua nei. 0 te feia i maiti hia i le ma- oroc, i levalii, nsmani raa ranri a Uiritini. E ua reva tona pahitira piti o Mata c tii i na pacro hinu e 600 i roaa mai, no nia i taua
tf.hili 1851 ra, tc hacre faahou rfiai i teienei A-v paliiiparari
ra.
poo raa, no te mea, lo parau mai nei le ture ê,
— No tc mau parau rii i tac rnai, mai tc Tuamotu mai, i manao
ua maili hia te irili ture no na malahili e toru; lua ï c . ua parari hacrcpalia lc pahi i tci reira moana. No lc parau
hm a lo reira, tei tac mai nci i Papecte, ua itea ia i lo Rairoa, to
area ra i le mau mataeinaa, lei pohe haere le Mataiva, c lo Rurulua. lcic mau mea i miiri nci.
I llairoa, hoc pacro faraoa ctacto, e hoc pacro anavc maoa toiriti lure, tei pohe i te mai, e tei ruhiruhi roa hora.
ra, e mea tia ia ia maiti ibo te hui-raatira i le
1 Malaiva, liocpacro faraoa ctacta, c e piti fana rii haihai.
I Rnrulua, hoepacro hinu c hoe pacro miti.
taala api ei mono ia ratou. ï teienei ra, ia haapuluputu paatoa outou i Papeete, i le mahana
E 20 paero ufi no rolo i te aua hau i Tiarei,
toru i’ raua nei, e iriti i le ture, e e faalia i te lei hoo hia aenei i nia i le pabi palia ia marile
mau pou, o te rirorei mailai, e ei ruperupe raa ra o Gayhead.
no le fenua nei.
-■
.
__ ____
r
Te mau pahi i lapae mai, mai te mahana 2 mai
Ua reva aenei te pahi iti o te Iiau ra o P a a no Tiunu.
peete, le lii haere alutia i te rauoro, ntai roto
Tira hoe o Tairoapu, lapena Teloo, mai Aramai i te mau malaeinaa' loa na, e moti i Taulira
lua
mai.
haere roa mai ai e^Papenoo, na to Haapape iho
Tira piti farani o Marie-Louisa, tapena L ehoi ta ratou i afai mai.
guern,
mai Huahine mai.
Ua reva'toa hoi na pahi rii ra, o Tahili e o
Tira
toiu beretane o Loutsa—
Baillie, fapena
Moorea, tetahi lei Taravao ia, te lii atura i le
Cole,
mai
Tarifonia
mai.
raufara a to Vairao e Mataoae; e tetahi. tei PaTe mau pahi i reva.
para, e nana e rave mai i te rauoro no roto mai
i tei reira mataeinaa.
Tira piti o te Hau Papcele, tomana Bigrel, ua
reva i Tautira e Teaharoa.
Aita roa'tu i rahi noa'e te maa i roto i I
Patia ia marite o Gayhead, tapena Wood, ua
matete i te tapati i mairi aenei; o te feia hoi
reva 1 te patia raa ia.
itoito i te afai raa mai i te maa i mutaaiho ra, t
paruparu nei ia i teienei. Te hoi faahou nei ani
Te êê no te Tavana : B R lO f.
«oi ratou i le faatau raa? Inaha hoi, aita'tura

�</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </file>
    <file fileId="650" order="41">
      <src>http://anaite.upf.pf/files/original/d69bd3aa85d9660f0c31bb45ab687650.pdf</src>
      <authentication>d42d1944cb16eb92295368ac51685eb1</authentication>
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="4">
          <name>PDF Text</name>
          <description/>
          <elementContainer>
            <element elementId="55">
              <name>Text</name>
              <description/>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="12828">
                  <text>HATJHIITl MASA
Tetaata ’to a. e ere tc Tavatta e tc haava . o lci Iii-^
naaro i te hoe hohoa o teienei vea, anfau mai ia e
3 farane no na avaectoru.
Kaaau mai iaTepito te nenei paraui Papeete.

MAIIAW IG n o t i UNC 1853.

Ei haaparare raa i te parau rii api e faufaa liia'i to
te inau fenua i roto i te llau Tamaru; e neia i te mau mahana maha toa.

m
O te feia hoo taoa, e te roau
taala e liaapao i te laui
raa taoa, e tia ia ia nenei
atoa hia ta ratou mau parau faaite i roto i reinet
Vea, ia aufau mai ratou
1 farano no le reni hoe.
Faaau mai ia Tepito te neneiparau.

lana melua tona ite o lei parau mai iana ô, na
Tiihauou taua fenua ra o Puliare; o Maihea, teie
HAAYA HA A A TE MAIJ TOOHITU.
tana parau na Tiihauou, aore matou i tanu i te
ofai i taua fenna ra, no reira vau i ite ai e, na
E te Tavana. te Auvalia o te Emepera.
Tiihauou. Te ntau ile teie i haapao hia e matou
i le lure XXXI, i te paeau n, e le irava 9, ua
haapao atoa niatou i te ture XXVI, e te irava 2.
Te faaite &lt;ilu nei matou ia oe i te ohipa i ra- Ua tapu hia e matou taua fenua ra, te lahi pae
ve hia e matou i leienei maltana 23 no Me 1853. na Tiihauou, tahi pae na Faaliu, e lo raua maTe parau tufaa ntaa i na malaeina i le T’eva e rae ua lapu atoa hia na ropu tahi pae, na te tahi
Tauvira e hâ i uta e ha i tai e lapoi le manu i pae na lelahi. Ua oti roa leienei fenua ia matou.
Niuba. Ua maro leienei mau taata o Ouluroa o
Tefaahira vahinema tahi pae, le parau nei o OuTe faaite atu nei matou ia oe i te ohipa i rave
turoa e, e piti lufaa maa, têienei tau mataeinaa
hia
e matou i teienei mahana 28 no Me 1853.
0 le Teva e o Tauvira, te hâ i uta e te hâ i lai e
Te
fenua
ra o TepatT o tei maro hia e Mania vamaha malaeinaâ hôc tnfaa maa, tapoi to manu i
hine
raua
o Oteote-, e tupuna to raua tumu i
Niuhaa hoe lufaa maa: leie ta Tefaahira parau,
taua
l'enua
ra, ua haapao matouito raua tupuna,
o'toru lufaa maa. Ua ui matou i le mau ite no
ua
ui
le
peretiteni
i le ite i to raua fenua, o Tataua lufaa maa râ, o Taihaere, leie tana parau i
haarai,
teie
tana
parau,
na Paru teienei fenua e
faaile tnai ia matou e pili roa lufaa maa i leienei
tau malaeinaa e vau nei, le ite leie i faahoreo lona taeae o Poa ei tamahine teienei vahine o
hia i rolo i teienei ture XXXI, et le paeau u, e Oleote; o Ole, toohitu teie tana parau i faaroo
le irava 1 ; e tia faaere utalou ia Tefaaltira i roto hia e matou e na Paru teienei fenua, teie tana
1 tana parau, e tia faalia matou i ta Ouluroa pa- lainahine o Oteote; o Vahia, teie tana parau o
rau. e pili alura tufaa maa la ntalou ia i Itaapao, Paru tau i ite i ie faaea raa i niaiho i teienei fenua; te mau ite teie i faahoreo hia i rolo i teieua oli roa ia malou.
,nei lure XXXI, e te paeau n, e te irava 9. Ua
Te faaite alu nei malou ia oe i te oltipa ta ma- haapao matou i ta ratou parau, ite atura matou
tou i rave i leienei tna’haita 25 no Me 1853. Te e ua ere roa teienei vahine o Mania i teienei fefenua râ o Taulaalea o tei tnaro liia e Piapa ra- nua. La bopoi matou no Oteote, ua oti roa ia
ua o Faatirahâ e tupuna to Piapa e e tupuna malou.
toa hoi to Faaliraha; ua ltaapao matou i to raua
tau tupuna e ua Itope i le l'aaroo hia e matou, te
Te faaite atu nei matou ia oe i te ohipa ta
parau aloa a te mau ile ; leie na ile i faahoreo matou i rave i teienei mahana 30 no Me 1853.
hia i roto i te ture III, e te paeau li, e te irava Te fenua ra o Haapaianoo e te marae oJRatai9. Teie ta ralou parau no Faaliraha roau teienei tefeiau, o tei maro hia e Taituo raua o Temaurifeftua, teie taua na ite ra o Veraura, Tahua, Ua- tahito, e tupuna to raua tumu, o te arii hoi teihea, Homai, Moa. Ua haapao matou i le parau hoe fatu o taua fenua ra, e parahi tau to te arii
a le mau ite na roto i le ture XXYI, e le irava tumu i teienei fenua e maro hia nei, ua haapao
1. E no Eaatiraha mau taua fenua ra, no reira o matou i ta ratou tau parau e tootoru atoa; ua
Piapa i ere ai i taua fenua ra o Taul'aalea, e ua ui te peretiteni i te mau ilê no taua fenua ra o
hopoi aloa matou i te fenua o Faaitoa e te marae Maneu vahine, Piapa, Raveita vabine, te mau
0 Haruatera. Ua oti roa leienei ia matou ua ere ite teie i faahoreo hia i teienei ture, ua faaroo
roa o Piapa.
matou i te parau a Raveila vahine, teie tana
parau,
o Tefaahira tau i ite i te parahi raa, o
Te faaite atu nei matou ia oe i te ohipa ta maPiapa
teie
tana parau o Vauo tei faaea i nia iho
tou i rava i teienei mahana 26 no Me 1853. Te
i
teienei
fenua,
mai te Etene mai a tou ite raa,
fenua ra o Putiare o lei maro hia e Tiihauou
0
Maneu
teie
tana
parau mai te Etene mai a tôu
rauaoFaatiu, etupuna to Tiihanou e tupuna atoa
ite
raaitearii
i
tefaaea
raa i nia iho i teienei feto Faatiu; ua haapao matou i to raua tau tupuna
nua
e
tae
roa
mai
nei
i
te
pohe raa o teienei huiua oi te peretiteni i le ite no ta raua fenua oRaveita vahine ua faahorea hia, teie tana parau na arii faaea ihora o Tefaahira e tae roa mâi nôi i
Faatie, taua fenua râ; ua ile papu lon mata teienei anotau. I te atu ra matou e uâ ere tei^Jïei
1 te taala fenua i te faaite raa i te olia tahi pae tau fatu marp i teienei fenua, ua haapap
e tahi pae e te lanu raa i te ava i nia iho i taua 1 te ture parahi tau, e 'ua hopoi matott lioTe
fenua ra, o Faiiiau vahine hoe â ta raua huru arii, ite atura matou e o te arii mau te fatu i
parau, o Veraura teie tana parau na Tiihanou o teienei fenua. Ua oti roa ia matou teienei mau
PAEAU PARAU NO TE HAO.

�fenua. i tia’i ia’u i tc irili i teienci Apco raa iriti raa ture. Te manno
nei au e e mea tia roa ia’n i te tuu atu i mua i to outou na aro, i te
mau ohipa a to’u nci hau i roto i teienei matahiii i pohc acnei. E
mata na ra vau i te tau no outou, e nou iho. e no ta tatounei ohipa
hoc, i tc aroha o te hau puai c te hamani maitai, o te tamaru mai i
teicnci mau fcnua i lona reva.
«
Te amui atoa nci Favani iaoutou a muri nci i rotopu i tona mau
imnn, H aebeotaiii.
famâri ihcrc. Na rolo i te puai o lana ra mau inaubaa, te pa ruru
maitenci ia oulou, ia ore ia haruapuu hia c to rapae. Na roto i te
T airapa, peretiteni.
inaramararaa c teitoito o tona faalere raa hau, te tinai maite nei i
Maue, auvaha lure.
te mau tamai rii e tupu haere i lc lahi lavana e te tahi tavana ,i te
tahi pupu taâta e te tahi pupu taata, o tei haaviivii i to outou mau
Y aiua, papai parau.
fenua i te toto, eo tc tapca noa mai a ia outou ei hau hoe, o te hau
i hau i le rahi i rotopu i tc mau fcnua Oeeanie eparahi haere hia
te taata ; te lamau maite nci i le hau i rotupu ia ontou, e i raro ae
Tc purau a le Alii vakine i te irili raa i te Apoo te maru o taua hau ra, tc aratai maitc nei ia outou i nia i te aratia o
te mau pcu maramarama, o tci faarahi r oa i te ioa o te raau taata ny
raa iriti raa ture.
Europa i roto i teienei a’o. O te huru ia o tc ohipa tei faaue hia mai
ia’u. e ravc i rotopu ia oiilou nei.
E horna, e te feia ïriti ture!
Te lamau maitc nci au i tc mau parau au maitatai i te mau fenua
fatata mai nci. Te ite nêi oulou i le mau rnahana toa nei i te mau
Ma le faalia hia mai i te Auvaha o te Emepera etaata
no taua mau fenua ra i tc tapae raa mai i to outou nei fenr.a,
o le Farani, ua haaputuphtu aenei au i te Apoo te nounou ra ratou i to outou nei mailai, e tcicnei hau hamani inaie tiaoro hia mai c ralou i to ratou ra mau ati, ci faaora ia ratou i
raa irili raa lure, mai tci titau hia mai e le lure. tai
to ratou hape raa. 0 Teriitaria. tc nrii valiine no Huahine, ua horo
E poupou rahi roa lo:u i te hio raa ia outou i mai oia i roto i to outou aroha hamnni maitai te haapn raa, e no te
ua pnroi hia mai oia e te hinaaro o tona mau taata, ua reva
te putupulu paaloa raa mai ionei, e le oaoa!toa mca,
acnei oia mai lc oto i tona parahi raa hau, e te pahu maitai, lci ruaa
nei au i te faaitc raa'tu iaoulouê, lee yai maite mai iana i roto i to oulou nci fcnua,
No te lahi mau pcapea rii i aueue ai tc fenna ra o Ana i te hopea
nei a tc hau e tc au rahi roa, i rotopu ia'u e le 0 teicnci
matahili i oti nenei. Tc mau laata no taua mau fenua Tuaauvaha o lonahanahana, le Emepera o to Farani. molu ra, no to ratoua niatau ore i te haamana raa o to tatou nei
aita tura ratou i ïte i tc mana o tc man ture tahiti nei. Teienei
Te hio aloa nei au. ma te poupou rahi, c te hau,
mau lure, tei paruru i te taala toa, o to oulou mau haava, mau
haere luut uu orc rnailc nei a to lalou nei fenua mutoi, mau faachau. c tc mau taata i hinnaro noa no to ralou iho
ta’u i tono : reira ia haamana hia taua mau ture ra. E c onehenehe i mua, ua nia i te ea o te maramarama hinaaro,
re e tia ia’u ta faaitc atu ia oulou i to ratou aminamina i te haere raa
mai le mahana piai a a lam^ru hia i tatou e te 1taua oliipa ra, no le mea, ua ile noa outou; ua ite paatoa ratou e
eau taua mau ture tahiti ra, ia haamaua hua hia i te mau fenua
rima puai o Farani.
Tuamotu atoa, e oia loa hoi te nunaa tabiti, tei parahi na i taua
E lioma. e to Taliili nei! ki aratai ia outou e mau fenua parare hacrc ra. Tei rotopu atoa mai nei to ratou mau
ture ia oulou i tcienei, te faatia toa raa i trm au ture tnai iaoutehoe riiria paari ra, e oli ohie noa ia ia outou te iriti
tou na, e ci io outou nei hoi ralou haapii ai i tc raven no tc haamamau ohipa rarai.i atoa. Ua ilea papu hia hoi tei na raa i teienei mau ture moa, tei riro ei leoleo raa no outou.
E mca faahiahia rahi tc auraro raa mai o tc tnau inatacinaa toa no
reira. A faatia'i hoi outou i te hinaaro o te Au- Tahiti
e Moorca i to mau ture i tcienei, te popou ra ratou i le mait
vaha o te Emepera, e lereo o to outou iho mau ohipa i faauc hia mai c taua man ture ra, c hape inau hia c, c mea
rahi roa na le mau taala o tc feuua nei. Ia lia i te Atua i tc faatavana, ua taalili ahemo maile ia oulou i te rave au
tupu mai i te hinaaro ohipa ia r atou! No te mca tei tc fannpu raa
raa i le mau ohipa rarahi. o tei maere hia e te fcnua, te maitai o tehahaere raa, e lchaere pinepine raa i te mau
taata ' toa, e o lêi faariro ia Tahili nei ei fenua haapii raa, te tahi ravca rahi no te rupcrupe mailat o Tahiti nei. l!a
itc hua te mau tavana c tc hui-raatjra i le reira, e ua rave hua i teituiroo i rolopu i to Oceania. la ile hoi au i lo'u enei ohtpa; aular.'u maile hia, e ua tanu haerc hia te mau aua hau.
nei mau taala i le maitai raa, ia ite au ia ralou i I roto i te mau vahi huru pa ra, e le mau vahi huru nainai roa ra,
ua vacrc faahou hia ia; ua rave hia hoi te vetahi tnau purumu api,
le haere maitê raa i mua na nia i lc ea o le ma- *\ c ua talai liia hoi tc mau purumu lahito; arca i le mau liaapii raa
ramarama, e le ile i le mau peu mailatai, e ia ite ra, hoe ia lauatini e pae hanere tamnrii le haere raai i te mau haapii raa i teicnci, e tc haere maitc nei a hoi i te rahi raa i te mau maaloa hoi au ia ralou i te haaputu raa mai ile fau- hana toa; ua ite hoi outou, e i tê lahi mau avae i mairi acnci, ua
faa e roaa mai no roto i to tatou nei fenua rupe- huru faaruc roa hiaia.Tc tuu atu nci, c homa, te hau, i mua ia outon na i te vetahi mau parau ture, tei haapao liia ci tamau maite
rupe, te rahi ra ia tou nei poupou, e aita'lu ou raa i taua mau maitai i roaa ra. E mca tia roa ia outnu ia imi i le ravea, e maitai ai tc mau oromelua haapii lamarii; mai tahito mai a
e hinaaro i hau ae i le rahi.
ua riro tehaapii raa i te ui api i te mauanotau atoa, ci ohipa haapao
1 teienei ra, te tiaturi nei au i nia ito outou na pahu hia e te iriti ture i te mau fenuu inaramaruma loa.
Te itepabu nei au, e i te mau ravca toa,o tci haapao hia no te
itoito, ia imi e ia iriti iho outou i te ture maita- maitai
e te haamaitai raa o te fenua nci, ua turu etaeta inaitai hia
tai. Te haamata na hoi oulou i ta oulou na mau ia i roto i te manao maramaramao to outou arii vahine, i rotn i le
maitai raa mai o te mau tavana, e i roto i te aroha hoc o tc njau
obipa, ia tapao anae'hia laua mauohipa ra i te au
taata loa. Te vai nei te hoc mau toeahopea no tc huru etene raa, i
maramarama e te parau tia e maitai a i; ia haa- roto i ta faatia raa o te mau upaupa; ua faaite te ture i te ravea no
pao anae bia ei faaitoito raa i te haapii raa, te tc faaore raa mai te faufaa orc, no te mea ua rahi te puai raa o te
mau peu taliito nci, i te ture. I te faaite noa raa ia vau i tou nei hihaamaramarama raa, e le haamailai raa i te taa- naaro, ore roa tura te mau tapao rii atoa no taua peu ra.
E i teicnei, e homa, te au nei ia faaite atu vau ia outou, te tapao
ta nei; e laahili hua mai outou i te rahi aloa raa
no te ohipa tautco maitai hia, i huru e roa’i te huru o to outou nei
q to outou maramarama, ia i anae hoi oulou i te fenua. Ahia na i Papeete nei, to outou ia oire, o te oire rahi ia o tc
rpanao, e te hinaaro hoe. A rave ai ra outou i la mau fenua Totaiete atoa nci. Eaha te huru o te outu i Farcute i na
avae hoe ahuru i mairi aanei? E one tahalai anae ia e te toa, tei haaoutou nei mau ohipa, e i te mau anotau aloa hoi, moc roa hia e le mau ohipa maitatai, mai te mau pchu faufaa ore e
e horo lia ia outou i nia i te Auvaha o te Eme- e te rimu e haapainu haere hia e te are i te mau mahana toa. I teicnci ra e asena ta outou. aore e faaau raa i te Oceania taatoa nei, e
pero o lo Farani, nana outou e haamaramarama, aore atoa hoi e faaau i te tufaa apatoa i Amerifia. E e au hoi ia rahi
e nana'toa hoi oulou e aratai,- te tiaturi papu to outou teoteo i te reira, no te mea, na outou iho i faatia na roto i
te ravea maere rahi, te mau fare toa rarahi, e maitai at tc tamau
noa nei a hoi au i nia iana. I teieuei ra, e apiti maite raa, te mau ohipa i roto i tcienei ava.
Ua hacrc hua vau i te mau mahana toa mai te popou rahi, e hio i
raaite tatou i lo tatou puaii nia tona, 1 te lauluru
te rave raa i laua mau ohipa ra, no te mca i reira to latou ite raa ia
papu raa' tu iana i te rave raa i te mau ohïpa ra- tatou iho, e to tatou farerei raa i roto i te manao hoe c te hinaaro
rahi e opua hia e ana nei. e o lei haapao hia no lioe, i te faateitei raa i te roo maitai o Tahiti. Aita roa tu imoe ia’ii
te moemoe raa o to tatou nei ava, i te mau avae matamua o tou nei
te maitai, e no te maitai anae ra, o te fenua nei. parahi raa mai i’onei.
Te ite nei hoi tatou i teicnci i te mau mahana toa i te tapae raa
Parau na le Tavana, le Auvahfi o te Einepera. mai te mau pahi api, te vctahi, i haere raai i hoo haere i to maa, te
vetahi, i haere mai i tatai faahou. Inaha te huru o taua ohipa i FaE homa e te mauiritj ture q , '
reutel Te parau onoono atu nei au ia outou, c rave tb te fenua
No Ve mea ua riro êi nlêa tia na tona haoahana, te Emepera, i te taatoa nei ï te obipa faaapu fenua, ia rahj te ;oaa raa mai o te naa
vaihQ Hiaow noa ia'u i nia Iho i te mau haapao raa o to outou nei e au no te mau pahi e tapae mai io tatou Dei.

ohipa i roto i teienci farc loroa i Papeele nei.
Te mau Toohitu :
Papaihia: T aamC,N ui’TBHe ,T a-

O tajialai taatoa nei, mai te tahi «tia tnai haere roa’i e te tahi o-

�ia, tei api noa i le aunu.ij t l t iilinnha tai, na l'atala ia i tc ali roa i
0 hoe uahu, o le paruru mai i laliat,ar ne&gt; ia orc ia rona maiilemiti.
Te maitai roa nei te man l’arc aloa o'lc han, aore roa e ino ran;
e riro outou i te ite haerc iho i te mau valii atoa, to hoe hau tei
opua maite i le tamau i te mau mea tia atoa.
Te nehenehc roa nci hoi te mau hanpao raa o looutou nci mau
aroa, e te mau vaht atoa e haere hia ra; te mau ino aloa, e le mau
jpcu haama, tei tupu haere i te fcnua nci i mutaaiho ra, u* orc roa
ïa i tcicnci; temau peu mailalai nei c te nelicnehe, e au ia laaitc
#noa hia i te mau vahi atoa. lla rahi tc tiama raa o te laala loa nci, o
te mau peu faufau atoa nae ra, lci faaorc hia..
Ua faatiahia acnei tc hoe hamani raa araca, i tiai hoi i tc mouo
atu i te raau, e te lapoi no niaiho i te mau farc tahito ra, i te mau
pcu huru paari ae. E oire api man tcic c hamani hia nei, o tc hau
atu te maoro o te vai raa i tc oire lahito nei.
Ua oti hoi te purumu i Fautaua, ua riro i teienei ei ori raa au
rahi hia e tera lere, tei hinaaro i te mataitai i te mau vahi nehenehc
1 roto i te hoe faa, tei hau i tc faahiahia i tcicnei a’o; e riro ia ei vahi
haere pinepine roa hia, ia ruperupe taua mau faa ra, o tei i i teicn*i
i tc uru raau faufaa orc, ia ravc hia e tc rima o te taala.
No te mea, e homa, tc liai nei lou manao, e e riro to outou ne;
mau fenua faaapu orc hia etc faufaaorc, ei laoa faufaa rahi roa i
roloi te rima o la outon na mau tamarii, le hau roa i te itoito i te
faaneneheraa i tea’oapi i Oceanie. Oiamau, e vahi rahi ta Tahiti
i roto i te tcrehaere raa o te laata i teicnci Moana Palitifa. Aore le
Atua i faariro noa i Tahiti nci ei t’enua hau i tc rahi, hau i le nehenehe, hau i te ruperupe. mai te repo maitai te hotu hia e te mau
maa atoa o le feuua nci, mai te arii mau raa o te mau fenua toa i
Oceanienei; aore te Atua i faai noa iana i tc fcia itoilo, maru c tc
haapao, ia vai norwnai te hoe otia faufaa ore i rolo i teicnci Moana
rahi. la riro mau â Tahiti nei ei haapu raa mau no te mau peu nehenche toa i ropu i le mau fcnua i haati haere i te mau fenua Totaiete nei. Tci ia oulou ra, e homa, tc faanehene i teienci hopea
maitai, ci ta outou mau tamarii te faaoti maitairoa.
Ia tae atu vau i rotopn mau i Farani ra. e ia tae roa ae ia’u ra te
vetahi vevo rii, o te hopea maitai e te ui taata i muri ia outou nci,
e aruc roa ia vau mai tau aau atoa, e e rahi roa ia tou oaoa o vau i
haamata i tc aratia no tcienci mau ohipa rar jhi.

le fauula raa mai i Papeott* nei. i le mau tnaa
' loa e ltolu hia mui c le fenna nei, ia faaapu
maitai hia ra.
Lia lioroa aenei le tavana i tehoe holtpa no
Taamu i laua looliilu ra. E lapao tei rcira im» tona mauruuru i le iloito e te maramarama o taua
toohilu ra, i le rave raa i laua ’ loa ra mau ohip a ; le ohipa haava raa, e tana’toa hoi oh|pa i
rave, a peretileni ai oia i te komite papai raa le•u a . I leienei ra, te faaite papu alu nei le la\ana ia Taamu ra, i te rahi aloa o tona mauruuru
i te hio raa i lona 110110*0 te puai, rahi noafi a
hoi lona malahili.
Ua laaile bia'lu hoi i mutaaenei, e ua faaore
le tavana i te ulua a vclahi lau taalu uo Ana
mai, o tei faahoi hia i lo ratou fenua na nia i tehoe pahi o te ha’h. I teienei /a, le opua nei le
lavana e faaora q,lu a i vetahi, o le faahoi oioi
hia i to ralou ra fenua.
Ua ula mai nei te mataeinaa ra o Faaa i na uhi
e maha hanere, e ua pau roa i te hoo hia e te
hoe pahi i reira ra, aita roa i maoro, pau roa
aera.

Te mau pahi i lapae mai, mai te mahana 10 mui
a 7io Tiunu.
Ua faaore aenei le Tavana e te utua a te taata
tahiti ra a Tuihaa, o tei tiavaru hia i na avae i,
Pahi auabi farani o Phoque, lomana de Bovis,
mairi aenei, o te utua hoi ia i tuuhia i niaiho ia- mai Hitiaa mai.
na, 1 te haava raa hia ra.
Manua farani o la Prudente, tomana de LeyUa faaue aenei te Tavana, ia luha hia'tu na te ritz, mai Guayaquil mai.
mau tavana o te Tuamotu e tia i Fareute, na faTe mau palâ i i'eva.
rane hoe banere, ei hoo i te maa, e te mau mea
Pahi auahi farani o Phoaue, tomana de Boviu,
'toa hoi e hinaaro hia e ratou, a tiai ai i te iriti
ua
reva i Huabine.
raa hia o te Apoo raa iriti raa ture.
Manua
tira piti o Nuuhiva, tomana Boulange.
Te iaaroo hia nei ma te poupou rahi, e e itoito rahi roa to te taata i roto i te mataeinaa ra o
Te êê no te Tavana : BRIOT.
Punaauia; no to ratou hoi hinaaro e ia taoa hia,
e Ta maitai ratou, te faaitoito noa ra ratou i te
eu raa i te arahu, o te hoo hia e ratou i Papeete,
no te moni rabi. I teienei ra hoi, te ao hia'tu nei
tahi paeau mataeinaa e, e na reire f toa te faaitoito, i te faaapu raa i to ratou mau fenua, e i

&lt;%
*
I

�</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </file>
    <file fileId="651" order="42">
      <src>http://anaite.upf.pf/files/original/134e3f8173991959fe89e7f64acb5537.pdf</src>
      <authentication>2a8fd79dc47017adb0f78605462c84d7</authentication>
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="4">
          <name>PDF Text</name>
          <description/>
          <elementContainer>
            <element elementId="55">
              <name>Text</name>
              <description/>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="12829">
                  <text>tlATAÏIITl MAUA
Tfilaala ’toa , o. p.rc tc. Tavana c tc haava . o tci hinaaro i tc hoc hnhoa o tcicnci vea, aufau mai ia c,
:i farane no na avae'etoru.
Faaau, mai ia Tcpito te nenci parau i Papcctc.

Ei haaparare raa i le pffrau rii api e faufaa hia'i to
te rnau fenua i rolo i tc Hau Tamaru; e neia i tc rnau mahana maha loa.

0 tc feia hoo laoa, e le mau
taata c haapao i te taui
raa laoa, c tia ia ia ncnei
aloa hia ta ratou man parau faaitc i rolo i rcmci
Vea, ia aufau mai ratou
1 farane no te rcni hoe.
Faaan mai ia Tcpilo te nenciparau.

| fare na tia paatoa maira lo te Apoo raa'loa i
Snia, e lae noa’tura i to raua nolio raa i nia i te
| vaiii i haapao hia no raua, le lane a le Arii,
.
HA AVA RAA A TE MAU TOOHITU.
| e na êê o le 'favana.
f E mea faahiahia rahi roa le puluputu raa i
E te Tavana, te Auvalta o te Emepera.
taua tnahana ra. 0 te (are pure ra hoi, ua faau•
i.v oit.v n a 01:.
nauna maile hia ia, i nia i te fnaue raa a te êê o
Te laaile atu nei nialou ia oe i le oiiipa i rave te Xuvaria] lei luu hia i niaiho i le mau haapao
hia e maloii i teienei mahana 21 no Mc 1853. raa tahili, ua faaali maile hia i le reva o le raau
1 te toa ra ia Faraalara e te ruoua o Matailifau, fenua' loa, e ua talai liia te liare e te raau rii u0. 1ei maro hia e Turaivaru e Puhara e o Papau- nauna e ali nua 'e. Te nolio raa boi o le Aura, e tupuna anae atoa lo ratou lumu; ua faaroo |vaha(o le Emepera ra, e .’o (e Arii vahine, ua
malou i la ratou mau parau no te fenua i ula e I lapoi maile Iiiu i le reva, te reva farani e le mau
le loa i tai, e ua iiope roa ta ralou mau parau I reVa o te Hau Tamaru nei. Te mau raalira'toa
i te haapao hia e malou e ua. ui hia le mau ile no | hoi, e te fe:a irili lure. ua alui anae ia i le ahu
taua man fenua ra. E ua faaite mai ratou i la ra- 1nebênehe.
tou parau no laua ttiau fenua toa ra, loie te mau | I reira ihora le’haamala raa^hia o laua oroa
ite i faahoreo hia. o OtooU), o Pito, o Faaripo, ■ra. Ua haapulupulu.na iioi lc oromelua ra o Oo Piapa, e o Mairuai. Ua haapao inatou i le tu- i lomoni i te mau lamarii o le haapii raa i rolo i
re XXXI, i lopaeau n, e le irava :■), ua haapao te lahua i nia, e i reira to ralou himene raa mai
malou i la ralou parau e ua lufa hiatcisnei fenua i le himene i haapao hia, e ua pure maira hoi o
no na fatu maro nei. Ua oli roa ia malou i roto i Otomoni.
teienei fare toroa.
Ua faaue ihora te Arii vahine i tana tane, ia
jj Ariifaaile, ce taio mai i lana parau. E i muri ae i
Te mau Toohilu :
lci reira, ua laio maira le Auvalia o te Einepera
Papuikia : aamu
i tana pavau, o lei faariro hia ei paraa tahili e le
Riinil, Haebeotaiiv
auvaha faaite ra emitiDariing. Ua nenei hia taua
T airapa, perelileni.
,na parau ma'amarama e te maitatai ra i rotp i
Mari:, auvaha lure.
(e Yea no le tapati i mairi aenei. Ua rahi roa ra
Vaiiia, papai parau.
te poupou o to te Apoo raa taaloa i te faaroo raa
i te parau a te Auvaiia o te Emepera, e e ore
APOO RAA ÏRITIRAA TURE.
roaJEarani e faarue noa mai i teienei mau fenua,
lla faaile e hia'tu lo Tahili e lo Moorea-' loa, | e tauluru maite mai ra iana e amuri noa tu, e e
e ei le mahana 15 o teienei avae o Tiunu nei, e i imi aloa i ie man ravea e maitai ai, e taoahia'i,
irili hia'i teienei apoo raa; e oia mau alura hoi. e e ruperupe ai te mau fenua Totaiete atoa.
E oroa faahialiia rahi roa taua oroa ra, e no reiUa pabono mai te Toohitu ra o Nuutere i ta
ra matou i tamata'i i te faaile atu i lo le mau raua parau. E parau itoilo maitai tana, e te mam^laeinaa, i le huru o te mau ohipa i rave hia i ramarama. Ua faaite papu oia i te mauruuru o
taua mahana ra.
to te Apoo raa i te ite raa ’ tu i te Tavana i te tae
I mua ili ae i le hora 2 i te taha raa mahana i raa mai i rotopu ia ratou, to ratou poupou i le
taua mahana 15 o Tiunu ra. oiahoi te mahana mau parau maitatei taua i faaite mai, e to ratou
loru i mairi aenei, ua haapuluputu te mau raa- | opua raa. e e pee maite i taua ra ao raa. Ua tia
tira'toa, to te nuu manua, e lo le nuu faehau i paatoa hoi to te Apoo raaj nia. e faatia i tana
roto i te fare o te Auvaha o te Emepera, e ua parau e ta te Arii vahine. Faahoreo iho ra te Aunanai maite hia hoi te mau faehau i mua mau ae, vahaoieEmepera itemauirili tureapi. Ua vahi
1, tahi iti e i tahi hiti o te purumu. I le hora piti oiaiteApooraa iriti raa turenotematahiti 1853,
mau, haere atura te Tavana, ma tona tau ê ê , e ua himenefaahoumai te mau tamarii, ehoi atura
te mau raatira'toa i Ôte Arii vahine, e aratai ia- te Arii vahine e te Auvaha o te Emepera i te
na i te iriti raa i taua Apoo raa ra. E i to raua utuafare. Ua poupou te taata toa i te mau ohipa
ia reva raa, ua haruru maira na pupuhi e 21, ei ’toa i rave hia i taua mahana ra.
faabanahana i to raua tere.
Opani hia ihora te Apoo raa ite hora 4 i te
I to raua tae raa i te uputa o te farepure raa, ahiahi.
ua farii hia maira raua e te auvaha ra o Paraita,
e na iriti ture tino ahuru, o tei haapao hia no tei
reira ohipa. E i te tomo raa ia raua i roto i te
PAEAU PARAU NO TE HAtJ.

I

T

im — L_ULaj

, NmrrF.nr., T.\-

r L .1.

�Apio raa no le nuffuitw. 16 no Txunu 1853.

Mataeinaa ra o Tematahoa.

5 K aca, tavona tauluru.
T epabapo, toohitu.
I telenei mahana, ua haaputupulu te Apoo raa
F anaopohe, haava.
T kono, haava.
i raro ae i le peretiteni raa a le peretileni lahito
TJane, raatira mutoi. e c raatira auri.
ra a Tali. Ia oti te pure raa, maili ihora te Apoo
Mataeinaa ra o Timaric.
raa i te hoe peretiteni no leienei matahiti api; e
IJ romba, tavana tauluru.
T opa, toohitu.
no to ralou ite ile rahiole matahiti e le paruparu
Mataeinaa ra o Tuuhora,
o Tiili, a haamanao noa’i ra hoi ratou i le itoilo
Te , haava.
T uata, raatira routoi. e e raalira auri.
0 Tati i na malahili i mairi aenei, ua roaiti ratou
T oratahi, mutoi.
ia Tairapa ei mau i taua toroa ra, no le mea, te
Abena, muloi.
vai itoilo nei a oia, aila ra ratou i haamoe noa;e
P apata, mutoi,
Ei tc mahana 1 no'Me 1S53 i mana'i tcicnei mau faaloroa rsa.
ia Tati, ua maiti ra iana ei peretiteni tauluru.
Papeete, 2 no Tiunu 1853.
r&gt;
Ua maiti atoa hia hoi o Maheanuu, o Vahia, o
Te Ârii vahin o te mau
Te Tavana, te Auvaha ,»
Pee, e o Tuuhia ei na papai parau.
fenua Totaiete,
tcEmepera,
Imi ni ihora to te Apoo raa i te raau parau
Papaihia: POMARE.
Papaihia: PAGE.
Papaihia te hohoa i te farc toroa o tc êê,
rii e au no te mailai o te fenua nei; e i muri aeTe êi o te Tavana,
ra, ua apani hia ihora le Apoo raa i te hora 4- i
Papaihia: Briot.
le taha raa mahana.
E poupou rahi roa to matou i tc faaitc faahou raa ê, te vai itoito
Apooraai te mahanamaa, 17 no Tiunu.
noa nei a to tc mataeinaa ra o Punaauia; ua uta mai nei hoi ratou
i nahaapeearahu.e pitihanere c e vautiahapa. o te inahere ile hoo
Pereliteni raa o Tairapa.
hiano temoni rahi roa. Te aonoa hia’ tu nei âtem au malaeiuaa
’toa, e e faaitoito atoa i te ravc raa i tci reira mau ohipa maitalai e
I te avatea mau i 'afa'' i te Apoo raa.
te faufaa rahi; a ore alu ai i te eu raa i te arahu anae ra, i te faaaatoaraarai tcfcnua, te faaamu raa i te puaa, e temoa, e teUia
0 te ohipa i haapao hia no teienei mahana, o pu
raae te uta raa mai i te maa i Papccte nci; no te raea, c mau
te hiopoa raa ia i te lia raa, o te maiti raa o le ohipafaufaarahi roa anac ia.
feiairiti ture.
Ea uta mainei to Faaa i te ufi, o tei hoo hia aenei i nia jte pahi,
Oa huru lia paatoa te maili raa i te mau iriti c ua
roaa mai te moni. Te huru paari paatoa ra hoi te maa i roto i
ture atoa, e lae noa'tura i te mataeinaa ra o taua auahau na ratou ra, c e mahcrei te rahi roa ta ratou moni i
roaa raa mai. Ua oioi ratou i te faaapu raa i ta ratou aua, e e oioi
Faahili. 1 reira ihora ra te tia raa mai o Mairi te
atoa hoi ta ratou faufaa i tc roaa raa mai. Ahiri tc mau mataeinaa
lane i nia, ma te parau mai e; ua haere mai oia ’toa iTahiti e Moorea i pee atoa itoratou hmpao raa, oi ore roa
tu ia oi tapitapi noa’ c i te imi raa i te maa, na te mau pâhi c laei mono i tana vahine, te tavana o taua mataei- ’pae
haere mai nei.
naa ra. Ia imi ra to te Apoo raa, ite atura ralou
ore roa acnei tc maio rc. te haari, e te mau maa’toa e au
e, e vahi au ore roa ia i te ture, e ua tuu ralou ^ 6Uahuru
taatanei, i roto i te matetc; c maa iti roa tei uta hia mai i na
iana i rapae, e oia ’ toa hoi tehoe taata no te mahanai mairi aenei. Ua ilea'hia hoiê,.e tsalarahi roa teie e pohe
nei i te mai. eita’tura hoi e tia ia ratou ia tomo hacre i te maa
Tuamotu, o tei haere mai ei mono i tana tavana. ihaere
uta i te pcho, haerc anae atura hoi ratou i tc matctc, ma te maUa faaile papu a;u hoi te ee o te Tavana i to te nao ê, e roaa rii mai te mai rcira, e i naha, aita roa.
roa ’ tu ra e tia noa ’ e ia faahapa’ tu i to Moorca; le vai itoApoo raa e ; e toroa hanahana e te moa to te iri- itoEita
no ara hoi teTfeia ravaai o taua fcnua ra, e te uta noa mai nei â
ti ture, e e ore e tia ia ratou ia tono haere noa ratou i te ia rahi roa i Papccte neima te tuuluu ore. Eita paha c
ei vahi tia te parau raa ê, no te itoito anae ra ia o te tavana
mai i tê mono, mai tei au i lo rafou iho manao. riro
mataeinaa, o tei ao pinepiuc atu i tona mau taata, c e imi i te ravea
Ua faahapa maile atoa boi te peretiteni i ve- e maitai ai. e e taoa hia’i ratou; eerc e, o^tei reira anae ra; tc ite ae: E ohipafaufaarahitaratou, e moni rahi le roaa
tahi tau iriti ture, no Papara, e vetahi atoa hoi toarararatou
mai, e te ite papu atoa raratou i te faufaa o te ohipa. A ui naha i ta
tau mataeina no Moorea, o ratou aore i tae mâi Moorea, e aita a nei i hoona maitai hia ta ratou ohipa, i na te hoi
ratou i to ratou tcnua, ma te pute ua i roa i tc moni. 1 tc ma1 te Apoo raa. Ua faaite atoa hoi oia e, ia ore nei
hana maa nei, e 9o tara ta ratou i roaa mai no tc ia, j te monire e
ratou ia tae mai i mua'e i te mabana 21 o teie- 50, e i te mahana piti ra, c 7o ia dara i roaa mai. Ia amui hia2io
Mauruuru atura hoii te faaite raa i teicnei maa parauiti, no
nei avae, e faaorehia ia to ratou mau loroa, e e dara.
te mea, teitea papu hia n e ie :o te feia e parahi veve noa nei
imi hia te mono ia ratou.
ra, no to ratou iho ia faatau i veve ai. I teienei ra, a afai mai te raaa,
ia rahi. ia ore hoi to Paqcete nei, e te fcia e tapac mai mai te tuuI te hora 4 i opani hiai te Âpoo raa ma te tuu
ore. ia pohe haere noa i te poia; c ia maa’toa hia hoi ta outou
pure.
r
na mau iriti ture.
FAATOROA RAA.

No te faatia raa a lona banahana, Pomarc, te Arii vahinc o te mau
fenua Totaiete, e te Tavana, te Auvaha o te Emcpcra.
Ua faatoroa hia te feia i faaite bia te mau ioa i raro ae nei, ci feia
Ureano te mau fcnua i te Tuamotu; oia h o i:
Mataeinaa raa o Tcpipi.
Paiobe, ci auvaha no te Ilau Tamaru i te Tuamotu, e ei tavana
bo te mataeinaa ra o Tepipi.
Tipae, ei haava no Tepipi.

R avim, ci haava tauturu.
T baanapohe, ei raatira mutoi, c ei raatira auri.

Tahuaitu, ei mutoi.

Matacinaa ra o Putuahara.

TupaI, tavana tauturu.
T ama, toohitu.
P apb, haava.

Reabea, mutoi.

t T ahota. toohitu.

Anapa, haava.
Tehapo, rautoi.

PmNOI, Hjutoi,

Mataeinaa ra o Tekahora.

Te tnau pahi i tapae mai, tnai te mahana 15 mai
a no Tiuhu.
Tira toru marite o Alahama, tapena Fulkinburg, mai Califonia mai.
Tira piti o te hau o Nuuhiva, tomana Boulangê.
Tiïa hoe no Huahine o Repe. tapena Moinq,
mai Huahine mai.
Tira piti o te hau o Tanemanu, tomana Mabire, mai Matuita mai e Ana. .
Tira toru farani o Hanah, tapena Rede, mai
Pomotu mai.
Te mau paki i reva.
Tira toru Beretane o Louisa Bailliê, tapena
Cole, ua reva i Port-Philippe.
Te êê do te Tavana : BRIOT.

�</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </file>
    <file fileId="652" order="43">
      <src>http://anaite.upf.pf/files/original/6a1aac4724ae9c2a7490098c049aae65.pdf</src>
      <authentication>71359d07db98203693deb484646226b5</authentication>
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="4">
          <name>PDF Text</name>
          <description/>
          <elementContainer>
            <element elementId="55">
              <name>Text</name>
              <description/>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="12830">
                  <text>/
tiAUIHTl MAIIA
Telaata ’toa . e ere te# Tavaeia e tc haava . o tci hiimaro i te hoe hohoa o teienci vea, aufau mai ia e
3faraneno naavacetoru.
Faaan maiiaTepito te nenei parau i Papeete.

&gt;1AIIA.W 30

no

TIUiMJ 1853.

KilHEHA $
O te feia hoo taoa, e te mao
tanta e haapao i te taui
ran taoa, e tia ia ia nenei
atoa hia ta ratou mau parau faaite i roto i reinei

Ei haaparare raa i te parau rii api e faufaa hia'i to

[ hr’anVnotc raiThoêtou

te mau fenua i roto i te llau Tamaru; e neia i le mau mahana maha toa.

Faaau ma| ja Tepito te n»fteiparau.

Apooraai le mahann\ 7 no Tiunu.
Peretileni raa o Tairapa.
1 te hora 12 i afa i te Apoo raa.
M. Briot. Te faaite alu nei au ia outou i to
le apoo raa i tc parau a le Tavana, no te faaloroa raa ia Mare ei mono ia Arabu, le auvahâ o le Hau i Moorea, o tei pohe aenei. Ua ite
outpu, e e auvaha Mare no te Hau i Tahiti nei,
rto te mea ra, ua parahi aenei oia i Moorea, e
tei reira hoi lona fetii, e tana toa raa mau haapao raa, i lia'i te Tavana i le tuu i taua loroa
ra, le auvaha o le Hau no Moorea i nia iana. E
no te mea, ua riro alura o Mare, ei auvaha no
Moorea, ua maili te tavana ia Nuulerc ei auvaha
no te Hau i Tahiti, ei mono i laua toroa o Mare
ei auvâha no Moorea, ua maiti le tavana ia Nuutere ei auvaha no le Hau i Tahiti, ei mono i taua
toroa o Mare*ra, lera te mea i tano ai lo le lavana manao i nia iana, no te mea, e taala maramarama maitai oia e le au mailai hia hoi e to
Tahiti nei, e no te mau ohipa maitalai hoi i rave
hia e ana, No te mea hoi, ua riro e toru tufaa to
te mau fenua i raro ae i teienei Hau Tamaru,
oia hoi Tahili, Moorea e le Tuamot,u i liaM i te
tavana i te maili i le hoe auvaha loa no te Hau
no taua mau fenua i te Tuamotu ra, e ua hio aenei oia ia Paeore, e ua tuu i laua toroa ra i nia
iana, ei laalia hoi i te faufaa no taua mau fenua
ra i roto i leienei apoo raa iriti raa ture, e ei
haafataia raa tu i te Hau ra, e te imi raa i te
mailai e au no ratou.
Perelileni. Te faaue nei au ia Miti Barff, e
taio alu i te ioa o te mau laata i manao hia ei
komite no le hiopoa ture, te komile no te pctitioni e te komite hoi no te mau aua hau, mai tei
faâite hia mai i roto i la tatou nei ture.
M. B arff. tJa taio mai oia i te ioa o taua mau
taata ra, to te komite le hiopoa ture ra, o Mare,
Nuutere, Ote, Paeore e Fanaue.
Peretiteni. Ua tuu oia na roto i te ravea, e ua
faatia to te apoo raa, e laariro i teienei mau tâata i faaite bia te ioa nei, ei komite no te hiopoa
i te mau parau ture.
M. B arff. Ua taio mai oia i te komite no te
mau pelitioni, oiahoi,Hoaore, Haereotahi, Arahu, Maheanu, e o Tohi.
Nuutere. Te rahi nei tou maurnuru i teienei
feia i parau hia nei, no te mea, e feia maramarama ratou, e te au maitai hoi teienei ohipa ia
ratou. Ua tia roa ia. aila e parau no ratou.
Peretiteni. Ua tuu oia na nia i te ravea, e ua
faatia to* te apoo raa taatoa, e faariro i teienei
mau taata i faaite hia te ioa nei, ei komite no
te mau petitioni. ,

M. B arff. Ua faio mai a oia ï te ioa o te mau
laata i manao hia no te kcmite hiopoa i te moni
i roaa mai no roto i te mau aua hau ra : oia hoi,
Papaiau, Manua, Pee, Ote e o Aliau.
pereliteni. Ua tuu oia na iiia i te ravea, e ua
faatia to le apoo raa taaloa e faariro ia ratou,
ei komile no te hiopoa raa i te mau mom no rolo i te mau aua bau.
Perelileni. E parau leip no te irili lure no
Meelia, e imi maitai to lc Apoo raa, e ialaa maitai na lavana no teienei fenua e to ralou iriti
ture.
Nuutere. Ilaapapu maitai mai oulou e tena
mau tavana e to ojilou hoi arii^i te imi i te parau no teienei fenua. 0 Meetia teie, e pito no
Tahili, e moli i te ïuhua iti o Ana haere roa 'i e
Metu ; e hio mailai mai oufou i teienoi parau/
Tani. E hio lia latou ï lera ra tavana e taaea
mai i nia i taua fenua ra, la tatou ia e baapao e
nana iho e maili mai i lana iriti lure.
piapa. 0 Pomare, e o Talj, na falu ia no leienei fenua, e o raua iho hoi na,iriti lu re; te arii
ra, ei tavana ia, e o Tati le iriti ture.
Vahia. Aita a lc iriti ture i o mai i roto i teienei apoo ra^ iriti raa ture. E i teienei, te imi
bia nei te tavana e le iriti ture no teienei fenua;
a rave mailai, e ia taa roa, ia ore tatouia poiri
faahou.
Fanaue. E haapao latou i le ture, mai le mea,
aore a lo reira tavana i faatiabia e teienei bau,
a faarue ê alu, eita toa ia e tia ia tatou ia faataa noa i nei. Na te hau e faalia, e e faatoroa i te
tavana eriro ai ei tavana; a tuu tena parau i rapae, e ere teie i te parau raa fenua.
Teaatoro. Aore a e irili ture no teienei fenua
i Meetia nei i tae mai i ta tatou noi apoo raa iriti
raa ture, mai ia Lavaud mai a. Aita toa hoi e
parau no leienei fenua, no te mea, ua riro roa
ia Tati i roto i le parau raa a te tiripuna nei, ua
ere te mau fatu atoa i parau haere.Je o ratou le
fatu ; ua riro roa ia Tati; o ’te falu iho a i teienei.
Tati. E irili ture mau ra ta teienei fenua iti i
tahito i le hau o Pomaro ra, na Pomare ibo i
faatia. E imi maitai iho ra outou, e mai te mea,
eiaha ei irili ture ra, o te reira boi ia.
peeueue. Ua parau ê noa na vau, i te lahi
mali i oti aenei, e o vau te fatu i teienei fenua,
e o tau a hoi ia parau i teienei, e imi maitai iho
ra outou, ia laa roa.
Nuulere. 0 te vahi e homa teie ta u i parau
atu ia outou i te nvatamua ra e, a hio maitai mai
e tena mau tavana. Eita rd e tia ia tatou a imi i
teienei iriti ture, na vai teienei iriti ture ia imi ^
I

�V
taton? O vai te falu? 0 te iiili ture anae ra eiatia ei taVana i nia ilio. Teie te parau tia, e mata
na te hau i te faaite mai ia tatou; e tera na tavana, o mea, e o mea. la faaite pabu mai le Hau
ia tatou, o Tevivi ra, o Tali ia, o Tuahu ra, o
mea ia; e ia faaite hia mai te reira, e itea noa
ia, na irili ture ia imi tatou.
Fanaue. Eita e tia ia haere noa mai le tahi i
rotopu ia tatou nei, maori râ, ia faatia hia e te
bau, ei tavana no laua fenua ra. E mea lia ia vaiho i teienei parau, e ia itea tu te lavana mau
ra, na te bau ia c haapao ibo e e luu mai i rotopu ia tatou nei; eita e tia ia tatou ia faatia 'tu
i ta Peeueue parau, e riro ia te tabi pae Tuahu i
teinoino i te reira.
Tare. Ua taio mai oia i le irava hoe no te ture XXXIII e ua parau mai. E ore e tia ia tatou
ia maili i onei, no le mea, te parau mai nei te
ture na te hui-raatira 6 le mataeiriaa e maili i ta
ratou iriti ture.
Anahoa. Ua maiti te lavana, e le hui-raatira
i na irili ture.
Ole. E tia toa ia tatou ia imi i leienei parau
no le mea, aore voa maramaiama. E ore outou e hape ia faaite mai i to putou manao no teienei parau e ta ouloti hoi i hinaaro ei tavana.
Te manao nei au, |tei le apoo raa le imi i leienei
paraa e te faanehcnehe, a luu atu ai i te hau ra,
ia maramarama le hau. Te parau nei te tahi o
ialou nei, e e tavana lei taua fenua ra, mai te
mea i tia ia tatou, e o te tavana iho a ia, e parau noa ta tatou i te hau, e laalia tu iana.
Mrre. Auanei latou e po noa'i i te imi raa i
teienei parau Metu. Ahiri i mahora te tuaroi, e i
j&gt;ae hia te orua, e oti noa ia, inaharteie, ua rau
te fatu, eaha ta latou ravea i te reira, a tuu i rapae na te tiripuna e imi.
piapa. Aita vau i ite e te rarau nei. e te rahi
roa riei te falu i te titau raa i teienei toroa hoe,
atia ra, o lei oli i le tiripuna ra, ua oti ia,- e tena na, a luu leie parau i rapae, eiaha tatou e
imi.
Faarapa. Te parau raai nei te hoe iriti ture,
e ua maiti hia te iriti- ture, e te tavana e te buiraalira no taua fenua ra, ua faalia hia anei ia
tavana e te hau. Te manao nei au e raea maitai
ia tuu i rapae, e ia itêa e o Tati te fatu ra, te
rriira la, o te arii ra, te reira ia.
E i ie Vea no ic lapali i mua nei te toe.
NO TEMÂtf h a a p i i r a a .
Ua rabi roa te taala i pohe haere i te mai i te
avae i mairi aenei, e te pohe noa nei â hoi tabi
pae; no reira c tura boi i liuru faarue taue roa
hiaf i te mau haapii raa ; ua huru ore roa hoi te
tamarii i le tae raa i reira. I teienei ra hoi, inaha. ua huru pee roa aenei taua mai rahi ra. E
faaitoito faâhou iha ia te mau metua e tiaiy i te
torio raa i ta ratou mau tamarii i le haapii raa,
eiaha hoi e vaibo noa ia ratou, iaore haere noa
na mai te fâufaa ore. Oia toa hoi; te mau orome'-

f

tua; ia ore te mau lamarii ia lae mai i le haapii
raa, e touo ia ratou i le mau mutoi, e aratai mai
ia ralou i {reira. 0 tei pohe hoi i le mai ra, aita
ia ta latou e parau i tei reira, e tiai a ia e ia ora
eliai •
Tle mahana maa i mairi aenei, i aufau hia lu
ai te tufaa moni a te mau iriti ture. Ua ite hoi te
taata'toa â, i te matahili i mairi aenei i ravehiai
tehoe ture, o tei tuu mai i te tufaa a te hau e
roaa mai no roto i te mauaua hau na le mau iri— ,J
ti ture. I leienei ra, ua aufau hia aenei taua moni ra ; e te toe noa nei â hoi te moni a vetahi
mau mataeinaa.
Te faaite noa bia'tu nei a lo te mau raataeinaa, mai te tuutuu ore, e aore roa'tu e mâa i
rolo i te matete, e oia noa ïbo â hoi i teienei. Ua
ore roa aenei te taala ua afai mai i te maa. Ua
ite paatoa hoi outou â, te rahi roa nei te taata i
Papeete nei i teienei; leie atoa hoi le mau iriti
lure; mai te mea ra e, ia ore te maa i« afai hia
mai, e nahea ra ia te taata nei. Ei maa boi ta ralou e tiai; e te rahi atoa nei fioi te moni. I teienei ra, e faaitoito faahou te mau mataeinaa, e c
afai mai i te maa, e te ia i roto i te matete. E
hoona roa hia lo ralou rohirohi i le rahi o te
moni e roaa' tu ia ratou.
Te mau pahi i lapae mai, mai te mahana 23 mai
a no Tiunu.
Tira hoe no Huahine o Bepe, lapena Moino,
mai Huahine mai.
Tira loru farani o Hanah, tapena Red£, mai
California mari e Paumotu.
Tira piti Kili o Express, tapena Hoffding, mai
Yalaparaiso mai.
Tira piti farani o Ravaai, tapeua VVade, mai
Ana mai.
Te mau pahi i reva.
Tira pili farani Adele, tapena Dauguet, ua rêva i Ana.
Tira toru Rili o Mercedes-Montes', lapena
Lange, ua reva i Valaparaiso.
Tira piti farani o Aorai, tapena Taylor, ua
reva i Califomia.
■■■■*'
Tira boe no Huahine o Bepe, tapena Moino,
ua reva i Huahine.
PARAU FAAITE.
I te monire, te mahana 4- ote avae mua nei, i
te avatea mau, i roto i le fare o Maita (M. F e rgus), e hoopateai telomitera i te amu raa maa,
te roi, te parahi rae, te ahu, e raverahi Rtu â
hoi te peu rii e ae.
Itoriroraaiaotetaoa ra e afaiehia'i, e e hoo
bia taua mautaoa'toa ra no temouo mau anaera
Papeete, te 28 Tiunu 1853.
te tomitera papai pardu,
Papaihia : Cn. SUE..
Te êê no te Tavana : BRIOT.

�</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </file>
    <file fileId="653" order="44">
      <src>http://anaite.upf.pf/files/original/508d817fca427475848522512b742662.pdf</src>
      <authentication>ad17bcbd714b44ece7188388f9cabfa3</authentication>
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="4">
          <name>PDF Text</name>
          <description/>
          <elementContainer>
            <element elementId="55">
              <name>Text</name>
              <description/>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="12831">
                  <text>MTlWtl SMi-

&amp;

UAIJAX \ 6 NO TII RAI ï 853.

O tc fcia hno tana, c te mau
rrta.itn 'tnn . c crc tc Tataata c haapao i tc laui
‘ vana &lt;• lc liaava . olci hi- i
raa laoa, c tia ia ia ncnci
naarn i lc hnc hnhna n tciatoa hia ta ratou mau paenci tictt. anfan inai ia e
rau faaitc i rolo i rcinci
?i faranc nn na avac ctnru.
Vea, ia atifau mai ratou
1 faranc notcrcnihoc.
I'naii mai ia Tcpito tc nn- Ki haaparare raa i le parau rii api e faufaa iiia'i lo
nci parauj Papcclc.
lc inan fcnua i rnlo i t« ITau Tamarn; c neia i te mau mahana maha toa. Faaau mai ia Tcpito te nenciparau.

Aorc roa i faatiahia e lo te Apoo ra.
Papaiau. Hoe ahurn tana parau e ta Paeorc.
Marc. Te ani atu nci au ia oc e te perctilcni, c tatai hoe ac ta latou parau e imi, e ia oti tc parau mâtamua ra. a imi atu ai i te tahi. E tuu na oe i le parau matamua na roto i ic ravea, no roto anei
tcienei fcnua o Mectianciite IlauTamaru.
Tani. Ua faatia i te paraua Mare.
Fanaue. E mea faufaa ore i to’u manao, ia ui i to te Apoo raa, e
tei roto anei tcienci fcnua i te llan Tamaru, no tc mea tc pcc maira
lc rcva tamaru i rcira. E mca tia toa ra hoi ia ui, no te mca, o tc ravca ia c ilca’i lo te Apoo raa manao. Oia loa hoi tc fcnua ili ra o
Raivavac. c au aloa ia ia faariro no roto i teienei Ilau Tamaru , no
temca, oPomarc iho te faln, e lc aufau noa mai nci a hoi te mau
taata no taua fcnua ra i le taoa matahiti na tc Arii. Ua na rcira toa
Nuulerc.
,
Piapa. Ua faalia toa oia i teicnei parau.
Iloaorc. Te ani atu nei au ia faanro outou i tcicnei fenua i Mcetia nci, no roto i teicnci Hau Tamaru. M&gt; tc mca, o lc mau fcnua
toa a te arii ra, tei raro ae ia i tcicnci Hau Tamaru.
Tani. Tc faatia nci au i teicnei parau, aorc a ra tchaui taua fcnua iti ra i faanehenehe maitai hia.
Pcrcttteni. Te ui atu nci au ia oulou etotaApoo raa.no roto
APOO RAA IRITI RAA TURE.
mau anei teienei fenua ili o AJectia nci i tc IlauTamaru, c crc anci.
Ua parau paatoa mai to to Apoo raa c no roto mau 1 tcicnci Hau
Mahana 20 no Tianu 1853.
Tamaru.
&gt;
Piapa. Tc ani atu nci au i lo tc Apoo raa i tc moni i haapno hia
Tcaatoro. Ua faaite^ tc parau i faataa hiac lc tiripuna, no taua na leiriti turc ra, aorc a tc poia, homaite moni ci hoo raaa.
Ua taa lura e homa ta latou parau inatamua, e ua rifcnua
ra. E mca lia ia imi rnailai oulou i lc huru o tc parnu no ro I’crctiteni.
cnei taua fcnua iti ra o Mcetia no roto i tcicnei Ilau Tamaru. E i
M. liriot.
e imioutou ilc piti o tc parau, e hia iriti ture ta taua fcnua
lcicnci fcnna, ia ore te hau ia vai poiri noa, c ia orc hoi te pcapca raleicnei,
c tono raai i tcienei Apoo raa iriti raa turc.
ia tupti nn lcicnci fcnua iti. Tc itc nci au, c tc rahi nei tc tavana i Pceucue.
Te manao nci au, ia piti ae iriti ture to taua fcnua ra.
lc maro raa, c no ralou taua fcnua ra. Tcic na parau c au ia outnu
Papaiau. Te ani atu nci au ia luu toa hia mai tc fcnua ra oRaiia imi; No roto mau anci teic nci fcnua o Mcclia nci i te Hau vavae
i roto i lcienei Hau Tamnru, oia toa hoi tc fenua ra o Rapa.
Tamaru; 2. E hia irili turc e au ia tono mai laua fcnna ra i teicnei Hoaorc.
E haamanao tatou i ta tatou turJ. o imi na tatou i tc
Apoo raa iriti raa turc; 3. E hia lau tavana i niai tana fcnua ra, e parau no Meetia
ia oti ia, a imi alu ai i tc parau no tctahi atu feovai mau laua na lavana ra? E faatia maitai oulou i tc huru o tcic— nua. leie ta tatoueparau
c imi, ia hia ac iriti turo, hoe anci, c c piti
nci tau parau, o tc tavana ta latou e imi, ciaha tefatu o tc fenua.
anei; le mnnao nei au, iahoe noa ae.
Nuuterc. Ua maramarama c homa ta tatou nci imi ïaa parau. No ac Piapa.
Te manao p&lt;pi au, e mai te mca c piti tavana ra, c piti toa
roto mau teic fcnua i to Hau Tamnru, o Pomare a te Arii i nia iho
no roto ia i lc Hau Tamaru, oia lc parau tau i parau iho nci, e pilo a» iriti turo. K ui maitai oc i to te Apoo raa c tc pcretilcni.
tcic no Tahiti, i naha, c moli i le tahua iti oana hacre roa’i e
Peretiteni. Te ui atu nei au ia oulou e to te
Metu. E piti boi toroa tavana mai tahito mai â, oia hoi Tcvivic o /\poo raa, lei faalia e piti ra, e tia ia i nia, tei
Tuahu; c ia piti toa hoi iriti lure c maitai ai.
faatia lioe ra, e noho ia i raro. Ua rahi to le ATcaatoro. Iloea parau c ta Nuntere.
Tani. Te otia o teicnei hau c mot; ia i Ttihua iti o ana bacre roa’i poo raa i faatia e ia piti ae irili ture ta ratou e
i Mcctu, c mai tc mca, aore ratou i o mai i roto, na ratou iho ia t
haapoiri, aore ratou ifaaitc mai. ahio na i Tupuai, nana iho ia i imi lono mai i Tahiti nei. E piti mau alura iriti ture
mai; hacrcroa mai nei tc Arii o taua fenua ra ia Uruat nci. e ua no taua fenua ra.
faalia hia, tei roto atoa ia i tcicncihau, o tc fatu ra o lcicnci fenua,
lloaorc, A piti atura lau parau i taa; i teienei
c na tavana i nia iho, aore ia i itea, e tuu alu ia vahi i rapae, na le
tiripuna c imi.
Piapa. E tau parau maramarama roa tcienei tau parau c toru ra, e imi talou i te loru o le parau. Ovai mau
’
nei; no roto man toicnei fenua i tc Ilau Tamaru. E pitimau tau teienei tau lavana?
lavana i nia iho, o Tevivi ra, o Tati ia; o Tuahu ra, le vahine ia a
Poroi.
E
pili
noa
iho
tau
tavana i teienei fePaof.Siti; e ia piti ac hoi tau iriti ture no taua fenua ra.
Paeore. Tci roto mau tcienci fcnua ili i tcicnci Ilau Tamaru, a- nua mai lahito mai a, oia hoi Tevivi e o Tuahu;
rca râ tc niau toroa i nia iho, aore a ia i faanchcnche hia. Ua haere teie e homa la'u i faaroo noa mai tabilo mai a,
ramaua o M. Parchappe i taua fcnua ra i Meetia, c ia fatata lu
maun, pec aera te reva i nia, c reva tamaru : hoe atura maua i uta, o Tali nei, o Tevivi ia, o te Arii nei, o Tuahu ia.
ua ui mai oia ia’u, c tavana anei tci leie fenua; ua ui hua hoi oia i
Teaatoro. Hoe a parau e ta Poroi.
te reira, e ua fiiailcmai ratou tcie to matou tau tavana,
Mare. Teie e homa ta t^ttou parau e imi, e
0 Tcvivi e o Tuahu, e ua faaamu raai hoi taua na tavana ra ia M.
Parchappc, c ua farii maitai mai iana. Ua ani aiu hoi maua i te iriti hia tavana i leie nei fenua? E ere, ovai te taliire.e te faachau; c ua tuu mai ratou i na i riti ture toopiti, e te
faaehau, e tamaiti iho na taua taata ra naTuahu te faachau, na te- vana?E imi talou, e hoe anei lavana, e e piti
ra Tuahu e tavana mai i te fenua ra.
tavana, e ere tena ohipa i ta tatou, te faaVahia. Tc manao nei au e crc teienci fcnua o Mcetia to roto i anei
toroa
i le tavana, e ohipa ê ia na te hau, te mateicnci Hau Tamaru. Itc matamua ra, o Pomarcmau a ia tc fatu
no tcieneifenua; nota mearâ, uahuri ê hiatc mau mea toa i roto nao nei au, ia pili ao tavana i teienei fenua, e
1te tamai nei; aorc â tc hau no teienei fcnua ili i faanchcnchc hia. ore ra vaue faahitiilo raua ioa.
Te ani atu nei au, ia tuu hia teienei parau i rapae, e ia taa i tcra
matiimuara, imiatu ai.
Peeueue. Te parau nei au, e ere te Arii i le
Tatl. Te ani atu nei au i to tc Apoo raa, ia tuu hia mai Faitohia tavana
e ere oia i te Tuahu ei Arii ra oia, mai
vahine i roto, c nana e haamaramarama ia outou i tc huru o tau nei
parau.
iana
e
Arii
no Taliiti nei, hoe ahuru.
Taputc. E au mau teienei toroa tavana, ia tuu i nia iho ia PeeucFariue.
Te
manao nei au ia piti ae tau tavana
ue, o te Tualiu mau ia, o Tevivi ra, o Tati mauia.Ua faatia toa mai
oiaitc parata Vahia.
o
Tevivi
ra,
ei
ia Tati ïa ; o Tuahu ra ei ia VePerctiteni. Ua ite atu na outou i lc ani raa a Tatinei, e te tuu hialua ia. e aore ia, ei te Arii.
atu nei au. na outou c faaite mai na rota i te ravca.

PAEAU PARAU NO TE HAO.
’l* T(5 faaite hia'lu uei le feia toroa ;loa o Tahili o Moorea, e ci lc rnonire i mua nei, te 1 i o
leipnei avae, c aulau ivia 'lu ai la ralou moni (ovoa, »o na ttvae ra o Epcrcra, âie, c o Tiunu. E
laaoioi mai ratou ia tac i laua raabana ra, cialia
haamaoro iiia-i tu.
No aiai mai nei to Faaa i na ufi c maha hanere o tei roaa mai uo rolo i lc aua liau o laua
malacinaa ra. Eila ra c maoro rea taua maa ra i
le \ai raa, eilacroroa ua pau ilo hoohia.

I

»

�Apooraai te maham 21 no Tiunu.
S 'Tearyt. Tc aui n-:*i au, ia luu liia toionei parau na le ra\&lt;a.
Peretiteni raa no Tairiipa.
Ote. la piti mau au a lavana c au ai; no lo
rnoa o toi itea ia mailahilornai.
le hora 12 i afai'i te Ajioo raa.
Mare. To l'aalia nei au i to parau a Olc, a luu 1Yeretiteni.
Tei te irni raa i na uivana e au i .
ra na le ravea, ia oti vave.
le
loroa
tavana
te vaiho raa o ta taPerelileni. Te luu nei au i teienei parau ia tou parau. E o nola Meelia
iatou
ia
parau e imi'i teienei
oulou i lo le Apoo raa, ia pili ae aenei lavana,e mahana.
ia hoe ae anei.
luu latou i teienei Tauhu i te Arii ra ;
IJa faalia paaloa to le Apoo raa, e ia piti ae 0 teApoo.E
Tuahu
mau ia.
tavana i nia iho i teienei fenua i Meelia nei.
Haereotahi..
te parau no Tualm e ni»|
Piapa. Te ani alu irei a vau i le moni a te irili Tevivi atoa hoi. Ua0 taa
au
mau Tevivi, lloinai tau
lure, liomai.
ture na’u e imi.
M. Briol. Aila roa tau e parau paloi raa i te- iriliPohuelea.
roa i taa le parau no Tualfp,
na na ani raa. Te manao nei ra vau, e te parau eTuahu aloa Aore
vau
nei.
Teie ra le parau inailai,
mai nei le lurn e, e lioroa bra leienei moni i le a tuu i rapae na te tiripuna
irili ture ra na roto i le hoe paraui papaihia le Peue. Te manao nei au ee rave.
mea lia ia faatia lu
ioa o te perelitenia; te manao nei au, ei le hope talou i la ïlaereolahi e ani mai
raa mai o leienei apoo raae aufau alu ai le mo- aore roa e parau no Tevivi. o Talinei,ihonoa teia.mea,
ni a le iriti lure. O.tate lure ia tilau raa, ia itea Poroi. Te manao nei au e valii lia ta Pohuetea
te iriti ture haapao, e te haere mai i te mau e parau mai nei. E inea tia toa hoi ia imi tatou i
mahana' loa.
teienei Tuahu, e na te ravea ra, i tia te tuu i raPiapa. E mea mailai.
a na reira.
Perelileni. t leienei, c imi outou e to te Apoo paeNuulere.
Uailehoi tatou e Tuahu atoa te Arii,
raâ, e e faataâ mailai, ei ia vai mau leienei lau otei parau iho
nei ia i te tiripuna, raua o Tali;
hau.
aore
teie
mau
Tuahu
e parau nei. Te manao e
Yiapa. E parau mailai ia, e imi lalou.
faaue
lalon
i
te
peretitem,
nana o ui alu ia Tali,
Nuulere. Aore roa e homa e parau no Te- no te mea, tei rolo roa teienei
fenua i tona rima,
vivi, o Tati mau a ia, area-râ i teie nei Tuahu, e nana e faaile niai ia latou. Aita
teie parau
e parau imi laiala ia, no le mea, raverahi le 1 faaherehere hia, ua tae roa i te roa
taata i parau, e Tuahu vau; o Vehialua ia, o ui papu na iana, i tana Tuahu i ile.Toohitu ra. A
Pohuelea ia, o Tohilohi ia, o Paeore ia, te va- Arahu. Aita vau i tae mai i te reira parau ra,
lune hoi a l?aof?i iti, e o têArii hoi: ahio na, e teie ra te parau, eiaha etuuhiai rapae, homai na
ono i parau e c Tuahu.
e imi,
Teaaloro. Te imanao nei au, e ua oti teienei tatou
Piapa.
I taua parau raa fenua ra, te parau hia
parau i te faalaa hia e te liripuna*, o ore e au ia ra, e Poritea
rahui i nia i taua fenua ra, ua iimi faahou, no le mea, le parau maira le lure,e tea hoi e o tete Arii
i te reira rahui, oia
piti ahuru mahana i haapao hia ei horo raa; ua toa boi taua marae rateo fatu
Matahibae,
o le Arii loa
oli ê'na teie parau i te tiripuna, aore a hoi i ho- le lalu. Eiaha te na e luu hia i rapae,
bomai na
ro hia.
'
u
na
te
iriti
lure
e
paio.
Tapule. O Peeueue ta'u Tuahu i faaroo mai
tahito mai a, tei reira le rahui a Yehiatua o
mai te mahana 30 ma*
Porilea, lei reira hoi tana marae o Matahihae, Te mau pahi i tapaeamai,
no Tiunu.
eila e lae noai reira, e fatu mau i tae ai te reira Tira piti farani Adele,
tapena Dauguel, mai
mau ioa i nia i te reira fenua.
ana
mai.
^
Peeueue. E mea mau, aore au i tae mai io nei
pili o te hau Moorea, tapena Gavault,
i te rave raa a te liripuna, no le mea aore au i maiTira
Papeuriri
mai.
ile, te tiai nei ra.vau i le rave raa a te Toobitu.
Te mau paki i reva.
Iloaore. Te manao nei au e maiti ibo tatou i
le hoe tavana no roto i teienei feia toopae e | Tira hoe Huahine Repe, tapena Moino, ua
maro nei, e ia ino oia ra, ia faaore hia tona to- | reva i Huahine.
roa, a faalia faahou t le lahi.
Tira piti o te hau Moorea, tapena Gavault, ua
Ote.E ore hoi te reira vahi e tia, no te mea, reva i Bapeuriri.
ia faaloroa lalou i le tahi, moino atura ia te tahi Tira pili farani Marie Louise, tapena fceguerpae, e te parau mai nei hoi ta tatou ture, ia faa- ne, ua reva Tuamotu.
ore hia te toroa no te hoe tavana, e maiti a ia i Tira toru marite JamesEdvvaad, tapenaLuce
roto i te fetii o taua tavana ra.
ua reva Etats-Unis.
Pereliteni. Ua tae i te hora e vaiho ta tatou Tira piti o te hau Tanemanu, tapena Mahire*
parau, e ua opani hia te Apoo raa i te hora ua reVa Huahine.
maha.
Te êê no te Tavana : BRIOT.
f

e

«

�</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </file>
    <file fileId="654" order="45">
      <src>http://anaite.upf.pf/files/original/e7c2b200d1d714c5cb763fa0ef8a7943.pdf</src>
      <authentication>7a1e060a23c7c7c1b4290a0015483856</authentication>
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="4">
          <name>PDF Text</name>
          <description/>
          <elementContainer>
            <element elementId="55">
              <name>Text</name>
              <description/>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="12832">
                  <text>V

W

M TA IÏITI HAllA
Te taata ’toa . e ere te Tavana e te haava , otei hinaaro i te hoe hohoa o teicnei vea, aufau mai ia e
3 farane no na avae e toru.
fjiaau maiiaTepito te nenei parau i Papeete.

M A IIA W

13 \ 0

Ei haaparare raa i te parau rii api e faufaa hia'i to
te mau fenua i roto i te llau Tamaru; e neia i te mau mahana maha toa.

ÂpooM ai le mahana 21 no huniu
il1#

Perelileni raa no Tairapa.

Perelileni. tJa faaue mai oulou ia'u, e ui ia
pali, !e valti maitai ia e te fatala i lo'u nei manaoVTe ui nei au ia oe e Tali, Ovai inau la oe
Tuahu i ile?
Tati. 0 le Arii mau te Tuahu, ta'u ia i ite.
Peeueue. E ere ia, teie le Tuahu mau, o vau
ïho.
Pohuetea. Nana iho leienei parau i rave ino, a
ile hoi oia e ere au i te 'fuahu. eiaha oia e parau mat ia ' u; ua haere Itua ae oia i lau fare e ua
parau ae ia: u, e haere mai i lcienei parau raa
Meelia. Aila hoi oia i faalaa maitai rnai i le parau.

I

Ole. 0 Tunui e aa i le Atua ra, o Tarahoi ia
le fettua; o Vebialua ra, o Taiarapu le fenua.
Ovai tei itio lia i*Meetia, e ere anei o Vehiatua?
Tali.E parau mau ia, ua laea rA tena na Taiarapu i leienei Tunui e aa ile Alua ; le taolo raa
tura i reira i te.vahine, fanau maira o Vairaatoa,
aitaaneiia i taea?

I

Ï I U H A I 1853.

Faarahia. 0 Vehialua ntaii le fatu no teienei
fenua e o leienei ia Tuahu. Tei reira mau tana
marae o Matahihae, e te rahui boi o Voritea, tc
mea ia i manao hia lu ai e o Vehialua te fatu.
Mare. Eita e riro na Vebialua note reira mau
ioa i tae i reira, e faulaa nae loa ta matou i Tahiti nei, o le mau ioa marae e le fenua boi na
matou no raro i Raiatea ra, leie anae lei Tahili
nei te vai raa, aore malou i lii mai e rave alu i
taua mau fenua ra no malou. E haere anei latou
i Malahihaeui aluai i le parau? le manao nei au,
e mea lia toa ia vuiho, ei rapae imi ai, e papa
hua ratou i to ratou mau lupuna.
Mjilieanuu. Te faalia loa nei au i te parau a
Mare, ei rapac imi ai teienei Tuahu. 0 vau ra, o
leienei 'fevivi, apaena to’ u tuaroi.
Haereotahi. I naha ua aburu atura te Tuabu,
riro alura ia ei parau poiri e le iini ata. Arca leienei Tevivi a rave mailai ae na ia, a pae na tau
luaroi.
Ote. Ua riro teienei parau no Tuahu nei, ei
parau henehenea, no te meauarauaturate Tuahu. Eiaha e ru i le faanehenehe raa i teienei
'fuahu ia itea tu ia lalou. E mea lia toa t tou
manao ia tuu i rapae imi ai.
M. Briot. No le raea te rahi nei to outou poiri
i nia i teienei parau, e te taa ore o to outou na
manao i nia i te Tuahu mau; te manao nei au, e

O te fcia hoo taoa, e te mau
taata c haapao i te taui
raa taoa, e tia ia ia ncnei
atoa hia ta ratou mau parau faaitc i roto i reinei
Vea, ia aufau mai ratou
1 farane no tc renihoc.
Faaau mai ia Tcpito te nenciparau.

lurenei, na ratou e imi i taua par’au nei, na ralou e faaroo i le parau a taua mau Tuahu aloa
ra, e le mau ile atoa hoi; e ia inaramarama ralou i nia i taua parau ra, na ratou ia e luu laahou
mai na te Apoo raa e imi.
Piapa. Tera to: u manao, e luu i le vahi ateu
imi ai, na latou aloae rave.
Jloaore. E parau tia roa teie e parau hia e te
ê(A o le 'favana nei, e luu ria te komite hiopoa
ture e trai, a luu faahou mai ai i le Apoo raa nei.
'fe manao loa noi ra vau, e riro oi mealia ia tuu
na te mau liriputia e rave, eita c taa i o net i
teienei Apoo raa.
’
M. Briot. 'fe manao nei au e te vai poiri noa
nei a le velahi mau irili lure i nia i teienei parau. 'feie le parau e au ia talou irf imi, o vai le
lavana mau no taua fenua ra, e ere te fatu o te
fenua; e lau parau taa' ô roaia, te toroa tavana,
a lo fatu no te fenua,c au ie te fatu fenua ia luu
na le toohilu e faatea. Eita toa râ teienei parau
no le toroa lavana e oli roa ia tatou, tei te hau
ia te faaoti i te reira vahi. E imi ra tatou i leienei parau ei haantaramarama i le hau.
Mare. Ua itea lura IbMata, elajhepa toie,nole
tului noa hia iho nei, oi ihu liaere noa lalou i te
poiri i le taaoreo leienei parau ta latou e imi
r^ei, e teienei, mauruuru atura vau ia oe e te
ee o te tavana, e oe i tutui i tcienei lamepa. Te
ite nei e homa lalou, e tia noa i le hoo taala 6
ia lavana i te hoe malaeinaa ore noa lu a oia lo
reira iho. E i leienei, e mea lia roa tura i tou
nei manao, ia tuu i teienei parau na te kontile
biopoa ture e imi, a tuu.
Piapa. Te ani atu nei au eiaha c luu hia i te
komite ra, e tuu ra i le haava ra.
Hoaore. Te ani nei au ia oe e te peretiteni, e
tuu oe i teienei parau na roto i te ravea.
Pereliteni. Ua luu na te ravea. i te tia râa ia
tuu na te komite e imi, e te ore raa.
Tei faalia e na te komite e imi. .
A7
Tei patoi......................................
2i
Ua faatia to te Apoo raa e tuu i rolo i le rima o te komite, na ratou e ibi.
M. Briot. Te faaite atu nei au ia outou, e aita a te mau parau ture a te hau i nebenebe, no
reira i ore i afai hia raai *ai ia outou na, mai te
mea, e lure ta outou ra, a tuu mai i mua i le aro
0 te peretiteni uei.
Piapa. Te faaite atu nei au ia outou i te ture
1 tuu hia mai ia'u nei, e to: u ra mataeinaa ; tera taua tura ra, e faaore i te papai raa fenua i
roto i te puta hau, tera te mea i tia i te faaore,
no te mea, aita roa e moni to Tahili nei.
Tule. Te faatia nei au i, te parau a Piapa, tou

�toa ia hinaaro, e faaore atu i ’teienei lure papai mai o, la ïatou nei mohi; e tau papo rii haari,
roaa ia lc moni, e fei hoi, e moa, e ia e te mj
•raa fenua. l i leie loa le hoe ture na'u, ciaha te
maa c te taoa toa no Tahiti nei, e moni ana
tara valiine e faariro hia ei faaohau
Ahiri hoi tatou i haapao mailai i le lure, e
Ua na reira toa Tearea, Tiimaiau, Uuu c o
faaue a to lalou lavana, c hau roa ia ta latounei ti
•Faarahia mai laPiapa ra.
faalau,moniiterahi;hotolalou neiEiahae par;
Arahu. E parau maamaa roa teïe e Tahili, eafaahou i lena parau na le nevaneva ia e te mj
ha outou i faaore ai i leie ture mailai, e mailai
amaa Ahio na outouite mau poli ia e hoe ml
ai ta onlou mau tamarii. E ore roa lena parau e
mai Moorea nei, le hanere ra tc moni i te vcj
tia ia’ u, eiaha e o lohe, e aila e moni, e parau
lahi mahana, leihea loa ia ; no lc faatau a te oif
haavare roa le reira; hee a o latou nei buru, e
o te moni; le vai noa nei le moni i raro i te ri
moni la’u nei, c ua oli le lahi pae fenua o’u i le
komilc hia, eaha la outoumoni i ore ai. Eita roa po, e te mau vahi atoa, e le faarue noa hia mji
tatou mai le ohi ore alu. Te parau nei hoi le ta
tenaparauc tia -ia'u, e o rero a'lu .
Hoaore. Te rahi nei to'u faahiahia ia oulou, hi pae e moni rahi roa, e 3 loala no le fenu
te rahi aloa nei hoi to ' u maore i lc huru o la ou- malamua, e 3 raera no lei murilio; eere aloa l
tou na parau. Te faaore na outou i leienei ture rcira i le parautia, e mea ili roa i to;u manao, }
oli ia latou i teienei malahiti i oli aenei, mai te vaiho noa lu eiaha e faahurue hia. E lure maila
•na'o e, aoree hamani raa moni o Tahili nei, ei- roa leie, e auro mau leie ture i tofu manao, o t
ta e roaa ia oulou te moni. Eiaha na e ru i lerei- mea leie e ore ai te tamai pinepine ia tatou, t
ra vahi. Te manao nei au, e fenua moni bau ê ore ai te mau maro raa luuluu ore no le fenua,
roa Tahili nei.. Mai te mea, e taoa hinaaro hia e e ore ai hoi le feii e te tairoiro; o te mea hoi teie
outou lei roloi te'fare o tehoe papaa aera, eila e maitai aloa ai ta tatou nei mau liuaai. e e ma
roa ia outou e ,parau, e eita e roaa te moni, e ramarama i ratou, e e itea'i hoi ta tatou
roaa noa ia. Ua parau roa ouloti i te lahi mati i nei nKunoa lumu e a muri noa tu. Te manao nci
oti aenei, e auro leienei ture. Aore roa le tava- au, o la lalou teie ture i hau roa i te mailai. Ei
na i haapoirit mai ia ouloy, ua faaite pabu mai *a oulou e parau faahou e e faaore. E ore roa c
oia ia •outou/ te mea i iaatia hia'i teienei ture, tia ia'u, ehoe iti ae.
Tapute. E parau mailai roa e parau bia c
maori râ, no te maio raa' luuluu ore o te fenua
nei, e ua imi oia i te reira, ei ravea no te faaore Nuuterc nei, e le faatia loa nef au i tana parau,
raa tu i taua maumaro raatuutuu orco te fenua E moui rahi mau a la talou, te nounou nei ra, tc
ra. Eiaha oulou, e rui te faaore i lena na turc. vailio nei ei hoomaapareu, te ralii ra te nounou
Ahiri oulou i hio mai i te vahi rii i roto, e e na i te pareu, le ili ra i le fenua. Ua parau aloa
reira mai le imi, e mea maitai ia, i naha tena i mai râ lo'u ra mataeinaa ia’u, e faaore alu i leifaaore taa toa noa i te lure. E ture mailai roa enei ture.
teie i to u mariao, e ore e tia ia'u ia faaore, no
te mea, te faaore raa i le peapea, e lupu haere Te mau palu i tapae mai, mai te maliana 7 mai
a no Tiurai.
i te mau mahana loa nei i rolopv ia lalou iho no
te fenua. Mai te mea, e aufau raa moni to te
Tira pili no Rimatara o Eva, tapena Tereamau matahili aloa ra, c vahi ino ia.
tva, mai Raiatea mai.
Nuutere. Mai le mea le huru i tou nei faaroo
Tira piti berelane oBaron of' Bramber, tapena
raa tu i la oulou ua parau, e te hoi faahou nei Pike, mai Panipe mai.
tatou i te poiri e te elene raa. Ovai tei hinaaro
Tira piti o te Hau Hydrograplie, tomana Parfaahou i le reira? Tei hinaaro ra e maamaa ia, chappe, mai te Tuamotu mai.
e to outou mau ia huru i teienei. Aita hoi leienei
Tira piti o le Hau Moorea, tapena Gavault,
ture i oli mailai i le haamana hia, e vahi iti nai- mai Tctiaroa mai.
nai lei oti aenei i te papai hia, e moti i VainiaTe mau puhi i rcva.
nia haere roa{i e Aaaiamanu. Eaha le ino i itea
tu ïa oulou, i teienei ture papai fenua? Eaha le
Tira piti berctane o Emerald, tapena Srnilh,
mailai i tena ta outou e ani mai na. E na reira ua reva i Ilaialea.
maile le hio. Eiaha e faaore ru noa, no te mea
Tira pili no Rimalara o Eiva, ua reva i Rimaaore i au 1 te tahi pae. E mea maitai anei ia faa- tara.
lia talou i te hoe ture i te poipoi, e ia ahiahi,
faaore alu, e na her. ia te manao o te mau taata
maramarama aera ia tatou, e rirG ia ratou
i te haamaamaa mai ia tatou. Te na o nei le parau a le tahi mau irili lure, e aita e moni, aita to Tahili nei e nenei raa mom. E ere roa ia i
te parau mau i tou nei manao; aita e fenua i
faito mai ia Tahiti nei i te rahi o te moni, e hau
roa to Tahiti nei. Ahio na outou i te pihaaraa
Te êê no te Tavana : BRIOT.
v'

/

f

�</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </file>
    <file fileId="655" order="46">
      <src>http://anaite.upf.pf/files/original/cb03b7c98c574cf0df2352af0baf4bb1.pdf</src>
      <authentication>60777e7b6b22bf34ff66861ec6c1c057</authentication>
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="4">
          <name>PDF Text</name>
          <description/>
          <elementContainer>
            <element elementId="55">
              <name>Text</name>
              <description/>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="12833">
                  <text>HATAfiiT! U U
^Tetaatn 'toa , e cre te Tarana e te haava , o tei h&gt;naaro i te hoe hohoa o teienei vea, aufan mai ia •
J farane no na avae etoru.
'ifaaan mai iaTepilo te nenei parau i Papeele.

\mu

U A H A X A 20 \ 0 T I L K A l IHf&gt;3.

Ei haaparare raa i te parau rii api e I’aufaa liia'i lo
te mau fenua i roto i te Han Tamaru; e neia i te mau mahnna maha loa.

V,___________________________

Apnouiai te mahana 2! no Tntmt.
Peretileni raa no Tairapa.
Tali. Eialia na ia paTau e ru liia tu, a'raVe na
ije lalii oliipa, eiaoli ia rave alu ai i le talii. T6
lioi faaliou nei au i nia i te parau.no le komiWi
raa femia. Auun faaore hia teieuei ture nfaitai;
e pnrruru lioi teie iaoulouteore e roaa faairOu ai
to oulou fentia ia malou; e hau hoi leie, i naha,
eita ia fenua e roaa faahou i te haru e|te rave
noa. Faarue e roa lu tena parau maamaa.
Fariue. Te ani atu nei au i to le Apoo raa, e
i faahuru ê, i te hoe vahi ili, i roto i le lure maili
raa faaehau nei, e na o taua vahi iti ra ; eiaha lc
tara valiine, ia maiti liia e ia faariro hia ei faaehau.
Atahu. Te ani atoa nei au i le hoe tau ani raa
na'u ; e laalia^ laahou te ialoai i roto i te mau
mataeinaa, e ei maa taratou; e feia fadfaa rahi
teio nei mau iatoai i roto i te mataeinaa,mai
te mea, ia lupu le ohipa i roto'i te mataeinaa ra,
0 ratou te feia e itoito nei, e o ratou hoi lehaapuai te rave raa i te mau faaue raa a te hau; ia
faaue ae i te mau tavana malaeinaa ra, o te mea
ia i maitai ai ta te tavana faatere raa’ hau i lona
malaeinaa^ maori râ teienei mau ialoai . Teie
te piti o ta'u ani raa, ei roto i tona iho ra mataeinaa rave ai te taata faautuahia i tana utua,
etaha afai hia mai i Papeete nei. E raea rahi atoa le ohipa hau i te mau raataeinaa loa, maori
ra hoi te pnrumu, le vaere i te mau aua hau, etc
e ere tei Papeete anae nei te vai raa o te ohipa
hau. To' u ia binaaro, e te ani atu nei au i to te
Apoo raa, la imi maitai iho i teienei tau ani raa,
e ia faatia mai.
Tapute. Te faatia nei au i te ani raa matamUd^uo te mau iotoai ra; e parau mau teie e
parau hia nei e e faufaa rahiroa (a ratou, oia mau
ia, ei ialoai e maitai ai o na apae mau ia i raro
ae i leienei tavaua, e maitai ai tana faatere raa
hau i roto i tona malaeinaa.
Taihaa. E vaiho na tatou i teienei tau ani r'aâ
api i ani hia mai nei; a rave na tatou i le ohipa
matamua, i te parau no te komile raa fenua;
loie e homa to' u manao e ta’ u parau, e ore e
tia ia 'u le faaore i teienei lurc maitai i oti nei, e
afai roa teie ture i tou ra fenua; e papai mau a
lo{ u mau fenua, ia ore au ia peapea faahou.
Mare. Te parau faahou nei a vau i ta'u parau
1 parau iho nei, peneiae aore a outou i maramaramarama i nia i taua paraura; no te aha teienei koraite i faatiabia'i ? e ere anei no te faaore raa ï te maro raa fenua ? E ere anei ia taa
maitai te mau fenua i roto i te mau mataemaa?

2^

0 te fein hno taoa, e te mau
taata c haapao i te tâui
raa taoa, o tia ia ia nenei
atoa hia ta ratou mau parau faaitc i roto i rcinei
Vea, ia aufaii mai ratou
i farane no te reni hoe.
Faaau mai ia Tepito te m neiparau.

I;i itea te maoro r.ia e te aano Vaa, e vahi ino anei e homa te reira? Te manao nei âii e vahi
maitai rahi roa lei reira, e poiri rahi e honra to
talou nrai mutaa nrai a, aore roa te hoe lâata iti
i ite, mailahitomai i te taa raa o tona iho fenua,
te rahi raao tana iho fenua, aita roaMu. aila roa
hoi i taa nrâitai, e o mea te falu i tera vahi, o
nffea tefafa 'i le ra vahi. te tahi peau laata, te
na; o ’noa'ra ralou, e o ratou te fatu, na vai ra
ratou i faariro ei falu, ealia1 le nrea e ile ai te
taata loa e te laata ee, e o,ratou mau te fatu?
Aita roa ia e vahi maramarama raa, area i teie—
nei ture, f6 faariro nei ia i le laata fenua, ei falu no taua fenua ra, te paTurup^âite ra iana,ia
ore oia ia ere faatrou, aila tu hoi e mana i hau
maoriraote turenei.yêi naha tê faâore raoulou
i lau a raveamaitairai tauaparurupuaia le turc
ra, E feia huru ê oulou, e poiri taotao to outou.
Eaha hoi teie ture e au ai, e purotu pai teie. E
hio mailai mai na pai oulou i te ino o le tur«,
aore hoi i paari, aore a i o teie maitai, e i naha
le poara na oulou i le laria. Mauruuru to'u i te
lahi tau irili ture i parau iho nel, e e na roto i
te irava ture te hio, o le ture laatoa ra, e vaiho
noa ia; te nao ra te parau, e moni rahi te toru
t,oata no te fenua malamua e te toru reara nq lê
fenua i muri iho. Ahiri outou i na reira nrai le
imi raa, e vahi huru maitai ae ia. Teie te hopea
o lau nei parau, ua hape roa outou to le Apoo
raa nei, outou ï imi i teienei parau, te faahapa
ra outou i ta tatou ture, te parau maira, e mata
na le mau parau i te tuu i rolo i te rima o na komite hiopoa ture toopae, e na ralou e imi, e ia
maramarama ia ratou, a tuu mai ai na outou na
to te Apoo raa e imi. Eaha ihora hoi ta te komite ravea i teienei, i naha te parau noa hia nei e
oulou. E i teienei te ani atu nei, au ia oe e te
peretiteni, ê faaoti ore i teienei mau parau, e e
haapao tatou i tei faaite hia mai i roto i ta tatou
ture. E tuu oe na te ravea, ei reira tatou e ite
maitai ai i to le Apoo raa raanao.
Peretiteni. Ua' tuu oia i teienei parau na te
ravea, e ua rahi to te Apoo raa i faatia e e faarue atu taua parau ra i rapaê, eiaha e tuu bia i
roto i te rima o te komite hiopoa ture.
Tei faatia ia faarue roa hia, eiaha tmi hia i te
komite.........................................’ . .
4.4,
Tei faatia, e tuu i te komite. ;
36
Tei hauo e fâarue roa eiaha tuu
hiaite komite ra..................................
3
Faaoti ihora te peretiteni i te Apoo raa i te
hora maha i te alriâhi.

)

�noa, e tia ia ia maili hia e faaehau.
Pee. Te manao nei au, e ore e tia ia faariro
ei lure, aila tu e taata i te tahi mau mataeinaa
aera, e feia laoto vahine aifae, aita'roa e taata
to'u aera malâeinaa.
1 to hora hoe ahuru ma pili i afa i te Apoo
Peretiteni. Ua na roto oia i te ravea, e ua
raa.
faalia lo te Apoo raa, ia tuu hia leic ani raa i roPerelileni. A imi alu ai tatou i te parau i haa- lo i le rima o te komite hiopoa ture. Ua laaue
pao hia no teienei mahana, e mala na vau i te laahou te perelileni i te auvaha o te komile no
faaite alu ia oiilou, i le hoe iriti ture api i tae te pelilioni, e taio faahou mai i le toru o le ani
mai nei no Papara; e i te hoe tavana iriti turc raa.
hoi no Papeuriri o Ravaai; no te mai raua i
AVIS.
rnairi ai, i ore i tae mai ai i te mabana i haapao
hia no teienei ohipa. Mai le mea. i tia ia outou
En vertu de l'arrêlô du 2 janvier 1850, n. 29,
e to te Apoo raa ia tuu rnai ia raua i roto ra, a les Europôens rôsidanl dans les districls devro\it
faaite mai.
verser entre les mains des chefs la somme d*
Ua faalia to le Apoo raa taatoa, e ua faao hia dix francs pour la prestalion du premier semesmai raua i rola.
tre de Vannêe 1853.
Perelitcni. Te parau i haapao hia no teienei
Cet argent sera remis par les chefs â M. Lemabana, o le ani ra? ia a Arabu, no le faalia faa- brun pour Taiarapa, â M. Adam pour 'l’eaqaroa,
hou i te ia loai i roto i le mau mataeinaa, e e eu â M. Yallês pour Teva-i-ula et pour le Pirionuu
te maa na ralou. '
et Teoropaa, enlre les mains du commissaire de
Ole. Ua laio mai oia i leboe ani raa na te mau police â Papeele.
i
mutoi no Papara, e laaore alu i te hoe upaupa i
Les chefs devront envoyer au directeur du
laatiahia i rold- i to ratou nwlaeinaa.
bureau des affaires indigênes, les noms de lous
Maro. Ua ani mai te perelileni, e taio mai i les rêsidenls europêens dans leurs districts.
te hoe ani raa nana ibo, nô le faanebenehe raa i
Papeete, le 18 juillet 1853.
te mau malaeinaa loa.
Signê : RRIOT.
Hoaore.E haapao e homa tatou i te au raa o
NOTICE.
ta tatou nei ohipa; e mata na latou i te rave i te
tn
accordancc
with
thc
n. 29, ot the 2 Ianuaryt850, the
tahi, e ia oli maitai ia, a rave atu i te tahi; e europcans residining in thearrete
districts must pay into the hands of the
mea huru ê teie, i naha, ua faaile mai lo tatou Ghiefs of the respectivc districts the sum of lcn francs, being the
amount of money required for the repair of roads, for the
perelileni i ta tatou ohipa e rave i leie mabana, usual
first six months of thc year I 853.
e te ani haere noa mai nei hoi i te tahi mau paThis money shall be paid by thc chiefs into te hands of Mr. L cbrunfor Taiarapu, Mr. Adam for Teaharoa, Mr. Vallesfor Tevarau ee.
i-uta and for Virionuu and'l'eoropaa, the commissary of the police
Maheanuu. Te faalia nei auô teienei ani npt at Papeete.
The chiefsshall send to the dircctor of the bureau indigene tfae
no te ialoai nei, e ia êu hia te maa na ralou, na namcs
of all the europeans rcsiding in their districts.
te mataeinaa e eu.
Papectc, 18 July I 853,
Teahu. Eita e tia ia’ u, eiaha roa faatia faaSigned : BRIOT.
hou hia te eu raa maa i roto i teienei hau; e haPARAU FAAITE.
hae alu tena na ani raa.
Mai tei au i te laaue raa n. 29, no te 2 Ianuari 1850. c aufau atu
ia te mau papaa' toa c parahi haere i roto i te mau mataeinaa. i roto
Farena. Hoe a parau.
it e ri ma o temau tavana.i temoni.tai. 10 farane;ote moni teie
Hoaore. E haapao a e homa tatou i ta latou no te hamani raa purumu, nona avae matamua e ono o te matahiti
ture e au ai; e na niâ maite i te ravea e ia tia i 1853.
E tuu atu hoi te mau tavana mataeinaa no Taiarapu i taua moni
to te Apoo raa e tpu i te komile ra,o te reira ia, ra i roto i te rima o te raatira i Taravao, to Teaharoa ra i roto i te ■
to Tevaiuta i roto i terima oMiti Vareti; e to Po~
e aore ra^, te reira ia; e hahae atura, eiaha laa- rimaoAtamu,
rionuu e o Teoropaa i roto i le rima o te tomitcra mutoi i’j^-peete.
tia hia.
E faaitc atoa mai hoi te mau tavanamataeinaa i te êê o tejpacau
tahiti nei, i te ioa o temau papaa|’ toa eparahi haere i roto i lo raPeretiteni. Ua na nia oia i te ravea.
tou mau mataeinaa.
Tei faaatiae tuu i te komite . . .
42
Papeete, te 18 Tiurail852^
Tei ore i faalia. . . . . . .
41
Papaihia: BRIOT.
• APOO RAA IRITI RAA T IR E .
jMahana 22 no Tiunu 1853.
Peretiieni ra no Tairapa.

Tei tfau i le faatia.

* .

1

tla faaue faahou te peretiteni i le auvaha o te
komite no te petitioni, e taio mai a i te boe ani
raa.
Maheanuu. Ua taio mai a oia ï le hoe ani raa,
eiaha te fanau tama e te tara vahine ia faariro
hia ei faaehau.
Taero. Ua tia roa teie iaJu, e faatau maitai
râ, ei teie faaipoipo mau hia, eiaha tei taoto

/
f

Te mau pahi i tapae mai, tnai te makana\3mui
a no Tiurai.
I Tira d.ti firani o Anne, mai Matuita mai.
Tira piti o te Hau T ahiti, mai Tiarei mai.

Te mau pahi i reva.
Tira piti beretane o Express, ua reva i Mataoae e hoo i te anani
Tira piti o te Hau Moorea, ua reva i Taravao.

Te êê no te Tavana : BRIOT.

�</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </file>
    <file fileId="656" order="47">
      <src>http://anaite.upf.pf/files/original/3bb27776c9780fa795fc2ba090e788d4.pdf</src>
      <authentication>573b1e3ef665dd46ad9d0f06ce2f6f15</authentication>
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="4">
          <name>PDF Text</name>
          <description/>
          <elementContainer>
            <element elementId="55">
              <name>Text</name>
              <description/>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="12834">
                  <text>&gt;' V ? /

t

HAMAAA 27 ,\ u TIUKAl 1853.

!ïa\lM! SAHA
IVlfiata 'toa . e ere
Ta»ana e te haava , o tei hioaaro i te hoe hohoa o tejcnei tieo. a.ufau mai ia e
3 farane no na avac etoru.
ftianu mai ia Tepito te ne«»•1 parau i Papeete.

SLHEHA %)

TE VE.W0 TAIIEfl.

O te feia hoo taoa, e te bish
taata e baapao i te taui
raa taoa, e tia ia ia nenei
atoa hia ta ratou mau parau faaite i roto i re&gt;o* :
Vea, ia aufau mai rato»
t farane no te reni hoe.
Faaau mai ia Tepito te ne.neiparau.

Ei haaparare raa i te parau rii api e faufaa hia'i to
te inau fenua i roto i te llau Tamaru; e neia i te mau mahana maha toa.

PAEAU PARAU NO TE H.4U.
Ture no le faaore rra i te horo raa no te hara
rii haihai, faalia hia e te Apoo raa iriti raa
t\'.re no le malahiti 1853.
I rava 1.

IS'ti le luiava mataeinaa, e haava i le mau har,i n-.inai aloa i luu hia tu iana ra e le feia tofoa o le mataeinaa, e e ore e tia ia horo hia.
I rava 2 .

I'e faariro liia nei ei liara rii nainai, le mau
bara loa i faaile liia mai i rolo i le mau irava 2,
3, 4.,5, 6 e le 7 o le lure V no te ava, e te hamani raa; lei faaile hia mai hoi i roto i le ïrava
4 o le lure XVIII no le haapii raa tamarii; e lei
faitile hia mai i rolo i te irava 8 o le lure XXXII
no le mau ohipa e au i le laata loa ia rave.

Irava 3.
Te mau haava, le mau mutoi, e le tahi mau
taata loroa nae ra, te au ia horo, ia haava hia
r.ilop no leienei mau hara i faaile hia n ei: no le
mea ia faaulua hia ra, e ore atoa iji to^ratou loron.
»
Papeele, le 24 noTiunu 1853.
•

0 -6

Te perêtitcni o tc Apoo raa iriti raature.
TAIRAPA.

Faatia hia e te Arii vahine o te mau
fenua Totaiete,
Papaihia : POMARE.
Faalia hia e te Tavana, te Auvaha
o te Emepera,
•
Papaihia: PAGE.
APOO RAA ÏRITIRAA TURE.
Mahana 22 no Tiunu 1853.
Peretiteni raa no Tairapa.
Maheanuu. Ua taio mai i le hoe ani raa, ei te
niataeinaa ra rave ai le feia faautua hia i la ratou ulua, eiaha ei Papeete nei.
Tali. E mea mailai roa te lono mai i te feia
faautua hia i Papeele nei, no te mea te oti ra ta
ïatou ulua, te faufaa hia ra hoi ta te lure vahi i
tiiau mai. Io talou aera, aila roa e oti raa te utua, te faaulua noa nae ra, aita ra e rave hia.
Tapute. Te faalia nei au i teienei ani raa, ei
te ma^aeinaa mau a rave haere ai te mau utua.
Piapa. E vahi maitai toa teie, te faatia nei
au. Teie ra te hoe vahi hio hia e au, te parau

mai nei te ture, e ia faaulua hia le taala, ia hoe
ae ahuru ma pae mahana te rave raa i te ohipa
na le hau, o tana ia utua i faaite hia raai i roto i
le lu re; aila tura ia i haapao hia, te pohe nei te
avae taa toa i te rave raa i te ohipa na te hau,
leihea ra ia irava lure i na reira mai.
Briol. E hio maitai mai na e homa i le mea i
liai i le hau i te faaue atu i le mau lavana e a—
ralai mai i laua mau laala faautua ra, ei Papeete
nei rave ai ta ratou ulua*. Ua ile noa le hau, e i
le lahi mau malaeinaa, «|ore roa taua mai taata
faaulua ra, e rave na i ta ratou ulua ; no le paruparu e le toaruaru o te feia loroa i ore ai. Ua
ilea ra, e e mea rave taiala rt\a te reira valii, area tu ai hoi i Pâpeete nei, e* mea rahi lo o nei
mutoi, e te tiai m;)ite nei le muloi i laua feia faaulua ra i temau mahana toa, e e inoe a vetai lalii, e ore e rave mailai i le mau tnahana toa;
nahea ihora ia i lo ôutou na mau malaeinaa, lei
ore i rahi rea te mutoi. E ere le mea tia i raua
i te aro o te ture nei, te faaulua noa i te taala
e alira i reira; te titau hua mai ra te lure, ia
rave taua laata i faautua hia'ra i tana utua. Te
maru atoa nei hoi le hau, ia ite oia i te hoe malaeinaa i le itoito mailai i le faarave raa hia taua
feia faaulua' hia ra i ta ratou utua, e ia an:&gt;mai
laua lavana no laua mataeinaa ra, i te tahi pae
0 taua mau taata ra, le faatia tu nei te hau, aore roa e patoi raa lu i te reira tavana. Teie hoi
le hoe mea i lia i, no le mea ua ile noa oulou e
valii ohipa rahi roa leie, o te oire rahi hoi Papeete nei no Tahili. e e mea tia ia faanebenehe
hia i leienei mau obipa ; e tei reira hoi te rahi
raa o ta le hau nei ohipa. Te parau mai nei te
hoe irili ture, e hoe ahuru ma pae mahana tei
haapao hia e te ture, e te faarave hia nei ratou
1 te avae taa toa; e vabi tia roa boi te reira i te
ture nei, no te mea te faaite maira le hoe irava
ture ï le rahi o te ohipa i haapao hia no te mahana hoe, e no te mea, aore taua obipa ra i oti i
rolo i teienei lau mahana hoe ahuru ma pae,
no reirai afairoa hia, i nia i ta avae hoe.
Nuutere. E parau mau teie e parau hia mai e
te hau nei, ua ite maitai roa vau, i te tahi tau
mataeinaa ta'u i haere, aore roa i oti te utua i
faaile hia mai e te ture, tai tabi noa iho etaeta
rii le i oti, tirara, o teutua anei ia i haapao hia.
E vahi mauruuru roa na’u teie e aratai hia mai
i Papeete nei, no te mea, te mana ra te ture, e
te oti ra te utua i haapao hia.E mea maitai anei,
te faautua noa, e eiaha e rave i te utua, o to outou anei ia hinapro? Ia mana hoi ta tatou ture e
maitai ai. Eita roa e tia ia 'u teienei ani raa. E

I

�N tJ &amp; ?
luu ra oe e te pereliteni na roto i te ravaa/ia
ilea lo le A|ioo raa manao.
Pereiileni. Ua na roto i le ravea e ua ralii to
te Apoo raa i le t'aatia e e haliae atu taua ani raa
ra, eiaha tuu hia i le komite hiopoa lure ra.
Ua faatie faabou i iê auvaha o lekomile e taio
mai i le'ahi raa a te hoe iriti ture no te Tuamotu, no tem au laoa e hoo hia, ia piti ae ohe mori
i te tara hoe, e piti ahuru ma pae parau,
hoe ia lara: ê pae ahuru opaa, hoe tara; e ua
laio hia.e Maheaanu.
Ole. E ture oli teie, tei roto i te lure maha
nei; lei le taala o lona hinaaro; ia hinaaro te
taata mori, ia piti ohe hoe tara ra, tei iana iho
ia e te taala i l.io’o mai, ia liinaaro oia e pili ohe
mori, hoe ahuru lara, lei iana iho ia, aita roa ta
te lure e faahapa raa iana, hahae alu lena, a
maua noa le taime i te imi raa i lena parau.
Tani. Ua na reira loa mai lana parau.
T a ilia a . Eiaha m outou o ru noa i te parau e
hahae, o ta matou leie lau laoa i lo matou ra fenua, aita ' tu ; no'reira i tia'i ia malou i le faature, le maua noa nei la matou faufaa, e ueue
rahi roa lo le papaa, ia parau alu malou i te hoo
mau ra. aila rea e faaroo m&amp;i, e na o mai te parau ia matou, lchea le lure, aila lura boi la matou e ravea, ia oli ra i roto i te ture, e lia ia
matou ia faaile alu, e ia titau atu i te hoo mau.
Nuulere. E imi maitfe na i teienei parau, e
tamata aena i te tuu i le komite ra, e na ratou e
imi, e ia taa. na ratou e haamaramarama mai ia
tatou. E feia aroha rahi leie na 'u, lê pau noa
nei la ratou taoa i le hoo rii nainai roa.
Ote. E haapao a tatou i le ture i oti, tei te
taata o tona hinaaro; ia tilau le taata taoa i te
hoo, e ia ore ia faalia hia mai e fe papaa. eiahai
ia e horoa tu.Te na reira nei tatou i tahiti nei,
e na reira toa ralou, aore hoi e ture i parau mai
ia latou i to Tahiti nei, e mea ohe mori ra, e
mea iahoo. E ore e tia, hahae alu.
Porot. E maa ture maitai roa teie, ahiri e tia,
e ture hinaaro atoa bia e latou e homa e to Tahiti nei, ua ani onoono ma ite tatou i te lahi mati'nei, ia na reira hia te anani, e no te lia ore i
to talou tavana, ore atura. Te manao atoa nei
ra vau e ore e tia. e ore e noaa te hoo i hinaaro
hia e talou, no te mea, te rahi nei to latou hinaaro i te taoa a le papaa, e vaiho noa ra i ta
tatou nei ture lahito.
Pereliteni. Ua na roto oia i le ravea, e ua rahi roa to te Apoo raa i faatia, e luu i roto i te
rima o te komite hiopoa ture.
M. Briol. Te faaile alu nei au ia outou i te
hoe ture, imi hia e te hau, no te faaore raa i te
horo raa no te mau hara rii haihai; te parau nei
te ture XXXI e e lia i te mau laala tahiti ia haava hia i roto i le mataeinaa e tona iho haava, e
ia oli e tia iana ia horo i te tiripuna a te auvaha
ra, e te hopea, e afai i taua parau nana ra i te
haava raa rahi a te mau Toohitu.
. E mea tia ia tamau maite a i teienei hororaa,

rnai te mea, e liara raralii, o le faautua hia i le
ulua rarahi ra; e parau ra ia, i te liama o letaala toâ nei, le ore e tupia luu toa hia • na tê
tiiala hoe e (aataa.
PARAll FAAITE.
Te faaite hia ‘ tu nei to te mau malaeinaa!toi».
o e tau pahi teie i tapae mai nei, ua i i te êêâo ;
ua tapae mai hoi ralou i Papeele nei, e hoo
liaere i te maa rii na te feia êêâo i nia iho i lauâ
mau pahi ra.
E poupou rahi roa hoi to malou i te hio raa i
le tapati i mairi aenei, e ua i roa te malete i‘te
maa, e te ia, o tei ula hia mai e to Moorea. Aore hoi taua maa ra i roroa noa e, pau roa aera i
te hoo hia. Eteienei ra hoi, te hio faahou nei a
matou e, te toaruaru rii faahou ra le taata; te
uta rii mai nei â hoi tahi pae malaeinaa i te maa;
area ra te ïa, ua huru ore roa ia. E mahere paha to te mau mataeinaa i le otohe haere e, e ore e lia te uta raa mai i le rcaa, no le mea, te
rahi ra te ohipa hau i rolo i lemau malaeinau.
Ua haamanao a titahia tei reira vahi, e i teienei,
te faaite hia 'tu nei le mau tavana malaeinaa, e
mai te mea e, e tere uta maa mau lo tehoe taata ra, eiaha ia e tapae hia, e turc mai ra, ia nla
mai â i te maa i Papeele nei, e te ia aloa boi, no
le mea, o tei reira lei rahi roa i le hinaaro hia, e
te papaa, e le taata tahiti atoa.
Te faaite atoa hia'lu nei hoi lo te mau mataeinaa e e u p Ka. teie, le hoo haere hia nei. E vahi
rahi roa lai pau aenei, te rahi nei â ra te toe. E
ere te mear hoo rahi, tai toru noa iho farane i te
elaela hoe. I leienei ra, te hinaaro na te teala i
tei reira ohipalaulaa rahi, oia.hoi te tautai; e lii
mai ia i te upea e tiai, e hoo; e ia roaa'tu iana
ra. e uta mai ia i le ia, e i noa{lu te malete. E
faaitoilo maile, eiaha hoi te roo maitai o to tatou fenua ia mure.Ena reira'toa to Moorea, eiaha'toa to ratou puai, i te uta raa mai i te ia ra,
ia mure.
Te mau pahi i tapae mai, mai te mahana20mai
a no Tiurai.

Tira toru faranio Bon Pêre, tapena Dubedat,
mai Rophefort mai.
Tira piti beratane o Royalisl, tapena Harria,
mai Yaihi mâi.
Tira pili o te hau o Nouhiva, tomana Boulangê, mai Maluila mai.
Tire toru (arani o Damblal, tapena Blanchurd,
mai Tarifonia mai.
Te mau pahi i reva.
Tira piti farani o Caroline, lapena Rousseau;i
ua reva i Matuita.
4 •'■
•■.r—'■'&lt;
Te êê no te Tavana : BRIOT.
.

.

.

M .

�</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </file>
    <file fileId="603" order="48">
      <src>http://anaite.upf.pf/files/original/055f9315dfe8a395527bd98cefcf5912.pdf</src>
      <authentication>9d084e094a15dae9669c996809bcd111</authentication>
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="4">
          <name>PDF Text</name>
          <description/>
          <elementContainer>
            <element elementId="55">
              <name>Text</name>
              <description/>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="12779">
                  <text>*

9IATAIIITI

m i

«M H W

JISKItA 3 0

4 \ 0 ATETE 1853.

TEVEAM IN I,

'etaata ’toa , e ere le Ta­
vana e te haava , otei hinaaro i le boe hohoa oteienei vea, aufau mai ia e
3 farane no na avae e torn.
aaau mai ia Tepito te nenei parau i Papeete.

y

Ei haaparare raa i te parau rii api e fâ(ifaa hiVi lo
le man feniia i roto i te llau Tamaru; e neiai le man inahana maha loa.

PAEAU PARAU NO TE HAH.

.)1'

O If.(eja,{ïpo laija, e p ipau
tnala e haapao i le tain
raa laoa, &lt;* totHiaiailm-n-M
alpajhiïjU ra^qnfliijrti^irau faaite i roto i re, o'&gt;■'Vêa, ia ailfani tnai •'rÂtim
1 faijane, m) teiU'iii line.
Faaau mai ia^Tjepilu 1« neneiparju.

. 'I ■

I l te mahana 1 no Aiete 1853
ï triie ture.

Ture i fa a lia uoa hia e o te haanvina hia e lae
rida' lu i le mahana e fa a lia papu h ia 'i lehoe'
lare no le haapii rua.
‘ .

_ &gt;'

»âù a
y
hnamnnu hia'i
a»j

J e Tavana, le Auvaha o te Fui pper a ,
P apaihia : PAGE.

*

IBAA A 1 .

E aufau le niau melua tamarii i le muni no le.
îaapii raa hia o ta raton ra man tamarii, tai 50
cenelima (hoe raeara) i lea\ae hoe no le tamaili|
me.
I rava 2.
E aufau hia ’ tu laua moni ra i roto i le rima:
) le haava niataeinaa, e nana e luu i roto i le aata vai raa i le moni no roto i le mau aua hau ;
e faataa hia ra le papai raa i taua na moni ra.
I rava 3.
E aufau hia1lu ta te mau orometua liaapii ra,
tei ore i larahu hia e le hau, na tarane 12 e
tae noa'lu i le 2oo i le mat .hiti hoe, ma le
faaau maile i nia i te rahi raa o la ralou ohipa.
Et le hopea o na avae atoa e loru e aufau hiai
leienei moni. Na le auvaha o le paeaii tahili e
papai i te ioa o le mau orometua e au ia laaulua
hia, e e faaau hoi i te rahi raa o ta ralou moni
loroa.
I rava T.

Te faaite atu nei te éè o te anvahaiolAepwa i
île mau taverne màtaeiùaa 'ioa,- eMjeJopu.'ii'jb’apu
noa neiâ le tavana, o :ct»haqte'^Uitt!hi(j^&gt;altaHre i lo ralou ra- mau malaein&lt;ta ; le faaile aléa
lu nei. i» pia, ia.roohia ' Ri l^ii p ana, na m*henehe le mari mea ' toa, oia hoi: te haapii raa;
le aua hau e le aua rii maa a te tpata 1 toa, le
utua fare hoi, e te ma’u ara luru; hi reira Mura
hoi ia e itoa' i le itoito,raa o le feia loroa, e le
ohipa hoi a te taataMoa. Eila e lia iana te faaite
i te mahana e reva1lu ai oia, ua fatata ra.
PA UAU FAAITE.

1 rolo i le malaeinaa ra o Papeari, le lavana
hia e Pilomai ra, te vai hupehupc,noa ra ia le
purumu e te mauaraturu, aita roa'tu i rave hia;
i riro ai hoi ei mea lia le avau hua raa Mu i taua
tavana ra, e le hui raatira faatau atoa hoi o loua
ra niataeinaa. E ara iho ra ralou. Ua opua ê na’
hoi le lavana, e e laamu haere na roto i te mau
malaeinaa, no le rahi ra hoi o tana ohipa i ore i
lae vave a i, i leienei ra, ua latata roa taua lere
E hîopoa hia te parau no te moni i luu hia 1 nona ra.
roto i teienei afata, i le maumalahili atoa e le­
A hio maitai iho na ra to Papeari i (e malaei­
hoe komite no roto i te apoo^raa iriti raa ture, naa ra o Papara ; inaha, ua nehenehe roa te haa­
mai le rave atoa hia nei hoi i te parau no te mo­ pii raa, te purumu, e te mau ara luru atoa hoi;
ni e roaa mai no rolo i le mau aua hau.
0 te lavana ra hoi o Tali, o l£ luru mailai hia e
Iana ra mau tamarii i tona nei ruhiruhia raa, le
I rava 5.
faailoito maile ra ia i te mau ohipa a le hau, e
Na te apoo raa irili raa ture iho, e faaau mai- le faaulua ra i le feia faatau. Eaha ihora ra hoi
le i te ravea no te taafaufaa raa i te moni i loe ; lo Papeari i ore i pee atoai i tei reira hio raa
e aufau ei haamauruuru raa i le mau orometua mailai, i ore i faanehenehe ai i le purumu, e i
itoito ra, o tei reira ia ; e aore ra, ei fàarahi raa latai ai i te mau ara turu? E ere ra teienei parau
i le mau peu no te liaapii raa.
1 ta Pilomai anae ra, o te mou tavana ' toa ra,
lei ore i nehenehe to ratou ra mau malaeinaa,
I rava 6.
ia
haapeepee iho ratou i te faanehenahe raa i to
O te mau metua e patoi mai, e e ore'e aufau
ralou
ra mau malaeinaa, a lae alu ai le Tavana.
i leienei moni no te haapii raa, e haava hia ia e
Ole
parau
hoi e faatia hia nei no te itoito rahi o
e faautua hia ma te ’au i le irava T o te ture
to Papara, te riro ra ia ei hanahana no ralou; aXV III.
rea ra lo Papeari ra, ia ore ratou ia faaitoilo
Papeete, te 3o no Tiunu 1853.
maile i leie tau mahana i mua nei, e teiaha roa
Te perétiteni o te Apoo raa iriti raa ture.
ia la ratou utua.
TAIRAPA.

F aatia hia e te À rii v a hine o te mau ferma
T otaiete,
P apaih ia : POMARE.

à

F a a lia hia e te T a vana, te Auvaha
o te Em epera,
P a p a i hi a : PAGE.

N
)

�/

f

i

/

1

1
l y

i y

-0

4

PÀRAU FAAVtF.

C

^
i

te feia 'toa i lii haere mai ite muu atini a
te hau ra, te faaue liia'lu nei ia e e aratai r m p
i taua mau atini ra i le fare vai raa puaahorolenua a le hau, i le mabana 6 o teienéi avaé o Alele nei ; e ei reira hio hia i le mau tapao a le
hau i nia iho, e te au ra ia tapao faahou ra, e lia
reira hia ia.#

i

0

r
;
,•
■

..

a

n

a

h

.

:j :' t

•'

.

•

« 5

-•••!! •:}

oliijV}'

.

.

■■ ti cwF.

'5

■

:

' I I . H A T

tapena Bennell,

,

. IV*3

•

■ f

Te mau pahi i lapae m ai, mai te ma ha na 28 mai
a no Tiurai.
Tira piti farani o R
mai Ana mai.

*:

.)

&gt;

' ^ .'A n

K* *v

Vj

i

*

i *•»*•**,

'i

i

1

€■

Te mau pahi i reva.
i

Tira toru farani o Hanals, tapena Rédé, ua
reva i Borabora.
Tira piti peretane o Caroline H ort, tapena
Hort, ua reva i Valparaiso.

.*»

; *•►' *

-V *
•
’

.

• ’

•

...
J. - - . ••s-J. r

-*

■

..

. . . .

9

Te

no le Tavana : BRIOT.

é è

f

.

.

i d

i

.

:.
•

-

n . . - : , '

; -

i:

•

•

-

•'

1

«
r
-

. V

. i

' »**. • V' A

'.

.

;

U

f

,

'; i

-

.

r

■

.

.

.
;

- .
•

• *

r
i

■

•.

;

•

:

’

.

-

:

*

•

b

J

•

T

.

.

■-

i

.

..

y

■

’■

\

•

■

' y

; :t e

rjj

•

-

•

^

;

.. j .

..

::

.

0
«
,
• ••••
■ / . . «il
,

■

’'

' •

- /

C

.

’

..

^

- ié-

■

•;
u &gt; -

■ ■.
r •:

*1
• •.
:*r‘‘ •

•■ - ■■=..

...
.

■-

-

».

/
f

:v: *

.i—
- f ■. J » ? , ; !■ t

:0 » f ( . i p ' } .

■■ :
., .. .. ni ‘
'oôq» ut i .«loi on
»o
* ’
■
■

'
*

- .

:

.

- •*

!

.

'■•r.

/

‘ *

■

_

w

!

�</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </file>
    <file fileId="604" order="49">
      <src>http://anaite.upf.pf/files/original/f8cb636388623cac54aaa655c403b330.pdf</src>
      <authentication>48af5059dd24ceb82d37bf16c1dab017</authentication>
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="4">
          <name>PDF Text</name>
          <description/>
          <elementContainer>
            <element elementId="55">
              <name>Text</name>
              <description/>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="12780">
                  <text>i&amp; y

WA II A \ A 11 AIO A TÊTE 1853.

ttT\Hm «VILA

VI MKliA X k %

TE VEA M TAHITI,

ïe taata 'toa . e ere te Ta­
vana e le haava , o tei hinaaro i te line hohoa o tei­
enei vea. atifa» m aiia e
3'faraiteno na avaeetoru.

Ei haaparare rua i te parau rii api e faufaa liia i lo

Pvaau mai ia Tepilo le nenei uaraii &gt; P iprole.

te mail feinta i roto i le liait laniarii : e ncia i le ni au niahana inalia tua.

PÂJEAl’ EAU Al’ ISO TE IIA I.
EWTOROA H VA.
' Nu lr tiiatui ran a lot.a liaiialinta le Arii valiine o le titan lemia l otaieie, e le Tavana., le Anxalta »&gt; ir Emepera.
l'a faatoroa hia le feia i papai hia te mau ioa
i ran» aenei, nia hoi ;
Hmilia eiltaava noie malaeinaa ra o Papeuriri, ei mono ia Paôvaa o lei laaore hia aenei le
loroa. lia rnaili hia lioi o liautia ma te au i nia
i te lure no le niaili raa.
E aufàu le Taxana, le Aux alia o le Emepera
na teienei tanta loroa i uu larane e loru honere i
le matahili hoe.
Teie. Ei raalira nniloi m&gt; le malaeinaa ra o
Maatea (i MoJtrea), ei mono ia Tailtaere i laaore
hia aenet. E aufati le Taxana, le Auva a o le
Emepera na teienei taata loroa ei utu'a no loua
toron i lia larane hoe ïiànere e vau ahuru i le
matahili hoe.
Mihinoa ei raaiir^muloi noie malaeinaa ra
o l’apara. ei mono ia Patuae, o tei faaore hia le
loroa no te rahi roa ino o loua matahili.
E 'aurait le Tavana, le Auvaha o le Emepera
na teienei laaia loroa ei ufua no lima toroa, i na
farane hoe hanere e jjji/t ahuru i le malahiti hoe.
E papai hia le t phoa o leienei parau loroa i
le liiopoa raa e i te fare loroa o te èè.
Papeete, le 1 no Atete 1853.
Te A rii vqhin o te mau
ferma Éütaitte,
Papaihia: POMARE.

A

Te Tavana, te Auvaha o
te Emepera.
Papaihia: PAGE.

P.»|uihia te hohoa i te fare toroa o te eè,
Te èè o te Tavana,
Papaihia: B r io t .

Ua raxe maiîai roa o l’alu,le i le ohipa o loua
loroa, e lae roa mai nei i teienei mahana. I leie­
nei,ra hoi nl&gt; le rahi roa o lona malahiti, te mo­
no hia nei oia e telioe taata api, no lé mèa, ua
rahi roa te ohipa i roto i ta ua malaeinaa ra.
APOO RAA IR1TI RAA TU HE.
Mahana 22 no Tiunu 1853.
Perelileni raa no Tairapa.
Area ra ^.t^owo-.fenua toa, i pabu maitai te tia-raa o te feia to­
roa. e faataàè'bWfa-tê mhii h .'ira e baalifi i Ve maitai o te taata toa,
te vai raa, c te laoa hoi ale taata nei, etc mau hara rii haihai, teore e rahi le tuia raa tu te maitai o le taala toa; e luu hia ia taua
mau hara r!i haihai ra, na te haava malaeinaa c rave, e o le parau i
faataa hia e ana ra. e oreia e lia ia horo hia. E mca lia roa ta te iri-

O le feia hoo taoa, e te mau
taata e haapao i te liant
roa laoa, e lia ia ia nenei
a!oa hia ta raton mau (Jr»rau faaite i roto i r e - n '1
Ven. ia a o faU mai raton
I farane mi le reni hiie.
aaa’i mai ia fe|iilt&gt; le netiei palau.

li (lire imi raa i te reira vahi, e te faaore ra» mai i te maf liaav'a
taatoa il te leuua i le rave raa i te mau parau huru haihai ; mai le
tamai e faatupu hia e te taata laeroava ra; e te haapau ore o tè iftAu
metua, i tearatai raa mai, i ta tatou mau lamarii i te haapii fart. K
par u rii ia no le maitai atoa hui o te taala toa, o le lia o te IttAVa
niatacinaa, ia faataa lion, oia iiac ilui; note inea tia aro ae oia i le
l'ij'Ppa raa o te mau taala no te malaeinaa e o raton hoi te ite matlai i le huru o ta le haava malaeinaa rave raa i taua ohipa rs ltflUa
roto raa i tuna riri ; e e ore roa hoi le liait e faaherehere iana, ia na
teira oia. oia toa hoi, ia faatia hia ia horo te feia hara no te iYi.ùl
hara rii haihai i te mau liripuna rarahi ra. le faaore ra ia i te mana
0 te haava matacio ia, e e huru ili ia lona muua i le taraau raa i le
maitai i roto i tona malaeinaa. Te lae mai nei te parau a te mau
haava malaeinaa, c te mau tavana toa hoi i te hnu nei, i te mau
mahana tua no teie nei a man parau „ E mea lia ta imi maitai ib“ lo
te Apoo raa i teie atoa nei mau parau. e mai le haamana malle alu
1 te mau turc tahilo, e laalia faahou e t haamana fonhou alu i taua
mau turc ra, na roto i te faatia raa i ïeienet tau irava lure i mûri
nei.
I rava I.

E faataa te haava mataeinaa i le mao pAaii no le mau hara rii
haihai, lei tuu hia lu iana ra c le feia toroa ô le malaeinaa, c éihfiR
ei lioto raa.
I uava 2.

7’e taariro hia nei ei hara rii haihai, te mau hara toa i faaite hia
mai i roto i te mau irava 2, 3, A, 5, 6 e te 7 no te turc V o tç. nye
raa lure lahili nei, note mau ava toa e le hamani raa ; tei faAilé tria
mai i roto i te irava 4 o te lure W i l l no te haapii raa tamani] e
tei faaite hia mai i roto i le irava 8 o le lure XXXII no te mau
ohipa hau.
&gt;’
I ravv 3 .
Te mau haava, te mau mtiloi, c te velahl ilm feia loroa uae rii', te
tia ia horo ia haava hia r.ilou no teie nei mau luira i faaite hia oei ;
no te mea, ia faautua hia tatou ra, e ore atoa le toroa.
*
Teaaloro. E ture maitai roa teie, aita e borna e parau no teienei
turc, e tuu noa tatou i teie i roto i te rima o te kortiite.
T' :"
Perelileni. Ua na roto hia i te ravea, e ua laalia to le Apoo raa;
e tuu atu i teienei turc i roto i te rima o te komile hiopoa turc,
Arahu. Te tu» alu nei au i te hoe ani raa na tu Paea, e tli'a'vVi i
te mau metua e ore e aratai mai i la ratou mau lamarii i te haftpii
raa. '
Tant. Te manao nei au, e aorc roa outou c bio maitai na i ta ta­
tou nei mau ture tahilo, e te parau poiri noa mai na ouUnu l'Aiire
oli hoi tena la outou e anl mai na, te haava hia nei te metua e oie.
c lono i tana lamarii i le haapii raa.
l'aete. lfcpdrau lia roa teie i lo 'u manao. c e lure oli mau hoi.
teie ra te hoe vahi ili, ia faauc atu te metua I tana lamaiti c haerç i
te haapii raa, c ua haerc hoi e &lt;&gt;ri hacrc ê Attira, aita tura i haeVe
i .te vahi i faauc hia ç te metua ; e nafea ra ia? E haava anei * iit i
taua metua ra?
Peretiteni. Ua na rotoi te ravea, e ua faatia lo te Apoo raa taatoa
e hahae atu i taua ani raa ra.
' •

Apoo raa i le mahana 23 no Tiunu.
Peretiteni raa no Tairapa.
Tairapa. Ua faaite oia i to te Apoo raa, e ua maili hia o Papa ei
iriti ture no te malaeinaa ra o Papara, ei mono i tehoc irili ture tahito, otei pohei le mai. c ua faarue i U.iûa toroa noua ra. Ua faatia
roa rouira to te Apoo raa i taua toroa no Papa ra.
Ua faauc attira, te peretiteni ia Ote, tc-auvaha o le konpfel p e
faaite mai ite manao o te komitc hiopoa ture, i niai te parau taire i
tuu hia mai c le hau.
11' T ' ‘‘T l r;
Ole. Te mau nei au i rojo i tau rima i tehoc parau pirç iAtftlAiia
ii e te hau, no te faaore roa riia‘i(e hara rii haihai, eiahafn horo
hia i le liripuna ra, ci te haava mataeinaa ra ra faatlli niai. ïP ïaiiir.
mau hara rii i parau hia ra,,oja huile tacru ava; lefaarupAJfgW te
faaue raa à te feia toroa o te mataeinaa ; c o ie mau mnlua o ta-pre e
tono i ta ratou mau lamarii i te haapii raa. Te manad nei hoi matoü
ê. E mca tia. ia vaiho roa hia tei reira mau hara rii i roto i te rimao
te haava mataeinaa, eiaha ia horo hia mai ite liripuna nei: no te
mca, c hara rii haihai anae tei reiaa, c te iti atoa ra hoi te ulua. A.
horo noa hia'i a hoi le u ïira mau hara rii i le tiripuna ra, riro alura
ei ohipa rahi roa, e te peapea, te aratai raa mai e le imihaere raa

�re. P.aha ihora hoi ia i parau hiai &lt;\ o ratou ana
ra te horo.
M. liriol. E uuia rahi roa la le h ia tnroa, e
iti ae ta te taata ’ toa. la luaia hia hoi tehoe
Ir.ala toron ra, e faau'ua hia ia oia i te utua i ,
fa-ite hia mai e te lure, e e laaore atoa hia hoi
Iona toroa. E mau taata jriri atoa hia hoi te feia
loroa, no te mea, o ratou te aralai uei i te feia
hara i mua i te aro o te haava. No reira hoi
i maniio hiai ei maa upula iti atoa to ratou. O te
pari haavare haere noa I ia hoi ratou, ma le ha­
ra ore.
Tura. Te faalia roa nei au i te parau a le ee.
E na reira e liai; e faatia tatou i teie irava.
Faalia roa hia tura taua irava ra, e to le A:ioo raa.
Tamata hia 'tura te tia raa o te ture taatoa na
roto
i te ta- opo raa, e teie te hopea
Irai a 2.
79
iriti ture i lae mai.
No to huru o te mau hara o au ia faariro hia
79
Popo uouo no te faatia. .
«
ei hara rii hai' ui. *
Popoereere no te faahapa.
Tearea. E ore au e faiihapa noa'e i teienei iRiro toa lura ei ture.
rava, te manao nei ra \au tv, e ore roa'lu e lia
Ua nenei Hia teienei litre i te Vea no te Iapâ­
noa 'e te liaava raa ile leia metua, o la ratou ta- li i mairi aenei, o la te feia toroa ia e Haapao
marii aore i lae j te liaapii raa. E ore hoi te tainarii no Tahiti tf lia ia faaa*u i nia i te tainarii maitai iHo. g-y-'j ■■ ■ -• ■- --- ------- Te laaile hia Tu nei to te mau mataeinaa ' toa,
papaa ; e ore roa hoi la latoy nei mau tamarii, e
faaroo mai i to tatou reo, ia faaue lna'tu e e e aila roa Tu e maa i roto i te niatele e liovili
haere i te haapii raa. Te faaue hia nei hoi te ta­ ae. Aita e ia, aila e taro, aila e umara, e aita
toa hoi te mau maa Toa. I teienei hoi tau mamarii e e haere i te haapii raa. la tapuni ra hoi
ratou i mûri ae, ealia ' tura ia ta te metua hara, hana, ua rahi roa mai nei ia le pahi i te lapae
raa mai i Papeete nei, ua i hoi te oire nei i t*v
inaha oia ua faaue ia ratou, e e haere?
Nuutere. la ore te tamarii ia haapao mai i te vêA o i na nia mai i taua mau pahi ra, e inaha
faaue a te metua va, na to metua iho Aia te lia— aita roa tu e maa e hoe iti ae.
pe. Aila ratou i imi rii maitatai i te ravea e faa­
Ahea ra ,to Tahiti nei e haapao papu ai i te
roo hia mai ai ratou. Te haere noa nei A hoi laTi mau ravea e laoa Irai ratou. Ua ile papu hoi raman tamarii i le haapii raa, mai te tuutuu ore, tou e, te hoo noa hia nei te maa i te mau maliae e ore roa hoi ratou e paloi noa mai ia ’ u. A- na toa : eaha ihora hoi ratou i ore i afai mai ai i
hiri hoi tatou i pee atoa i te haapao raa a te pa­ te maa e te ia? 1 teienei ra hoi, a faaitoito maitai
paa, oi ore roa tu ia tatou oi peapea noa’e i ta iho na, a uta mai i le maa, e le ia, e e hoonà
roa hia ia te outoii na rohirohi. Atira le faatau
tatou mau tamarii.
Mare. Te faaitc a!u nei au i to te Apoo raa e o te ravea hoi teie e laoa hiai oulou aloa na.
ua taa e roa ratou, e aita i haapao i te parau i
imi hia. Aila hoi tatou e imi nei i te tia'Taa e te Tc man pahi i lapae mai, mai le mahana2mai
a no A te le.
tia ore raa o te metua, ;a haava hia, no te lono
Tira pili beretane o Maid o f SulpHa, tapena
ore i te tamarii i te h&amp;apii raa. Ua faataa maitai
Beauvais,
mai Port-Philip, mai Panipe.
^
hia hoi tei reira e le tore. O ta tatou ra e imi
Tira
loru
marile
o
Java,
tapena
Heron
mai
nei, o le lia raa, e te lia ore raa i to te Apoo raa,
ia faariro hia teienei mau hara ei hara rii hai­ Tarifonia mai.
Tira loru marile o George Evans, tapena
hai, e eiaha ia horo hia i te tiripuna ra. Te faatia roa nei ra vau i teienei irava. Ua na reira toa Couillard, mai Tarifonia mai.
Tira loru heretane o Mary-CatHerine ta­
mai hoi o Papaiau.
pena
Robertson, mai Niu-Terani mai.
Faalia roa maira to te Apoo raa i te iravn 2.
tapena Ta vita,
Tira pili no llimalara o Etva, tapen
Irava 3.
mai Kimalara mai.
0 te feia loroa ' nae o le hau ra, te au ia ho­
Te mau pahi i reva.
ro i te tiripuna ra.
Tira piti beretane o Royalist, tapena Harris
Papaiau. E irava maitai roa teie, e faalia paua reva i Fatuiva.
’
pu roa tatou e liai, eiaha ei parau raa.
Ravaai. E ore au ô faetia i te parau a Papai­
Te éè no te Tavana : BRIOT.
au. 0 tahi a hoi huru te taata toa i mua i le lu-

inau ilc i e i te rahi hoi o laiia m m haava raa m , a i faillira hia ia
tana'l*nri i pari hia rn, no le mea, aila c ile i lac mai. Ki le'a iiei ra,
te iMiai) nci malm), e cfaariroi tana mail hara atoa i faaitc liia i nia
nei, ei liararii liaihai. c eiaha eihoro raa.
Piapa. Eila lena lure f t ia ia ’ u, te hinaaro nei ra vau e ia vaiho
noa h;à te lure tahito. la hero paaloa hoi le.taata i hinaaro i te horn
i le tiripuna e liai. Eiaha e opani hia. Tc manao ra hoi oia e, aila nia
i rave maitei hiae te haava mataeinaa. ua faaulua lia era noa hia ra.
e vaiho noa ’ tu pai ia ia boro n.i Mai te mea hoi e, ia vaiho noa hia
tcnanaoliipa i roto i le rima o tc haava ' uaeraa, erah i iate taata e
faautua haere noa hia niai le hara ore.
Nuulcre. Te faalia roa nei au i tc manao o teienei komite. I te
ture faram ra hoi, e ore roa ia e lia ia horo i tc hara rii haihai ; ia
teiaha ra te ulna ra, ia mairi mai tohoe faite i faataa hia, ei reira
tura w
ia) e iMi
liai hi
ia huro.
1? un
na ureira
hoi la talon nei■...•e liai,« ino___reilura
imiu. ia
n .. ’ toa
.............................
•
ra maiJioi te marainarama, e pee atoa tatou ua mûri iho. I teienei
ra hoi.Te ite nei tatou è, te moiiio paaloa ra le mau haava mataei­
naa, Ia liaava noa ’ e hoi r iluu i tehoe taata ra, ua hora mai ia i le
tiripuna nei, e ua faaorahia i reira. E eie ra ta’ute pari raa i te ti­
ripuna, e e haapao ore la raton ; e mea rave ata rahi ra te aralai raa
mai i te man ite, c tc-fein i pari i taua taata i horn ra. Te faaora noa
hianei^hoi tahi pae. mai te liai ore atu i te m au ite. No reira vau i
faalia roa’ i i teienei turc ; e vaiho te horo raa no e hara rarahi.
lia na reira ' toa hoi te parau a Tcaatoro Faalia roa hia lara te
irava 1 o taua ture ra.
l

I

»

r

i

�</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </file>
    <file fileId="606" order="50">
      <src>http://anaite.upf.pf/files/original/a71a17e26c7e589ec7cbcdaf308ada97.pdf</src>
      <authentication>f454a049ab4d93be97c2a899c62e970c</authentication>
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="4">
          <name>PDF Text</name>
          <description/>
          <elementContainer>
            <element elementId="55">
              <name>Text</name>
              <description/>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="12782">
                  <text>rs

sat, lia;

m\

if.jRjja, »03 . e er? tp»Ta-

van* e te. hàaVa . n tei hi. naarn t te hne hohna o t&lt;*ienei era, aufau mai ia e
3far»ne*io n» avare Inru.

mtjii» Tepito I» nertèi-pàraui Papeete.
V’-eVèM
i*: i 1‘-‘

ai a i : a

:, a

I m
Ri haaparare raa i te parmi rii api e faufaa hia i to
te mau feniia i riitiJ i te Han Tànaarti; e neia i le mati mahan* maha loa.

Sk
0

\iU
. y
_____ m
O le feia,

t»

laal.a, e.li^|H)0 i te lnii&lt;
naja laofi. e ,ü,| 14 ia
■ n.oa.liia.ja raton
nyi faajteà roto i ç t ïS r '■
r f o . ia ^ ifa u ijiijj. raton
1 tyranè m ite fri^ fy iç,
Ftfitètf mai îa Tepito te n enei parau.

J. ■' ;»• -

PARMI PARAU NO TE HAÜ.

P tapa. E ani raa toa ta ' n nei, no le puaa'f'amu i le maa i roto i la vetaïu ê‘ aua e i nia i lo
Âp o o raai le mahana 2 0 n o Tiitnu.
velahi e tonna : ua ite au e e ture oti tajenapÀ*Peretiteni raa no Tairapa.
hi la u e ani »ei,;te hoe raa \*hi tau.i hinaaro e
tpi te utua, Te parau ra le tUre tphW u fîW m . To ani a!u trei au i to te Apoo raa faaluiru
to
«
e
laaauutilité
te haata i te ultia.o l e ht a a i
i te lioe aiii.t'aa rp» ’ 0 ; rio tmnUm putfiiho#&gt;fenua
pau,
»
E
faanre
ia
vahi, e e nan le paraii e, e
fe#ii'.&lt;.yia liaere rut rua i le aua, ua riro teienei mtùi
jiflHâ ei l'aoia pOapea roa rra te feia aua., e ore laaultia hia le laatu pTtaa i te tilua e lorn aiV.al.mrod hoi e loe te u r n e pau rtra i le hohorë hia e rti fararie.
Tani. Te manao tioi au e, ua har-a roa to PaiHliumau ptraa Ta. Manao ihonui au, e rit») ei
perto,^
n i^ji i t^u haere npa.i.la ratôpniaupuh^.
mea lia roa ia faalia i Teho'a (jure taa è M&gt; te
Ua
oli
hoi
lit tore ftO te reira mHlàeuiaa, e t; «f&lt;&gt;
puaa or o fenua; U ie taua irava-ture ta 'u i ma|le
pu;àa
è
hfi
haerty npa i rei]r;i, ia haapao rptfrti
natt ra, mai te mea ia oira lehoe ptiaaliorolenua
i
'e
ture.
Raha
ia ta ralou marne p tj né», tvvalii
i roto i; tehoe ana iloito mailai, e lapeahia ia t;
e aratai hia i le fatu puaa ra’; entai le i M ia tia oVe rtta lïôr teie valii-'e ani^hia niai-tréivno le
ia hio tatou i taua.ani raa ra, ralii noa lu
luu faaltou taua puaa ra i roto 1 te àua, e lia ia nu
te
pau
raa-o le jpaa, hoe a ^ M u ,îjt ia ijl e ^ e a
i te fatu no taua aua ra ia taparahi i taiia puaa;
•e
aua
taa
toa tei pau. ra, e ua lianere te, in'oni i
ra e ia polie rob; eiah’a tei taparahi ia itùàVa tifci,
roto,
e
meu
lia
ia e Torn rma iîfo ahtiiù^fae eiaha hoie hoo hia taua puaa ra .
rane
te
utua.
htta
ror:
ta vau e niauruuruii le
Piapa. Te faalia nei au i leienei ani raa, no
reira,
e
mai
te
mea
hoi,
hoe noa iho, maa «ma
te rcreb, Üa ilé btt1. e e t:âba peapeâ roa.
Tti:
i
pau,
aore
i
taea
i
le
lara
hoe, e Loi u a ik a Peretiteni. Ua tae i te hora, e te faaoli lier
au i leienei Ajtoo raa no leie mahana, ananahi e1 huru farane te utua, rahi rea tu ia. Te ani atoa
nei au ia faartie hia leienei ani raa, e ia haapao
imi ai i leienei parau.
ai te lure i oti, ole haa vale faaau maite i le hooe
APOO RAA IR1TI RAA TURE.
le utua i niai te rahi e te iti raa o le maa i pan.
Veue. O te feia i ore i haapao i te ture, e tei
Mahana 24 no Tiunu 1853.
puto i te puaa i le hoe mataeinaa paruru hia e le
Peretiteni raa no Tairapa.
ture, le reira te haava e le faautua ' lu.
I te liora 12 i amaha’ i le Apoo raa.
Maro. Hoe a parao e ta l’eue. Oia loa hoi
Pereliteni. Ta tatou parau i haapao hia no Piapa e Ote.
leienei mahana, 0 teani raa ia a Taero, e faalia i
P ereiileni. Ua tuu oia na nia i te ravea, e ua
tehoe turc taa e no te mau puaahorofenna oua faalia to le Apoo raa, e faarue alu i taua ani raa
aua ; e ua faalia hia hoi taua ani raa ra e te hoe ra, e haapao i te ture tahito.
iriti lure.
Tei ia Papa, te auvah;\ no te komile note muu
Tant. Te manao nei au e ore e tia i te irlli lu­ petilioni te parau, no te hoe ani raa a te haava
re no Papenoo ia faatia i leienei ani raa, no le no Papenoo.
mea, aore e aua i to ralou mataeinaa. E lure oli
Papa. Ua laio mai oia i taua ani raa ra; e
teie. te faaite maira taua lure tahilo ra, e tei te mai leie te huru. Te mau parau atoa ia afai hia
aua leitei e to iloito, e e hoo hia hoi te maa i mai i mua i le aro o te haava ra ; e mata na ia le
pau i roto i le aua, e te mau ino atoa na le fatu taata i afai mai i taua parau ra i te aufau mai i
puaa e hoo; no te aha ihora hoi i taparahi haere le hoa maa laime iti na tè haava. la hoe ae ahunoa£i le puaa, e taoa nounou atoa te puaa na te ru farane ta taua taata ra e aufau mai na le
fatu taoa, ore e au ia taparahi noa. Te ani alu haava.
nei au ia oe le peretiteni, ia hahae hin tena na
Ptapa. Te manao nei au e ore e lia ia faataime no te mau haava raa ; area râ, lo le parau
ani raa, e ia haapao tatou 1 le ture oli.
Teaatoro. Te faatia toa nei au e homa i te raa fenua, e au ia ia faataime, ei moni ra, ei lparau a Tani nei, e ture mailai roa ta tatou nei aimaa na le haava e te feia toroa ; no te mea e
ture tahito, no le mea, te faaite pabu maira, e ohipa rohirohi roa, e le poia hoi ; e po roa te
na te haava e faaau maite i le hoo no te mau ino mahana i te tahi mau ohipa e oti ai.
Maro. E piti fatu no te fenua, e te manao nei
atoa i rave hia e te mau puaa toa.
Peretiteni. Ua na roto i te ravea, e ua faatia ; au, na raua toa e aufau teienei moni, e piti tara
to te Apoo raa, e hahae alu i taua ani raa ra, e ta tetahi, c piti hoi ta te tahi. O te mau obipa
fenua nae ra te na reira, eialn\te mau haava raa.
e haapao a i te ture i oti.
N

�Teaatora. To (aime a te man loohitu ra, e la te tiripuna pa, na i te taata tahiti i la raton man fare amu raa maa K erè te mea in&lt;&gt;
(e reira* ia hinaaro tatou i te haere i reira. e amu i le maa e hae e
te laala ia i horn e anfau, le manao net an. e na reira toa teie.
l ’brol. Eau ia tatou ia hio maitai i teienei ani raa, to’ u nei ma­ Hua c e anfau hoi tatou i la tatou muni ; e hau papaa teie, e le haanao. e au man ia faalaime hia to te mau chipa fen ua.eau a- pii^iei hoi tatou i te peu papaa. Teie ra tou manao, e ani tatou i le
toa hoi ia faalaime lo tetahi mau hara, ia haava nia; mai te mea e taVana ra. e faaore aei taua irava ra, e luu noa ia tatou i roto i taua
. . .
■
peho fei ta tehoc taata, ua tu pu mailai te fei, ia eia hia ra e ia tapu man fare ra.
Peretiteni. Uafaaite oia i to le Apoo raa, e e ore e fta ia parau
nia taua peho ra, e ia horo mai oia i te haava ra. e au ia ia faalaime
no te reira; oia toa hoi, mai te hoeuruhotu mailai, c tei vaere hia hia tei reira parau. Mai te mea ra, e te tilau ra ratou, e papai ia i
e te fatu ra; c te mau hara eia’toa ia hnpoi hia mai i mua i te aroo lehoe parau i te tavana ra, c nana e faahuru è i taua vahi ra. ia tia
te haava ra, e au anac ia mau hara ia faataime. Teie rà, te ore e au iana.
i tou uci manao ia na rjira, maori rà, te taata ta laero i te ava, e
tei pari hia hoi i tenenci, e te faahopue i te mau ava toa i faaore hia Te mau pahi i lapae mai, mai le mahana 10 mai
e te ture nei ; oia toa te mau metua ia haava hia no te faatau o (&lt;1
u no Atele.
ralou mau tamarii i te haapii raa, c orc anac ia mau hara e au ia
faataime i te haava.
Pai&gt;i auahî farani o Phoque, tomana Bovis.
Haereotahi. E lia ia’ u, mai le mea, o le tflau paraU raa ferma
nae ra, eiahatemau hara toa e haava hia nei, no le mea, e mau taa­ mai Meelia mai.
ta tarahu anae hia teienei mau haava e te hau, no te rave raa i ta
ratou mau ohipa.
Te mau pahi i reva.
•
* •
Tapute. Ua ani mai oia i te perctiteni, ehahae atu i taua ani raa
ra; e faaore roa, eiaha roa tu ta te haava ei laime.
Tira pili berelane Maid of SulpRqo lapena
Ua na reira toa mai hoi Hoaore, Mairoo c Tearea.
Fareua. Te manao nei au e mea lia, no le nflau pataü fctlita nâe Beauvais, ua reva i Borabora.
ra, ia eu mai na taata c maro i te hoe ahimaa na te haava e te feia
Tira toru marite o George E van s , lapena
toroa e rave i taua ohipa ra ; no tu mea e feia aroha toa ralou i te
poia i te rave noa raa i taua ohipa ra. Area i teienei moni, e ore roa Couillard, ua reva i Kalao.
ia e tia ia’u, c ore te taata e pSla i te moni.
Tira toru marite o Alabama, lapena FulkenRavaai. Te manao nei au, e e au i te mau haava ia laarahi roo i
to ratou mauruuru, e ciah'a rjtou c litau faahou mai, c feia lufaa burgh, na reva i.Marite.
rahi roa ratou i roto i teienei hau; te 3ufau nei te hau i te moni na
ratou i te mau avae atoa. E tufaa toa hoi ta ratou i roto i te mau
alia bau ; eiaha nae a hoi tena laime, e ore t tia ia ’ u ; e hahac alu
TE MAU H1MENE API.
oe i tena na ani raa e te perétiteni.
Peretiieni. Ua na rofp oia i te ravea. e jia hahae hia taua ani raa
Ua faauta hia mai te mau bimene api e te vai
ra
i
Tei faatia. , . .
20
nei ia i le rima o Mili Hau.
Tei faaore. . . . * 40
Te vai atoa nei te mau parau rii i nenei lüa e
Ote. Ua taio mai oia i te hoe ani raa na Oopn e Vaitolia, « ia to^
monoa na te taata tahiti i roto i te mau fareamu raa maa. »
ana e o te hinaaro i taua mau partit ra e lia ia
M. Briot. Tena na ani raa e ani hia mai na; aure roa e irava tu­
rc i faaore i te reira; o te man papaa ra e fare amu raa maa ta ra­ ralou ia lii mai.
ton ra, tei parau hia ia, eiaha e farli itc taata tahiti i to ratou mau
fare.
Ravaai. E parau mau ta le éé e pârati mal ttei ; te reira rà ta ta­
Te êé no te Tavana : BHIOT^.
tou vahi e ani ; taua irava c na o ra* eiaha te mau papaa e luu mai

/
f

�</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </file>
    <file fileId="607" order="51">
      <src>http://anaite.upf.pf/files/original/77640814373cb8ee80d62a1d0d4ff0b4.pdf</src>
      <authentication>2e5b661cf5413f80a0813f6e573b319b</authentication>
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="4">
          <name>PDF Text</name>
          <description/>
          <elementContainer>
            <element elementId="55">
              <name>Text</name>
              <description/>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="12783">
                  <text>M.XIIWV 25 \ o ,\TETE 1* 5 :1.

nm u m\
l'p taala tna . e erp W.*Tavann e. te haava , o tci hinaaro i te hue hohna o leienei ttea, aiifan mai ia e
farai)&lt;-no na avaeelnru.
P t mu mai ia Tepito |p nenei parâtt i Papeete.

a

t

i.

l il
lp

1*00 ha v m m
Mahana

2i

itHîl p a r u r e I a a I Itî p d t d l l III tipi tî i d l l l d d llid I lO
f eIIII!1 ; ro(„ ; i e ||au Tamara; e neia i le in.ui mahana rnaha loa.

ha

v n iir.

un Ti unit

1853.

IVrrliltTii ra i n &gt;Taiur a.

Ote. l T;i f.vio ni:»’» on i **• nop (an !ni rm :
la. T é hue ani ra i n i P icaan no te hue tan feinta fa irîro ha e
fenna fpri) han no te malae naa i Pnnaania. e le hoefemia faaliahia
i le fare o leoromelna lei taariro hia ei taon lia te taala loa no lana
malaemaa ra;
2i. Te hoe ani i a a na Teinalu uni (nia hoi Tali) no te hoe fenna,
faariro hia ei farii liait no le inalàeinna ra no Pio n. Teienei tan ani
raa matamna, e ore e lia i Io n nei manan. no le inea, e turc fia—
lia hia Jeie i le lahi matahili i oli aenei, e lei onei aloa hoi teienei
taala e ani mai nei, e a c e nia i paloi mai i lana parmi ra. a faalia
hia' i lana lure ra. Area le piti o teienei ani raa. e vahi hnrn an ia
i ton manan ia tint i teienei fenna i rapae i le taala fenna ra, no le
mea, aore teienei fenna i parmi hia mai nei i rolo i le mal leinaa i
Pneu, 1er rotor» i faillira, i manan ai an, e hnrn an ia, ia Ion al il
i rapae.
Piapa. Te manan nei an e mea lia ia rave talon i teienei parmi, e
luii ra tatou i rotn i le rima o te komile hiopoa tare e na rat.ni e iIIIi iho. a Ion mai ai in le upon raa e faalaa.
Uatrào: Te fmilia nei an i te parmi a P apa
Pereliteni.Vit lia le ravea, e na taalia lo le apoo raa e Iun i rolo
i te rima o te komilehrrpoa lore.
Ole. Ô» lain fan Imu mai Ota i le hoe ani raa na le hoe irili hu e no
Papara ia tiaere le tanta loa i le haapii raa, e haava le Inata ia fa«tilll.
Tant. E ani raa lia ore lena, eiaha ia parait hia, e hahne aln. Te
titau mai nri le tore i te man tainarii. alir.i i reira. Kalia te taala
paatic ite ai ia haapii.
11 npatau.Tè faatia nei an i le paran a Tani.
P critiicni. Ua natc ravea. c un faalia to te apoo raa, ia hahac hia
tanaumi raa ra
«
lia opani hia te apoo raa i te horn malin i le ahi.ahi.

Apoo ru a i le ntaltana 27 no Tutnit.

Perelileni raa no Tairapa.

I t/ hora hoeahurn ma p ti i afa’ i te Apoo raa.
Starama. Te faaite alu nei an i lo le Apoo raa, cleie mai nei te
iriti hire no Haapili- e lia anei ia faaô mai iann.
fiimuta. E ore e tin ia’ nia hm mai iana. no le mea un paran hia
na e tatou, c tci ore i hacrc mai i le mahana i haapao hia ra, un hape in,
Paet t. Te faalia nei au i te paran a Tnmntn.
Teaatorn. Eila e lia. c Irapao talon i le lure. Ua faaite hia na roto i te Vea te mahana i haapao hia ei puhipulu raa. e tel orei hacrc
mai i taun mahana ra, te paloi ra ia ite faune ra.t, mai te men aore
niai pohe i le mai.
,!7 &lt;iti Te manao nei au e au ia talon le haamaru e faaô mai ianai
teienei, e ia na rei a faahou oia ra, ei reira talon tun atu ai iana i rap a c .E mea lia ore ra. te haapao ore mai i le faauc raa, ua hara man
a oia i te reira vahi.
Peretitcni. Te ui aln ne; an ia oiitou, c c lia anei ia tun ae iana
i rapae no na mahana e piti. ei reira faao mai ai.
ï ’atii. Mai te mea, c haapao ore mai i te faaue raa ra, e mes hape
roa ia. E tamnta noà aena paha i te ni iana, enanae faaite mai ia
tatou i te mea i mairi ia oia i le mahana man i haapao hia.
i. Pereliteni. To'u aloa ia manao, c ui aena tatou iana, ia ite maitai
tatou i te mea i mairi ai. E Parnipua, te ui nei au fa oe, eaha te mea
i mairi ai oe, i ore oe i tac mai ai i te mahana i faaite hia i rot ) i te

Paraipua. U» faaineine au e haere mai, c ua afai au i tau poli i
raro i le miti; roohia ihora ra vau i le mai rahi, ore attira lia la’u i
te haere mai.
Teaatoro. Ite attira tatou c ere te patoi i te faaue raa. No te mai
ra i orc i tiai iana te haere mai; aita tura c parmi, e Uni mai iana i
roto i te apoo raa.
Pereliteni. Ua na te ravea, e ua faatia to te apoo raa, c tuu mai
iana i roto.
Taero. E na hea ra na tauana, tei ore i hacrc atoa mai i taua ma­
hana haapao hia ra.
Teaatbro. E ui atoa tatou îa raua, le mcai mairi airaua.
Vaete. Te faatia nei au i te paran a Tcatoro.
Vcretiieni. E Tcautaia, eaha te mea i lopa’tii ai oc?
Teautaia. I pohe au i te mai i ore i tae mai ai.

VIMCISA Û

■n

O le feia hou lana, e te m»»i
taala e haapao i le U hi
raa laoa, e lia ia ia m p.;j
aloa hia la rat pu man pi.
ran faaite i rolo i ri1 o&lt; :
y ta. ia anfau mai raton
I farane no te rcni hue,//
Faaan mai ia Tepito te ne^tciparaul

Pereliteni. E Pilom.ii. Eaha temea i or-ne i la mai ai?
Pt loin ni No le mai,
Peretitcni. l ’a na te ravea o ua fa.iohia m ti lain na tnvaiia ra'o

Teaiil.liai e Piimnai i rolo i le Apoo raa.
Toi ia Ole. le auvahn ti le komile hiopoa lure te paraît,.no te parau imi Ilia e raton no te ani raa a Faarahia, e faahuni è i le irav.i
hire. 1)0 le laoa a le mail ilr ; ia pii i ae farane la te ih- line.
Ote. ta hope lana nui raa ra i le laio hia, ua faaite m ù ma i lo ré
apoo raa i le manao o le komile, e haapao a i te lure lahilo i oti : n i
paran oia e lure laa m-iliii roa ia no e mea, aore i au le maoro un
no le mau vahi i parahi haere hia e le niait il**, te vclahi e faiata
mai, le vclahi e maoro roa ' lu; eila e au ia hoe ae a lana ta le ite i
haere mai, mai Tautira mai, e ta tri haere mai. mai Papalin mai J e
rahi lana faufaa e pan e ralii hoi loin rnhirohi e te mainae i te haere
raa mai i le reira valu roa. oia loa i.oi le mau ite e haere mai no l;(fTi.
mau m ilarina.i aléa, e ra e rahi ta ralou muni e pan i le hoo raa i rF"
mua i o nei; area tu le man mataçmnn i faiata mai, uni Papaoa. Arue e Fana, etc., e lia ia ralou ia haere mai r ia hoi faajum i te inahana hoe, ia (iti le parmi raa. Tu Mourra ra hoi, e pan aloa Imita
ralou molli i le laralni haere raa i le poli e le taala ei hoe mai. Te
Iil nu nei te hue, e haere mai le mai le m,»u ite aloa, e ia ore ralou
ia haere mai, e hnavahia ralou Eila tura ia e lia ia maiia null la ra­
lou inoni no le parahi raa e le hacte raa mai i onei ; e mai te mea ia
faalia hia teienei ani laJ. le mau a nu» ra ia te lamie, e te faufaa a
lana mau ile i titan hia e le hire ra e haere mai riro ahira ia ci hanmani inn raa. No teienei mau paran i liai i te komile i le .ani atu ia
oe e te pereliteni, e lu le Appo raa, e hahac atu i teienei ani raa, e e
haapao a tatou i In talon tore taliito ra, te faalaa maite na nia i te
in-'oro o te fenna i haere hia mai; e pili far ine no te riu hue, i hae­
re hia, e e pili hoi farane pu le mahana hoe lana i parahi i o ncie tae
mn ’ lu i le m ihaiia e oli ai taua ohipa ra.
Trantoro. Te faalia loa nei au i te paran a le kumite, e haapao
mau a tatou i te lure i oli,
Itavuai. E parmi lia mau a ta outou p paran na e, e turc oli, eiaha
là e ru i le ua oe e haapao i lei reira. e imii rii maitai na, e i lia ia
talon te haapao i le reira a na reira. Te manao nei au, e au ia talon
ia imi maitai; teienei paran. e mea teialia rahl roa teienei muni a le
ile nei. ahiri hAi e o le reira nae ra ; e muni aloa hoi ta te Toohilu ;
mai te mea e rahi ron te réira, e au ia tatou ia hanpahue.mai i le
reira i mûri a haapao noa tu ai i te turc i oli no te ite.

Viapa. K moni rahi mau it* riro no leienei mau
paran raa lenua ; mai le mea no Taiarapu le fenua ra,c e maha ite, e pili mau ia ahuru tara no
le ile, hoe hoi a uru na le loohilu, ia anUii hia
le reira, e lorn ia ahuru. No le alla vau te taala
i pareil tarahu ai ia ralou, aore au i a ratai mai ia
ralou i onei, o vau a nae iho i loti haere raa mai.
Tani. la maurtiuru aloa hoi le ile e maitai ai,
e ia roaa te hoc maa faufaa iti ia ralou no te
faarue noa raa i lo ralou mau uluafare, e no lo
ralou hoi rohirohi i le haere raa mai, eiaha ta­
tou e imi i leie parau, e haapao i lei oti, te haamauruuru maite ra ia i te mau ile.
Vaele. E vahi lia ore roa i tou nei manao, te
aufatt i le moni na le ile;' alla i ilea le ite noui nou moni, e o le haavare noa mai i le mau haa­
va.
Varaipua. Te ile haavare ra, le vai ra ia te
irava litre noua.
Ote. I lo oulou mau haere raa mai ile mau
matahili i oli aenei, le haamaitai ra oulou, noie
meatta roaa te taoa a le mau ile, e i nâha, aore
i maoro te noaa raa lu, le faaore nei hoi ou lou.
Te parau ra hoi le lahi pae, le haere noà mai
nei, aore e moçi a roaa luia ralou, na ralou iho
i ore ai, aote ralou i ani mai; tale lure ia parau
ia ani mai le ile ra e faataoa hi\. Te parau ra

�'V - \
V

j» »

à

iiïf

Ie*lali.1 iriti turc, e ni oa tèia'ha roa le moni, (Via , lei opua liia e ana e efaalaa roa not&lt;*ienei oftipp
ia, e mea ralii mat* a ; o ore ra le laala femia mailai; i teienei ra, loi le muiïmoTïra to haapan
•J inau e laia i le nïonh
mai, e le afai mai i la raton mau laniàrii. Te
P i apu Na le laala i foaa tu le fenua i lona ftamala liia i.ei ra le pi ran i teienei,a te..mailai
rima e aulau i te muni a le ile, eia'ia lei ere ra. j raa, e ia itea ra, ei reira oulou pord hia tu ai.
ta
Tuni. Na le laala i horo liana man e aulau.
Teurca. Eiaha ei moni, e faaore alu Lua lu­
PAH AU FAAITE.
re taliilo ra, e Icna ’ toa.
Papa. E va hf ma rama rama roa leie, e ere leie
Te faaineino, maite nei te Tavana, te Auvaha
le
parau
poil
i
;
ei
fatil'au
iti
man
la
le
mau
ile
0 te Emepera, no lona tore taamu raa na roly
/»
if X e liafi, i na: a, ua l'a; rue uoa cia i lona ulua la­ 1 te mau mataeinaa, ei na mahana malamiia o te
re e lona loi ii, e lanâ t&lt;*a hoi ohipa rii, e ore Tapali i mua nei, e haamala hi.-ii taua tere ra.
hoi e au ia haamaua noa le laala i lona (aime ; Fa ore hoi oia ia roohia lia hia e te taupupu ja,
le au atoa ra ia'it. na loi riro alu le tonna iana ei le monire ia, e aore ra i le mahana piti, e
«
e aufau laua mau moni a te ile ra.
reva i oia i Faaa i Punaania, e le mail mataei­
Ole. Eiaha, na loi ère i lo ti manaoe aufau, naa i pihai alu. Tei te mau Tavana ra te irupilio
no le mea, oia toi hape, o no laua hape raa noria i la ratou mau ravea, e neheiiehe mailai ai le fa- \
ra, i lae mai ai teienei mau il»»-.
rii raa ruai i lo ralou Tavana.
Tapute. E ere iw» lo ti liape i ore ai au, e pa&lt;
rap lia la:u; no to mea ra. ua ralii alura, le ile i Te mau pahi i lapaemai, mai le mahana lim a i
le laalia i le la!*, no reira vau i ere ai. A liio
a no Alele.
v » mailai na elioma, ia horo tau i le lirjpunu ra, e
J .
mata na ia i le niai na moni e pili, i la le man Tira torn Farani o Hanah, tapena RAdé'/ mai
ile hoi ; e ia (Ve. au i rein?, horo attira vou i le Borahora mai.
-y.
loohilu ra, e mala na ia ile aufau lioe ahurti ta­ Tira pili Farani o Joséphine, lapena Duhamel,
rit, e la le reira hoi mau ile , e ere ia le mea lia mai «Valparaiso mai.
i tu'u manao, e ile i o u ra, na'u ia e aufau ; r. i- Tira loru Farani o Cachelul* lapena Anguz,
no le lalii ra, nana il»T&gt; ia e aufau ; e aore ra, mai San-Blas mai.
na lei roaa tu iana te fenua ra e aufau.
Tira pili Farani o Hirioro , tapena Hoehere,
mai Meetia mai.
NO TEMAÜ AUA HAU.
Tira piti Farani o Temarié, tapena Tavij! mai
Ana
Ua hapono mai nei to Punaania i te ra hi atoa Tiramai.pili Farani o Diana, lapena Dohson, mai
o te Umara. i roaa mai no rolo i le ana hau i Tetuamofu mai.
Tflapuna, e 54 paero i ula hia moi. E 24 paero i Tira pili Raiatea o Eunia, lapena Blackett,
hoo hia i reira ra, e te haaputu hia nei te moni i mai Raiatea mai.
roaa mai e te komile no te faaitoilo raa i le Tira pili Berelane o Gilbert Jameson, lapena
! ohipa fàapu; e ia lu.ru maoro iti ae ra, ei reira Farlane,
mai Tariforniu mai.
ia e tuha hia lu ai, mai tei faaile hia mai e te Tira loru
Berelane o Orkney-Lass tapena
, fure. Te faaite atoa hia tu nei hoi to te mau ma- Martin, mai Sidene
mai.
jiaeinaa, e eiaha ralou e laia noae, i te meae, o
tahi a paari raa rahi lo le mau umara toa; e hoo
Te mau palii i reva.
maite hia a te mau maa toa e tae mai i Papeete
nei.
,
Tira piti Rimatara o iwua, ua rêva i Rimatara.
MAI PUÜPUU.
, No te ,mau parau rii api i tae mai nei mai
TE MAU HIM FNE API.
Yaihi mai, itea lura e, le polie ra lo tei reira
mau fenua i tei reira mai ,riaria; a rau aéra hoi Ua faauta hia mai te mau Bimene a p i^ te vai
Upjita i pohe i te Maipuupuu. Ua ile ra hoi to Ta- néi ia i le rima o Mili Hau.
Jii|i nei e, levai nti lehoeravea ili ohie roa ino, Te vai atoa nei te mau parau rii*! nenei*hia e
, e maru qi tatou te tane e te vahiné atoa, e ore e anaa e o te hinaaro i taua mau parau là ‘6 .lia ia
tae mai ai taua mai ra i nia i to tatou mau lino,!e ralou ia tii mai.
e, liq noa hoi ia rave hia taua ravea ra i nia i te
tamarii i lo ratou api roa raa, Eita roa tu hoi’e
njauiui ili ae i roto i taua ravea ra;- i teienei ra,
Te èè no le Tavana : BRIOT.
.,{.i
te mau jnelea e eiahe lo ralou roimajla
iatajie, i te hio haere raa i ta raton mau tamar i i l o , pphe raa i taua mai ,riaria ra,
e a,fair oioi mai ia e pptia e liai. E
afata pipait hoi ta te Tavana i roaa,mai nei, o

,

/

�</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </file>
    <file fileId="1166" order="52">
      <src>http://anaite.upf.pf/files/original/affa05d48ca519d9b6e73d61d22ec95d.pdf</src>
      <authentication>735cf3e039be690c5ff199dac4283820</authentication>
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="4">
          <name>PDF Text</name>
          <description/>
          <elementContainer>
            <element elementId="55">
              <name>Text</name>
              <description/>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="29690">
                  <text>u - v..

&gt;

tATAIIITI U U
retaata 'tna , e ere te Ta»ana e te haava , o tei hinaaro i te hoe hnhoa o toienei vea. anfan mai 4a e
3 farane no na avae elorn.
P.i-iaii ..njai ia Tepilo te nenei parau i Papeete.

'&lt;i f

mn.

111:;

I
WAIIAXA 1 XO TET EMA 1853.

TEVE\ 1\0TAIIITI,
Ei haaparare raa i te parau rii api e faufaa hia i to
le inan fenua i roto i te Hau Tam aru; e neia i te mau mahnna maha loa.

. i.i..;

MIBHA

3&amp;

2 N
0 o

O te feia hoo taoa, e te mau
taata e haapao i te taui
raa taoa, e tia ia ia nenei
aloa hia ta ratou mau p v
rau faaite i roto i re',o,’ :
IVa, ia aufau mai rafou
1 farane no teren ih o e.
Faaau mai ia Tepito te neneiparau.

PAF AIJ IMHAII NO TE II AÔ.

E ua faauo nia ia Ote, tc auvaha o te komitc, e taio mai i te turê
aniliia mai e In tc Tnâmotu.
Ote. Ua taio mai ôia i tâua lure ra. mai fei'c lo hnro : « e haapao to laata toa i tc hoo mau i faailc hia no lc mori te pâran e te irFAATOHOA RVA.
paa. Te hoo i haapaohia no tc niori, e piti ohc, hoe lara. to te opa*v
ra, e pae ahnrirhoe tara. » Te hurn ïa e homa o taua tiire i ani hia
*Nu te fiiatÏH raa a toha hanahana. te Arii va- mai e to te Tiiainotn nei. To manao nei ra to komite i tc huru ci
loienei feia, c te arohn nei.hoi ia ratou, no le moa ua ite ralou. etle
hine o te rnati fenua Totaiete, e te Tavana, te inn ra ratnu i rotoi taratoii ra m.au hoo ra.i. Ua ralii roa lo ratou
hopohepo i te imi rna i le ravca.e au no taua mau hoo raa na ra to ir1
A nValta o te Entept ra.
ra, e ua manao raloii, e ore e tia ia faatia ei lure; jio tc mea, tei -te.
I'a faatoroa Itia oMarii » i muloi no le mataei
taata taoa e te Unta i hoo mai te paran no ta raua hoo raa. Teie ra
naa ra o Hapttele; ei mono ïa Oloolo i fattore (e vahi hopeaiimi hia e ratou. e luu i teienei paraui tehau ra, c nân.i e imi ilio i tc hoe ravea, ei haamaitai raa i to latou mau hoa i te
hia aeiiei.
Tunniotu!
Paete. E parau imi taiata mau, aita tu râ c ravea, e haapao mau
E aiifati lo Tavaua, te Auvaha o te Emeprra
i te hinaaro o na taala taon, tei ia raua iho
na teienei laata toroa ei utua no lona loroa
Teaatoro. Te tilau nei raton ia faa lure hia ta rat'im' mâu taoa, e
i na farane e toru hanere e ono ahuriii te ma ore e tiaiUVjU net manap, no le mc i, aoreatoa la latou mau taoa i
na n ira hia, Te haapao noa nei tatou i (o le feia .laoa hinaaro. lci j
latiili hne.
hob atu e tci hou mâi.
I'ahua. Aore a ti- tnâlou lanhoa i teienei i I hoo raa i ta matoii
E papaihia le holioa o leienei parau toroa i te
maii taoa ; no reira matou i mauan ai e afai mai i leienci turfiU'i;
hiopha raa, e i !e fare toroa o te ee.
faaora ia mnlou. Ua ile noa oulou e ere teie te mntnmua i te afai raa
i mai. o ta roatou noa iho a leie lure i opua i te mau matahiti aPaptM'te, t e j no Telema 1853.
toa. Mai te mea i ore i tia ia onlou tc faatia ei tnre, e ia ore outou.
ia imi i te hoe rnvea e ôr.Vi mateu; eiaha ia e tii aê ia matôu
•Te A rii vafnne n te rnau
Tr Tavana, tc Auvaha n
Ote. F.iaha ia moe ia itutoii te hoe man parau iti i fânite hia'tu iA'
fenua fn ta iete ,
teE m epera.
outou e li' komilc, inaha le faaitc pahu atu ra ia oiilou, e ua hepn-j|
hepo roa ralou i te imi raa. e no reira i lupti ai to ratou manâo. p
P a p nihia: POMARE.
P opaihia: P V(«E.
f.'.riu ti,i i le hau ra. nam e iini i te ravea ei haamailai raa e ei faaêra ia outou i tena.na ati.
P.iptiihia t&lt;‘ hohna i lo faro toron o to ôô,
Tenhu. Oia mmi. e vahi imi taiata ralii teicnei âni raa e titau hia.
Te n Ir Tarana,
piai e lo le Tuamnln nei. Aita tu ra e ravea, c haapao atoa fatôn'i'
Papailiia: Bhiot.
fa.ialnn nei mau rayea,.aure hoj ta lajou pr.yu taoa i; fn'alure ,t\ia.
eivaihoiiua hiâ n'ei tei te taata ta'rta ra tohâ liinaaro, e ria reira loa ,
,t ;iyupy :
• ,\\ ,
. -' i •
,&lt; ;
•aton.jei Caanti, la ou mai te .f.witehiB niai e le komitpJnêi.
A/ioo r/tti i le mahana 27 no TiVnn.
Alaro'. Ê vahi htiru c roa na'u ta te koniite, alia râ ia luu hia, t|)j
la raimi ra , e iirii’ralAir'rte mnu vahi âloa e ma'ramarânia i tatnu lo ,
Pereliteni raa no Tairapa.
r apiMi raa. e na latou e.faaoti roa i naha lioileie te tuu faahou iliêl
flc hnu r.a tehea ra. i.i irava lure?'
.
)
Hfare. To faaoro noi un'nn i taua turo tah:to n a tatou râ. no te
Vairanc. Mai rotu mâi a i le' hau oBonn ra lo'u afai raa mai i
moa'. te taia ra oulon i le moni; ej moni tn It ienoi anotau eoli ai
teienei tiire,, e pita e vahi Iti i'roan mai. E i teienei. 'ua imi aenêli
lo ihan ohipa tna. E na hoa ra to laata ia optia oia i lo hoo fare umi oriloti i laoa parau iici. ua m m ruurn roa vau ; lc fariu.ncj ap j tgj
nonlf; enurtâ na ôia i te atuatn, e te faa.tmii i na puaa rarahi nihn haii nr, pcni'iae te vai ra te rnVc.i ei rapaau i lo’u'nei mai.
pii na le atu no tana fare nona ra. E na hoa to ja.ita i mana i o tanlo
Mniioo E hanpnolatou i tc turelaliilo.
f’
i to vahine e mala na oia i lo imi i lo unmna o to faaamu i to puaa,
Mare. E fciâ aroha inau teic. Ue lâio vau irotoi tchoe JVea i tp,
noto nroa faaipoipuraa Oia toa hoi te taata parâu fonua e mala.toâ
hoe mna p.aMri ili no laua mmi faaau râa e le hoo raa laoa na ratpu
oia i le imi i te ravea no taua parau raa foniia tana p npua ra • oia
•aje.faaite mnira; o.un|riro teicue.i mau. faanu ratfino, ci pohe-nô '
hoi to jnoni no to haava faa, o nâ te niau ito. Ahiri to hoe taata o
■aton, te rahi nci le raaua raa o ta ralnu mau taoa,; e rahi rna.tpn
fiaran mal hâ i'rijlô'f leionei a'poir raa. e faaore alu i te moni a le
p to u taoa e jiau i lô pnpân.1e faufaa rti nainai rna lc roaa mai iâ rairiti ture. e tia anei ia outiui? E maurunru anei ontnii iana* Iloe jou. Dfavai.râ tana (wihc rai horoa mailno rntou? Na.raton iho, e'eiïJ
atoa hurn, e mea rohirohi na te ite i te haere noa raa mai.ma'i te fe ta vetahi e: no ta ratou iho mau ta.ahu rarahi i pohe ai-ratoiv:
mati mataeina.i roa a. mai Teahupno o Taiilira; lo hoe ite. e ta- Te tarahu noa nei ratou ! te maii pahi rarahi, mai tc itc orc e e
ata if.. te tahi o taata pafnparu. o ,e puho uia i to haoro noa raa lioona ia.ratoii. J e tnala e cavcpaoai.lc taon mni te tnrahu, ;riâ ite
mai, caha to pytou manao i lo roira taala paruparu? E oro ane.i ou- noa hia iâ e. c pohc iôria ahiri optou i na rcira iho tc imi eiijha q ta- .
lon'e aroha ' tu iaria. Tovai noi te irava ture, toi faaue mai i te rahipfnahou i tê iâôn â te papaâ; ic manâo riei âu, c ore e roroa ua
haava. e faautua i taua l'aala i hapa ra. i te utua no te haava ra. e ôraouiou i tapaj ati rahi no outou.na. I teienei ra, aita lu e raveâ; ’
ahiri i haapao maitai hia, e mea rahi roa ia te m.ini nô te haava c l ii ii i teienei parâu i le hau ra, te vai ra lana ravca e maitai ai ta ,
raa;
oolouma m mn u fâaâu raa, e tc hoo raâ taoa.
Alainnro. Na tei h.uo ra. e aufau i ta tetnohiln.
P eretileni, lla iia teravea, e u.i faalia to to Apoo raa, c tuu i ie P :
Teaatiirn. V. ha'apân tâloii i te lure tahilo. alira i reira. •
&lt;*nêi ani raa i te hau ra, nana e imj
I ,
Porui. Na tei horo ra. e aufau i la te louhitu e ta tn mau ite
/ lapa. No 'fe f mtic rnn a- lc pcreliiêrii, ua lâio mai oia i te
aloa.
hoe aui raa, na Taihia, np te man femia/arii hati i Punaauia ; e ttlti
Perctileni. E aha e homa e hnrn haorp nna i lera parau e lera te'hoe'taii ferina fei faariro hia e to te apooraa i te tahi pi.ytajiitj.iri
parau, e iirii ra lalmi i tei l|iti hia mai i mua ia tatou i teienei ma- oli aenêi i râpaê, c te fenua hoi i faalia hiâ i te fare o tê orometua,
hana. Aore ia vahi i' p'afaii li a e na tei h'oro e aufân, p na tei roaa tci faâriro hia ei tpoa na te taata loa, no tc.mea le parau raoia; e
tu iana le fenua ra c aufau. Te vahi i tuu hia mai manri râ te faa- o;a iho te f.itu no faua mau fenua ra.
huru ê raa i ta tatou ture lahilo, le r.ihi raa o lc muni e lia ia auRavaai. Ua oti maitai roa lcie nei mau fcnua farii hau i tc tahi
fau na te ite. Te manau tiei ra vau. e turc m.iitai rahi te ture i oli. matahiti i oti aenci e cita e tia ia tatou ia parau faahon i le reira,
&lt; e au ia tatou. ia haapao i te roira.
mai te mea ia fanhuru ê tatou i te hoe vahi iti, c riro ia te rahi roa
Peue. Ia pili ae tara, hoe ahuru farane ta te ite boe, e ia hoe ae le ani rna e tae mni i mua i to latou nei aro no taun mau fenua ra ; e
ahuru i te mau mataeinaa ’ toa.
aha ihora tehopea? Riro atura ia teicnei ture maitai, tei faatia hia,
Aiuutere. Na tei ere ra, e aufau i teienei moni, ci utua nana; e e ei faaore i te pcnpea i te mnu mataeinaa, e te hoi faahou ra tatou i
ha. pao hoi tatou i te lure taliilo. lei faa failu maile i tê m.ioro e te roto i taua mau peapea tuutuu ore. Te manao nei au, eeiaha leiepoto raa o le fonua e haere hia mai e taua ite ra. Mai te mea no Te- nei am raa e faatia hia, ua oti a, ua oti.
a hupoo te tahi. e no Faaa le tahi, e ore ia c tia ia hoc ae a huru o
Tani. Mai tc mea na te apooraa i tun i rotoi te farii hau ra, eita
t.i rnia inoieI; ia e tia ia'u ia ptrau faahou hia. Teienei ra fariihan i parau hln nei,
Peretiteni I'a na te ravea e ua fa.ilia paatoa to te apoo raa, c ha- ci fnrii hau na te orome'na, e vahi taa ore ia ia'o; e tuo paha ia i
-'♦»0 i le ani raa. e haapao i le ture taliito
le taala fenua -a.

r

i

�It irniff. T p tnaurimrn noi au i lr paraua loiom-i iriii fn rfv ^ a rau iho n&lt;‘i ;.li- farii liau iirnnn'lna ra, &lt;* |&gt;arau taa r a ia; te vai nei
râ : rnln i ta talnu iiri mau turo to hoe irava no to roira inau fi-niia,
anrc laua lurc ra i faarirn ci farii hau, to paraura lâ; c tana na le
taata tna n&lt;&gt;tc niataoinaa, c c nrc c tia ia faariro c. Te &lt;fn aloa noi
ïa’u, tcliaapan i lc roira lurc, atira nua'tu i roira'i ciaha imi fa'âhoti
hia.

hja, a imi mni i te hoe irava ei mono mai i teienei tiir&lt;*. la ore oulou ia ua r«;ira, t&lt;* fuatiara ia
otilou ia ra \e le hau i 1«; hoe.ra \e a e, e,ore ia
oylau e niaQruur'u i le reira.

NO IE MAII AUA HALT.
Teaatoro. Ailtf roa la&lt;i nei e paran no le mau
I te maliana maa i mairi aenei, i nla mai ai to
leniia farii hatt, e ore e tia ia lalou ia parau faaliou ile reira, uaoli roa ïa. Oia toa lioi leinei la- Hiliaa i na paero -urnura e loru ahuru aore, &lt;»
rii liiiu orometua&gt;e parati hia nei,le faaite maira l&lt;*i r a\ e hki mai no roto i le aua ha&lt;i otei reira
te irava hoe uofe lure : ia haere laua o ro - niataeiïiaa. No le mêa hoi &lt;*, te liiiru ralii roa nei
metua ra, le \ai ra te femia e, lej'-ire, no lei nio- le pahi i roto i le a \a i teienei anolau, e mahei:e
noniaiiana. E tnea tia i tmi nei manao, ia imi ta- taua umara ra i le hoona &lt;iioi roa hia.
Te hoo aloa hea nei hoi It* umara no roto i le
tou i leie nei parau, e e tuu ae i lei'e nei fenua i
aua u lo Pare e te Arue.
*
te talaa fei.ua uiau ra.
1'aeaau. Hio mai nei ai le tahu irili lure nei,
no ti ira \a u i tia mai ai; aila paha oia t niauao i
1 te monire i mairi aenei i al'ai mai ai loupili
tona iho leima ua iito aioa hoi lana, i \oto a i tau laala no Kunuuïnu i nu haplee arahu 120,
leienei l'arii hau a l’imaania nei. Or«* noa lu ra lioe hanere e e piti ahtiru, o lei iioo bua hia mai
looa maiiao; e lilan a \; u i lau. I liaha pai leie e te hau i laua mahaua ra; roau lura i laua ua
feïma, i l'aito noa hia i tia laala toopili.
taata rii ra, na farane e 338 ei hoa ilt* arahu
liayuai. K leima Htau ia lau, ua liro i te farii raua ra.
hau, e ore ta \;iu e uouiiou alu, no te mea, na
Inaiiu e lio na ïa nu.ri' rahi i roohia o!iie noa.
talou iho IVrarM ei ture; io nei aloa hoi au i Ua ile patoa t oi ouloue, e e r e tei reira le olupa
taua mali la, ;»jia hoi au i. ta, ea ae i leieirei rahi. Ua na reira lon hoi le.nianao o leienei lau
fenua i reira.
taata, e inalia lura le ultia o ta ratia ohipa. Ahiri
Vapu. Vaiho roa te mau feiuta i faariro hia ei lo lt! niati mâta&lt;*inaa loa, e faailoilo aloa na i te
farii &lt;ui i le latu matahiti i oti aeiiei, eia a loa imi raa i lei reira mau ravea e mufti hiai ratou,
ia parau hia. Area ra teiey&lt;*i farii hau orom&lt;*tua oi pue, ê na ia la raïou, e oi ruperuepe \\ na te
nei, r* imiiaiou i l&lt;* parari no reira, t* e tuu ae tu lïtiiua nei.
leia leiïua i lu tera nuiu.
Teaalôro. Ea lautia ite parau a Papa, oia toa 7V mau pahi i lapue nuti. mai te maliana 25 mui
Tani e Alairoo.
(i no Alete.
Mare'. A hio inailai mai na ehoma, e tnre oli
Tira pili ^imalara o /lantira lapena Temaeva
teie; e pili lotoa, le lahi no te matahiti 1848. E
te tahi no le inatalii 1852; Lia taiotmui i taua na mai Himatara mai.
tu^e ra.
Tira p li n&lt;» bora bora o Putea , lapena P a rOte. E peu liaapao hia i te mau fenua m ara- kinstm mai Bora-Bora mai.
Manua nanai piti larani o Lafnrle, lomâna 'de
marama toa, e l’a ala u i te lioe maa fenua ei
faaliu raa lare pure raa, e ei laatia rei hoi no te Miniac. t! lt! atiinaraia rao M. Fehrier des Poinfare o le orou etua. E peu tia roa ia, ia rnanao tes, mai Kalao mai.
Tira |»iti matma farani o I/ydrograplie, to aiho taiou, no le ii.ea, ia faalia le hoe mataeinaa i te (a;e pur'e raa i nia i te hoe maa fe- mana Parchuppe, mai Huabine.
nua, e iu oti taua f&lt; r&lt;* ra, ua liaere maïra le
Tira hue no Huahine o Plepc, capitana M&lt;itaata fenua, e ua Ltau mai ia hopoi e hia i te riuo, mai Huahine tnai.
hoe \alii e , iiahea* iliora te laata no taua
Te mau palii i rera.
«
ma einaa ra , riro alura lo ratou rohirohi,
•'
»
ei rohiiohi raa laulaa ore. No reira teienei
Tira. pili l'arani o Banali, capitaim Benin lle,
ture i l'aaere ai i le taala lenua mau, i fa'ariro ai na reva i Paininilu.
ei taoa na le taala toa.Mai le mea ra, ia manao
Tira pili farane o Perle, na reva i Pâtimntu.
le tavana e te hui ruatira no laua malaeinaara;
Tira pili farani o Marie-Loui.se, na rt'va i
e afai taua laie | uu* raa ra, i te hue vahi ei Paumolu.
rolo i tuna malaeinaa ra ei reira teinei fenua; e
hoi l'aal;&lt;*ii i le luata fenua mau ra. Mai le mea
Te êê nu 11! Tu\ana : BBIOT.
la manao oulou e laaore alu a le lure i t'aalia-

�</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </file>
    <file fileId="1167" order="53">
      <src>http://anaite.upf.pf/files/original/5d9039b4d098e028ca3dc24d0e6c11dd.pdf</src>
      <authentication>2912947fe372b7c3e9cae1ad5f4dcda1</authentication>
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="4">
          <name>PDF Text</name>
          <description/>
          <elementContainer>
            <element elementId="55">
              <name>Text</name>
              <description/>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="29691">
                  <text>V\

x . v - f / r

TM iâtb'-tna . e e re le Ta»ana,«;..tt-haava . otei hinaârô i UThne hnlioa o teieriei vra. aiifatl mai ia e
3faranen(t na avaeetorti.
Faa^u niai ia Tfpito t.e nenei paraii i Papeete. •

TP

(

MA.IIAX \ *S \U TCTEMA 1853.

5 &amp; cJati^,

VIKIW %

Ki haaparare raa i te parati rii api e fatiiaa hia i to

O le ffli« Imo taoa, fl tfl inau
taatn c tn-.apao &lt;■ t«4«ni
raa taaa; p tia ia ia niT,*i
aloa hia ta ratou mari pirau faaite-i totnti’ r«:n r '
Vea, ia nufen irini ratmi
1 farane iio tc rerii hoe.

te m«„ enna i rntn i te llan Tamarii: e neia i te raau mahana maha ln».

Faaan m»i i» Tenito te ne-

'nfltVifHM.

:

mn tdu i la Mafyann.'iS »n Tutnn.

atna Iri ralou iaua. i te faataa raa i leh(ift vahi fti nnlio raa nonaf K
mraliii rna ia i tu’ n nei manau la maiti hin-bni tfhufl laala tmli hne mataeinaa e, ei nrulrtfltlM 1)11 tft Pïftinnïut nei. u dji a rina r.-i
l s m otiiiM ti ra?t nn Tairat
rap a.
ina, mai le mea ê. aila tnria e noiio ra.t? I leicnfli ra. :a oftfttalnn ia
lunna ra, mahflifl ih le hao i lc r a n n a i trhne \ ahi i au iana fti
«1 te hnra hoe ahnrii ma pitt i te avatea iamahi'i te Apoo raa.
Veretitnn. l ’a faaiie i to ti' Apoo raa i te paran i tiaapao hia no itolïn raa nn te nrometua.
Ttafea Emhâ tâlnn e haamaoro bia i leïi'ni-i paran, r laiuata ra
tpiftnfti.matiana; pia hoi lft ani raa a Taihia no tft ijiau fonna ftirii
ria nia i le ravea e maitai ai.
hatvi PiiliMilia.
Eaatia
Faatia papu âlnra
âirira io te Aooo
Apno raa. e e tuo
tuu i tana
taua paraii
uarau ra i iroto i
Vflfnïpuii. T p f.iajlft ne.i mi'i.to te Apop raa. e na tao mai ni'i te
te rima'ri te Vïiriiilfl, r naratnn ftïnii.
hoc iriti Uire i tflienei m ihana no Morun.
l ;a taio hia maira lehoc ani raa na velahi lim taata no rp |o ) le
Vee. T i'ïnanao'nï'i an c tïa ia t’uu mni i rotopu ia talou; no tc
riiataeinaa ra o Piieu, ua ariï ma rato'u ê. eiahâtê fcnuâ rrin' Paura e
mpa,rio le r n a i i mairi ai nia. E na na rcirn lon mai te parau a tc tafaaftirn hra hiâ ei feniïa farii lia ti; .• I i i k ina- i'a i rap ift.
' •i ‘
hi mati jriti i|irft.
Moeroa. Kiaha tcna parau c rmi f«ah »i hia. ua nti ra. ua nti roâ
PevetiUni. K ila. eaha tc ntca i topa'i oia, i orr&gt; i tai tnai ai i Iti
ïa.
mahana i tt'a.iipao hia'i.
ftriot. l'a nti rna lena. ciaha c im: fajjju.p hia. Inaha hoi ti' nmii
lta. No te niai.
nhipa c rave hia c lc tniihitu nci, eita ia r imi faatiou hin, alae tu
Veretitf'fti. t ’a ua le ravp.a e ua faatia to tp Apon raa p tuii mai
ai hoi ta lc Apou raa iriti raa turc laâtoa. L’a nâ reïra’ tna ïuiri Imi
iana i roto.
0 Tuto.
' •’ • ‘ ’
.
.
•. ' . ‘ i i i
l'a faaitp faahou i to tc Apoo raa i le paran i haapaohia
Maraetaata.. A ilen Inu tia..............
rna mai i nia. fi haamaraninrnina..itt i
Hahan Ai'a c pir.au ia imi, papai atu tc ioa o tc taala fftnna.
Tqriirii. ;Einh* f.ia.riro |i a ci, farii hail na te protnctna ; aita i na | hiilïiu i nia i leieïieï p irniï.' fia parau tmi van iiâïf l'ê 'rtfoilâ 'iw 'u ’
Taratoi; nia man â. nau mau ia, eila ro a'tu t'tu u tâlihoil hi.r.;
rcira hia i rnto'jic itirc; ua na » iâ, ci laoa na tft taala toa no lâua
Ote.,Ua faaroo actiei uutou i t? parau a Marafttaata e a ï'o lf. A
matai'inaa ra; ia hinaafo tr oromctna i te haprr. Ift vai inaitc ra
h;o na ra i roto i tc puta farii-ftau, ei reir* e itea niaitAi hia’i."
taiiaffljuia ra, e tc fare atna, tc. vaihp hia ra, oi fcnua e ci tia raa faNuutere. Eiahâ e parau hr.v ê. ria te m.iu fr’fti t'rtfte nnae ra e ijni
re no ici inono niâi aaiia ; p ia haftrc tc r’cïra tfl Vâiho hia ra fto te i
tahi.
I fl j faalaa i te man fenua f.irii hau. Ua imi niailc hia na hni i mn» i
te âro (. tc hiii-taaVirâ ’ toa o te jriataeinaa, e i muii ïe, i iââta'a roi
Moeroa. Mai tc mea ia hinaarij te tayana p te hni-raalira i te
hïâ’i e fftiftiiei Apfm raâ irifi’raa turft. N» r.ïrn vâu iitnahaivfli o. ua
faâfirdï te t'ahï vahi'ê ei tïa'fa'.f ‘fâiViid tc oromi'lua c te’ tia raâ'fire
pure raa, c ia faarue mai i tc vahi tahilo ra ; e hni faâhnu ia taua ■taa roa teicnei pm-an. eita lura e tia ia uvu tâahou liin.
Faâtiâ mairh to’te‘ Apod raa,. e eïiiri iYi rojoi'.tc rima u te ko-ï
fcnua ra i te rim aptc taata ï'ftnua mnu. eireira ia e ati ai ia papai
• &gt;!
’ ■
.
.. • •
atii i tdna ioa: i i'cicrici rn. c efe 'atrtrn 'niâ' i tc fatu. ua faa'cre hia mite. *
oia e te ttire, e to faarifo nei te tufê i tc taata toa no tc matacipaa i 1 floaare Ua taio maira i trhnp ani raa na tn Papetnai. ja lâarjro ■
ci fatu. E mai te mca ia papai taua fenua ra i roto i tc puta hau. o ; hia (ei reira miïtaeiriaa’ niâi ia Pa'penoi) ê Papftctê atiiâ Ve'liriiVl,-ia ‘
jopani roâ hi'n'tiï ieipuââ i rfepae.
*
■
&lt;■. ■■,
to temataeinaa toa la'ion' tê pap’ai ntii.
Ote.X'A taio mai i lchoê ture.i afai hia mai c tc vflahi tau iriti tu Pfe.. 0 T,aihia ti- fatu ma.u.un teicqei fcnna, mai tona mai a mau
re no te’Tuâmolu E ture' nb lê faââoiY raâ laâf i
tupiina- atuii a(n toïcra femiâ.’e papai âtn in tcraioâ.
AfoeroôVF. vahi jjio ftoa tfeie i âfai hiâ mâi tlfli i ntiiai totatou.ne*
Ote. U» faaite mai hoi tc ture’ê. o tc tia raa fare purc raa e te
farc.o tfl orotnetua.ra, o tapa ia na te taa la’.toa; e no rcirahoi i liai'i •aro. Eiaha roa tu tenn ft faatia hia; i faatia iiia r» hoi.tehoi i.iahoti
ra iâ’taloii i tê Etêne raâ. Te maere rioâ ri'êi ’hoi au.‘o'rrffiïKâofêi
ia pâpaihia te ip âri tCmâti niatainnaa 1 tnâ. ciaH.a to'tfl laâtâ hoe ahaarina, i te âfai’rân taai 1 têhoê'trirt'. mâi taift IV hiifeu..o Yuidatia i
nae ra. I maro hoi 'itilon i tenana parau ê; o.ti) Taihia naêloa tê
te taiata e te mau peu faufau atoa. I teienci ra,- c rave tcna c pihac
papa.i.,ra, tc ofatj ra ia jiutou i tc turc; ,te ture i parau mai e, o te
atu. Ua na reira ’ loa mai hoVo Papa b dTeYift.’ "
'' ' 1
4&lt;)â o td'tê mâfâiï'naa taatda ra tft papâi. Ahirt ria ï tfe'farc o te tavâna
Viap(ï&lt;' E ltirê niaitâi roa tcrifli toH'nêi tnanao, o tf ruvea imi ia
aera; aore tei reira i papai hia i te ioa o Pona, e o Page; le ioa.rii
e tflata hia’i te fenua nei, F. rave tatou c faatia.
tcjhau; i.arflva te tnhi tavapa ra. ua riro ia lc fare i tetahi.
Mare. E tnêa' au nnerna friitbu Vïâ afal'ma rriai tênana pârau haâi
'TapuU. E ’p.ihau maitai'rôâ'teïfe. irihtia o to'tê matafeïnaa te fatu.
irin'e tehaYiêhupfciWiiSa iidnutou naflftb?t TO-tatou aneitrittnwit ^ort* ra tatc tur.c c parau i to fcmia, o te fare anac râ e tp mahprai
haere msi e faatiai te man mca iino atoa, e rahi ai tc taiata, e e hpi
l
haapao papu.tatou i tc lure e tiaï ; le naran atoa maira
fnahou a.i tatou i to tatou huru tahito r â ï TïïâHa hoï Wfrtu feflêïiai,
tu reï'tê fcriua.' Adre foatii i moê rioa'e ia’u lc Mâli mâtâlriua
ra, mai rcira mni â hoi lou ite raa ê, ua cre roa tc feia fenua. Ua i'tê fâariro ftaa i lciênci haiï,''ê i’le taatâ ' liVa hm rvtcfcntp fjfcJ. 0
te mau pcu maitatai hoj ta tatou c. ipii c (miitai ai. A.h.ahac uln tefaaitc pnpnipai hnj.o l.avaud e; ia reva te hoeorometua ra, e hae..........
' »'ï&gt; • ■‘Oi; A,
re mai ia tetah'i. tahi a parâhi faâ. E cde'fa ïc iê j^a tatou i rave, na ria.'c ipâyau ha'arriâ ê'tc'fâufau
Tâtn’AÏbH fâS h p rti-n ti' riia i le rat«a.*e na patoi to ii hiaiUtopiU n*a
te ture ra. O ta ioa ra o tc Imi-rantira taaton tc au ia papai, no te
nn.^a^aahia ra lc ioa o Pomarc i tetahi fcnua acra, i manao hia iho i faatia.
pa^!
Faatia hia ihoro le ani raa a Haore, e e tuu i roto i te rima o tf
J i mai ai. I teienci ra. e mala na i te faaorc i leienei irava ture, e oli komite;
e oia ’ toa hoi te ani raa a Paraipua. te iriti ture no Moruu,
i to Taihia ioa i te papai.
Maro. E ere teic ohipa i ta tatou. E ere hoi ê, o talou tei hopoi i ia faariroatoa bia taua matacinaa ra, mai ia Papctnai.
‘ ^ te ie n e i fenua ei farii hau na te orometua c ei tnoa nana. 0 tc mau
APOO RAA ÏRITI RAA TURE.
enua anae ra i faariro hia ci.farii hau mau ra, te au ia imi hia e ta
• têi
tou.
Muhana 29 no Tiunn 1853.
, Briot. E orc e tia ia latou ia faahapa i teicnei ture, i na rcira hia
' ra hoi e mahere int te rahi roa tc ino i muri ac. E mahere ia i te
Peretileni raa ntïTairapa.
rave troa hia mai je fenua e au nn tci reira ohipa; cita roa hoi c tia
&gt;. ^ja raihohia teboc fenua, mai tc tia raa ore no te farc pure raa e te
I te avatea i afa'i te Apoo raa.
ire 0 te oroinetua. Te baapno hia ra hoi tei reira i te mau fenua
’,toa. I te mau fenua farii hau ra hoi, e tia iaïa faataa i te otia, eita
Perelileni. Tei ia Ole te paran, te auvalia o
•&lt;ra e tia i» faaore roa.
le
komite hiopoa i te mau parau ture.
* ’ TartM i. Te hinaaronei au e ia haapao maite hiâ tc turc tâhito;
d vaiho a i te fcnua e tia bia c tcicnci mau fare, ei taoa na te taata
Ole. Ua taio e ua haamaramarama mai i te a' ’toa.
Vtapa. Aita roa’tu e tnre no te fcnua farii hau orometua, no te ni raa a Taihia, no le fenua e parahi hia ra e te
f«re pure raa ra, e ture ia. I leienei ra, tcie to’ u manao, e tuu i te orometua o Punauuia. Ua ani mai oia ô, o tona
orometua i nïa i te tcnua farii hau a te tavana, parahi ai.
. • Paete. Ahiri paha e mata na i le papai i te ioa oTaihia, faariro a- ioa te papai i rolo i le buta hau, ei falu no taua
. tu ai ei tana na te taata ’ toa.
fenua ra, eiaha le ioa o le mataeinaa. Ua faaite
Mare. Tc ite papu nei tatou i te vahi i haamaramarama hia mai
mai
Ote i te manao o le tomite, e e ore e au ia
. e te êê c»te tavana nci. Te raanao atoa nei hoi ao, mai iana’toa i
'' manao ra, e e tapca maite â tatou i le irava ture tahito ra e tiai. O haapao i lêi r«ira ani ra, o te ture raa te haa. te ohipa hoi e haapii hia mai e te mau orometua nei, e ere anci ia
*
.
• tc faufaa na te taata toa. E ere atura anei ia te mca tia, ia tauturu pao.
•

\

i

�ii4*i !»;■ nfVo, **■
rnail;ti roa
ia tei irni hia *• tt* itiniiif', o fa Irrlou ia e liaajtao.
Eiaha roa'lu le Hm* lahito 7i«i « faahapa hia.
Papa. E vahi tia toa la Taihift i ani mai noi.
Te manao aloa nei au o, e nioa au roa ia papai
hia oia ei fatu no latia lonua ra, i a na rcira toa
mai hoi o 'l ani e o Moeroa.
P o r o i . E parau poiri ralii roa lcie i lo'u noi
hio raa ; area ia ta le ture i luaile mai A. o le
malaeinaa te fatu, lt* au roa nei ia ïa'u. I maro
ra hoi oulou e e faarï A i le ioa o Tailiia ta, e
mala na ia i te. faalinruA i le lure e lia'i.
Uaereolahi. 0 te lui'e te haapao o tei paran
mai ê, o le malaeinaa t*- laiu. I a au roa ia ia u ;
a noho-ai hoj it* orpmelua i niaiho i taun fentia
rn, o te malaeinâa ih«» A ia le atu. Ia ore ra le
oromelua ia parahi faat mj i niaiho r a ; ei reira
ia te fenua e hoi faahou ai i le falu mau ra. Ua
na reira { loa mai hoï t* Faeaau, e o Aili.
M. Briol. A papai hia'i le ioa o le Arii valiine, ei fatu no te fenua e parahi hia e te orometua i Papeete nei ra, ua hapa roa ia vahi. Te
haapao raa mau ra hoi, e vaiho â i rolo i le rima
o te malaeinaa.
' Nuutere. Tei ia vai te f**nua e parahi hia e
Tareni ra, i to ouloti na manao ? Aila hoi inaha
te ioa o Tareni i papaihia. Aita ' loa hoi i pupubia i te Taiete ra. Ahiri hoi aita leienei ture, e
roea faahou mai anei ia teie atoa neifenua ? Eita roa ' tu ia, oi riro roa ia i te Taiete. No reira
hoi au i haamailai roa 'i i leienei lure meramarama ; eiaha roa ’.u ia e laaore hia. 1 teienei hoi,
inaha, ua ere alura te Taiele, riro mai nei lej'enua ei taoa na te taala ' toa o te malâeinaa, e
tae noa’tu i te anotau, e oreai ralou e hinaaro
faahou ai. E mea ino anei ia? E haapao a tatou i te ture lahilo nei e liai.
Maheanuu. A liiri paha i papai hia le ioao te
fatu fenua mau i nia i te hoe puta laa 6. 0 te
tnoe noa iho hoi i muri ae. 0 le mea mailai ia i
tou nei manao raa.
Ua na nia hia ihora i le ravea, e ua faatia to
. te Apoo raa e e haapao i te ture lahilo; e papa i
aloa ra ite ioa oTaihia i nia i le hoe parau laa A.
T u ï x n i t . I l o 'u

I- U* mdianj turu i !.e ta.p;*li i nf«*i.'4;itcnei, i ,it
hora piii i le laha raa fuatiana, i arajai ai tf* auvaha o l&lt;* Envpcra i lona ra lianabana li* Arii
valiinc ru o Pomat e, i uia i U* manua larani ra o
la Forle, ia arolia Ui oia i U* alimarara ra ia
Mili Febvrier-Despoinl.ft.s, ie raalira.rahi o U*
nnu maiiua farani i roto i le Moana Paliljfâ. I
lona ia lae raa i uia i laua maiiua ra. ua liaere allae le laala i nia i le fana, e ua [n pii i tiia mâl
hoi, e 21 harurti raa, ei faalianahaua i U* lae raa
o lona hanahana i nia i lei reira palii. l a famaa
le Arii va ine i reira. e aila ï I e faaimii mai i
uta, e tae uoa Uira i te hora 8 i le ahiahi.
1 le mahana 3 o leienei avae, faaiee ai te
auvalia o te Eme.pera i toua uHiafare, o liaere e
faaali haere ua rolo i le u au malae naa ; ua pee,
hia oia e le toniaua liamani pa, U&gt; raanra pupulii
fenua, e le raalira rahi o lenuu fa.ehau; tiina ee,
e le e« aloa hoi o te atimarara ra&lt;&gt; M. Ecbv rierDespointes, e o M. Kerret, laala paj ai hohoa i
nia i le pai.ii o le alimarara.
Te mau pahi i lapae ir.tn. mui le mahaaa 1mai
a iio Telctina.
Tira hoe farani o Muaailo, tapena Faraire,
mai Kaiatea mai.
Tira pili Kimalara o Ma/iuuhulu, lapeua Hiahia, mai Kaialea inai.
Tira pili pnrulia o Expedilioni. lapena Muller, mai Va|aparaiso e Maareva mai.
'l'e wait pahi i reru.
;s Tira toru beretane o Mury-Calhcrine, tapena Robeilson, ua reva i Oaliu.
■»
Tira piti deretane o Gilbcrt Jamieson, tapena
Mac Ferlane, tia reva i Sidene.
Tira piti Borabora o Patea, ua reva i Huahine.
V
Tira loru farani o Hannah, tapenâ Rede, u ax ^\
reva i Huahine.
i^ \
Pahi auahi farani o V/ioque, lomana d e B o v is^ '
êê no le Tavana ; BRIOT.

�</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </file>
    <file fileId="1168" order="54">
      <src>http://anaite.upf.pf/files/original/20dd29437ed31c174b828c58bd91505f.pdf</src>
      <authentication>e7d019e384641e0208193464cfb632a5</authentication>
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="4">
          <name>PDF Text</name>
          <description/>
          <elementContainer>
            <element elementId="55">
              <name>Text</name>
              <description/>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="29692">
                  <text>H A IS A X A I 5 .V O T E T E M A

ÏATAMTI »AT1\eUnla 'tna . e ere te Ta-vana e te haava . o tei hinaaro i te hoe hnhoa o teicneivea. anfan mai ia e
3,farane no na avaeetorn.
aaait mai ia Tenito te nenei parau i Papeele.

.

.

IL
r r r

iWTAIHTI,

Ri haaparart? raa i le parau rii api e faufaa liia'i lo
te nia

cniia i r o to i le Ifau Tamaru; e neia i le mau inahaua inalia loa.

APOO RA \ ÏHITIRA V TURK.
Muliana 29 no Tlunn 1853.

1
•

l “ r&gt;3.

Perelileni raa no Tairapa.

Boanre. Inaha. ua oti aluna ten.a parau i le irni hia; le hinaaro
nei au i leiehei, e ia imi hia te parâil i a'fai hia mai e an. no lc faariro r.ia i te mataeinaa ra o P.iprtoai mai ia Papeetc nei te hurli; e
opani.roa, eiaha te pna.i ia faao hia mai i roto. Tc faaite aloa l(i nci
ra vau c, c ohipa hinaaro rahi roa niâ teie c to te mataeinaa, e ua
haamata hia aeuei e ratou. Tera lc nu-a i ravc hia'i, le ile ra ratou i
ta taWu maa. c tc tiru atoa i le pau raa ; e te piirumu atoa i tc etn
noa raa hia mai tc tuiitnu ore. No rcira ralou i hinaavo ai, c la faatia patul rna hia ta ratou nei parau tnre.
r ■! iapa. Te f.ialia pnpu nci au i ta Ho iorc, nn tc mcn, te ile nei au
e e ravea tci reira e maa hiai, e e nchcuehc ai lo ralou ra inalaeihai.
Tamata hia ihora na nia i te ravea, c ua faatia papu to tc Apoo
;raa i taua ani raa a Iloaore ra
..
nercliteni. Tei i» N uutere te parau. e nana e taio mai i tehoe
aui raa naTcmatuanui, ia horonhia ’ tu tehoefcnua i Pueuiana ra,
ciaha efaariro hia ci fcnua fatii hau.
.
iVuulefc. lla taio mai i taua ani raa ra, c ua faaile aloa mai 1 tc
z manao o le komite, e ,c ore roa e t.ia taua ani raa ra, no te mea, a
papai hia'i tc mau fenuofaiii hau ra. ua haaputuputu hua hia ia te
ta'ata toa o le mataeinaa, e aitn hoi o Tcm.iluanui i faaite mai e, o
ofa te frftu o tana fcnua ra.Ionei atoa hoi oia. a faatia hiai e to ic'A.poo raa ci feniia farii hau, e aita ’ toa hoi tana e parau i rcira.
1 le hona muha i opani hiai le Apoo raa.

Apoo raa i le mahana 30 no Tiunu.

0 te fcia lioo taoa, e te tnail
laala e liaapao i te taui
raa taoa, e tia ia ia ncn.ji
atoa liia ta ratou mau pirau faaite i rolo i re'o*:
f'ea, ia aufau inai ralou
I farane no te reni hoe.
Faaaomaiia Tcpito te neneiparau.

Faatia rna maira to te Apoo raa. e e faariro i taifa na mataeinaa
ra. inai ia Papenno e Papeele le hum.
Ua laio hia maira tctme ani raa na te nnvaha ra na Paraita; ua
ani mai oiae : eiaha roa tn tp taata taliiti e tiill hia ia faatere na i
liia i te pahi. maori ra ia faatia hia e nim; e aufau mai lioi ralon i ua
ilara e pili, ia tiiii liia’tu te parâu ei faalia i to raloil ra rcva Vaa
Fâfllia maira lo le ApOo ra c e tuu i taim parau ra i roto i le knmitc, nu ratuu e imi, c a tun faahou inai ai i mua i lc nro o to te
Ap«io ran.
lia taio hia maira lehoe ani raa, na velalii nmu papaa e tc t.mla
tahiti aloa hoi; o tci ani mai c ia ope ê roa hm tc mau puaa lm ■
le puaa maohi, le puaatoro, te puaaniho, te moa, etc., ete. Eialm
roa ia faaô hia mai i roto i te mntaeinaa i Parc e Arue; ia lia huif le
laata ia tnnu noa i tc nm», ma te aua ore.
Nuutcre. E jmiihaitai e hoina tatou i leicnei vahi i tnu liia mni
n« i i inua i to tatou aro ; c riro hoi leie ei ol'ipa rahi r&lt;-a ino, inah.i
e fenua taatoa leie e opaui hia nei. E feruri maitc na ra, ciaha c ru
noa hia.
Tcaatoro I to’u nei maimo, e maitai apipfti, tei teienei lau ohipa, te faaapu feniia. e te faaamu puaa.E o tcie paha i muri tei hau
i te maitai. No rcira vau i hinanro ai ia haehaenia tenaim aui raa.
Tcarea. Te m.inao ivci ati e e riru ttnana ani raa ei faanhnea i ie '
ohipa. Iti alura hoi ia tc ohip.a.i^e rave raa i te aua inaa, ralii alura i tpnn, i’têrave raa i te atia opani puaa.
*
Mahcanuu. Tc h.iru noa’ hia nei a hoi te mau puaa ’ toa c ori liaere i rotoi te oire nei, alira taloi/i rcira; cialm c titau c ia opani
roa hia.
Vomi. Ua opani c hia na hoi o Papcetc nei. inaha eita tc pnaa
e o mai i roto. Teihua ra te fenua i r^ilu i te oire nei i te faaapu raa
hlâ? Aita roa ’ tu. E malierc aloa tcna mai tci reira ’ toa le huro.
Opaninoa hiâ tepuaa. e orc a tc fenua e faaapu hia,
Ua faatia nmira to tc Apno raa e e luu i taua parau ra i rolo i te
’rima o tc komitb no te tndu arïi raa.

Pereliteni raa no Tairapa.
I tc avalea i afai te Apoo raa. 0 te ohipa i haapao h« no teienci
mahana Oia te ani raa a Tematuanui, no tc fenua i Pueu, eiaha e
faariro hia ei farii hau.
Nuutere. I tc manao o te komite nei, eita roa ' lu ia e tia teienei
ani raa; e hnhae alu ra e mailai ai.
Piapa. E haapao iho o Tematanui i tc mau fcnua farii hau i rolo
i lonp ihoTa inataeinaa e tiai, ciaha roa’ tu ra e litau noa mai ileie.
Ua na reira ' toa mai hoi o Papa.
Paetc. E mataeinaa e teie ta outou e imi na, eiahaoutpa e faariro ci hui ei nuhi mau ra.
ileroai Terâ palia te meâ maitai; c ui na tatou ite komile i-tona
hia e faataa haere i te mau fcnua farii hau; e na ratou e faaitcmai
i to ratou manâo i nia i teicnei fenua.
Niiutere. L’a it'c paatoa outou c, o matou tei maili-hiâ e lc tavana
ra e Bonard, c haere e taamu na roto i te mau malacinaa ’ toa, e c
faataa hacrc i te mau fenua farii hau. Ua hio hua matou i taua fcnua rj^M ia faaite papu mai te taata’ toa ê, « e fenua farii hau
mau.^T?arau nei rao Maraetaata i teicnci e oTcmatuanui te fatu; eaha ra ia oia i orc i na reira'i i mulaaiho ra? ( teienei ra, te
manao nci au e, e vahi ino roa teie c titau hia nci, e ravc lenana
ani raa e hahae.
Tati. Ua faaile mai i le mau oliaotaua fenua ra.
Nuuter e. Aita e faufaa ia imi tatou i tcnâna parau. E orc tehau
e faalia mai i tcna, no te mea, na tatou iho i imi i tetahi aenei Apoo
raa. Ua na rcira toa mai hoi oParauhia, c o Piapa.
Fai.lia roa maira to te apoo raa, e e faarue i taua ani raa ra i rapac.
Ua laio maira te irili turc no Moruu i tchoe parau ture; ia laparahi hia te mau puaa ’ toa e oua haere i roto i tc aua, e o lc amu
hacrc i ta vetahi e maa,
Papaiau. I to'u nei manao, e tia noa iatapu i te mau puaa ’ toa e
haerc tia i tetahi mataeiuaa ê.
Tcaatoro. E vahi tia ore roa tena, e tc faahapa uana hia e te ture ; e ore roa ’ tu c tia i te turc ia taparahi haerc noa hia ta vclahi ê
puaa, mai ta outou e opua na; tcie ra tci faatia hia mai, e o te fatu
i te ino i rave hia c tana puaa.
Mare. Ahiri paha i faateiaha rii hia te utua ate fcia i tuu haere
noa i ta ratou mau puaa i roto i letahi mataeinaa ê ; mai te mca ê,
ia 60 e faranc.
Tairapa. E tamala noa na tatou na nia i tc ravea. I tia i to le
Apoo raa, ! e faariro i tei reira tau mataeinaa, mai ia Papenoo c
Papeete te huru ru, lei ia ratou ia tc faaitc mai; oia hoi te opani
noa i te mau puaa i rapac.

\l SEIIA

’

*

A P O O R A A ÏR IT I U A a T U R E .
; ■
Ma/iana 1 no Tiurai.
Pererileni raa no Tairapa.

I te liora 12 i afa’i te Apoo raa.
Ua fanilc tc peretileni i tt&gt; te apoo raa, e na tapca hia lchoc iriti
liyro. oia lioi o Piapa, no tona tacro rahi c lc hauti. Ua riro hoi tnna
haapao raa ei hio raa haama na te taata toa, e na te hau atoa hoi. I
teicnci ra hoi, ua tuu liia mai nei oia; e ara ra, e eiaha c na rcira
faaliou.
Ute. Ua taio mai' i lr hoe ani raa na'Virio; ua.ani mai oia, c eiali.a telaala e pupulu haere noa i te puaa e lomo i roto i tc aua pê.
Ua faalia hia c c ttiu i roto i te rima ô te korïiite.
Ua taio aloa maira hoi o Ote, i tchoc 'an raa i haapono hia mai I
ana, o lei ani hia mni, c e tuu faahou mai i lehoe fenua i komite hia
ra i rapac, c parau faahou.
Tani. Ua oli roa tcna i tc komilc hia; fia Imere te komitc i roto i
tc mataeina. c ua pii hia te ioa o te tnau fenua toa, c te fatu hoi i
niaiho. Eialia roa tcna c imi faahou hia.
Ote. Ahiri paha tei rcira oliipa i tuu hia’ tu na le mauToohilu c
imi. Ei reira paha e maitai ai.
Faalia ihora lo tc apoo raa c e tuui roto i te rima o tc komitc.
Papa. Ua taio maira o Papa, te auvaha o te komilc, i le ani raa
a te mau papaa e a Paraita no tc opani raa i tc mau puaa i rapac’i
têhoe vahi i haapao hia. Ua faaite aloa mai hoi oia ê, i tc mânao o
taua komite râ, e ore rôa ’ tu ia taua ani raa ra e au, e faaorc roa
ra e maitai ai ; no te mca, e piti tau falifaa rarahi e vai nci. lo te
faaapu raa maa, c to le faaamu raa puaa. E vaiho apipiti mai tci
reira loa e maitai ai. Ua vaiho hia hoi o Papectc nei i inutaaiho ra,
ci tauu ran maa. c inaha, aita i tanu hia.
Moeroa. Te faalia roa nei au i ta tc komitc. c lau faufaa râêahi
mau a teie. No te mea ra e, te marmo nci au ê, tei te faaamu raa
puaa te rahi raa o tc faufaa, i titau a loa’i au e e faaruc i tcnana ani
râa.
1
Ole. Eiaha e ru noa, c feruri maite â ra. 0 Papeete anae ra hoi
tei aua hrn i leienei; e luu paha i taua aua ra i rapac atu, e hopoi
roa i Arue. Ei reira hoi ia ta tatou maa c rahi ai i te noaa raa mai.
Uoaore.Hahae atunatena. Mai te anotau mai a ia Bruat ra, tc o-

pani roa raa hia teienei oire o Papeele na, e te
tapea noa hia nei le mau puaa e ô mai i rolo mai
tc tuutuu ore* Tghea ihora ra te maa i le lanu

i

r

�raa liia ? Aita foa'tu. Oia loa leic, faalianoa liia
teienei lurc, e ore roa ;! le maa e tanu hia. Ua(
na reira toa mai hoi o Faarahia e o Faeaau.
Tamata hia ihora na rolo i ie ravea, e aita roa
' lu laua ani raa ra i tia noa 'e i to te Apoo raa.
Ole.\]a laio maira o Ote i le ani raa a Paraita, no te mau taata tahiti i hinaaro e te horo i
nia i te pahi, e haere tia mai iana ra faaau ai. E
no laua ohipa hoi nana ra, e aufau mai ia teraatira o le pahi i na farane 10, no te laata hoe e
faaau hia e ana. Ua faaile mai hoi Ote, e e vahi
tia roa taua ani raa ra i le manao o le komile;
no te mea, i leienei anotau, ta rahi nei le taala
iaaulua hia e lapuni haere nei, e o te ravea Iroi
teie e ore ai lei reira pcu ino; e mea maitai hoi
na tc feia horo palii iho ia faaau maitai hia le pa
rau, o le faahapa noa hia hoi ratou a muri ae.
Tani. E mauruuru rahi lo'u i teie vahi i faaile
hia i le tamarii nei, e feairava toa ra e maitai
ai.
Tairapa. I faalia hia teie i Tahili nei ra, e
faataa ' loa ia i lehoe laala i Moorea, eite Tuamotu, ei ravt i tei reira o'.iipa e raaitai ai.
Tamata hia ihora na nia i te ravca, e ua faatia latai tahi maile hia na irava 1 loa e loru o taua lure ra. E i rnuri ae, ua tarnala hia ihora na
nia i le popo, c teie tehopea o taua tamata raa
ra.
Iriti lure i lae mai............................74
Popo uouo no te faatia . . . .
73
Popo ereere no le faahapu . . .
1
Iliro alura laua parau ra ei lure.
Ua laio hia maira tehoe parau lure na le hau,
no te mau haapii raa; ia aufau le mau melua tamarii i le moni na te mau oromelua haapii, ei
haamaururu raa ia ralou no ta ratou ohipa.
(Ua nenei lua le laaloa raa o teienei lure i le
Vea no na Tapali i mairi aenei, e no reira i
ore i inenei faahou hiai i teienei.)
Hoaore.— Te faatia roa nei au i tcienei Ture.
Teie ra hoi te vahi iti au ore i leienei, maori ra
te iti o le Orometua ite; le vai maua noa nei hoi
te rahi i rotopu ia ratou. I teienei ra, e faata tatou i lehoe avae ei hiopoa haere raa i te mau
oromelua, lo ratou huru, i le ite raa, e te maua
raa hoi. A mono haere alu ai i taua feia maua
ra. Ahiri hoi e papaa le oromctua ra, aila ia e
peapea raa i lei reira.
Nuulerc. — E parau maitai roa leie. E ere
hoi te moni rahi, inaha, tahi hoe noaiho raere ili
i le avae hoe. E ore roa ra vau e faaino noa'e i
te mau orometua, ua rave papu hoi ratou i le:enei ohipa mai le matamua mai â, mai te tarahu
ore hia tu. Aita toa hoi te mau metua lamarii i

hamani mailai rii atu ia fqlou.ï leienei ra, e tmt
papu lalou i teinei ravea i luu hia mai e te auvaha o le emepera nei, ei haamailai raa, e e i
l'aaite raa i to talou mauruuru i le itoito rahi o
lana mau oromclua ra.
Perle.— E vahi mailai aloa leienci lure i lou
nei hio raa. Mai le mea ra e, ia haapii hia tau
nei tamaiti, e aita roa lura i ile, eaufau a ia vau
ite moni ?
Moeroa. — Ia roaa te paari e te mailai no le
ui api nei c maitai ai. E parau hau roa hoi leie,
eiaha talou e imi ala. Te parau hia nei ra e, e
aufau hia laua moni ra na le mau orometua taraliu ore hia. Mai te mea ra ê, i rolo, i lehoe
mataeinaa e pili lau oromelua, e ore anei ia e
lia ia aufau i te moni na te tauturu.
Mairoo. — E mca mauruuru roa leie ia paari
le lamarii. A tamala na ra na rolo i te ravea.
Faalia roa maira to le apoo raa, e e luu i
lana parau ra i rolo i le ritna o le komile.
I te lo ra i i opani hiai le apoo roa.
Te mau pahi i lapaemai, mai le mahana8mai
a no Telema.
Tira pili Rimalara o Tane, tapena Mole, mai
Rurulu mai.
Tira toru Farani o Nouvel-Alfred, tapena
Pradire, mai Yalparaiso mai.
Tira piti beretane o Royalist, tapena Ilarris,
mai Faluiva mai.
Tira hae no Iluahine o Repe, lapena Ilaere,
mai Huahine mai.
Te mau pahi i reva.
Tira toru Farani o Bon-Pere, ua reva i Sinagapore.
Tira toru Beretane o Orkneylass, ua reva i
Yaihi.
Tira pili Rimatara o Manahola, tei Moorea.

Te êe no te Tavana : BRIOT.

�</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </file>
    <file fileId="1169" order="55">
      <src>http://anaite.upf.pf/files/original/0a3a1dd0aea0d0170de191088bedb5ee.pdf</src>
      <authentication>c337b2be3b3d9272b046445dcdbbd212</authentication>
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="4">
          <name>PDF Text</name>
          <description/>
          <elementContainer>
            <element elementId="55">
              <name>Text</name>
              <description/>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="29693">
                  <text>\i v n \ \ \ 29 \&lt;» 'rr.TFM A 1853.

ju iw m MM!\

\! MKH\
O ie fpi'i Imit 1:111:1, p ti&gt; mau

T*&gt; i .uU h to.i . e i'rf tr '’Pnvann C («• ha»«a . n loi liin.viro i 1« l)ni&gt; l\nlio;i n lrieiipi nr.rj. m f i i i l mai -i« e
faranr nn na a\ .\pf'loru.

F h-uiu rnai ia Tcpilo l&lt;* nn’ nei |»arau » Pa(ieclc.

i

Ri haap’ariirt* raa i le panui rii api (\ laul.ia lna i lo
le inn pii)i!i i riiin i ti' 11iiti r.iinni ii: r noin i Ir mnn innhiinj inulin tna.

l'AEVl P A l U t NO I E llAi;
FA \t.O U O A H V A ..
*«:-No.I'O faaiia raa a lôna hanahaiia Ponwirf*. it&gt;
arii valiioc o &gt;e niau ienna Totaieli;. c le Ta'ana,
ti* Anvatia o lt&gt; Emopora.
. I a ('aaicro;: liia tciunej foia i faajtfi' liia i nun'i
ni&gt;i. oia hoi :
Tainann, ei oromelna no le nialaeinaa ra-o
l*a|itmriri. ei mono ia Aioliiu'luu. o lei faaoro e
hia na le toroa.
.'Tenvatua, ei oro'rneliia no to ma’taeinaa 'ra o
l'aea, ei mono ia ’l'aru, o Lei j r i l i rii Itia niai lo
tfiro'a i tmïlaaenei.
F aufau le Tnvana, tfi auvaha o le Fmopera,
nf» leienei l'eia loroa, ei utua no lo raloti tôroa,
i na t'aravo lat pili tianere e' e nialia aluiru i lt!
nfaïabiti hoê.
(&gt; Toano, Iit&gt;iore; e o' Teoni, 'la u 'r n u toi tauluru no le mataeinaa ra o Papeele, ua
laariro anae hid' ia ei ntuloi niau.
K aufau atu le Tayana lq Auvaha o te Fmpera
na'leiênei feia tôrôa, ei utua no lo 'ralmi ra to~
voa. i na Farane lai Toru hanere e tf ono aliuru
i Ifi rnatahilï hoe.
F papai iiia le hohoa o leienei mau parau lo roa i te iiiopoa raa, ê i ie fare toroa nol'e FE.
Papeete, le I alopa 1853.
Te A rii vahine o lc mau
fenua Totaiete,

«J&gt; Tavana.\te Auvaha n
Emepera,

P a p a ih ia POMARE.
P apaihia : PAGE.
Papailiia lc liolina i tcfan' toroaolo iV&gt;,

1 c t'f o te Tarana,
Papaihia: B uiot .

PAPi AIj FAAITE.
Te faa ile alu nei tn EF o le Tavana i le. feia
torcw loa o te mau malacinaa i le luliaa i ropu.
fi to M oorealoa hoi, e ei te mahana pili i mua
rit&gt;i. te toru o Alopa, e aufau hia lu ai ta ratou
moni loroa, no na avae ra Jiurai, Alele, e etema. E haere paaloa mai te feia loroa i laua
aiahana ra c tiai.
Papeele, le 26 no selêma 1852.
Fe EE o te Tavana.
Papaihia : BRIOT.
APOO RAA IRrTI RAA TLRE.
• Mahana 4 no Tiurai 1853.
Perelileni raa no Tairapa.
teicnei r j , ijhanj'ii maitc tatou i ta lalou mau lamarii, ia faa-

(anla e haApnn i te li»m
r:i:i liiha. 0 lia i 1 ia li&lt;
nnC : 1
3 1*
1.1 tiin I;i ra'i'ii nianT
"V-1
ran l'aiitc i roto I ti*0 IIH'
IVn. it imfnii in«i r.ilnu
1 farimi! iin 1 c i oni hne.
Katn'i tii.ii in To|iily le Oein'uiartii.

tia tatou i li'icnei l'urV. &lt;’i rcira in l ilon o liaamaitai liia'i ainnri atn,
ua li' itc hoi nlc tamarii o faailo i tn tatan ioa i lc mau ui ainnri a•ii Vli r.r tc patoi, c faalin papn mai ra c maitai ai. Ua ua reira .
‘loa mai llni 0 Papa. Arahu. Painre c o M-irn.
Piapti. Nn lapac au c tcna ta ontoii c haamatautan mai nci, ta
oiiloii c faatai.ivai mai nei i lc aau. E crc tcna i tn roto i lt' lnre O'rc nna'iii â lini tc han tc haapii i ta'u ntau lamarii, to tii noa mai
nci â oi n ia ratou ci faehau. Tahia ta’u parau, e vaiho na te hau e
aufaji,
'i
.Xuulcre. Ton nnn atoa au. tan lamarti. e nrc roa’lu ra vau e teiah» lioa'c i tcicnci 'rhoni; clc h'iia to ah.a nci jiu. e e i orometna taiiili inati â tc liaapii i ta’u nci maii tain.irii. E iahope le mauite o
trtha' ih&gt;oinctn.i tahiti ra. la Inu liiâ lioi.na tc papaa e liaapji ra, 1
han rc ia tc mnni cpan itc. aufau raVtu na taua oromi'tua ra. i
tcicnci ra, c ravc t'atou c faalia i tcicnci turc. Ua ua reira toa niai
hoi o Tcââu.
Fanlia roa maira In lc Apnn raa i tc irava hoc.
O tr.' !’a iaio ma:ra i lc irava 2.
Mare. Ahiri )iaha i parau atoa hia c. c napai papu tchaava i te
rahi raa o taua muni ra. E ci taata c atoa paha tc inaiti ci m:iu i tci| rnei 'innfti. cialm lc haava.
#»
liriot..r. .p ipai mailchia tc ralii raa o tan.i moni ra. Tc manno
al'nâ liei'liiii a’n c. ci leliaava mau n (eicnei nhipa. Mai tc mca hoi c,
Aita i (ia.'tah.Vmohï ra i fc .jfai raa hia mâi, c maitai in ia tapea i
nia'i te innni to'roa a tana hâava i Imna ra.
Faalia liia lura lc irava 2 o tanatnrc ra.
Faatiâ’toa iiia’lura ha ir»va,T le 4, i-te 5, o taua ture ra raa te
parairore.
Otc Ua taio maira i lc iraya fi, « no tc liaava raa c lc faautua
« 'raa i tc fcia mcfua e patoi inai c core e aufau i le moni no te hau« pii rua. »
i iapa. F. horoi c at.u i lc haava raa. cialia roa'lii ia c faaô liiu
mai i rnto i teieiici Inre.
Jirint: laorchoi ia faaulua hia ra. calia fa c aufan mai ai? No
rcira i parau liia'i ê, lci orc i anfaii ra c liaava ia, mai tc mca hoi o;
e oromatua niaua tctahi ra, na tc matnrinaa ia c faaorc alu i tona
torna. Ua'na rcira K^a mai lioi o Mairoo.
• Piapa. E na hca ra tc mau potii faaturi, c in â ia i le haapii raa?
PerM U m i.'la -hoe ahurn mâ maha rnatahiti tolcpotii e faarue
ai i tc haapii raa. la ti'au ra le. mctua c c tono â, c. tia noaia ianale
na rcira. la faaturi hoi tria ra, c tamata ia latou i te faahoi fauhou
iana na nia i tc aratia maitai, ia orc ia na ireira faahou.
Par.tr. E haava'loa i lc oromelua haapao orc, c tci orc i tiaapii
maitai i tc tamarii. E rave toa i lctahi irava no tei reira.
Otr. Ua taa tci rcira parau. le ore oia ia haapno maita't ra, na te
mataeinaa ia oin e faaorc.
Faatia rna hia ' thrâ lc irava fi. F. i niuri ac, ua taraata hia tc tia
raa n Inua ture taalon ra, nn nia i lc popo, c tcie tc liopea o taaa
laraata ran ra.
;..
...
Triti tirre i lâc maï. . . . . .
. 84
Popo ii"iiii iio tc f iatia #
. .
8l
Piipo crccrcno tc faahapa . . .
3
ftirn.roa’tnsa I»U» pnrau ra ei lure.
Â,râhu. IV taio ni;ii i lehoc purc lurc. « no le haava raa c tc l«a-&gt;
tilua ra.i i tc m.m H.iâva ' t.ia e rave mai i le rnoni, ci taraliu ia ruloii i lc rnve raa.i tu rattui ohipa.
ï ’aatip’ tura to.to Apooraa c c tuu i roto i le. riina o te korailc.
I lc hnrn i i opani hia’i lc Apno raa.

APOO RAA IRÏTI RAA TIJRE.
ra.a i ie rnalianâ 5 no Tiurai.
Perelileni raa no Tairapa.
i

t te avalca i afai'i tc Apno raa.Tc nliipa i liaapao Itia notcienci
ma’uana, o'lc parau turc ia i tuu.hia mai c Arntiu, no tc haava c le
faautun raâ i fc mau haavn, c farii i lc laoa, ci larahu raa mai ia r»lou, e c faalia i lahi pae. o aorc ra i t hi pac, o na taata i horo mai
iana ra. Tci ia Otc lc parau, lc auvalia o tc komite.
Ote. lla laio maira oOtc 1 taua parau turc ra.mai lcie i muri
nci tc huru :

E lure no le liaava e rave i le taoa larabu.
I hava 1.
Tc inatt haava c\c liaava tauluru c farii mai i lc taoa e hopoi hia
tu ci larnhu iana i ra“c raa i lc oliipa o tona toroa; c fanutun liia
ia i tc ulua faaino, c orc roa c tia inyn ia mau i te loroa i roto i teienci h a u ; e faautua toa hia i te ulua moni, ia piti ac tc rahi raa i nja
i tc laoa inraliu i farii hia mai c ana. cialia roa ra laua utua ra, ia iti

*

�'l*i,; ia*hoe hancrr faranr. te mha hia mai teif i cnnri nei te hnru, j haere ra tona luaramaramai riia iho ia ratou. I* riro'ta raton nei
hoe fioe tufaa na It- hau tufaa na te tanana mataeinaa, tioe tufaa na mau iriti tuo- ei hio raa na ratou. atahi aeuei ataei pohe e vaehaa i
to ralou parahi raa maii rotopu ia taloii nei, rnai te farii uiailaihia
te mau imiroa.
' lu e talrni : e u to raliiu anae ra mailai ia tatoii i hinaaro e hoe
! b .vv*2.

T»«a hanva i oari tiia i le taoa larahu ra, na le mau haava ia e te
toohilu o te tufaa a tiaava iana.

atyiru "&gt; talou aroha ia raluu e to le mau laata i te niau IVnua t'otaiete nei.

Id aralai maite hia onlou e te Alua i roio i lo
oulou tia tiiau maleinaa; e niai le mea. i lia i te
Tr feia p taraho e le l»mata alti i te tarahu i tehoe haava, hoe a atua i le lamala mai ia outou, na rolo i'le ali, e
ia huru tana utua e ta tc taala i tarahu hia.
haamanao maite iho o u io ii , e le vai nei lo oulou
I kava I .
O
luru raeia i etolo iaunei, e ia tahoe maite h&gt;iaF ore roa laua m»u t'»oa ra e faahoi hia tu i taua taata i tarahu
lou
hinaaro, outou e o \au; e e au ia laiou le
mai ra, e rave hia u r i tv.hn hia mai tei faaite hia i te irava hoe iiei_
tauturu maile le tahi i le lalti. ia roaa le hanaI bava 5.
Te feia e pari haavare noa i le hoe haava i teienei hara, e haava hana rah i no lo talou nei fenua : la ralti ae lo
hin ia e e faaulna hia i te tnre XVtl (k) na te haava e faam maile i
c
to.huru o le utua e te haia i parihia i nia i le ture XXXI.o te ite Tahili mailai i lo te mau fentia toa.
haayare.
Te opaui uei au i teie nei apoo raa iriti raa
ture, no leienei matahili 1853.
I hvva 3.

F. i mnri ae, ua laio faahnu maira oia i te irava 1, e ua tuu mair« ei imi raa na !o te Anoo raa.
1‘araipva. F. inre mailai roa teie i lo’u nei hio raa ; te manao atoa n«i ra vnu p, ia afai hia mai te tarahu i te haava ra, e rave mai
ia nla, e a lae i te nvihana haava raa ra. a faaile mai i mua i te aro
*&gt;;te taata loa. Raverahi hoi te huru o te tarahu. te moni. te puaa,
te ia.' ete.. etr. 1 leienei ra. ia itea hia teboe haava, e ua rave mai i
taua mau taoa tapihirra, ehaavahuaia, e e faautua, e inailai ai
l!a na reira ’ tna mai hoi te ran a Peue, a Pnpa. e a Nuulere.
Papa. F mahere paha i tc huru iti roa te ohipa fenua a te haava
i teirnei anotau, uo te mea hoi, te komite haere hia nei te fcnua i
teidnei.
■Tairapa. K ere teie p no te rav e raa fenua auac ra, no te mau ohipa ’ Ina ra. e efai hia ’ ï.i i te haava ra. c
'Porai F. nahea ra te ahi maa rii ia rave hia mai na te haava e
teïeia loroa. Fiaha ’ toa ia e rave mai i Vtireira? Mai te mea hoi e,
iii In hr'a’tu'te'Tootrilu ei rave i telioe ohipa ra, aila paha ia e ino
ia faamu alu iana i te nian.
Marc. Ole man t.a* a p afai buna hia i te haava ra tcifaaorehia.
ArPa ra te ahi •'maa, o te rave hia i ii»ua i te aro o te taata' toa, aita ia e inp i lei reira.
•K.iatia miiin fo ’te Apno raa ' toa i te irava t, e ua faatia ’ toa hia
hoi*te irava 2, 'te irnva 3 e le irava 4, maï te parau ore.
Taip hia mairn le irava 5 o taua turc ra.
Paraipun. E vnhi tia ore roa. mai le mea ia pari haavare haere noa h a te mau haavv I.tou nri hoi manao, e faautua hua ’ tu
)»’i tâiia feia pari hanvare ra e tiai.
Ote. Ai a pâha.ii Paniïpua i taio noa’e i le ture XVII, i maua'i
oi* i nia i teienei ture; Ahiri hni oia i laio papu ra, oi ite ia oia e, te
aufau hia nei, te uiua na.tei pari haavare hia.
"
Tnaiiaroa hia maira lana irava 5 ra. Ei muri ae ra, ua tamata
hia ihftrate tia raa o'taua ture tauli-a ra na nia i te tapnpo raa, e teie
tehopeav
,
i ■
Irili ture i tae mai.........................
9f
Popo iiouo no te faatia . . . .
90
Popo ereere no te faahapa . . .
1
Fantia roa hia ' tnra taua pnrau ra ei ture.
V, i frmri aera-. ua taio maira te êê 0 te tavana i tejMTM pnrau i
Bitiri nei. otei tun hia mai i rotoi tona rima, • le Tavana. te Auval)B o:tê'Emepern.
li.ii' ■■ 'i;
---------------- ;___
Te purau a leTavana. tc Am ahao te Emcpera i teopani raa
U apoo raa iriti raa lure.
E homa, e le mou iriti'turc, '
I!a tae aeiiei i lc hora no tc faaoti raa i la outou na ohipa. Te
haamaoruuru atu n i au ia oulou, no to outou na tauturu raa mai
to’u nei hau, i te imi raa i te mea c maitâi e i te tauluru
r aâ mai hoi ia’u i tê faatere raa. Ua tapao hia ta outou na mau ohipa
i tc paari, te manao pabn i te fau fenua, e te hâapao rahi i te
mau 'ohipa toa c maitai ai le laata nei. Te vai atoa nei râ le hocraaa
ohipa rahi.teau ia outou ia tave. Ua faalia aenei oulou i tcienei
mau ture mai te ha nahana, ia hoi atu ra outon i to outou na mau
mataeinaa, e hanpiii atu ou tou i te mau taata i te auraro mai e te
haamana m.ii i Uua mati ture hei. Faailc atu ia ratou. e tei tebaapao i te tore', te maitai olo ratou fenna. E mca tia roa ’ te mau taata po te Tuamotu, ia manno oiaitai iho iteienei vahi r ua ô hua mai
nei te mau laala no te raau fenua Tuamotu ra i roto i te fetii rahi
tahjti nci, ua riro tc ture no Tahili ei ture no te Tuamotu. E tufaa
to).la..(p ratou ra mau fenua i rotoi te rahi oTabiti Bei; lc pârare

i

Te mau pahi i lapae mai, mai te mahana 21 mai
a no selema.
Tira piti no IW a -B o ra o Patea, lapena P a rkinson, mai Maupiti mai.
Tira hoe no Huahine o Repe, lapena H aere,
mai Huahine mai.
Tira pili no Bora-Bora, o Messager, tapena
Vaulrey, mai Kaialea mai.
Tira piti no Bora-Bora o Emily-Uorl, lapena
Sustenance. mai Maareva mai.
r
Tira piti Farani o Marie-Louise , tapena
Maua, mai Papara mai.

Te mau pahi i rera.
Tira pili Farani 0 Josephine, ua reva i Maareva.
r.
Tira hoe no Huahine o Repe, na reva i Huahine.
Tira loru Marite o Java, ua reva i Marile.

Te ee no te Tarana .* BRIOT.

.

�</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </file>
    <file fileId="608" order="56">
      <src>http://anaite.upf.pf/files/original/b9abe37df3cd441171d1cad9a0dfdddf.pdf</src>
      <authentication>8da00ecc4ea4d268b85788042a9bf9fe</authentication>
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="4">
          <name>PDF Text</name>
          <description/>
          <elementContainer>
            <element elementId="55">
              <name>Text</name>
              <description/>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="12786">
                  <text>Jk
’A

0

imam iun,\T ^ ijiU 10 » . e «re te Ta..jtum ele.haava.D9e.ihitmtifo i te hoeh(»ho« oteicnei tied. 'ftVifa i mai in e
.3 faraneinrna avaeeturu.
F-i-nm inaiia Tepito le ne­
uf i parau i Papeete.

V. A ! IA \ A G.\() A TOI* A 1853.

§

§m
mini.

Ei haaparare raa i le parau rii api e faulua hia'i lo
te ma

enua i rulu i te llau I'amani; e neia i te mau mahana in.ilia los.

s n e .i

*%

O 'e Oia hoo;taua. e te mau
tniila e ha'apnn i t&lt; taut
ran taoa. r lia ia u iiniri
atiM liia (a raloti mau prran t'aaile i ruin i re ■ &gt;&gt;:
r#&lt;i, ia itiifiiti mai r.»uu
1 farani: ini te teiii hoe.
piinau mai ia Tepilu le neiieijiurau.

I’AEAIJ PARAU NO TE HAT

ro.i, ua hoona roa ’Ma ia lo'moni i pau i (e lioo
raa, e !e lalai raa i laua palii ra.
1muri at* i taua na pahi ra; talai hia ihora in­
line, pahi rahi farani o -Bambini te ioa, o lei u!;t
mai i lia eeao It 0 mai Tàrifonia mai; ua hepnhepn roa hoi ralou i te rahi o le rio. I toVo ra
hoi i.iia l- piiti epili nei, o!i roa beta oia i te ta­
tai hia; te laoa hoi i nia'iho i taua pahi ra. .ua
tuu liia ia i rolo i te mau fare hniipuUi raa laoa
:a le than, e le mini eeao*hoi lia faànoho aloa
jhia ia i rolo i.ie man fa.e te hau. No rex a ae­
nei lana .pahi ra : ua faaile papu niai fa te raalira i Iona faahiahia, e te mauruuCu i lehio raa
i le neheuehe e le-otoi. o telhviau toi pa vtoa i
/-ave hia i reira. I! 6526 farane i pau i te lalai
raa i lei reira ohipa,.
Aore Û te pahi ra o Dumont d'Urville i oti i
le lalai liia ; e ore ra e rahi rea te moni e pau i
lei reira ohipa.
*
0 tetahi atu a hoi pahi, o Orpheus le ioa, ua
hoo hia ia i na mahana i main aenei, no na fa­
rane 16,200. E mahere aloa hoi lei reira i le ta­
tai hia, e i te faalere faahou hfc) i tua, o le hinu
ra hoi i faautà liia mai e taua palii ra, le vui noa
nei A ia i ula ^nei, te liai hia nei hoi lelioe pahi
[•api ei faauta i taua hinu ra i Marile.
»
Raverahi alu a hoi te pahi i talai liia, e ua
reva nae le mau’raatira ma te mauruuru rahi i
to lalou nei fenua.
Ilea papu hia tura no rolo i leie atoa nei mau
parau rii, le faufaa rahi e laatupu hia nei e te
Hau Tamaru o Farani, i niaiho i teienei mau fe­
nua.
Te faaile aloa hia lu nei hoi vetahi mau pa­
rau no tetahi atu a ravea eîaufaa rahi hia'i lei—
nei mau fenua. Te manao hia nei hoi e, e riro
mau a na nanai pahiauahi marite, e te heretane,
i te lapae mai i Tahiti nei. Te faaile hia mai nei
hoi e, ua opua papu to marile, e e lapae to ra­
tou mau pahi ionei; e ua faaau hoi te hau farani
e te mau falu o te nanai pafyi auahi heretane, e
0 faariro mau a ia Tahiti nei, ei fenua lapae raa
no to ratcu mau pahi. No te mea ra hoi e, aita
laua feia ra i ite maitai i te faufaa e roaa ia ra­
tou i teienei fenua, i faaile hia Tu ai te mau pa­
rau rii i mua nei, tei itea papu hia e te taala
1toa.

NO TE A SENA 1 FAUEU IE .
E tan mahana maoro aenei lei rrrairi, e sore
à e parau rii i faaile n a hia lu, no le asena rahi
ra i Fareule. E vahi.lmri: au ore aloa ra hoi té
haambtfraa i lei reira olfpa rahi fuahiahia, no to
nie» : np.le itoilp rahi o le mau plppa e npve hia
Va i retira', tti rahi o le mau fare e laalja ojoi.hia
ra, mai te ohipa a le tahulahu ra le huru ; te rahi
0 te mau pahi e tatai hia nei i reira ; e no le ra-i
In aloa hoi o te mau ravea e itni hia ra i te tau-i
luru raa lu i le mau pahi larepa, le ilea papu!
roa hiâ nei e, iei reira mau â te tumu p tp Tahiti;
nei maitai raa, e le ruperupe raa, a mûri alu. EÎ
ore roa hoi matou e haameremere noa'e i te pa­
rau raa e : o Fareule te asena i hau roa i te ra­
hi e te maitai, i to te mau fenua'loa i rolo i le
Moaoa Patitifa nei.
I rolo noa iho hoi i na a'ae e maha i mairi
aenei, a vau aenei ia lau pahi rarahi, i roohia i
te hepuhepo, i lalai hia i rolo i laua asena ra ;
ua opania roa hia te riu o laua na pahi ra, e ua
reva ratou i lo ratou tere.
O le pahi rahi ra hoi a Mercedes Monies, oi
tonio roa ia i lua , i rolo noa iho ra hoi i te avae
fit hoe nei, ua huri Ilia oia, ua lotamu hia, e nehenehe roa aéra ; e le rahi o lana moni i pau, i
te tarahu raa i lei reira ' toara mau ohipa rarahi, e 2,610 noa iho ia farane.
O te pahi ra hoi o Alabama, uato roa hia ia i
nia i le vahi lataijraa ; ua tifai hia te mau vahi i
pe, ua o lamu hia le mau vahi falafata, e ua tapiri hia hoi tehoe maa taere api ; e 676 farane
anae ra, tei aufau hia mai no toi reira ohipa.
liwnanao hia na hoi e, e mahere na pahi ra­
rahi ra o Emily Taylor e o Ellen Brooks, i te
hoo pale hia, no te mea e, ua pe roa, hoo mau
hia ' tura hoi o Ellen Z?rooks no na farane 2500.
1 teienei ra hoi, ua talai hia taua na pahi atoa e
piti ra, e ua maitai roa. E 5706 noa iho farane i
pau i te tatai raa ia Emily Taylor ;e ia hope
mai na mahana e piti ahuru ma ono, i te tatai
noa raa i tei reira pahi, faauta faahou alura oia
i lana hinu rahi, e ono atoa taualini paero, e i
na mahana i mua nei, e reva'i oia i lana vahi i
opua ra. Area ra tetahi iho pahi, tatai atoa hia
'tura ia e te falu api, e e 4317 noa iho farane i
No haamana noa hia aenei te lure no te aufau
aufau hia e ana no laua ohipa ra. Ua faariro hia raa i te moni no te haapii raa, lei faatia hia e te
oia i teienei, ei pahi haaputu raa taoa. e e ma­ apoo raa irili raa lure no teienei matahiti. O na
here i le rahi te moni e roaa mai no te tarahu i mataeinaa ra hoi, « moli i Haapape haereroa ( i
te mau taoa e vaiho hia i reira ; e e ore e roroa

*

�e Paea, ua aufau mai ia i leienei lau moni i fuahia mai i mûri nei ; oia hoi *

il è

far.ine.

ccnctima.

ra i mua nei, e aufau mai ia lo haava i te hopea
o na avae aloa e toru, i le moni mau i haapao
hia no le mau lamarii aloa i•rolo i taua haapii
rua ra ; te tamarii laniaroa, e le tamarii tamahi: ne aloa hoi. E papai aloa hoi le oromeluao te
haapii raai lona ioa i raro ae i laua parau ra.

80
70
Jlaapape . . . .
50.
69
Papaoa . . . .
50
97
F a a a ............................
95
Punaauia . . . .
00
50
93
P a e a ...........................
Fa mairi roa le mataeinaa ra o Papeele i muri, e no reira i faaile hia 'lu ai i leienei, ei ao
raa rii alu ia ralou. Area ra lahi paeau malaeinaa aila ‘ toa ia la ralou moni i lia i le aufauraa
mai ; la lo Papaoa, le loe nei ia lehoe paeau ralii, ua huru lalala le vaehaa lia ; o le haava anei
teihapa, e o le mau melua anei, tei ore i aufau
mai i le moni mau i lilau hia lu e le lure? Te
parau maira lioi le irava 6, o le lure e ; o le
mau melua e paloi, e aore i aufau mai i le moni
no te haapii raa i la ralou mau tamarii, e haava
hia ia, ee faaulua héa. Earara ia ralou! Te ao
hia'lu nei hoi ralou i leienei, o ralou e le mau
haava { loa hoi i haîipao hia, e e lilau haere i
taua moni ra.
Te haere hia nei ma te maru i leienei : area

Te mau pahi i lapae mai, mai le mahana 29 mai
a no selema.
Tira piti farani o Aorai, tapena Taylor, mai
Tarifonia mai.
Tira piti beretana o Owen, tapena Bell, mai
Vaihi mai.
Te mau pahi i reva.
Manua farani o Sarcelle, tomana Feré, ua
reva i Matuila.
Tira loru faranio Damblat, tapena Blanchard,
ua reva i Panipe.

Te ee no le Tavana : BRÏÛT.

r

f

(
(

t

�</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </file>
    <file fileId="609" order="57">
      <src>http://anaite.upf.pf/files/original/1e06718e37a7e9b7919fd4daf07c887c.pdf</src>
      <authentication>78aec9b20c7c7bf5516cb9e1daf2ffa4</authentication>
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="4">
          <name>PDF Text</name>
          <description/>
          <elementContainer>
            <element elementId="55">
              <name>Text</name>
              <description/>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="12787">
                  <text>Y *7

MAIIAXA Î3 xo ATOP.V 18f&gt;n.

SATAlim MAI1.\

H

It

SUERA

TE VEA i\0 TAlirri,

O letaata
feiaehnntiaapau
taoa, ei telemail
Tet.iata
't(ia
. e ere, oteleiTalatii
vana
«
te
haava
hiraa
taoa,
e
lia
ia
ia
nen;i
naaro
i
te
hoe
hohoa
o
teialoa
liia la iralou
mau
pienei
uea.noaiifaii
mai ia e
ran
faaite
ruto
i
re
3farane
na avaeelnrii.
ra, ia aufau
maihoe.
ratuu
Ei haaparare raa i te parau rii api e faufaa Itiai lo tI farane
Fhrii
mai
ia
Tepiln
te
neno
le
reui
nei parau i Papeete.
te ma euua i rolo i le llaii Tamara ; c ncia i le mail inalinna malia tua. Faaau niai ia Tepito te nenei parau.
Punaauia e liai ; e noaa mai hoi ta ralou maa i le
mau anolau aloa ; ua haamanao hoi ralou e, e
faufaa rahi la ralou e roaa mai i le faaapu raa i
faa Tokov RAA.
na aua e piti e e loro, no le mea, e maa hia ia
No le faatia raa a loua Iwnihana, Pômare te la ralou i le mau anolau aloa. Tei mûri e paha
Arii \ahine &lt;&gt; le mau femia Tiüaieté, e le Pava­ lo Mourra, i le rave raa i leienei huru chipa, inaha hoi, aila roa'tu la ralou e umara e e ufi i
na, le Auvalia o le Ente péri».
Ua laaloroa liia o Avaeino ci miiloi no le ma- le afai raa mai, ia hoo hia e le tomile, eaha ra
taeinaa ra o Papeete, ei mono ia Faaleiaha i faa- hoi ralou i paruparu ai i te lu/amana raa i le lu­
re ; e lure maru roa hoi, inaha/ te tilau noa mai
ure lira aenei.
E aufau te Tavana, le Auvalia o le Emepera nei e, ia mont hia outou ilio.
na leienei laala loroa ei ulua no tona loroa. i na j A ao hia lu ai ra hoi lei paruparu ra ; te riro
farane e toru lianere e ono alturu i le malahiti aloa nei ei mea lia, te haamauruuru raa'tu i le
feia itoilo ; e no reirît malou i paVau atu ai i lo
hoe.
Toaholu,
Punaauia, Pueu e Haapape, e e lii mai
E papai liia le liolioa o leienei parau toroa i
i la ralou moni i te monire i mua nei Aore a na
te liiopoa raa, ^ i le l'are loroa o le èe.
paero e 3() no Ilitiaa i lioona, eila ra e roroa.
Papeete, 1 Alopa 1853.
PARAI] PAH AU NO TE II AtJ.

,

Te Arii valiine n te mau
fenua Tvtaüte,
Papaihia: l'OMAUK.

Te Tavana, te Auvalia o
Emepera,
Papaihia: PAGE.

Piipiiiliia te hohoa i te fare toroa o le èê,

Te iâ a te Tavana,
Papailiia: B biot. ,

NO TE MAU AUA HAU.
Te hopoi noa hia mai nei A te maa no rolo i le
mau aua liait ; i roaa i hoi le maa na le mau pahi,.e i roaa 'i hoi ta lo te mau malaeinaa ilio; le
poupou ra hoi ralou, i te mea e, le vai ra lei rei—
ra tpatj maa hoo .marna, i leienei anolau oe. Te
umani nui no rolo i te aua bau i Haapape ra, ua
a fai hia mai ia i rotoi te malete i Papele nei te
lioo raa hia, e a pe ai hoi te rahi o le umara,
rga^wMtile niai nplâjj^farane e 230, o tei tuu
hia' lu i rolo i le rima o le l mite. Te na reira
'toa ra hoi lo Papaoa, le a lai mai ra i le maa i
rolo i te matel.e i le mau mahana'toa, i lamau
maile hoi ratou i le na reira ra, eita ia la ralou
umara e pe, mai lera i Haapape ra le huru : 140
farane i tuu hia mai nei e to lei reira malaeinaa.
E 50 hoi farane i afai hia mai nei e to Pueu, lei
roaa mai no rolo i ta ratou aua haa.
I leienei ra, a faaitoito maile i le faaapu raa
i le fenua, a]tae alu ai hoi i te anotauua; a lanu
faahou i le niait aua liait, e vaiho ra hoi i tetahi
paeau o le aua ei lanu raa i le ufi, no te mea, o
le maa ia i haù i le maitai, eila hoi tei reira e pe
\ave mai te umara nei te huru ; e lia ra i le vai
mailai nop raa i rolo i le fare.
E vahi lia'loa ra hoi ia parau e, o le mau ma­
laeinaa tahi hoe noaiho a ratou aua ra, e pee atoa ia i te haapao /au a to Papara, to Paea e lo

No le mont Itaapii raa.

I rolo i le Vka uo te tapati i ntairi aenei, ua
faaite hia ' lu ia le rahi raa o le moni i tuu hia
mai e te mau haava i rolo i le afala no te haa pii
raa, i leienei ra te faaile hia 1lu nei ma te poup*m, e ua huru’hope roa mai nei te ntoni a lo
iMoorea, ta lo Pirionuu hoi, e ta Teoropaa. Ua
liaapao papu ralou i te lure, i le afai raa mai i
la ralou moni, e le luu raa i rolQ i le rima o tu
ee : leie ra le ioa o laua na malaeinaa cenetima.
farnue. ra :
Papeete. . .
73 00
Taunoa .
*7 00
Papeloai . .
45 00
31 00
Tea ha roa . .
Teavaro. . . .* 51) 00
Haapiti . . .
20 00
46 50
Alareailu . .
Haumi . . .
28 00
Maatea . . .
33 00
Moruu .
19 00
Yarari .
. . U 00
0 Alimaha anae ra lei ore i hapono mai i la
ralou moni ; e mahere paha le polie ra te haava.
1 leienei ra, ia haere le mau haava malaeinaa
e lii haere i ta ralou moni toroa i Taravao, i Hitiaa, e aore ra i Papeuriri, i na auvaha o te Ta­
vana ra ; e hopoi aloa mai ia ratou i le moni
haa pi i raa e liai, e le ioa o te mau lamarii aloa.
E na reira maile a e mailai ai, tei te oromelua
ra hoi le papai i te ioa o le mau tamarii.
PARA U HH NO TAHITI NEI.
1 le matuhiti i mairi aenei, le huru roo hia
lia noa hia ra ïa le feia lere, i te moemoe, i lo
»

�\ '

hoo taoa i pi! alho, ei faaul;» liaere i laua
raton fiHilriT. raa mai i rolo i le ava i Papeete fciîl
inauan.ca
lona vahi.i lona valii. ei faaelaela
m*i. l a faarue laue rra liia lioi le ava, ;jila roa e faahou raa rai
i
lo
mau fare papai, o loi pe
pyhi; maori ra, o le i&lt;‘\a nae ra o le tomana o roa le mau iri ralou
c
o
lei
hoi i le huhu.
le miu munua ici ilca liia, i le pce ra e i nia i le 1 mûri mai hoi i loi i cipanra, liaere
le
ilea
vahi
lira o lolioe o luira ra laio maima; o le poil ta- la nu raa laala. Ici reira te laolo raira oialolelalou
paopahi ra Iro.i, le a;»i noa ra ia; oie lapae raa hoa here o Maila, laua la mail i no Polonia ra; i
niai lioi o le pahi ra, ua riro ia ei mahana pou­ mûri ue hoi i lona a fai, raa i le aro na nia i le
pon; e o laliaiai ra, ua api roa i loi reira anolau,
aivi leilei o Talaria, e lae noa lu i le olia
i le atilia e le litia lai amie ra; aila lu lioi e lapao mou
niai
o
Kina, i Bdi hoi.e i rolo i le mau uru-raau
h ao e ileai leulue râ o lareule, o loi laalia liia o Niu-Zelani,
aéra loua pue mahana, a
e le asen i i leienei anolau, maori ra, lehoe uru mau ai oia i le urnre
loro.ahaava iPapede, i le anolau
rahi liaari, happhia e, ua lupu noa niai, mai raro mau a, a laaliafaahouhia
Fmeperai Fa&lt;niai i le mili. Hape ytoa liiu lioi è, le malieailu rani, Ici liai onono maiiei lehiahuu
e
loua
aau. I
atoa ra le rai, i loua hio raa mai i le liuru o fo mua e hoi i lei reira, te vai mai ra ia rale aua
ra
lalou nui feptia, a vai noai lioi le ala raralii o Urapie,ma te fare vai raa paura, e le mau peu
ereere i niaiho i le lupuai o le rnau moua. B ia atoa hoi i haapao hia no le, aro raa;e i pihaimai,
oi liaere hia lioi è, enlia ra una le lu gau o leieo l u ri; n ) faalia faahou hia aenei
nei moemoeralii, luaha, ua Unu faarue laue roa ohoilelepumauia vahi
ua laaiiia hia hoi le
liia lo lalou nei fenisa: le paiio.no hia maira ia e : mau pupuhi fenuani iparari,e
nia.
()
le
molia mai ia o lei
«A , o te*anolau* •i|io
leie,
lera
nae
le
nuu
palii
reira
aua
rahi,
o
lei
i
roa
i
le
mau
muilului
• i le,^ mil
mili; elaela; ia lioi aloa. I niiho lioi i le anapape ra omaa
niHiia lohora, tei*rolo
lipaerui,
le
mai raton ra, e arearea layhou ai. » Olaua ano- ilea hia ra ia lehoe ea luru fuahiahia o lei faalia
tau ino aloa ra lioi leie: mpehea ra, le i noa nei
nia i lehoe ravea api.
à te ava i te parti; l&lt;‘ neneilrti ra ralou i Fareute; hia1ipihai
hoi i laua anapape ra, le na rolo
e loi nia i le valu lalai raa ra, o ici reira ia; e maira ia lemai
ra
lore
uru rahi uru,o tei lupu
aore ra lioi, e liuri i te vahi tuliuri raa i pillai liaere i tubi hiti e ilalehoe
hi
hili
o le purumu, e tue
mai; olahi pae palii ra lioi, le vai liaere nei ia, i roa mai i le nolio raa o le mau
faelian Tahiti, F
le pae lualiu a le loin Koo taoa, le huri ra i le manao maramai ania roa to te Tavana
tei
taoa i uta, e âpre ra hoi, le I; ai.Lie, iaaliou ra i le reira oliipa, le au maiie roa ra lioi iteiopuai
reira,
taoa oie ferma nei. le lialiaere noa nui hoi le nia i le huru mau o le fenua nei. i mua mai hoii i
laala na laliaiai , i te rave l aere raa i luna ohi- i le fare noho raa, le ilea hia ra ia lehoe aroa
pa, i laua ohipa; le ilea liia nei le pereoo, le rahi, ei reira le poi ole raa a le mau faehau; o le
jiiiaalioro fenua, e te mura i le faalioro liaere raa lare ra hoi' e vahi puaiai mailai ia; lei mûri mai
liia na nia i (e mau ara; lo ohijja iiia nei la le lioi
le aua maa, e le lupu liaere ra i lahi pae, e
la’ata, e le liaere maiie nei le mau mea (oa i le ah noae,
uru, e te mau raau aloa, i neheuelie
ruperupe raa. Fialia ra loi reira nae ra le mea roai laua lepuhapa
raa ra.
i liuru e ai Papeete o le malafiili i mâiri aenei,
e o Papeete o leienei anolau; e mata na ra ta­ Te mau pahi i lapae mai, mai le maliana 5 mai
lon i le faaile i le liuru mau o laua oire nei, e le
a no alopa.
mau mea e vai i roto i lo lalou nei fenua, o le
riro ei puai noua, e roaai tona lia raa mau i rolo Tira piti farani Mary-Anna, lapona Ldin, mai
Ana mai.
i lo mau fenua oceanie nei.
la loino mai lioi lalou na rolo i le paeau i le
Te mau pahi i reva.
tooa o le ra, le na îiia maira ia i lehoe purumu
rahi e te nelieLnehe,i rave hia aenei elo FaaA; te Tira pili farani Aorai, lapeua Tav ior, uîTVeva
vai ne/irnehe ra laua purumu nei i leienei, no te i Rarofoa.
mea, aore û i haapoopoo liaere hia e le ua ra- Pahi auahi larani Prony, tomana de Brun,
rahi, e mairi mai i vetalii mau anolau.0 le mau
fare malamua lioi e ilea i le pae aluu ra, o le
vahi hamani raa of.ii araea ia, ei patu fare: ua
ilea papn hia lioi e, i na avae i mairi aenei, (e
vai ino noa ra loi reira maa lenua, ua api roa i
le aihere; area ra i leienei, ua roaa lura i rcira
lé ravea, e neheuelie ruai, e e elaela mailai ai
lo lalou nei oire. I na mahana hoi i mairi aenei,
e '25 lauaiini ia araea niaitalai i roaa no rolo mai
i le ana eu rua; le liai noa ra hoi le pereoo a le
Te ec no le Tavana : 13BI0T.

f

f

�</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </file>
    <file fileId="610" order="58">
      <src>http://anaite.upf.pf/files/original/bdc3e15b25222a73a5bf2ba4b625c712.pdf</src>
      <authentication>68d5489dfa94e45f353b3add8e97190c</authentication>
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="4">
          <name>PDF Text</name>
          <description/>
          <elementContainer>
            <element elementId="55">
              <name>Text</name>
              <description/>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="12788">
                  <text>itfAlllTI MAH\ -

jia iia x a

20 x o ’.\t o i * a is;&gt;n.

\ \m \
O le fei.i hno taoi, e le mail
la,ata e haapau i te taut
i-aa laoa, o tin iaia W i &gt;i
atoa hia la ratou man paeau faaite i roto i re ofro , ia aufau niai r.itou
1 faranc no te reni hoe.
F nanti mai ia Tepito te neluti parau.

Te l,i.ita ’ton . e crc te Tu­
vans e te haava , o tei liiiiaarn i te line hohoa n teienei vcii, nufau mai ia e
3 faratie no na avaceloru.
F n a n maiiaTepito le nenei parau i Papeete.

Fi haaparare raa i le parau rii api e faufaa liia'i lo
te ma

cnna i rolo i te llau Tainaru; e neiai te mau inaiiaiu malia toa.

ua tairi lia mai i nia i lo lalou nej oire, e mairi
Inféra roa 'tura lehoe o te mau fare haapulu raa
taoa a le hau ; aore â hoi le feia paari o le feinta
NO TF Al A U AU A MAU.
nei, i ile noa'e i le matai mai tei reira Toa ra le
No Mope roa aenci lo maa|i rolo i le aua Mau
puai. Ua lairi Inmu roa hia hoi le mau pou o
i Punaauia va i te heru iiia. F lau nioni hum ralaua fare ra, c puliia haere noa hiaTura te rau hi roa tei roaa mai no lei reira maa, o tei luha
oro; o le lahua'nae ra hui, e na pao, leie e vai
ia i reira ra, i rolopu i te tavaua, te haava, le nei i leienei.
jputoi, c le bui-raalira, mai tei faaite hia mai Moi
E faaliaeliaa ma ile lalou,i mua i (o aro o le Ae le lure no le mau aua hait. No laua mau urna- Iur, e mahere hoi, ua lairi puai mai loua rima i
ra ra Moi, o lei Moo hia i rolo i te malaeinaa iho, nia ia lalou ci ulua no lo tatou nei leoteo. la oli
e lei Itoo aloa hia lioi e le loniite, ua roaa mai ra hoi lei reira valu, e ohipa e au i le feia faaroo
ia na larane e 855; e ua mu hiaTu e G8i i le aloa, le toeneiaia ia talon le fauitoito maite i ta
haava malaeinaa ra, o lei faatie liia e le papai talon atoa nei mau,ravea, i le failli a faahou raa i
parau. o le tomile e e luha haere na le feia lu- laua lare i mairi ra. la faalia faahou hia hoi lei
haa. Te faaile hia'lu nei leienei mau parau, ia reira ra fare e maifcii ai, e nehenelie ai, hoi le.
ite papu lo Tahiti nei, i le faufaa rahi o leienei mau ohipa raralii e rave haere hia nei e te hau.
ohipa, i le hio raa a le hau; le roaa mai ra hoi
E faailoito maile ra*c liai, no le mea, le fatana rolo i lei reira ra ravea, le maa ua le mau la roa mai nei le anolau ua. Te fatata'loa mai
papaa 'toa e lapea haere mai ionei, e na lo le nei lioi le anolau e tapae mai ai te mau pahi mamau malaeinaa'loa hoi; te hepohepo roa ra Moi oa tohoro, o le fàlere mai ia Mûri hia, e ia luu
ralou i le imi haere,raa i le maa i teienei anolau. hia mai hoi la ralou ra hint) i,ula. Te faahope
No lô itea.papu raa hia hoi o lei reira'joa ra roa nei lioi le hau i lona puai i le faalia raa i te
te.
parau, no loi rave haere hia i rolo i vetahi ; iisena, e le mau ohipa Toa hoi i roto i te ava i
rmau
t i o n rmalaeinaa,
m i t i i p i n o u oe nmahere
v . i l i p r o naloa
! 'T.'i î:
rtn n m
u le - i n
%* i ; .
• .
i •
iai lleo rmau
mala­
jiPapeete nei. A Mio na i le iloilo rahi o te mau
einaa, e aua lo anae la ralou, i|le ile papu ô, e i matero farani, o te ohipa ma le luuiuu ore i ’te
vabi lia Toa ia ralou le tanu aloa i le hoe aua maa . faanehenehe raa&gt;i lo oulou nei fenua, ia lailo i
e ae, o te faaapu hia i te umara e le ufi ; e hope | nia i te mau oire itoito ra o California e o Paniroa hoi toi reira mau rnaa i le Moo hia e lo le | pe. I te mau rnahana’ toa nei hoi, mai te hili raa
mataeinae iho, mai le mea è, aita i pau i le hoo mai A o le ra, e po noa'lu, le putuputu rnaile ra
hia e le mau palii.
ralou ma te ro ra, i le rave haerea i te ohiparaH lanu faahou hoi i le mau aua i pau i le Me- rahi i Papeete. Hapehia hoi le mau vahi talai
ru ra e fiai. Te faaile aléa hia! lu nei hoi lei rei­ raa, le mau aua araliu, hape anae hia ia e, e
ra vahi, no le mea, le hinaaro hia nei, e ‘ ia tae i mea roaa noa noai, no le rrvea, le oioi roa nei te
te rnahana e lono alu ai le lavana i lelioe liiopoa oli raa. Fila roa lu ra e lia noae tei reira mau
ia ^ fccnehe piiiUfla ■î'H.aua mau ohipa ra e liai, ohipa ia vaibo, ia oli anae hoi ia i mua e i le
e ia ore hoi le mau lavana malaeinaa ia hilimaue anolau ua ra e liai.
noa'e, mai le mea e, le faaulua noa hia lura ra­
I leienei, te lialuri nei te Tavana i nia ia oit—
lou no le faanehenehe ore i la ralou mau aua lou, e to Tahiti nei; te horo tia tu nei oia i leie­
hau.
nei ohipa i roto i lo oulou na rima: ei ia outou
Ua heru h a aenei lalii pae umara i roto i te te faalia faahou i lehoe fariï api e te itoilo i nia
aua hau i Paea, e ua hoo hia i roto i le malaei­ mau a i le tahua o te fare i mairi ra. Eiaha ra to
naa iho; e pili ra hoi poli oroe i laalomo hia, e i te fenua taatoa nei ia haapeapea hia no lei
nia hia mai i roto i le malete i Papeete tiei, e i reira ohipa ili, ei lo Papeete nei ra, lo Papaoa,
reira ra, le pau roa raa i le hoo.
/
to Punania e lo Paea laua ohipa nei. A mûri alu
ra, ia ohipa faahou hia ra,e lit Ilia lu ai tahi pae
E homa e lo Tahiti nei.
mataeinaa. I leienei ra, o oulou e lo na malaei­
A hahaere ai le tavana na roto i to outou na naa i ropu nei, ei le rnahana 10, o leienei avae e
mau malaeinaa, i le faaite haerea, outoueo oia, haapulu pulumai ai oulou i Papeete nei.e a faai te mau tapao no le au rahi e vai nei i rolopu i liai i leienei fare. Ua ilea papu hia hoi to outou
to outou »na mau tavana e te auvaha o Farani, na iloilo i le navtyaa i leie aloa nei mau ohipa;
ua lia i le Atua le faaile mai i lehoe lapao no a faailoito maUe a ra; e ia oti taua ohipa ra, ei
tona ra mana, e te puai rahi. Ua pee mai hoi te reira lura ia ta tatou amu raa maa faaarearen
hoe puaahiobio puai rahi no rolo mai i le peho. raa, i roto i te felii hoe nei.
PA EAU PARAU NO TF, H AU.

i

�NO TE NIAI PUUPÜÜ.

/ mili Biousmiche e iu poa roa le manao nio o le

Mai te avac mai à i mairi aenei, le rahi roa
nui le matautau o teJaata, i le parau haere raa
è , uaroohiavetahi mau taalamaolii i temaipuupuu; lei Papeète nei ra le rahi roa raa o lei
reira parau. No le tapae raa mai ra o le pahi
lira piti Berelane ra o Ocean mai vaihi mai, i
rahi faahou ai te taia o le laala, le pohe haere ra
hoi lo taua fenua ra i lei reira mai, i leienei anotau. Ua opanihia hoi taua pahi ra i le matamua,
eua hiopoa maite hia le mau laala loa e le taole
rahi o te nuu manua, e ia itea papu roa hia e,
aila roa tu e mai i nia i laua pahi ra, i reira tura
le luu raa hia mai le taata i ula. No te parau a
ho i i laaroa hia no taua mai ra, haere faahou
atura te taole i nia i laua pahi ra, c ilea papu
hia lura e, e haavare anae a le mau parau i faaile haere hia i uta nei, aila mau a hoi emai i nia
i taua pahi ra.
1 le mahana maa ra hoi i mairi aenei, tupu
faahou alura lerooe, ua pohe mau a vetahi mau
taata i laua mai riaria ra, ua parau hia hoi e, te
pohe ra ratou i roto i te mau fare i tahalai ; ua
manao hia na hoi e, e parau mau roa lei reira,
no te mea, te parau haere ra le laata e, ua hio
hia ratou e te taote,e ua parau hia e, e mai puupuu man a. No te aroha rahi hamani mailai ra o
te Tavana i to Tahiti nei, faaue alura oia i
te taote rahi, e e haere e hiopoa oioi i taua mai
ra; ia itea papu hia le lia raa e le tia ore raa o
laua roo ino ra. No le hinaaro hoi o lo taote ra o

laala, aralai atoa lura oia ia mili Delaporte, le
laole u te atimara, ia mili pfat le Taole
0 te hau nei, e ia mili Johnstone le laote
Berelane, ia hoi aloa raton te hurii i mau o
laua mai ra; ua pee atoa hia hoi ratou e velahi
tau laala hoo laoa no uta nei, ei faaile alu ia ralou i te mau fare, lei reira laua mai ra le lupu
raa.
,
Ua faaali laua na Taole ra i le oire taaloa nei,
1 te hiopoa haere raa, e ilea papu hia tura e,
aita roa lu mau a e lumu no laua mhu parau ra.
I leienei hoi, te faaile papu hia tu nei e,aila roa
mau a taua mai ra i lae mai i Tahiti, e te ma­
nao hia nei hoi, no te mau ravea e imi hia iïeï i
nia i te faaue raa a le Tavana, e e ore mau a tô
Tahiti n ei,e roohia e laua mai rahi riaria ra.
O le mau mai hoi i faaile hia mai i le niàü
Taote i taua liaerea no raiotl rà, e mai mais
ia no te fenua nei, ua püupuurii hia hôi le niaià
o tahi pae taata, aila roa ra e matau raa i tei
reira; mai le mea hoi e, ia horohoroi malle hia
taua mai ra, ia liopu i le vai mahanahana, e ia
inu hoi i te raaü mili, eila ia e rôroa rioàe, ua
pce roa tâtia mai ra.
ô
g.7

7

.

’zz\*m-rr~i3ÊF-''xxs i

T e’ée no le Tavana : BÏUOT.

�</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </file>
    <file fileId="611" order="59">
      <src>http://anaite.upf.pf/files/original/e582b33ccc0924cef0875a647d9c2b79.pdf</src>
      <authentication>3bed21245a87b5d7e9a4b1497cb612c8</authentication>
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="4">
          <name>PDF Text</name>
          <description/>
          <elementContainer>
            <element elementId="55">
              <name>Text</name>
              <description/>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="12789">
                  <text>&gt;/
K AT A il 111 I\ ll.\ -

H A II A \ A

27 \0 A T O P A l£f&gt;3.

T b t.ivitii 'i.nn . e ere 1&lt;&gt; T a van.i « l(* haava . « le i *j i nsarn.i tt- hoc he lm s » lt*i-

enei n e n, suis» mai is e
;i farane no nn nvsc clore.
Ks tsu mai is Tcpito (b nsuei parau i l’ apetlc.

Ei huapararo raa i le parue rii api e faul'aa hia'i lo
to in»

(Mins i Hilo i le llau T .im aru ; e lie u i 1« man lushsus uvaiit» lus-

PA TaA U PAU AU NO TF. H A l'.
FAAUE RAA.
ïn lue i lo Itopea o le m;m avao atoa ra, e hapono Inai ia lo mau haava malauiiian i le ioa o le
feia Ioa i faaufua liia i nto i le talon ra man ;
malaeinaa, e le hara Ioa hui i na reira iiiai. Te i
faa ne mail e alu nei A le t-e i leienei parau i le |
mau avae Ioa; i leienei ra hoijaore le mau hnava e le rnau Raaiira muloi ia liapao ra. e leiaha
roa ia le utua i niaiho ia raton.
la lue i le impea o na avae aloa e (oru ra, ia |
au(au niai le haava e le llaalira muloi, i te moni i
ulua-, e.le,mont a .ri i rolo i te rima o Olomèni .
ra, le.üea papu iiia nei ia e, le lapea nei lana
feia torpa:raj lahi pae o lei reira mau ulua ra,
e le. rave, nei na ralou iho. 0 loi reira hoi luira,
o tp ote -e, lia ia topa hia i te ioa e &lt;se, maori ra i
te ioa liera eia, e hara haarna roa ia, e le riro
iiei ei nmere raa na matou, oie feia i haamaiau
maile i te rave raa i lei reiru ra hara rahi ino
haama, e liaaira hia' ia.
I leienei ra, te hiopoa maite hia pei ratou e le
hau; ©iâ ite’ papu mai le mau haava Ioa e, e,
mua pahi e te leiaha le haamuiri hia, i nia i te
fera (oa e rare noae i leienei hara, le faaile hia tu
nei te mau haava Ioa, e ia lae i le avae e afai
mai ai ratou i te moni ulua e le moni auri i Pa­
peete nei ra,eafai aloa mai ia ralou i lehoe pa­
rau ei faai le raa mai i le ioa o le feia ioa i laaufua iiia, e lei tapea hia i rolo i laua na avae e
to ru va, ma le fauite aloa mai hot i te rahi raa
«la ratou ulua. E papai hoi le iiaava malaeinaa
e le Raalira muloi i lo raua ioa i raro ae i taua
paîTTïTTïrr"'fTrr
na reira ra, e lapea hia
ia la ralou moni loroa.
NO TE FARE TOA API.
Te itoito maile nei na malaeinaa e maha i le
tooa o te ra ra, i te ola raa, e le laralarai raa i
te raau i haapao hia no te lare toa api ei mono
i te lare i mairi i le matai ra. E mea faahiahia roa
te hio raa ia ralou i te puto raa mai, mai nia mai
i leaivt, i le mau raau rarahi i haapao hia no le
pae, le tahuhu, e te mau pou roto.Ua putapu
maile ralou ite aau hoe i te rave raa i taua ohipa
ra. O lo Punaania ra hoi, no te mea e, lei io ratou le raau mailalai i te vai raa, te hau roa ra i
mua i te rave raa i taua ohipa nei; ua nehe­
nehe roa hoi ta ratou paepae i leienei â. Ananahi tatou e ite ai i te fa raa mai i roto i le ava nei,

M-

wï r . i i . i ‘ " î ^ i
O l&lt;&gt; fois Imo Isos, e lr mnu
tanta p lianpsn i le laui
rsa Inna, p tis is is m r, &gt;i
alun lus ta raton msn pies h fssitp i mto i ro p* '•
t en. M snf'iii mai rainu

1 fnratii; Un le noli h.te,
Fassn mails lejnlo le m;uei parau.

ma te Tavana ra o Polmoteà i rliaihe, i le faailoifo maile raa i loua mmaa liait; u nia iho a
hoi le liait roa i muai le rave raa i lo mau ohipa
e inailai ai. loua l'enua e o lo than hia e te hau
nei; e malien; nia i le fa faa hou mai a, uni iamt
Ioa ia i lae mai i te malahili i mairi aenei, i le aralai raa mai i loua ra mmaa laala, ma le oto lariparau e le upaiipa; e leolep hoi tona aaii, e
oaoa, e ei i le manao mailalai, i te faaite raa
mai e, e vahiné laliili mau a oia, e te lilau ra
oia i te mailui raa e te nehtnelie raa o loua l'e­
nua.
E ore aloa ra lahi pae m’ilaeinaa e mairi reu
i mûri; e ore paha to ralou nehenehe e faite rea
i lo Punaania; area ra lo ralou ra itoilo o au roa
ia i lo reira. E mai Punaania Itnia, e lia toa ia
ralou le rave ei parau rauli raa na ratou e".
« Hiiro, ia matai o Tahiti nei t »
Ko haere aenei te «Tavana, le Aüvaha oie
Emepera, e iiiopoa haere na rolo i le rnau ma­
laeinaa i le liitia o te ra, e i le moni ré nei oia'i
hoi mai'ai i Papeete ne.
KO TE MAU A UA 11AU.
O le mau Umara no rolo i le aua liait i Hiliaa,
o tei maoro noa le vai raa i rolo i te lare Toil a
te Komile, ua pau roa aenei ia i le hoo hia ; aita
roa lu hoi laua limara rai ino noa'e.
E hapono afoa mai ra hoi lo Papara i le Umara e liai; o lo Paea ra hoi, ua ula mai na ia i te
Umara i le maiamua; i leienei ra hoi, ua ore roa;
te liai noa hia lu nei ra hoi laua maa ra i Papeete
nei.
O le man mataeinaa to?* i Moorea e Umara e
aore ra e u(i la ratou i rolo i le mau aua hau ra,
e afai oioi mai ia i Papeete nei e liai. E raverahi
le palii e hinaaro nei i leienei, cita noa lu e roroa noa'e, ua pau roa i le hoona.
Ta h i t i n e i .
O te purumu rahi e horo na roto i le oire nei
0 Papeete, o le hoe noa iho ia valu iti, o te tuali
1lahi pae, e lahi pae i nia i le purumu rahi, e
horo na te paeau i te hitià e i te taoa o le ra, e
ali noa'e le l’enua nei; e lia hoi i leienei ia hae­
re noa te ra lere na nia i te puaahorofenua e ali
e te l'enua laaloa.
O taua purumu ra hoi, e mea rave raaitai roa
hia ia, ua ô hia tahi pae e tuhi pae ei faalahe
raa vai; arîia çi i mutaaiho ra, ua motumolu
haere noa ia»i te anapajve rii, e eita'tura ia e
p a r a u r ii k o

r

�v

mnitiiiTea i le papa:» ia hahaore na nia'ïhn.'î lain
pae hoi, e lahi pae ra, uu faalia haere liia ia le
fare rii nehenelie ; e i mua mai i tahi paeau rahi
0 laua mau lare ra, le vai liaere ra ia le aua rii
ne enehe o lei faaapu maite hia.
I leienei ra hoi, tei nialalou i tepurumu, i muamau ae i le fare nolio raa o le mau faehau maolii; i mua mai hoi i tei reira, o le lanu raa tahilo ia a le mau papaa ; i leienei ra hoi ua api roa
laua vahi ra i Ae luava ; e valu matautau hoi ia
na le laala tahili, e e ore ralou e haere rea na
reira, maori ra, ma le riaria e le taia. I pihaiho
1 lei reira, le vai ra ia le fare iparahi hia e le oromelua ra e Pirilali. Aue le taa è o le mau
mea'loa e rave hia i leienei ao! ia haamanao hia
hoi ê, o lei reirâ ra fare i leienei, o le noho raa
hau ia o le oromelua ra o Olomoni. Area .a hoi
i mulaaiho ra, te rave hia ra ia te ohipa i reira,
o tei fatala roa i le faatupu i le tamai i rolopu i
na hau e piti i hau roa i le rahi i te ao nei, e o le
faatupu i te peapea i lolopu ia Europa laaloa. I
pihaiatu i lei ulua Pire ra, o le fare haapii raa ia,
e i reira i te mau mahana ' loa ra, e faaroo hiai
le reo o na tamarii 160, o te faailoilo maite ra,
na rolo i le mou ravea ' loa,, ia roaa ia ralou le
paari e le aravihi, e mailai ai to ralou ra uoho
raa i leienei ae. Aore rea e tau oromelua i tuu
hia i nia iho i laua na tamarii e raverahi ra ; no
la ralou ra hoi mau ravea paari. le vagi muhu
noa ra ia (aua fetii rahi ra, a haapii maite ai i te
mau parau atoa i luu hia'lu i mua ia ratou. E ia
tae i le hora e oti ai la ralou ra haapii raa, te
hoi lia ra ia ralou i te uluafare, mai te oaoa o le
aau, i le himene raa i te mau reo rii navenave i
matau ia ralou, mai te api raa mai a. I pihaiho

roa iho Loi i lei rein), le vai raa o le fare la pae
raa ; ore roa ’ lu hui le ui hia te huru o laua fare
ra, le ilea noa hia ra ia na rolo i le reo rii o
le mau vahiné faaulua hia, i"to ralou ra aratai
faahou raa hia i le fare lapea raa, ia oli la ralou
ra mau ohipa.
1 r.a mahana malanma hoi o lo matou lapae
raa mai i Tahili nei ra, ua manuia roa hia ia te
manao haavare o lahi paeau rahi, i la ratou ra
mau ravea, i te patiatia haerea i le aau o to Ta­
hiti nei, i le parau haerea{lu ia ralou A: Ua ha­
ere mai loFarani nei, e lia ru i lo ralou mau fenua, e laahi i nia i la ralou mau lure, lo ralou
faaroo, e to ralou liama raa ; i mau ai hoi ratou
i 'e manhaa tamai, i faatupu ai i te aro, i faaroo
liiai le roo tamai i rolo i te mau peho ra ; no rei­
ra hoi le atimara ra o Brual i faariro ai ia Pa­
peete nei ma te pa haapu raa ra, ia ore maiou
ia roaa mei e te haapeapea. E piti hoi lau pa
raralii, e horo mai na nia i na aivi ra i faitre e i
uraura, e tae noa ’ lu i te mili ; i,riro roa ’ i hoi
le oire nei ei haapu raa roaa ore i le anotau hepohepo ra.
I leienei ra hoi, ua huru e roa laua mau peu
ra, i rojopu hoi i te tavana ra ia Pale, e le mau
taata o Tahili nei, le vai nei ia le au raa tia, le
manao raa hoe, e te here rahi hoi, mai lei ilea
papu hia hoi, a farii mai ai lo Tfhiti nei i le
lavana, a faaati haere ai oia na rolo i te mau
rnataeinaa nei. Mai te mea hoi e, ia rave noa'e
lo Tahili nei i le mauhaa tamai i leienei anolau
ra, ei paloi raa'tuia ile mau enemi o loFarani.
enareira.
Te êe no te Tavana : BIUOT.

�</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </file>
    <file fileId="629" order="60">
      <src>http://anaite.upf.pf/files/original/576b19591c04e938ebdbc1e66853e2b5.pdf</src>
      <authentication>1b49f3b994774c922a75a4088a1a45a3</authentication>
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="4">
          <name>PDF Text</name>
          <description/>
          <elementContainer>
            <element elementId="55">
              <name>Text</name>
              <description/>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="12807">
                  <text>7 *

ÏATiRlïl lAIU-

1U H A X A :ï X O X O V K M A 1853.

Telaata 'toa . c erc le Tnrann e te tiaava . o tei lôT
naaro i te hoe hohoa o teienei «ea. aiifan mni ia e
3 farane no na avaeelnru.
Faaau mai ia Tepilo lc nenei parau i Papect*.

Ei haapararc raa i lc parau rii api c faufaa hia i lo
te ma

eniiu i rolo i le llau Tamaru; e ncia i le mau mahana inaha loa-

m m
O te fcia Imo taoa, c lc man
taala c haapao i lc toui
raa tnon, c lin ia ia nen.ii
alon hin la ralon mnii p i.
rnu faaitc i rolo i re »• :
IVri. ia auOiii inni rntou
1 fnrane no le'rcni hoe.
Faaa'i nmi in Topilo le nc-

nciparnu.

P A E A U P A H A U N O T E IIAO.

i'i' j’enua, e aila roa lu i faaoli i^oa e e tapae noa
maira (e lavere i ula.
I‘, ore hoi e roroa rea e (ac aloa mai ai toi
l’aca; lo l’are rnaira lioi e lo Arua; lei reira,hoi
le rahi raa o le fenua o le Auvaha itoilo, e le aua
raro maitai i le hau ra, o Paraita, u:» ani aloa
| mai hoi oia, e ia laao aloa hia mai i rolo i leie
: nei ohipa. E ore e maoro rea, e ite ai latoui
! leienei fare api iie faalia raa liïa i nia, ma le nehenelie e le iloito i liaue ae i tei le malamua ra.

* Tc Tavanu, lc auvalia Tmcpcra.
1 lc hio raa A, no tc rahi o le mau ohipa i ravc
liip acnei i le faanchcnchc rau i tc purumu api i
nia i le aivi ra|i Tiarci, le ilca papu hi.i ra ia tc
iloilo e tc ptiai o le Tavana o lauu malaeinua ru,
0 lc au ia liuacnuilai roa hia.
Te faaue nci :
E aufau hia In na Faranc c pili hanere, ia
Mailui ra, lc Tuvana no Tiarci, ci ulua no lc mau
ohipa laa Ô, i rave hia c una; c o lciliaapao hia
ci muilui iio le laala toa.
0 tc Tomilera rahi tci haapao liiu ci haamana !
1 teienei faauc raa.
l'apt.'etc, lc 29 no atopa 1859.
Papaihia : PAGF.

PARAfJ NO VAIflI MAI.
No le parau rii api i lac mai nci mai Yaihi
rnai, i itea hiai e, le parare inaile noa ra le maipuupuu na nia i le mau feima (oa i rolo i taua
hau ra:a faaitoilo noïii hoi le feia loroa o le hau,
e a iini ai le muu Taole i le mau ravea loa-e
maru mai ai taua mai ta, e e ora mai ai hoi te
feia i rooliia i taua ali ra, le haere tnaile rioa ra
1 lc mabana maa i mairi acnoi i fa mai ai lc taua ino ra i lc rahi raa. Ua huapuora haere hoi
paepae a lo Punaauia i rolo i lc ava i Papeete ' raiou i tera fenua, e i lera lenua,i rolo i (au hau
nei; no lc rahi lioi o lc matai i lelalii alu lau ma- ra, napeltea ra, lc pee maite alu ra le mai na
bana i l'aacaea rii ai ralou i muri mai i lc olue ! muri iho.Aita rea e papaa ipohe; area ra le taala
ra o Noutcrc. I lepoipoi roa i fa mai ai taua pac- maohi, le pohe noa ra iu ma le tuuluu ore.
pae ralii ra, mai lc pahï mau a o lc fcia lahiio
ra te liuru; tetaverc hia maira hoi e na poli oroe ®
N0°TE MAU AUA IIAU.
c raveralii. Tci mua mau hoi leTavana vuliinc,
matc rcva o lona malaeinaa i le pce raa i nia e ; Ua ula hia mai te umara mai rolo mai i le aua
iana; tci rnuri mai boi na vua c lc ooure e rave- ! hau i Papenoo i fo monire i mairi aenei. Te tiai
rahi, ua tomo anae i te vahinc c le lamarii; le j noa hia nei a hoi le urnara no Papara mai, te
fei hoi, lc uli, c te taro, i haapao hia ei maa na parau hia nei hoi e,o le umara ia i hau c roa i le
le feia rave ohipa. Aore ra i maraa rca mai taua mailai. 1 leienei ra hoi, le parau faahou liia tu
tavere ra, no le puai hoi o lc matai. I reira (ura nei a loMoorea; le mau mataeinaai paari taratou
ra le mau poti o na manuu,i le hoe raa lu e lau- umara e le ulï ra, e uta haapeepce mai ia etiai.
Teie te rahi raa o le moni i aufau liaere hia
turu i taua feia ra; e aore aera i roroa rea, mamai
e te mau haava o na mataeinaa i Taiarapu,
raa roa maira taua tavere ra i ula;^ua faaali na
ei
haamana
raa i lc Ture uo te mahana 1no atete
boi ratou i te inauua lâïii ra o «la Forle» a hoe
1853,
no
te
aulau raa i le moni na te mau ororoa mai ai, i uta. I ropu hoi i laua paepae ra, te
pee raa, le reva Farani, i niaiho i lehoe tirâ tei- metua haapii raa; lc moni i haapao hia no na
tei; ua l’aaati maile bia boi laua tavere rahi taa- avae ra o alele, e o selema.
Afaahiti,
2i farane.
toa ra i le lalai tiare, i unâuna roa'i boi, e i riro
Pueu,
82
ai ei hio raa faâhiahia. Te olo noa maire hoi le
Taulira,
’
73
lari parau i niaiho, ei faaitoito raa i te feiu hoe;
Toaholu,
32
e o te mau vahine hoi, o lei laabei anae hia i te
A'airao,
32
tjare, e te rau li; le ori maina ia i le mauupaupa
Malaoae,
25
o to ratou nei fenua; o tahi pae hoi, ua laaahu
Teahupoo,
56
hia ia i te pupepu; tei raro anae te avae i te mili.
A tavere hiai hoi taua paepae ra na pihaiho i te
Teie tehoe parau, o te au ia imi papu hia, e
palunihï o le manua ra o «la Forle, » manuu
roa aera te reo o te feia eri, ore aerato lairi raa ia rave hia ma le maramarama e le parau lia,
pahu; e mai rolo niai i taua nunaa rahi ra, te pi- no le mea, o tc lure, e le haamana raa o taua
nai raa mai te reo ‘. « Huro, ia raailai o Farani!» mau lure raaoteie e parau hia nei.
0 te mana o tv&gt; mau haava i te rave raa i la
tla faaoto maira te upaupa o te manua i le reo
'i

�rv\

r&lt;i(ou ’ra o!&gt;ip&gt;iv
c faalia !&gt;iu ln fioi. A rfui ac-f roha'cTa, oro noa tu ia a rahi roa mai te maa. Ia
nei 1'oi iiea raâ hia e, a rave liiai lchoe ohipa {- rahi mai ra te pahi; ia faaile alu le vea rna le
haava raa ra, le lia noa maira te laala ee'roa i luu.luu ore e. A hopoi mai, a hopoi mai, a fauuta
nia; aila roa lu a ratou e parau i rolo i lauu haa- ] mai i le rnaa; e iaha ia e hamarirau hia; e uta oiiH
-\a raa ra, c l,e paraparau aloa rnaira, i la ralou ) rnai ra; no te mea, o le ra».ea ia e tao a liiai
ra parau, mai le faalia ore iiia lu e le Maava. Iv crulou iho, e e mailui ai hoi lo outou iho noi feaore hoi l(,i reira ra, te la.aô aioa niaira le feja C.ua.
Oia mau a Iioi ia.Aore roa tu e maa i afai hia
mana, mai le Tavana h'.alaeinaa ra i ta ratou parau i rolo, e le lauue haere noa niaira i le haa- rnai i na lapali i mairi aenei. 0 na m'ânua rarahi
\ a ,e e faautua,e aore ra, e faaora l.'aere noa i le hoi, e na palii taoa i rolo i te ava nei, leamu noa
laula; mâ te hua manao ore e, aita roa lu ana e aera ia i la ralou iho maa rii i fâau’tâ niai. Âita
paran i roira. e oliipa ra lei reira, na te liauva roalu lioi e roaa raa maa i ro'o i 10 malole.Ahiri
boi outou e haamanao maiiai na i tei reira , le
unat* ra.
A hio hiai ra !o ino o lci rcira ra liaapao raa, ere nei l&gt;oi oulou i le moi.i i tci reiru ra liaapao
i to-aa hoi au ore i te lure, It: itea uloa hia ra e, raa l&gt;uru e.
Te hoo baore nei ra boi te laâlu i te upea,ri
to moe rca ra te huru mau o le parau i rolo i
leienoi
anolaii, o uu btiru pinopihe rhai nei 10 lae
taua liauva raa ra, i.o le utele o le rco, e le fiti
raa
nrai
o le ia, i mailai ai IVoi te laatu foa. Eoa
rali. ino o te parau o lupu mai no roto i laua rareira
toa
ra i tc mau maa toa e l'iâi, te moâ, te
\ea ra, oia iroi letia uoa raa mai o te taata i nia
puaa.
c
te
inau
loa c amu hia. E amui liacrc tc laati i ta ratou
i t.ihi nao, e lajii pae, e te faalmanane liaere noa ra hoo hacra, iamca
rahi m iite mai a tc nna i le maicte nei. ïc fa a ite
i;ia i Utea parau e imi hia ra. 1 teionei r; i , afira papu hia tu m;'l hoi lo 1ahili atoa nci c, aita tu c ravea.e ae c taoa
hiai raLou, niaori ra, 1« laaaiuu niaitc itc faia toa i ni'a i ic piuu.pah i
n-a le na rcira faahpu,na le haava iho ra, e faa- atoa.
e faatcre mai ioiic'r, i la raiou ra hou liacre raa. Ei reira ia c
titiaifara ni.aite i taiia imi raa parau ra. 2’ei iaha laoa iiiai le laata toa o le ft nua nei.
te (aatia tu, e aore ra, le faalia ore alu i le par;iu n le feia e ani ruai; la le mau ile, e la le feia
Te vetalii mau laatâ no letuhi ma.u* mataeinaa
i pari atoa liia hoi. 1 na reira Lia ra lioi, e mailai ua haavu bia ratou e ua faauiti;i bi.i i [Arpetftfc'
ia le ui raa pur'uu i te leia If a e parau ta ratou; nci i le avae nei i Atopa. Te faaue-hia tunei le
e liama toa hoi ia le haavaf i roira, e e riro tana mau mataeinaa, e imi oioi ilio ratou i leienei
jitaoti raa i laua parau e imi hia ra-, i te au mai- mau laaia, e e aratai oioi mui hoi i Pupeelo nei,
tai i ni;i i le Ture. O le mau haava mataeinaa le valii haapao hia ei rave raa no ta rulou ulua.
ra leie e uo maiie hia lu'noi, no le mea, le rahi
Teie le ioa o laua mau iaala ra :
noi lo ralou paruparu, e uita tura i lapea maile
Alaiuri no Teahupoo ; Maiuri no Tiarei;. Tui to ralou mana, a ra\e ui i le oliipu o lo rulou ra ; Muihola ; Tuluri; Lro ; Tumau, Moe.ioa ; Krjj-:
ra loroa.
paiau; Teina ; Atamoe; Pabai; One; Mairuai;&lt;
Eanaupo; Tehura ; Obiti; Pua ; Tuahine; Teiva;.
Tuira.
NO TE MATETE.
. . . .
r
f
rMai na lapali mai a i mairi acnei, ua liuru Te mau pahi i lapae mui,mai le mahana 27 mai
pre roa le maa rii, nia le .fai, te mcia, te u(i e
a no alopa.
1*: ia, ua afai rea hia mai i rofo i lo malete nei.
Tira piti farani o Adele, tapcna llurlel, mai
A faaile liaere liiai hoi i le nrau vâlii atoa, a faaValaparaiso
mai.
teitei hiai le reo i te faaile raa i to lc n&gt;au fenua
Tira piti no lluabine o Repe, lapena Haerc,
i lo aietâ' e, e e maa lei ionei, e fenua teie e roamai
Huahine mai.
ai i lo ratou ,ra mau pahi, le maa e lc mau mea
Tira
pili marile o Surss Roy', tapena Extdr.
loa e hinaarao hia e ralou; e o mailai noa hoi to
mai
Vaihi
mai.
ralou f/iâea rua :dnei ma te hau; ua haapao anae
Tira
pili
no Raialea o Âvera, tapena Delanô,
hia tei reira loa ra ei mailai no oulou.
mai
Huahinc
mai.
- — ■*Eaha ra una le faufaâ o le mau ohipa toa e
Pahi
aualii
faraui
o
Calinat,
tomana
Lacomhe,
liio hia liei c oiilon i te rave raa hiailemau mahana toa; tei tautufu atoa hia mai hoi e oulou ? mai Valaparaiso mai.
Tira piii farani o Hydrographe, loniana PafEaha teienei moni rahi c le rohirohi rahi i haachappc,
mai Ana mai.
maua noa biai? Ê ere anei e, no te tauluru raa
Te mau pahi i reva,
tu ite mau pahi no,le fenua ee mai i roohia i le
hepohepo ra? 0 laua mau ohipa raraln hoi e raTira piti bcrelane o Ocean, tei Hamoa.
\ c bia e latou atoa nei, e riro anac ia, ei mau
Tira pili herelane o Emily Ilort, tei Panipe.
ohipa faufaa rahi, mai te mea e, te haamatau
Tira piti farani o Expedilion, :tei Valaparaiso.
maite na oulou i le rave raa i tenana ohipa maiTira piti farani o Ann, tei Paumolu.
tai,oia lioi i(e afai tamau maite raa mai i roto i te
matele, le mau maa toa c ore e pau ia oulou
Te ôe no le Tavana : BR!OT.
iho.
laiili lioi le palii i rolo i le ava nei râ, aroha

�</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </file>
    <file fileId="630" order="61">
      <src>http://anaite.upf.pf/files/original/519e9830d3c0c9c4742407ddc5a051a1.pdf</src>
      <authentication>3f7a66221e2d985d137cfa52eda0db1c</authentication>
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="4">
          <name>PDF Text</name>
          <description/>
          <elementContainer>
            <element elementId="55">
              <name>Text</name>
              <description/>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="12808">
                  <text>u t iw

i.\ns-

||

1

l\0 TAIIITl,

H.VIIAWV 17 XO XOVÊM.V 1Sf&gt;3&lt;

M.M RIIA

etaata 'tnn . e cre lc Ta(t lc feia hoo laoa, e.lc mnu
ean;i e te hanva . o tei hi—
taatn e tinnhao i lc tnni
nnaro i tc hoc holion o leirnn laon, c tm ia in ncnii
enei vea. aiiCaii in.ii in e
aloa hia ta ralon mau pi3fnrnncno nn avncetoru.
rau fanilc i roto i rc:o‘ia nufau mni ratou
[vinn mai in Tcpito te ne- F.i haapararo raa i lc parau rii api e fuufaa Itia i lo 1ren.
farnnc no tc rcni hoe.
nei parau i Papccle.
te ina enun i i oto i te llau T.ïmaru; e neia i te mau mahana malia loa- Fnnati mni ia Tepilo te neneiparau.

I’AI'AL" PAKAU NO TE IIAL

Te faaue nei :
Ua faaloroa hia o Ra'vini oi Oromotun baapli
i rolo i le malaeinaa ra o Tepipi.
I a faaloroa hia lc Pra. o Ilebert, e.i orometua haapii i rolo i le m t'aoinaa ra o Tentarie.
La faaloroa bia lc Pra, o Loubal, ei orontêlua Itaapii i rolo i le mntaeinaa ra a Putualiara.
I a faaloroa Itia o Tenapa oi oTomeluabaapii i
rolo i lc malaeinaa ra o Tokaltora.
La faaloroa hia le Pra o Claiy Fouquê ei oromelua Itaapii i rolo i le malaeinaa ra o Tuultora.
La faaloroa Itia le Pra o Alberl Monlilon ei
oromeluu haapii i rolo i le malaeinaa ra o Tematahoa.
Papeelc, le 11 novcpia 1853. ,»
Pahâihia : PAGE.
Papaihia te Itolioa i lê fare loroa o lc ce.
Te eeo le lavana.
Papaihia': E. nr. SAOX.

KAA.
IS*o lc fiiiitia raa a lona Ititiiiiltana, Pomaro, lo
jrii vahine o lc mau fcimia Totaielo, c lo Taana, le Âuvalta Emept'ra.
La faaloroa ltia le loia i faaile hia i muri nei,
;i Oromelua i roto i te mau malaeina i lc Tuamolu, oia Itoi :
0 Turula, ua faatoroa Itia ei oromotua no lc
analeinaa ra oTekaltora.
O Tahiri, uaftaloroa hia ei oromclua no le
rnalaeinaii ra o Tepipi.
0 Pamano, ua faaloroa l»ia ci oromclua no le
aataeiuaa ra o Tuultora.
0 Temanaltune, ua faaloroahia, ci oromelua
no le mataeinaatra o Temarie.
0 Temabalu, ua faatoroahia ei oromolua no
c malaeinaa ra o Temalaltoa.
Ma le au te mau liaapao raa o le Ture no te
mahana 22 no mati 1852, na maitihia leienei
TERE 0 TE TAYANA I MOOREA.
feia e le Itui llaalira, ma le au i leTure, ei Oromolua no laua mau malaeinaa ra.
I le faraire i mairi aenci le 11 no novcma, i
Papeete, 10 novema 1853.
,
reva’i le auvaba o le Emepora i le mau fenua
Tofaiele nei i Mo’orea,na nia i le palii auahi FaNa te Arii vahine o te mau Na te Tavana le Auvaha
rani ra o Duroc, ua haere oia e hiopoa liaere i ’
fenua totaiete, tei moe
Em'epera,
le mau matacinaa toa i rolo i laua fenua ra. Ua
ei teienei
Papaihia: PARAITA.
Papailiia : PAGF..
pee hia oia e na ee loopiti, e na Raalira toa hoi
e
raverahi.
Papailtia le hohoa i le fare loroa o lc ee.
Te ee o te lavana* papaihia : BRIOT.
0 na malacinaa e maha ra, oPaea, Punauia,
Papaoa e o Parc, lci faaue hia lu e e haapulupu
mai i Papeetenei i lemahanalO, o teienei avae,
Te lomana o te mau fenua Maldila, Auvaha o e faalia faahou i lehoe fare lo*a, i liuri lumu roa
te F.miqyyi i le man fpnmi Tnlniele.
hia e te matai puahiohio; ua reva e anae mai
na
I te liio raa e, e mea laa c roa te loroa oro- ia, hou le mahana i haapao bia. 0 lo ralou
metua, lei haapao hia ci ao i le parau a te alua, iho a ra ia huru, le iloilo ralii i le rave raa i te
c mea laa c atoa hoi le haapii, o lei haapao hia mau ohipa e tuu liia i nia ia ralou. Mai (e mahana 8 mai a hoi o leienei avae, e ma te liaapao
no te haapii raa nac ra.
I le bio raa i tc parau i faalaa hia e tc Hau ore hoi i le mau taupupu i rolo i taua ohipa ra,
Tamaru, no le faalia raa i le liaapiiraa, e le faa- no te mea e, e ere te fare a’u maitai i nia i tc
toroa raa hoi i le oromelua liaapii i rolo i te mau fare Tahili nei, oti roa era la ralou paeau
obipa. I teienei ra hoi, aila ia e ohipa lu e toe
mau malaeinaa toa i le fenua ra i Ana.
1 te hio raa hoi e, o te maili raa oromelua nei,maorira, te faai haeraite ofai araea.narolo
nae ra lei faalaa hia mai e le lure, o le maiti hia i te mau area aluru. E piti alura (au mea e ilea
hia nei, oia hoi te auraro, e le au mailai raa mai
e lo le malaeinaa.
I te hio raa e, le tapea nei te hau Tamaru i o lo Tahiliilehauevainei;oialoa hoilemalamua
rolo i tona iho rima, i te mana no le mono haere ote maitaieilea bia a muri atu, norolo i te faaraa i le mau oromelqa liaapii i te mau vahi i ere lia haere raa i le fare araea. la tae alu a hoi i
lona mahana, eita paha e huru maoro rea, ei
ra.
reira
loa ia le ïtouhjraemono liiai i le tapoi ofai;
I te haaihanao raa i le Ture no le mahana T
ei reira lura hoi ia taua oire nei, e haere maile
no juirai 1853, no le haapii raa;
r.VATOUOA

&gt;

\

�«ii i ïï' rii'lit'uoÏÏtï ra, o lo m&lt;5a mau/hoi loi feit a liaapii alu i te mau felii niana, i te Imru man
e opua liia nei.
le hanahunu e au ia ralou, uo le muu loroa
mau huere hia e ratou nei.
No 1(5 liinaaro o le tavnna (e auvalta o
Hmcpera, i le l'aaile luia lu i le Toohitu ra ia Te mau pahi i lapae mai,mai lc inahana 3 mai\
Nuulere, i leTohitu ra ia Nuulere,i tehoe tapao
a no noccma,.
lona maurnuru iana, ua parau ulu oia i laua Tira pili no Raialea o Urufalu, lapena Farci
Tohilu ra e i lana lelii, e e haere mai i le fare
mai llaiatea mai.
hau ra paruhi rit ai,e ltope noa'e velahi lau ma- re,Tira
piii no Huahiue o Rcpc, lapcna AVoodr
hana.
land
tna:
mai.
I le rnahanu Tap.iti i mairi aenei, e haapulu- Tira pitiHualiine
no
Bora-Bora
o Patea, lapena Ilall *
putu raa rahi lei io te tavana; e ua haere aloa mai Huahine mai.
mai Tona ra Hanahatia le arii vahine, e na la- Tira torn no Saradinia Dislruzionc, tapcnjj
vtiahinc a te Toohilu ra a Nuutere, e lamaa i Gazzalo
tttui Turifoniu mui.
reira. 1 t(5 hio raa raltoi i le httru nehenehe rnailui o le Itaapao raa o l.jua mau vuhine ra, to
oioi e le maramurama mailaio la ralott raparau,
Tc mau puhi i reva.
lupu maile maira le manao i rolo i le aau nei e:
Tira pili no Rili o Paquele de la Serena, la-i
ua falala roa te hora, e huru fuilo roa’i toTaliili pena
Lanazabel, na reva i Valaparaiso.
laaloa nei i to Farani, i le iti; raa i le mau peu
Fabi
Farani o Duroc, tomana de la Vaisneheiiehe e le maramurama. Area ra e, ia huru siêre, naauabi
reva
i Moorea.
inailai a&lt;; le baapao raa a le mau papaa e lapae
Tira
pili
Manua
Faraui o Ilydrographe, lo-'
niai i teienei mau fenua; ia ralii mai hoi le leia
mana
Parcbappe,
na
reva i Moorea.
liaapao mailai i le faalera raa mai ionci, ratou e
loratou mau.felii, le imi hjaereamai ioneileravea
elaoa hiai ralouna roloi le lioo haere raa;ia tae
FAAITE.
atou hoi i le anotau, e nehcnene maitai roa i le Te bïnaaro PARAU
nei te lomitcra i to boo i le puaa,
iiaapii raa i Tahili nei, i raro ae i le hiopoa raa na te feia e luhaa
ta ratou i rolo i leienei fe-l
a te IIau,e ia ilea’loahia hoi le reo farani ionei, nua Aihuaraau. 0mua
te
ta ratoui
ei reira lura ia e neiienehe roa'i, e e riro hoi le teienei, e o te binaarofeiai lera,hooe puaa
ra,
e
baere tia
amuimui haeretui i Tahili nei, i le mai, ae te au mai ia i te tomilera rabi i Papeete nei faaau
ai.
ralii hia.
I teienei a hoi, na rolo i le itoito e tc puai o
te feia loroa i ;ai o ae i le hau, ua pee roa aenei
NOTICE.
te mau achuehu aioa ete peapea i itea haere hia The adminislralion
in wanl ol live hogs
i mutaaenei i nia i le mau na, e le mau vtfbi for the service oflbosebeing
to'wbom
are proatea, i ino roa'i hoi le roo o lo tatou nei fenua; vided in ibe colony.Sueh personsrations
as
are
in meaeiaha ra e faaea i nia i lei reira nae ra. Mai le sure lo deliver bogs immediateiy, are requested
inuhana mai a hoi, a haapao liiai o Tahili nei, e lo present their ollêrs to llie chicf of the admiia tomo i roto i le fetii rahi furani ra, o faao nistralion al Papeele.
aloa mai ia i te reo, te haapao raa, e te mau peu
utoa hoi a loFarani e liai. Te rironei hoi ei ohipa na le hau, le lapea mai i lo Tabili nci, eiaha
jatou ia ati noa i roto i te marei a lo Turifonia; L'adminislration desAVIS.
vivres a hesoin de porcs
e.feia maramarama nae hoi ralou, e ua ite anae vivanls pour le service des
rationnaircj^£j;i co-1
a ratou i le ea maramarama ra, e mahere ia ra- lonie. Les personnes t^uV ’seïuicnt
en position
tou i te oioi roa i le haerea na reira. la roaaTu d'en livrer immêdiatement sont invitêes
a faire
ra hoi tei reira ra hopca maitai, te tialuri rahi parvenir leurs ofTres a M. le chef du service
ad^
nei malou i nia i te feia haapii e tono hia mai e minislratif, a Papeete.
to Farani; le rahi roa nei ra le lialuri raa i nia i
te iloilo rahi o tc mau Tuahine o Josepha; tc
haapao ra hoi ratou i la ralou e ao nei; te faai
nci hoi ralou i te aau o te mau potii api i te hinaaro i te haapao mailai; e’vabi taa e aloa ra
hoi la le Hau, oia hoi, tc lamala maile raa i te
Te êe no te Tavana ; BRIOT.
iio

�</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </file>
    <file fileId="631" order="62">
      <src>http://anaite.upf.pf/files/original/137939e2d91d9c9c50dcfb26b11b8ff1.pdf</src>
      <authentication>d95abb1c42448c5a943d8628a03161b3</authentication>
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="4">
          <name>PDF Text</name>
          <description/>
          <elementContainer>
            <element elementId="55">
              <name>Text</name>
              <description/>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="12809">
                  <text>ui

mv

ïm .

litii . e ere Ta«ana e te haara , o lei hiuaarn i te hne hohoa nteieoei nea, anfau mai ia e
3 fnrane no'hia avae etnru.
f iia u mai i.i
te nsnei paraui l’.ipeete.

M .VII A V \

x t v k 'j

v is:»3.

nii-:iu u t
’p fri* tmo t.Nufl. r !e mnu

Ei haaparttre raa i te parau rii api c laulaa liia’i i«»
U’ ma enua t rulu i ie llau ram aru; e ueia i te ituu inahanâ inulto loa-

tanla r haâpnn i le lam
raa lntm, i&gt; (ja ia j» in n 'j
aio.i liia.fa raloii inaii oira.li fanilr i rotu i rr o* •
f i . ia aofaii mai r.itnu
1 faranii iio le reni hoe..

'ii

f.iaao mai ia re|iilo lc uei.fci |iaiaiii

no;i maori ra, ia ti.i i te lv;iai;i i tc'faarooâiu i
la raloii paratj; i;j ilea maitai hia, e i te nu*,u pa'rau raa l*&gt;a. t* ore roa e tia i te hoe taata e ae ia
, Ua lono mai noi lo miilaoin.ja ra o Paoa i lo haapeapoa mai i Le liaava raa e te l'aaite baeie r
ffia ravoohipa. o lo raau Imi, iiaap.uj liia no tf* noa mai i to rafoii rnanao maori ra. ia m nao oi.j
faatiii t.ia hmi r ia i lt* l.iro loa. Amt* ra i maitai iho le haava, e t; lia iaua ta oi atu ia ralou, late, maiiiii i to ratou h.iere raa u;ai le paepae ra\e 'aoa, lavana noa lu, laala /oroa e ae o le reira
mailai hia e ralou ra, nirau liaere te mau vaa. e ia, e ore roa e lia ia parau'mia mai.
te niau raau raralii ra, tei f.iaoeoe lii.i uma, e . I leionei, te tupu ra ia tiiaa ino rahi roa, o
tei faalira hia lioi i;i m.'iitai te faate. e raa i le ie, antui maite ra te mfâu haaiâ tiia, i le faïroTe rira
ua inalara i le iioe opape ralii puai i ro‘o i le i laua ino ra, mai te pe.ai uitoa, e e ore lvoi (a
âva i l’unâauiii, e ua painu le lalii paeau o laua ; ratou, nole mea e lauiuru hia ratou e le ture, V)
paepae ra e lua roa. Uapue faahou ra taua mau j te hau hoi.
râ'au painu ra, e ite maiiana loru i mairi aenei ! O oulou hoi, o tei faaroo m&gt;iie; i ie parau a
Iiaere noa i te ua i laua manima ra, lae roa mai | lo oulou ua feia orero mai te rnuhu ore, i roto i
iiei taua pnepae, faaliialiia ra e roto roa i te ava ' ta outou, na mau epoo raa, lt;i tiai m ;iie, e ia
i Papeete nei, ua i i le rauoro no taua fare ra,o | i-ope roa lemanao a la'ua laala orero ra i l&lt;; itea,
te upaopa l2a lioi i nia ilm, te valiine hoi e le i Eaha outou na i ere \ na reira toa i i roto i (e
tamaiii e ijverahi, e ua lapae moi i tabalai, i *1 mau parau no te haava raa. la lai tahi m.'iite fu
rolopu mau i le pue raa luata lei haere atu e ' parau, mai tt; riri ore, no te mea e Inpn mai hi
matailai. Te rave nei taua na malaeiuaa ra, e fe ruaro vahi e te parau ino a te vela!*i, e lalara
malia toa i laua ohipa ra i leienei; ua niau ua maile ra i te pafau e parau hia ra, ia maramapae i haapao hia i baam.iu raa no te mau pou rama maitai le mau liaava; ia na reira ra, e fauatia, e na pou roto hoi. Eila roa tu e roroa, ua faa l ia ia te parau lia, e c ore ia te hio raa haaia hio alo i te hoe haava maua ore, i le faaoti teienei fure.
’
j ma,
lia raa i le mailai, e te faaore raa i le peapeâ i
rolopu i te mau puluputu raa no le haava raa lo
I rolo i le vea no te mahana malia i oti aenei, lupu raa no te mau ino, le aueue noa raa; e mai
ua haa niararnarama hia lu te mau haava loa, e le maru ore roa le lahi vahi iti.
PAI'AU IVVUAU M&gt; I U 11AU.

e raea lia ia ratou, le patoi mai to ratou ra mana
le mau peapea loa t faa tupu hia i roto i te inau
NO TE MAU AUA IIAU.
haava raa, e le feia e parau noa i ta ralou parau
mai le faaue ore hia tu. I teienei, le manao nei Te haere noa nei te mau aua hau no le mau
matou, e riro ei mea faufaa ia l'aaile laahou atu mateinaa i Taliili nei i le maiiai raa, i; le pojiou
a i taua mau pat'au ra, ia ore ia tupu faahou te nei hoi malou i le faaile raa na roto i le vea, te
reira mau neanea i t6j,enei aiiotau i mua nei, e mau moni i roaa mai no te hoo t aa i te maa no
ia faamiaifaio maite te mau haava, tei liaapao roto i taua mau aua ra. E ore e au maitai roa te
h*.i ei haa mana i le lure, i te mau haava rua i mau lure i faatia liia no Tahili e Moorea, ia
horo hia mai e tei rave hia e ratou i te mau ma- faaau i te niau fenua Tuamo'u, no le Imru e raa
liana loa. Tai rau aenei o malou haere raa i ro- ia o ta ralou liaapao raa, e le liuru hoi o te reira
lopu i leienei mau haava raa, e ua riro ei mea mau l'enua paralii haere hip e la liot; nunaa e.
maere ralii na matou, te mea iiia i le haava te Mui le laatia raa mai a o le lure no le faatitivaiho noa tu mai te faaoromai maile,le mau pa— aifao raa i le mau aua hau i rolo i te mau
rau e raverahi e parau haere hia mai no le ta- mau Mataeinaa , aort; roa leienei mau fehi pac, e le lalai noa raa ia maoro noa le mau nua Tuamolu i ha|&gt;ono noa mai i Tahili nei
i te hoe maa maa iii ae. Ua rave hia ra te
parau e iia noa ia rave i na eora rii aila rea.
hoe
ravea laa e roa no raiou, o lei p rahi noa i
E ore roa e lia i le laata ia parau noa i te pania
i
te motu rii one, e ore e lia ia ralou, mai lo
rau i roto i te haava raa, maori ra o na taata paTahiii
nei ia aua ite aua rarahi, e ia lanu haero
rau, e aore na taata parau iho, o te laala i haai
te
uhi,
fe lo n le Taofe, e rave mai
pao hia ei parau i ta raa parau;e e mala na le ra ralou lei fcuinara
mori
liaari,
o le laoa noa iho f i no
talii i te parau, e ia o ti taua a parau ai le lalii,
e ia faatia’hia maihoi e t** haava,e tia i ia parau, teieuei mau fthm.v I teiene ra, no l•&gt; ratuu leoi te l'aau aloa mai i n;a i ta talou nei mau
e aore ia iahinaaro le haava i le ui i te parau ia ; leo
auahulu,
ua iluilo roa le mau Mataeina a i uuti
raua. E ore aloa hoi te mau ile e tia ia parau ij
&gt;

�i le aua-raa i i,c,mori, o ijiro (a raton i tc f.ru *&gt;a UaJoicre l»i. mni lei f.i.ii («■ lna m.'o , roto t tc
ralii roa i le roaa raa mai noroto i leienei ravea
l'nre, ’i . i i,H&gt; [’onholn ra, I &lt;S-i l'arantf,. e.vai
api i te hoo rua i Tahili' tiei e le'mau lctma i 'e iK'i, e te liai ' hia
lu rn i raiou - io mau uiahaiia
atea atoa ra, e mai ia ralpu a oa lc mao; o n*,*i.# tqa.
i.,
.
irtatou e e faulaa ralii ta ratou e roa rnai no rtïi—* 1 teicnei I * lmn &gt;i mairi acne', oa ula hj.i
ra. E lapao mailai le mori rnatahiuu liapotmhia niai e 38 pae.io n &gt;'e aua 4i.ni i I’.i;iai»a, u; ua
jnai io noi e le nialaeiiiaa ra e Tamatahoa no le pau hoi ia i te liOon.i, e ie uta
nei.(h‘
manuia raa o teienei ohipujua ula hia mai n'ei pahi iti ra;:o TahiH, ia Ifaure niai.m i,a]&gt;;&gt;ra,,
i Taliiti nei na uia i le palti tira piti o te liau ra [Ja hqpun loa itoi oa .pauro huc alnrru•jmr-pil.i:
0 « hydrographe, » e aore roa maoro i t.e l_ae tci uta liia mai no Papenoo. te lia'i tvoa nci ra
raa niai hoona aera. Ua hooaloa liia e ono paero j.le komilt' no le nrm aua iRfO i Fe munTM-rojra-•
mort, e 659 larani i roi,o„ l faraiio.e 75 lencti- mai i le Itoo- raa,i ro'o.i jn i:&gt;a!;jun»m..c i.a tae
nta i te tarani hoe, e ia arnui hia ta.ua’ ruoni ra, mai le re-ra, e tuiia haere hia i te rnau luin.
1,15.3 farane e 32 tenctima i fqaa mai uo laua E faailoi o râ c homa, e u a m o â i Lu m»a ia
ipori ra; ia iriti liia tnai te pae o lo tqhia ra, trafit,-e e amui maiie uulmf i kïienei atere raa it&gt;
230 larane, lei vaiho liia i roto i te a Jfata vai mua e itea hia i te.lemta oe&gt;.
raa moni mai lei faaite hia mai e te iure tu&gt; le
inau aua hau ra, tqo hora ia, e o te luha liia na
mai, 'inai le mahana 3 mai
te feia i rave i leiencimori i rolo i laua mataei- Te rrtau pahi i lapne
a no nocenta.
naa iTemalahoa ra e 930 farane. E mea rate o Tira loru b tralane o T rên l, tapcna «
iiie rahi roa le tuluVaa o leii/nei rnoni, niai teie
1 muri nei, i rolo i ^iua tnalaeinaa i Temaiahoa Siclfeie mai.
piii paniora o P a q ie ie ile "la S ê h n a , lara, e p.apai rnaile te Tavana e le Auvaha i te penaTiraLaxviiz
bijl. rnai Oat'iu mai.
jôa o te mau laata toa i ana i laua mqri ra, e le
Tira
pih
creimmi
rjthi o, te Taran' i rave hiu ie ta.aia l&gt;oe, e e au- cro, ttfai Sitlene inai.o Kehrivieâje'r, tapona Eolau hia tu uaua 'l Jaratie e 4(/ leuetinia tio le laEahi auulii taraiii o Duroc, fomnrta du la Vaisrani hoe i rave hia e ana. ,Te mori i pau i le, siêre,
mai Valpaiaisu mai.
tahe i le buri raa e le uta raa tnai, na nia
Te iuuu pahi i reva ./
ia i le mau lufua lua. la riro lcienei tamula
raa malamua ei faitoilo Vaa uo lcie nei attolau Pahi manua lira toru fa.rani o Pr.êvoyanle, !ojnua nei. Na le pahi mutamua e haere i Atia, e trtana Laurent, ua ,rqva i Nalpuaiso.
ulai atu ua laua mataeinaa ra o Temalahoa i le- 1ira |&gt;iti Uimatara o MunaiuUa, lapena Hiareuei ntoui e 93o larane.
hiu, ua rc.va i Kimalaro.
Tira pili Uaialea o Avera, tapcna Dol.moj ua
reva
illuahine.
„ ,. .
Te moni i roaa mai no rolo i le aua hau i
Faea e 78&gt;i farane, e lei le hoona'raa ra, ua lu-»
Te êe uo le Tavana ;• BR OT.
ic ij i

ur&gt;
- VfT‘ ■i*

'ÏÏX

« J '- •*&lt;
&lt;

/*■•&lt;[ •n.Mv.h

'

f

JL

♦

‘ï

•4-

.1*

Vf Nj.1

�</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </file>
    <file fileId="632" order="63">
      <src>http://anaite.upf.pf/files/original/0a167f32abadcfa127681e0fdada5829.pdf</src>
      <authentication>005e1dd4f86ee1e7d04b2d5c54faa42a</authentication>
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="4">
          <name>PDF Text</name>
          <description/>
          <elementContainer>
            <element elementId="55">
              <name>Text</name>
              <description/>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="12810">
                  <text>«A T\niT I MAHA
Tcld.itn ’lna . c nrc lc T a vana e tc haava . &lt;i lci lii-5
naarn i tc hnc hohoa n teienci
anf.ui mai Ia e
Sfarancno na avaeetnru.

M A I I. W A

24

0 1 0 8 r&gt;3 .

O (&lt;• frjii 111Ki I jmiji . e h* iiihii
( n&gt;«fn e ( i a i
ie iaia
rH.i fa«»:». i* (iit 1,1 ui m n •j
nlu i lna lii raiiMi iii iu ^i

vea.

Faaau mai ia Tc p iln lc nc-

nei parau i Papecle.

Ri haapararo r;ia i lo paran rii api e fatiCaa liia'i lo
le

iiij

enua i rnto i lc II.m r.nnaru : e ncia i lc m.ui niahaua tnalia lua

PAEAD.PAWAU NO TE ÏIAfJ.
FAATOaOA RAA.

No to (aatia raa a lona lianaliana Pomarn lo
arii vahine o le mao fomia Tolaioto, e lo TaVana. le Auvalia o le Fmepera.
lia faaloroa hia o Peni Tema’au ei nmioi no
le malaeinaa ra o Papeele, ei mono ia Uet;a o
lei faarue mai i lona toroa.
E anfati le Tavana, le Auvalia o It; Fmopera,
na leienei laala loroa, ei ulua no lona loroa, i na
farane 180 i le malaliiti hoe.
£ papai liia le hohoao leienei parau loroa i le
liiopoa raa e i le fare loroa uo le oe.
Papeele, t alopa I853.
Te Ârii vahinc o le mau
fcnua Tofaitle,
Papailiia: POMARE.

\nir.ii.i 48

\ 0 X \ s\ï.

Tn Tavana, te Auvaha
Emepcra,
Papailiia: l'AGE

Papaihia i le fare loroa ole ec.
Te ce o tc Tarana.
Papaihia : BIUOT.

I le mahana toru, le 16 o leienei avae, i hoi
mai ai teTavana, le auvaha Kmepera ra o Page,
i Papeete nei mai lona mai lere hiopoa raa i roto i te mau malaeinaa i Moorea.
Te Tavana ra o Mailui no Tiarei, no le mea e
le riro ra lona mataeinaa ei hio raa neheneho na
te laala loa,i riro ai hoi ei mea lia, ia haamailai
roa hia oia no te ohipa faufaa rahi i rave hia e
ana i nia i le mau purumu i rolo i lonara malaei
j hacrp mai ia. i nia i le poroi raa a te
auvaha o le Emepera', e ua parahi rii oia e tona
fetii io le Tavana, e hope noa’e na mahana c pili.
Epeapea rahi roa le matou i te faaile raa e, o
te pirau palia (vaccine), i lono maite hia mai e
miti Hillebrand maiVaihi mai ra, aita roa lu ia i
manuia noa hia e. I.a lamata hia hoi i nia i na
lamarii e raverahi, aila roa ra i pe.
NO TE MAU AUA HAU.
Ua huru hope roa te mau aua hau i Tahili nei
i te lanu faahou hia;i teienei ra hoi, le faaue hia
tu nei to te mau mataeinaa, aore a la ralou i lanu hia r^, e haapeepee i te na reira, i te vaere,
te utaru, e te tanu i ta ratou ra mau aua hau, no
te mea, ua fatata roa te anotau ua, e ore roa e

r;m l i i il e

cti,

i m l ô j r c n •?

f
ia Jiiifau niai rafrm
t laraue u&lt;&gt; le i n i i Imp.
P a a a u m ai i.i T v j n l u (c »i p h c i |i.u au.

nehcnehe ui le faa.-ipu raa njnua.M.ii le mea hoi
e, le hinaaro ra l(&gt; itian lavana mataein i ;i , (! eiaIi .i raloti ia laahapa uan i liia, e niahêre i,i ralou
i l(‘ faailoilo niaili! i le ra\e raa i lei rhir’a o\.i'pa, a lao afi; ai lioi i le rnal ana e ie\a lil ai t&lt;*
laalira (! luuo lna In (! (i! Ia\ana,&lt;&gt; iiiopn’a hacia!
i l&lt;‘ ni:iu au.a liau e le puniniu i lolp i (e in iu ii;ilaeinaa loa, a l'aailc atir a’i i mi.i ra.

I a iha mai na lio lo lAipar.i i na paero om ira
e 38, iia pau roa ia i l&lt;» lioo'hia. I nnni ae Imi.
ula laaliou maira ra.loii i na paero e 40. iia p;iu
te ralii i le lioona, e e or&lt;* Imi e rbroa rea C prfu
roai, no le mea, l&lt;; h'inaaro r.Mii hia n&lt;•i lei revia
maa e le laala loa. Ua lim aloa niai lioi ratou i
roto i le rima o le komile laailoilo i le olop.i
laaapu, i na larane &lt;v 211, () lei i’oaa mai no te
maa i lioo liia i rolo i lo ralou ilio malaeiuaa.

Ua laalioi alu hoi lAua komile ra i iol&gt; i le rima o le Tavana o lei reira malaeinaa i na farane I8i, o t&lt;‘i liaapao hra, e e lulia na le leia luhaa, ma le au i te lure.

E faaile mai le mau haava o le luliaa i ropu, i
leioa o le fcialoa i faauluahia i rolo i lo ralou ra
mau malacinaa, i lcienei avae. E ia iae i le maJiana malamuij o le avae i mua n&lt;&gt;i, e faaue aiu
ia le mau Tavana malaeinaa i le muloi, e e ar;ilai mai i laua feia loa i faaulua hia ra i Papcele
nei.
TAOA HOO MAMA.
No le mea e, ua pohe acnei o Mili-Uule, ore
alura le amui raa hoo raa laoa a Mili-Lule ma
raua oMili-Tore; i leienei ra, no te hiuaaro o le
laala i papai iiia le ioa i rai;o ae nei, i te opani
roa i te mau oliipa a (aua amui raa hoo raa laoa
ra; le parau alu nei oia i Le laala loa, e c haere
mai e hio i tana fare loa, e faaili roa hia hoi le
hoo o le mau laoa loa i reira.
Papaihia, G eo iig e COLLIF.
POROTE RAA A ÏE FAEHAU.
Mai to monire mai a to le Tavana te Auvaha
o te Emepera, hiopoa maite raa i te mau faeliau
aloa i Papeete nei. I le mahana toru nei ra lioi
tona horo raa na nia i le puaa horo fenua, e hio
poa i te mau faebau Tahili, ua horo na oia na
mua ia ralou; e i muri ae, pou hua tura oia i
raro, e ua haere e hio i lo ralou fare noho raa.
Mauruuru roa lura oia i le hio raa i te nehenehe
e te ma mailai o taua uluafare ra. Ua faaile hua
mai hoi oia e„ uanehenehe te mau mea toa i hio

&gt; v

�liia e ana i roloi taua puhapa raa ra, e ua faaite
papu aloa lu oia i le mau Raalira i pee iana i le
rahi aloa o lona poupou i le hio raa e, le vai ra,
i roto i taua pupu faeliau maohi ra, te hinaaro i
te liliaifaro e te haapao mailai, e le nehenehe
atoa hoi o lo ratou ra ahu toroa.
la oti hoi lo le Tavana hiopoa raa i le pa i
Tuiri, haere roa turaoia i le vahi i haapao hia ei
Porole raa, oia hoi leoulu ra o Nuulere, roohia
tura hoi, uaPulupulu i reira, le mau faehau Pupuhifenua, le faehauFarani hoi,e te faehau Tahiti. E piti hora tia to ratou Porote noa raa i
mua i te aro o le Tavana, i le rave raa i te mau
peu atoa e matau i le rave hia i rolo i le Pcrote
raa, e te Pupuhi aloa raa hoi, i le Pupuhi roroa,
e te Pupubi fenua loa hoi.E mea nehenehe maitai roa taua mau peu atoa ra i te rave raa hia.
Ua Porote aloa hoi te pupu faehau Tahili i rotopu i te mau faebau Farani; ua Pupuhi ratou, e
ua haere na mua i le aro o leTavana, ua pee mai
te hoi tona mala w ralou i taua mahana ra, e ua
o(

a

f

&lt;
(' r

(

poupou (onaaau i te hio raa i loralou nelienohe
e le ile.
Te mau pahi i lapae mai,mai le mahana 17 mai
a no novema.
Tira lorn Farani o Rio, lapena Morand, mai
Farani mai.
Na pahi i reva.
Tira pili Eremani o Kehrivedcr, lapena Evers,
ua reva i Valaparaiso.
Tira pili Farani o Adcle, ua reva i Valapjjraiso.
Tira pili Berclane o Emerald, ua reva i Hapai.
Tira loru Saradinia o Distruzione, ua reva i
Sidene.
Te êe no te Tavana : BR OT.

�</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </file>
    <file fileId="633" order="64">
      <src>http://anaite.upf.pf/files/original/05766b09f151fd6030c5535f5a0e1db8.pdf</src>
      <authentication>9763a3826643f6f803d39b4f4b87fc08</authentication>
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="4">
          <name>PDF Text</name>
          <description/>
          <elementContainer>
            <element elementId="55">
              <name>Text</name>
              <description/>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="12811">
                  <text>i,
-AV

T

M V U . W 25 \0 \f)VEM V 1852.

H\T.\II1T1 TOHIj-

\

T e ta a ta ’to a . e rre te Tnvana &lt;■le haava . o lei hinaaro i te hoe hohoa n teienei vca, anfan inai ia e
"-■* :i fnranc no na avac etoru.
T iaau inai ia Tepito te nenei parau i Pnpeete.

Ei haapai are raa i te parau rii api e faufaa hia i lo
te mau fenua i roto i te llau Tam aru; e neia i te mau mahana maha loa.

PAEAU PARAU A TF, HAl .
PAKAl: FAAITE.
Te parau hia lu nei lci rnau tavana no lo tnati
tnalaeinaa tna, o faaue alu i lemau raalira rnu1oi e earat ai ntai i te mau laala i faaulualtiai lo
&gt;ralou ra nrvau malaeinaai l’apeetenei,i temahana
hopea no leienei avae. Ei te mahana matamua
no Tilenta e haamala; i ralou ite rave i ta ratou
rmau utua.
Papeele, te 24 no Novema 1852.
Te &lt;ê o tc Tai'ana,
1‘apaihia: B k io t .

TE ASENA I FAREUTE.
I le poipoi i te mahana maa i mairi aenei, i
ara i to Papeete i ^faaroo raa i te haruru o le
pahu, e te tuo a te laala i le pii raa e ; inaha o
Tati! Oia mau â hoi;o taua tavana paari no !fapara ra teie, te aratai maira i to Teva, e te lavere maira i le hiau peu atoa, no ie faalia raa i
te piti o te fare i Fareule.
0 Tali iho â tei aralai mai i laua nuu rahi laatoa ra, e ua tavere hia mai e ana na l&lt;?pae la- halai roa. 1 reira'tura hoi lo Papeele nei faahiahia roa raa, i te hio raa i te vaa, tepoti, e te
tavere, e taea noa'tu te piti o te hanere ia taio,
i te hoe anae raa na te pae tahatai, e ï'areute
roa. Ua huti anae hia to ratou atoa mau reva, e
ua faaunauna nae hia i te amaa raau. 1 mua
mau â o Tati, laua taala lahilo e le _ ailo ra, tei
ile atoa ia Tule i tona lupae raa ma1 i Tahiti nei;
aore i maoro rea to te laala inti raa iana, no te
►mea, tei mua mau oia le tia raa inia, ete faailoito raa i tonamaulaata;
1 fo ratou â na mua raa i lc fare o to lavana,
v ua olo maira te pahu o na upaupa rarahi i nia i
na tavere, o tei hamanihia trta te pahi ra te huru, e ua upaupa niaira le upaupa maoa ia. Tei
mua mau na taata hoe, e pae atoa ahuru, o tei
faahu anae hia i te ahu unauna, te uteute, te
rearea, e te purepure; natetaala hio i a i nia i
te tira i faaite mai i te itea raa hia o le lohora,
ua pula atura te auri a te taata maoa, e na te
rahi i faaetaeta mai i te taura; e o te taata i faariro hia ei ia ra, ua hopu ia i raro, ua ououa, e
. ua pnpuhi mai i le pape, e i noa'tu te mata o
tona mau enemi.
I te tapae raa ia o teienei tau tavere i uta, ua
fa maira te tavere a toTautira ite paeau i nia; te
oto ra ta ratou upaupa.O ta ratou anae ra hoi
te upaupa i au maitai i lo tahito ra.

MMKItA M
0 te feia hoo taoa, c le mail
laala e hâapad i tc laili
faa taoa, e tia in ia nenei
liloa hia la râlittt mau pafail f.iaite i roto i teienei
Vea, ia aufau inai ratou
1 farane no le fetlihoe.
h'aaa'i mai ia Tepilo le neneiparau.

1 lo ralou a lajiae raa, ua haamata anae atura
i le ohipa; hape hia, eua na rolo hia i te ravea
laa ê, i oli oioi noa'i teicnei tan tare. E huru o
roara lo ralou, lo apatoa; e huru ê mai hoi te
apaloerau nei, lo le mau lamarii no Tarahoi. 0
lo Taiarapu ra hoi, e feia rarahi anae ia, e ua
rave noa ratou i le ohipa mai to ahihi ore; aita
roa'lu ra te mau tamarii no ajtatoerau i na roira
noa;e, aita roa’tu hoi teharuru o te pahu i laaea
noa hia e ; eiteoti raa ïata tetahi malaeinaa pacau
ra, ua lutro anae ihora ia lo faua mataeinaa ra.
Ua hau roa lo ratou pnai i le rave raa i taua ohipa nei, e au mailai roa; tura th iqa i luu liia i nia
i to ratou hui lupuna, ei tapao, no to ralouaito
e te puai; i parau hia'i e : Te maro no Taralioi.
»
\
0 na taala mana ra o Tali e o Paruila toi faaitoilo i taua ohijta nei. Ua haere atoa hoi le Arii
vuhine ilto i roto i le asena te paralu raa. Ua
faaue na hoi le Tavana, e ia hamani ltia lehoe
fare iti unaurta ei farii raa’lu i te Arii vahine, ia
maru hoi oia i te veavea rahi ino o le ra. Ua
haere atoa hoi le Tavana e hiopoa'i tana ohipa
ra, e e aroha i te Arii vahine. E in huru maoro
ta raua paraparâu raa, e ia lalala oia i le reva,
ani alura oia i lê Arii vahirte, e e la i mai i tehoe parahi raa haumarn nehenehe ri rahi roa,,
0 tei vehi hia i Se lino uleule, e o tei faaue hia
e cfna ia tuu ia i rolo i taua tare ra; ua parahi te
Arii vâhine i nia iho ma te jtarahi raa i nia i le
terono, e ua farii mai i te faatura raa a tonamau
laala. Faaile maite maira (e Arii vahine i tona
jtoupou i laua hamani rnailai o te Tavana ra. Ua
na reira toa hoi Pâraila, ma te ioa ,o te mau
tavana’loa, no le mea, te mauruuru anae ra ratou i te hio raa i lo ratou Arii vahine here rahi,
1 te faahanahana e le faalura 'roa raa hia e te
Auvaha o Farani.
Riro alura hoi laua ohipa rahi i Fareute nei,
ei faaarearea raa, e ei oaoa raa na te taata. 1 te
ahiahi, ia oli le ohijia ra, ei reira ia tc upaupa e
l’aaile mai ai i le taata i le tia raa ia ralou ia haaputupulu; ei reira te mau vahine e ahu ai i to
ratou mau ahu uehenehe roa, ei reira e faaunauna hia 'i i lo ratou mau ahu tirita, e ua faahei
anae hia te mau upoo aloa i te hei tiare ohi api
hia; e ei reira te mau laala api aloa, te vahiue e
le tane, e ori anae ai ma te oaoa e ma te au. Ia
tae hoi i te hora i haapaohia eitâaea raa, ei reira
ia te inuloi e laaoti mai ai, ua mamu anae atura
ia te mau upaujta, e ua hoi anae te laata i lona
fare, e tona fare, ma te maniania ore, e ma te
haapao maitai; e tainaa ratou, e eita e roroa rea,
ua mairi laue anae ,alura ratou i te taoto. Te
rahi ra te arearea o te laala, te ili ra ia te ohipa
a te mau mutoi i te faaore raa i le peapea.

�a oli to le palii aï||iil&gt;i ula raa inai i te mau
jjt-u no le fare a lo 'Taiarapu, reva lura oia h
Moorea. H laaali oia i laua fenua ra, e e faauta
mai i le raau, lc rauoro, te valiine, le tane, e te
lamarii atoa hoi, inai Moorea mai. Hi reira ia to
Moorea e faanehenehe ai i te fenua, e e laalia i
i tehoe fare i niaiho, o le failo i le nehenehe e#le
iloito, i na lare i oti i te faatia hia ra.

MITINAKH •KAA
TA TO K ITA 1 OCKANIH.
___________________
(lriti liia mni no roto i te lioc nin-pepa no Canipe, o Frecman ' s
Journat tc ioa. )

Ilaamata Itia i le Vea no le mahana 11 no Norema 1852.

haatrwma hia i niailio i le mau Arii aloa o ftma
mau fenua ra. O te Tua Tonga tona ioa loroa, ia
jaaau hia ra hoi, o te Arii ia no Tonga; a vai
noai ra le ra!&gt;i o te mana i roto i lona rima, na
tetahi êArii ae i faatere i le hau. 0 leieraimuri
mai tei hio hia tu e te*mau papaa ei Arii iuau
no taua mau feuua ra; e no le mea e, e taata
lauluru puai oia i te mau orometua poroletani,
na tamata maile ratou i te lamau iana i roto i
taua toroa Arii nona ra. 0 le Tua Tonga ra, ua
farii ia oia i te faaroo latorita, e le malau ra hoi
lahi pae, o le riro atu a te toroa Arii i roto i tona rima, e o te uturu oia i te faaroo lalorita.
I te mau fenua Hili ra, e maha ia oire i parahi
hia e te rnau orotnelua latorila; oia hoi : o Lnkernba, o Lomolomo, o Ovalôu, e o Leva. iJa
parahi e kia na tei Lakemba; no te paloi uana
ra a le mau oromelua porolelani, riro aluru te
ohipa a te mau oromelua latorila ei ôhipa ra\e
ata rahi roa. Ua lamala hoi lehoe laliua latorila
i te parahi i Varoa, te vahi e parahi hia e le papaa, e te mau orometua poroletani, aita ra oia i
6, no le mea, ua rahi te paloi raa a le mau oroinelua porotelani.

E tamai raa maoro tei tupti i Tanelapu, no te
faaore roa raa i le haumori idolo i lei reira mau
fenua; aita roa'tu taua tamai ra i hau vave. Ua
ite e na hoi talou i tehoe parau i tupu i rolo i
laua tamai raa ra .• ua lapae le manua beretane
ra o Favorile i Tanetapu (o le fenua moa hoi ia,
le fenua i hau i le ralii i rolo i taua nanai fenua
ra) i le anotau a rahi rca 'i taua lariaai ra, i ropu i te paeau terisitiano o te paeau haamori ido(Ei te Vea no tc lapatï i mua nei te hopea.)
lo; e faalia alura te raatifa o taua manua ra, o
lomana Crocker, i le paryu a te feia terisitiano,
e e tauturu ia raton i tearo raa 'tu i te feia haamori idolo. A tauluru noa 'lu ai ra oia i tauafeia Te mau pahi i lopac m a i^ ia i le maharia lioe
terisitiano ra, aita roa'tu a te feia etene i pau ia
ahuru ma vau mai d no Novama 1852.
ralou ; pau mai nei ra te leia liaapii parau, pohe
atoa'turao tomanaCrocker, eriroaloa mai ra ve- Tiratoru baratanco Abyssinia, tapenaGordon, mai Sidcncmai.
talii tau pupuhi fenua no nia i taua manua ra, i Tira toru kili o licllavista, tapcna . ndrew, mai Valparaiso mai.
te haru hia e*le feia haamori idolo. Ua afai hia Tira piti maritc o Fidc, tapcna Bnckemann, mai Tarifonia mai.
mai hoi taua mau pupuhi ra ei haaparari i lo raTe mau pahi i reva.
m
tou pa.
toru farani o Primogucl, lapcna Keruzcre, ua rcva i Valpa, Ua faahoi hia mai nei hoi taua mau pupuhi fe- Tira
raiso.
nua ra, i te tahi raatira manuâ beretane ra;*io Tira piti farani o Tlanats, tapcna Hatcliffc, ua rcva i Runilu.
te mea ra e, aita roa'tu ratou i faatia noa'e i lo Tira toru maoa ia farani o Nil, tapcna Ncvo, ua rcva i Farani.
tomana Crocker, faao raa iana iho i roto i taua
Te êô no le Tavana : BRiOT.
tamai raa ra, aita^toa ratou i tamala noa;e i te
tahoo i tona pohe raa. 0 te mau lamai raa rii i
tupu noa i Tanetapu i mutaaiho ra, ua riro roa ia
i teieneieitamai no lefaaoreroaraaitefaaroo tatorita. 0 ratou atura hoi te mono i te feia haamori idolo i teieryii, i le hamani ino raa hia, e te
tamai raa hia mai e tahi pae; aore roa ra ratou i
vi e i pau e i nalia noa nei. No faaite noa hia mai
nei ra ê, te haamala ra te tahi paeau, i tehaaati
roa i te pa o te feia tatorita, eiaha roa te maa ia
ô atu i roto.
0 taua tamgi ra hoi ua tupu mai ia, no
roto i te huruo ô taua hauiTanetapu ra. I le anotau hamori idolo ra hôi, te vai ra ia tehoe Arii,
o tei parau hia e, e tumu atua tona ; e o oia tei

�</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </file>
    <file fileId="1170" order="65">
      <src>http://anaite.upf.pf/files/original/eab014c9a19f3bdb022865565445f354.pdf</src>
      <authentication>2c266b56f0b01a40fd2ce41a8d1a8d10</authentication>
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="4">
          <name>PDF Text</name>
          <description/>
          <elementContainer>
            <element elementId="55">
              <name>Text</name>
              <description/>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="29694">
                  <text>ïiATAnmm\-

AïiWA

1 ' A'O fcfTfi^iA lBr&gt;A,

Ve l.iatn 'toa , c crc tr Tavana c te liaava . o t-y liinaa.ro i lc hoe hohoax) tcienei vea, aufan inai ia c
3 farane no na avac etoru.
faaan mai iaTepito lc nsnei parau i Papcete.

F.i liaaparare raa i le paroti rii opi e l'aufaa Iiia'i lo
lc uia

cima i roto i tc UauTamaru; c ncia i tc tfiau maliana maha foa-

MMI’liA W
"O tc fcia Imo (ana, c lc mnu
taala c haapao i lc Inui
raa laoa, c lia ia ia ncn ii
aioa liia la ratop inaii p irau faailc i rolo i rc 11«
f ’ert, ia aufau mai ratmi
1 facanc no ic rcni hoc.
Faaap inai ia Tcpilo lc ncnciparau.

pelio. 0 le mau niaiero ame na no lc mau palii
j e vai i rolo i le ava n ;i, le faanô liia, c lioi i nia
i lo ralou ra mau pahi, i le bora vaeliaa i muri
1 te Faraire i mairi aonei, le 25 o riOvcma, i ac i te haruru raa pnpuhi; c vabi au rahi rpa ra
Tevai leTavona i Taravao, na nia i lt' p.ihi ourtlii lei reira na le mau Raalira, rio le mea, eil.i lu’ r;i o Duroc. iJu liaere oia e iiiopoa lutcre i le mau ra c moe lo ralou mau la.ila ia lapnni. Area ra
malaeinaa i Taiarapu, ma le pee a'oa hio e le le mau papaa, c ore roa lu ia ô lapCa liia i l&lt;•
Toniana ra eC«&gt;tTyn, e na ee aloa lioi o le Auva- rnoaraa, maori ra,o le feia faufaa ore (e faalnpn
iiu o le ihnepera.
liacre i le peapea, le laero ava o lo lamai liaere
noa i le po, e le eia o
le rave hacrc rioa i (i velahi
e
ra
laoa.
0
ralon
an.-yj
ra lc lapea hia. 'l't*
IT.
. .. .
.
.
.1
Ua nenei lua i rolo i le mau nm-pepa, i lae , manao hia nei ra e, e mea lia loa ia laao hia lamai nei rriai Tarilonia mai, i na maliana i mairi ! ua taala i papai i lan.i parj.ri i rolo i lc niu-pepa
aenei, leboe rata i papai hia e loïalii eeao i nia Tarifonia ra i rolo i le pupn taero ava. Emahcre
i le pahi anahi rnariie ra o Ncio-Orlêans; e le paha e, ua rahi aera le inu r;ja a laua Laata arofaaile aloa hia lu nei taua paruu ra, ei laio raa ha ra, e ia aralai Tia oia i rolo'i le auri, rooliia
ria le taata loa.
lura o te pape alcate anae ra le maa i reira,
Teie te parau a laua eeao ra ; « 0 laua fenua roohia lia hia ilior.Foia 'i lc moerurua. 0 lc raau
)) faaliialiia'roa ra,o tc oreroa lu elia noa'e ile luruloôtoo a te Tomilera mtiloi ra, riro alura ia
» reo nei ia faalia i le nehenehe raa, tei raro ae i lonu luo raa ei oe anaana; o na faclian rii
» atura ia i te liauFarani, o le faalere hia e le liai e vau noaiiio ra, riro alura ia i 'mua i lona
» faehau, e ua orc roa lura ua au noa'e ei no!)o mala , rna (e nuti rahi a I’liacro ra ; ua
» raa no te papaa. la mairi hoi te liora vau i lc parau aloa ihora hoi oia e : inaha, i le hora
» ahiahi ra, eore roa lura ia e lia noa'e i te taala vau nei au i lapea hia i; eila rnaoti e lia no—
» ia ori haere i le vahi alea, maori ra hoi, ei a’e i le eeao liaapao mailai ia ori haerenoa'e,
» parau faalia tei le rima; e mea Ihjo rahi roa ra i muri ae i (e liaruru raa o ic pupuhi.O lana lioi
» lioi e roaa mai ai laua pepa faalia ru.» Tc p a -’ i pari mai e, c mea leiaha roa le lioo o le parau
rau aloa maira hoi oia e ; « No le mea, ua parau faalia, ci piru e noaa mai ai; o te luiru iho’a ia
» alu au i lehoc faehau liai e; a tia ! lioi lia i te 0 le pari raa a »le aau raaino. I lono hoi ara raa
» alau ! haru hia ihora vau, e aralai hja lura c e i te poipoi, a leiaha horri a tona iriala i le maa
» na fachau e pili aloa ahuru c ma maha, i !e 1inu i le ahialii ra, papailia lura oia i lana parau
» fare lapea raa; lc pee aloa rnaira lioi lcTomi- i tc feia nenci niu-pcpa i Tarifonia ra, le mau
» lera nmloi na muri iho,ma te oe i le rirna, ua parau i manii noa mai no rolo i lona roro nene» unuhi hia, e aralai roa hia luru vau (tei reira va, c lo maramarama ore. No lc parau neneva
» hoi le ati rahi) aratai roa hia lura i rolo i te maoli a le laero ava i laia roah le feia papai Vca
» fare lapea raa, c o le mau peu rii anae i rolo i Tarifonia. Te faalia noi ra hoi malou ma (e
i taua fare lanca raa ra, te tuaroi, e ao noa aera poupou rahi e, aila roa lu le laata paari e papai
i le niu-pepa California ra o Echo du Pacifiqiic,
» le po. »
Oi faariro noa hia hoi teienei pnrau ei pa ala i nerici nur le manao c, e pnrau mau, aila hoi i
raa, aliiri e, aila i nenei faahou hia i rolo i te lia iana (e fuaino i loie nei hau faalere mai’lai
mau niu-pepa Tarifonia, ma le apili atoa hia i tc hia, c tc maru, i laa e roai hoi te huru o le feinau parau faaino i te feia loroa i Tahili.Te riro nua nei, e i riro ai o Tahili nei ei hanahana no
&gt;
nei ra ei valii lia, le faahapa roa i lcienei mau Oceanie.
Oia mau a ia ! (e hinaaro aloa nei ra malou i
parau, ia ore hoi leralere,e le feia hoo e hinaaro i le lapae mai ionei ia vare noa e. Te faaite le maimiroa maite i le mau pari raa lia ore a le
maira hoi le mau faaue raa a te muloi e. E lia niu-pepa no Sacramento (Tarifonia) i le faaino
noa i (e mau eeao aloa (e aita roa (u hoi lo (o raa mai i le hau i Tahiti nei. Te ilea hia ra hoi i
taua pahi auahi ra i opaiii noa hia lu) eiaha e, reira le hopueraao le riri hohonu e le vai lumu,
i te laolo i ula anac ra; e lia loa ra ia ralou le te riri i le nunaa, o le haapao raa; a lanu laia
ori haere e ao noa'e le po, mai te mea c, le an ore ai hoi Farani i tana reva i rotopu i le hahaera lei reira ia ratou, te ori na nia i le pururnu, rea a le ralere no Panipe e Tarifonia, lana reva,
na te vahi e hiti’ hia e tc avae, e na le mau vahi le lapao hanahana o le fenua, le lapao o le maaloa hchc au ia ratou, a liuli noa'i le aho i te ru e lapoi hia^e ana i nia i lana lamarii e raveramalai noanoa e na rolo mai i la la’ou nei mau hi, o lei pufara hacre i nia i te mau maliora lo^
TERE 0 TE TAYANA i TAÏARAPU.

V

\ ^

�i [e moana Palilifa nei; a lilau ai oia o e aTatai i
i;a nnnaa o laverahi i rolo i lo mau fônua Totaiele nei, na nia i le ca o le marama e le nelienc, ia au maile i nia i Tonaiho ra luiru, le li!au atoa hia maira ralcu ia horomii roa hia i ro!o
i le vaipue Tarifonia, hapehia l'oi e, a vai ai
Farani i roiopu i leienei rnoana, le tapea ra ia |
oia i le opua raa a to Tarifonia, e le puloi alura 1
i tauaTaiete i faariro iaratou iho ei haava,eo lei
itea papu hia la ralou ra haru haerea, o lei manao hia e, eila roa lu e ilea faahou hia i leienei
anolau.
,
K vahi lia toa ra ia faaile e, a faalupu haere
ai lalii pae o te eeao i nia i laua pahi ra o NewOrlcqns i lc peapea e le paloi i le lureiua papu
r“oa le haapao raa a tc rahi, le ile ra hoi ratou e,
e mea tia roa tc auraro i le Ture, oia lioi te turu
i te rnau Taicle baapao mailai aloa.

] te po i ropuina mahana 11 e le 12 o le avae
ra o Tiunu i mairt aenei, ua farereii le palii lira
toru Farani ra o Bip, tapilana Morand, o lei lapae mai i Papeele i na mahana i mairi aenei, i
lehoe pahi i tua, te ama ra i te auahi. Faafalata
roa lura laua^nhhi ra i pihaiho, ia ilea hia hoi e , !
e taala anei, tei niaiho, e aita aenei; aita roa lu
ra e reo i itca hia e ralou e hoe ili ae. Faaruru
noa lura taua pahi ra o Rio na pihaiho, e ao noa
aera le po. I te hora ono i le poipoi hoe alura
capitana Morand i pihaino, ia ilea papu hia e,
aita mau unei e laala i niaiho, e ia ilea loa hia
hoi le fenua no reira mai taua pahi ra; aita ra te
poli i fatata rea lu,no le rahi hoi o le aualii e le ,
au. Ua faarue roa hia tauu pahi ra, aila e laala i
niaiho: ua pau roa hoi i le auahi c lae noa lu i
le Veo papai. E palii rabi roa btfi, ua tomô i Rr
araliu loreva. F&gt; lae aera i le liora vau, ia ile o
capitana Moraiul, e aila roa lu ana o ravea,laarue alura oia i laua pabi ama ra, e reva lura i
tona baerea.

c

ISO TE MATETE.

Poli oroc

Poti op.mi

No Pnpeneoo.
No liarei,
Hiliaa,
Pucu,
Taulira,
Papeari,
Papeuriri,
Papara,

0
0
i

i
i

13
2

1
2

•

3
5
0
0

1
0
0

5

TOM OOREA.

Teavaro,
Teaharoa,
Papeloai,
Moruu,
Ilaapiti,
Alimaha,
Maalea,
Haumi,
Afareaitu,

3
7

0

2
0

3

1
2
3
5

0
0

1

0
3
0
0
0

,

20
50
Hamuuihia ra
ïnaha, e hilu aliuru a loa Poti i ula mai
maa i Papee!e,i lc avae i mairi aenei; ua hau lei
reira i nia o ae i le mau avae atoa i mua tu; e
lapao aloa hoi ia e, le haere maile nei a le laala
i mua, i le imi raa i te ravea e taoa liiai ratou.
Eialia ra e hoi i muri, e haere maile a ra i mua i
le rave raa i leienei obipa maitap

KO TE MAU AUA HAU.
Ua huru hope roa te mau aua hau i le lanu
faahou hia;loFaaa ra, ua oli roa ia i te lanu hia;
le faaapu atoabia nei hoi teie i Papeete e i Arue.
Area ra vetahi atu mau malacinaa ra, ua ati e na
ia la ralou mau aua i le maa.
Ua faailc aloa hia mai nei e,ua tanu lo Hitiaa
i te taofe i rolo i la ralou ra aua hau;a hoe alura taualini ohi i tanu hia; e riro lei reira ei ohipa faufaa, no le mea, e maa hiai rahi roa bia e
le papaa.
Ua pau roa acnei le Umara i ula bia mai e to
Papara ra i le hoona; e aita roa tu e maa e vai
nei i leienei i toto i le fare loa. I teienei ra, le
laaile hia tu nei te mau malaeinaa loa i Tahiti e
Moorea, e e uta oioi mai i le Umara. lil mataei
naa, e umara lana ra,
iUTTuutou
i leie moni rahi e afai hia mai nei i le mau mahana toa. 0 te taata loa i le hinaaro raa i le U mara, to uta. lo tai, lo le Nuu manua e le nuu
faebau. Haapeepee mai ra, eiaha roa tu ia
maoro.

Ua buru rahi roa le poti i uta mai i te maa i
roto i te inalele i leuvae i mairi aenci; i le mau
mabana loa ra lioi, tai pili ia, luiloru, e laimaha
noa tu hoi poti e lapae mai, o le ula mai i te ia,
te lei, le laro, e le mau maa rii papaa toa hoi,e
te puaa. Emahere le ite papu nei le laala i leienei, i te lia raa ia ralou i le faailoilo maile i te
rave raa i leie reira ohipa; i le taenoaraa mai a hoi
o le maa i roto i te ifialele ra, pau roa acra i te
hoona, hoi alura hoi le feia maa i lo ralou ra Te mau pahi i lapae mai,mai le mahana 24- mai
a no novetna.
mau malaeinaa, ma le pule, ua i roa i te maa.
Tira piti Farani o Faruru, tapena Jerenia, mai Anuram ai.
E rolii a ra, eiaba roa tu lei reira obipa maiTira toru Farani o F ê lix , tapena Rouflio, mai Yalparaiso
tai e faarue taue hia, e faailoilo maite a, i le ula mai.
raa mai i le maa e le ia. Te falala toa nei hoi le
Tiratoru Farani o Cygne, tapenaGicqucaux, maiFarani mai.
Tira toru marite o lndianola, tapena Cariicart, mai l’ anipe
tau e lapae rahi mahi ai te mau pahi palia ia, ei
mai.
reira ia e hoona rahi roahiai ta oulou na moni.
Na palii i revc.
1 leienei ra, le faaile bia tu nei le rahi raa o,
Tira piti Farani o Tane, ua reva i Ana.
r
te poli i lapae mai i Papeele nei i te avae ra o
l’ ahi aualii Farani o Duroc, tomana Lavaissierc.
novema i mairi aenei, tei uta mci irte maa, mai
olo mai i le mau mataeinaa i Tahfti e Moorea.
Te êe no le Tavana : BKIOT.
t
€/
C

�</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </file>
    <file fileId="1171" order="66">
      <src>http://anaite.upf.pf/files/original/9fba246f2864e9b3ff320b1a362eead5.pdf</src>
      <authentication>9c674221d332e6a43a31c3c461a4c411</authentication>
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="4">
          <name>PDF Text</name>
          <description/>
          <elementContainer>
            <element elementId="55">
              <name>Text</name>
              <description/>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="29695">
                  <text>H.\T.\niTi

\\m -

7^7
HAII.VM 8 \ 0 OITF. M.vMSr,3.

MHEII.l 50

&gt;|,iala ''o i , c crc tr Ta0 tc l&lt;&gt;i;&gt; hon l;&gt;&lt;&gt;;&gt;. &lt;&gt; t&lt;&gt; ni.vu
vann e lc haava . &lt;&gt;i«i |&gt;i_
In.ila e linapao i le laui
naaro i te hoe l&gt;»lioa o l&lt;-iraa laoa. e tin i.i ia in n ;i
cnei vea, aufan inai la e
atoa hia ta ralon mati p &gt;3faratic no na avaeetorn.
rau faaile i rolo i re o •&gt;
Vea, ia anfan mai r.Mnii
i.iau mai iaTepito le ne- F.i haapararo raa i lc parau rii api c faufaa liia'i lo
1 faranc no te reni hne.
nci paraui Papeete.
tc ina enna i rolo i te llau Tainarn ; c ncia i le m.iu maliana inaha loa- F.iaa'i niai i.i Tepitn le ne-

nei paiao,

i te faali raa na lcienei fenua na nia i lo palii
aualii ra o Duroc. A haert* ai oia na rolo i lt‘ niau
mataeinaa, ua pee hia oia e lona mau t't*, tt**1
Ma lc an i lci faailc liia mai i lc irava 0 no lc Toahilu ra o Nuulere, e le ve’.alii mau raalira.
oreXXXl, o le pue iaa lure Taliili nci.
F liaaptiitipulu mai icmau Toohilu i Papoelc
ei i le maliana 3 no Tenuarc i mua nei, i le ï le mahana 2i no lo avac ra o’Tclcpa i polie
ora 1 I i le poipoi, i le valii i liaapao liia no la acnei, ua rtive hia tc lcnua ra o Niu-Caledonia.
e FelNrier-Dosp^inles, te raalira
iilou parau raa, c ravc i le rave raa matamuao eraliife Alirnarara
i
nia
iho
i
fe ntm palii mantia i leienei Moaralou ohipa no lc malahiii 1854.
n.i
Pulitila,
na
rolo i le ioa o lcYia hanahana lt*
papeele, le 7 ditema 1853.
Emepera o te Farani o Napolcon 111. Ua Imli
Te Tavana le Auvaha o le Einepcra.
hia
le reva fa rj^ ^ * ia iho i laua (jpnuara. o na
Papaihia, PAGE.
faalianahana liialBfpiuyulii c 21 c pahiAualu ra o Plioqu-c, TrTlioe o (c mau pahi manua i
Te Tavana, tc Auvaha o le Emepera.
Occa nic nei, o lei uta i le Aiimarara i le ava ra
1 lc hio raa e,,a rau aenei lo le Tavana ra lo i Ralade. I leienei vahi te parahi raa malamua o
riipaea ao raa liia, no lona paloi pinepine raa, o tatou mau faaehau.
,
haamana liiui le niau faaue raa a lc mutoi.
] le hio aloa raa c, i na mahana rii i mairi aeei, ua faaliaiapapu mai oia i le Alana o le ITau, No te tere o te Tavana, tana i liacre i rolo i le
paloi mai ai oia i le mau muloi no Papeele, ia
malaeinaa nei, i ile aioia i le tahi mau peare ratou ia huamana i le fauue raa i luu hia (u nfiru
pei
rii
c leau orc i rolo i te faaliliaifaro raaoli*
a ratou ra.
t
paryi tia, o te au ja faaore hia. Tei Taiarapu ra
TE FAAUE N E l :
le nhi raa o taua ino ra, nole mea, aita laua
Ua iriti liia no le hoe laime le toroa Tavana o ohi|ni vai maitai iraro ae i lemata ole hauirahiai
Iriipaea i nia i le malaeinua ra o Arue.
tchaia raa o'eTure.TVavcra liitehaa vai hurupoiri
Papaihia, PAGE.
i le hiru e le otia o lo ralou mana, e ia rave i lo
ralounauloroa ug^aabapa i te mau liaapao raa
i liaanma hia&lt;$g|(Bp'c. No lo le Tavana opua
papu
ry e faalia ï te mau taala Tahili nei i nia i
0 tc ulua i tuu liia i nia i le haava no Tcahuioo ra o Meluaaro, o lei pari hia e, lia rave i le te ture,ua faaile oia e e au leienei lure i lemau
uhaa moni ^utua i haapao hia r.a le Tavana e le vah.i alo,ei le mau laata loa, aore oia i Iraametiau Imiroa, le faariro hia nei ia ei ohipa faulaa remere ite faaore i le mau haaVa raa i rave hia
ire, n"i^»i~'"", ca haav?&gt;hia oia, e ua faau- mai te acore i le mau haapao raa i faaile hia
ua hia e lehoeTiripuna faalia ore hia e leTure. mai e lc 'iure; na iriti aloa mai oia i le loroa
toienei ra, e haere tia mai oiu i mua i te aro o toohilu o t; haava rahi ra o Ote, o lei rave noa
o Tiripuna Tio io raa i Papeele nei, ia faatia mai i lc mana, uu ore hia mai e te Ture i nia iana,
tia i lana parau no laua pari raa e vai i nia iana na hara oia le maueraa i nia e ae i lona loroa.
Eriro a ia i e lairi raa mai le reira le huru i le
-a, e ia haava (aahou aloa hia hoi.
Na le Tavana iho e haamanao maile i te rahi hoe taala mi ia Ote ra, o lei faaile iana iho, e
aa o te ulua i rave hia aenei e leienei haava, e tae roa mai r&gt;i i leie nei mahana, ei taala tiamaitai hi.iu e le mau laata no tona iho nei
ci iana toa hoi le haamama rii i le ulua e tuu turi
fenua,
e le ha; i le reira laala o lei mau i teieioa hia lu i nia iana i te haava raa api.
nei
a
i
Toolulu, irili ture no
0 te haava tauluru ra o Temalahiapo le mono le apooteraaloroioromelua,
a
t
mau
IriliTure,
hoi
a Meluaaro i lona ra loroa liaava, e tae noa tu no le hau, ua hiaaro te Auvaha eo tele Auvaha
Emepera
leMabanae ilea hiai le hopea o laua haava te faaite hua e ore roa le hoe taata ofali Ture,i
aa ra.
e le hoe laata hapao ore i le ohipa o tona toroa e faaberehen hia o ana. E mea mau a hoi
I te mahanSThoe no tilema, le mahana maha e, e vahi au ore’iavia le Tavana i te tuu raa i
. oti aenei i lae mai ai le Tavana, le Auvaha o leienei ulua leiabt a haere ai oia i taua matae Emepera o Page i Papeele nei, mai tona lere einaa ra i Tealiu po; rahi noâ tura lc mana o le
PAEAU PARAU 0 TE TlAtl.

�hi e niailai ai. E faaiioito aloa hoi le hau i lana
pacau i le imi raa i le ravea « oliie ai le talai
rea i taua mau pahi ra; na reira hoi te mau oliipa nehcnche i rolo i le asenara i F'arente i opua
liiai, e e tia noa iuna le luuatu i le feia rave oliipa loa, e te mau peu no le lalai raa e ani hia
mai iana ra; o lona hoi hinaaro i hau i le rahi
ra, o le ruperupe raa ia o te fenua nei, te imi J
nei oia i tana loa ra mau ruvea, ia aano maile
alu a le roo o Tahiii nei; ua itea lioi lona huru i . &lt;
le paeau o le nehcnehe ra, ia ilea aloa liia ra na
rolo i te rahi raa o lona iloilo e mailai ai.
0 le feia laoa toa hoi te faailoito maite nei, t
le faarahi haerea mai i le maa, te taoa e te mau
peu ealoa hoi; o le ohipa ra e ore e oli ia ralou
ra, o te afai raa mai ia i te mau maa rii api, e au
ei amu raa hia te pahi i le mau maliana loa; o
lei reira ra ohipa, o lei hau aloa palia i le rahi,
no
le mea, lei reira le ilea raa liiaa te mailai u
O le parnu i opua laliito hia ra, e e faalere i lo uls
te pahi aloa lioi, te vaiho hia nei
letahi nanahi palii yiualii na ropu i Eanama eAu- ia ohpaneinaetotoTahiti
nei, na te fatu fenua, na te
seleralia (Panipe) le huru falata roa nei ia i le feia laulai, e te feia toa
hoi i hinauro, e ia roaa
faalupu hia;no te^mau niu-pep^api boi i lae mai la ntou moni.
nei mai Europirfmai, itea piynu M^Jna lura e, e 0 le matele ra, ia faai mailai hia i le maa, o
ohipaoli, e ua faalarava maite afoâ hia hoi le ea
mau ia e rahi roa'i te moni alo te fee faalere nia e ralou.e mav la lalou a hoi i ma- tenuaravea
nei;
o
te parau a hoi e faaite lyuluu ore hia
nao ra, ua faariro hia o Tahiti nei ei vahi tapae I tu, no le mea,
le faaroo noa nei a malou i le paraa, e le faaula raa arahy na ralou.
rai
a
to
te
pahi
le peapea ra hoi ratou, no
Mai le mea hoi e, te pine-pine roa nei le le mea, ia htere mai,
noa’e
i te malete ra, roofaaile raa liia lu o lei reira parau, no (e mea ia lia tura ia, aore roa luralou
e, le rirora lei reiraohipa ei ravea e faufaa rahi 1 na lapali ra hoi e pilie maa.
mairi aenei, ua rahi
roa liiai Tahili nei, ei reira hci ia oia e ite ai roa ia te ia i le ula raa hiai mai
e lo Moorea; ua
i le mau avae alha i le parau no na olia laa e rahi hoi le maa i roaa mai no roto
aua
roa o le ao mai. A riro ai hoi oia ei vahi tapae I hau,e te onoono noa nei a le laatai tei lemau
auhune
raa no le mau palii e hoo haere n&lt;! ropu i Euro-* raa api. 0 na malaeinaa ra, e ore e faailoilo
pa e o Auseteralia, e mahere ia te fenua nei i te maile i te imi raa i teienei mailai no le fenua nei,
huru e roa, e e rahi aloa hoi t^ana ra mau laoa. e au ia ia faabapa roa hia.
no le mea, e riro le mau fenua i vai aihere noi
na, i te faapu maile hia. E maheretaloa hoi B
feia hoo taoa ra, i te uta rahi magS-te maa e e
taoa i Tahili nei, e ralii atoa m»lhoi te pahi ita Te mau pahi i lapae mai,mai le mahana mai
arahu i le tapae raa mai, ei reira tura hoi i. e
* a no dilema.
rahi roai le pahi, e e rahi atoa hoi la talou roni i te roaa raa mai, po te mea, e riro to le &gt;ahi Tira hoe no Ilualiinc o Hepe, tapcna Moodlam, mai Huamai i le tuu mai i ta ralou moni ei hoo i lemaa liine mai.
a to Tahili.
Tira piti Borabora o Patea., tapcna Macdonâld, mai Huahine
lliro atura ei mea tia ia faaineine maile ttlou; mai.Tira piti Raiatea o Urafatiu, tapena Faraire, mai Raiatea
o laua mau fatu pahi ra hoi, ua maili ritou ia mai.
Tahiti nei ei vahi tapae raa, no te mea, cle fenua ia i hau i te nehenehe, tei hau te tala i le
rahi, e lei hau aloa v le maa e lei reira toa ra
mau peu; ia roaa mai hoi ia ralou le ma no la
Te êe no te Tavana : BRIOT.
ratou mau laala, e no le mau eeao hoi (ravera-

faala i faaulua liia^e Talii loa ia le l»i« raa lii o lc
taala, E ore ra leieïici inohaama lei lae oioi noa
ntai i nia iho ia Ole, tnai lona niauao ore alu e
faa ino roa i lona ruo. Ua lia i (e Tavana i le hio
e i rolo i leienei hara lana i rave nei, i (e faaino raa i te mana (ana c ravc haere ra,e riro ia ei
liape raa no tona manao, e iloilo maramarama
ore, e ere ra i le liaapao ore i tona loroa e te
bara opua rnai/ hia e ana. Area ra ia faahapa hia
le Ture, e le feia mau i liaapaoliia ei haamana i
laua lure raj, (e haere roa ra ia i le ino raa; e
oi’Q ia e roroa ua poiri le manao, e le moe e
aloa ra lioi lc mea e ilea le parau lia e le parau
tia ore, mai le mea ia ore le hoe ulua ralii, ia
luuhia ei faafariu raa i te laata na nia i le aralia
mau i liaapao liia.

f&gt; *

f

t r

f

�</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </file>
    <file fileId="1172" order="67">
      <src>http://anaite.upf.pf/files/original/c58cb7a463419f4775a263e55cd70998.pdf</src>
      <authentication>536ac6a5b5b067a1b35e1b041eacf024</authentication>
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="4">
          <name>PDF Text</name>
          <description/>
          <elementContainer>
            <element elementId="55">
              <name>Text</name>
              <description/>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="29696">
                  <text>BATAIiril AiAHA•
T

I.1.1I.1 'l «i:i , e c r c lc T a v;m;i e le h;t:iva , it t c i t i ilianro i lc hoe tiotioa n tc ie n e i e e a . a n fa u m ai ia e
3 fa ra n c m i ua a v a c e lT iru .

U A I I A .W

15

.XO n iT C M .V

1853.

p

Ki hiiiipanire raa i te parau rii api e faulaa liia'i lo

K la an m a i ia T^iipilo lc u e nei p ara u i P a p e e lc .
l c ma

e n iia i ro lo i te I I ; iu T .im a r u ; c n eia i le m au n ia lia n a m a lia toa-

SIMIIA 31
O tc fcia linu la o a , c lc inau
taala c lia npau i le ta u i
raa la n a, c tia i.i ia m n .•i
atoa h ia ta ra lo ii m a u p i*
rau faaite i rolo i rc o F V n , ia a n fa ii m ai ratou
1 fa rau c no tc r c u i lio c .

Kaaa'i mai i.i Tcpilo lc neiic i parau.

hiopoa liia hoi le tarahu no le talai raa pahi, i
le ntau ava/loa i le Moaua Palilil'a nei, U* i lea
pujui hia ra iu e, lei onei a t&lt;* rave laralHi inaina
roa raa hia o lei reiraToa ra maii oliipa. O te
FAATOROXRAA.
rahi ra lioi o Swiss Bov, e 300 lone i te l'aNo to fiuiiiu i'iiu u loun htiunlwifia Pomare, le palii
ilo,
ua
lo hia ia i nia i le rahi Utlai raa, e i roto
Arii vuliitie o le mau l'emiu Toluiele, e le Ta- i na maliana
rii e loru tioa iho nei, oti roa aera,
vana, te Auvuha o lc Kmepera.
e
lutt
luahou
hia'tura i raro i ?e miti. 0 te man
Uu l'aaloroahia o Maliula ei muloi no te ma- tarahu atoa hoi
i litau hia'ln i taua palii ra, tio
laeinaa ra o Fthlâ, ci mono ia Tiraha, o lei t'aa- le to raa, le ohipa
a le lainpla, e lo raau aloa
oï'O hia aen ;i te lorOâ.
hoi,
e
hilu
noa
ilio
ia
lianeie e e ono ahurti ma
E aufau te Tavana, le Auvaha o te Etnepera, piti lârane, e e malia aliuru
cAnelima, (7(52 10,.
na teienei taala loroa, ei ulua no lona toroa, i , Area ra ia lalai l&gt;ia telioe palii
mai li'i reira le
na iarane e pili hanere e luahâ ahuru i te rnala- | ralii i Tarifonia ra, e 0,700 tâs&lt;me
ia te tnoni e
tahiii hoe.
i te tulai ruu. Itrjlia lei reittu’ e mea tcialia
I te mahana 1 noDitema 1853, a mana’i teie- pau
ral)i
toa.
nei faaloroa raa.
-------- 0------------- Ua faaloro1* hia o Turimai ei muioi no te tna- i
Parau faaile a le liatt.
laeinaa ra o Fapara, ei mono iu Maihi o tei faa- 1 teienei i te haamai'u raa o le anolau rv. ti&gt;
ore hia aenei.
roa uei le iloito o le hau, i le ini’i raa i le
Ua faatoroa liia o Marurui ei nmloi no te rna- rahi
mau
loa, e tiai lona lono raa'tu i le lautaeinau ra o Eapeuriri, ei mono ia Maiuri, o lei luru ravea
i
te
feia
pohe mai, mai le mea e, ia lupii
jaaore hia nenei le toioa.
noa’e
lelioe
mai
i niaiho i t,e fenua nei. Ua
E aufau lo Tavana, te Auvaha o le Emepera j j)apai haere oia iralii
le
parau
i le mau valii aloa, e
na teieuei tau taala toro ', ei ulua no lo raua ra e hapono maiâ le pirau patia,
e i te manuia uoa
loroa,i na farane, tai hoehanere e pi'fi ahuru i le raa liiu'e â o le lamala raa matanma
ra, e ore
malahiti hoe.
roa
ia
oia
e
faahereherje
noa'e
i
lana'toa
irihu
E papai hia leienei tau parau torou i le hiop.oa ravea, i ie liaaparare maite raa i tei reirararavea
raa, e i tc fare toroa o le ee.
ora, e ati noa'e teienei lau fenua; mai le mea ra
Papeete, te 15 Tilema 1853.
e, iu riro ia ei meu tia ore i te Alua, eia tae
Te Arii vahine o te muu
Te Tavana, tc Auvaha
noa mui lehoe mai rahi j&gt;ohe i nia ilio i le mau
fenua Tntaicle,
Emepera,
vahi aloa o te fenu'a nei, tc ineine roa nei ia te
Papailiia: POMARE.
i ’tipailria: l’AGE
mau taole, i le liaere e lauluru i te polie mai i
reita
ra. 0 te mea tnalaulau roa ra hoi,o lemai
Papaihiu i te fare toroa ole ee.
puupuu
ia, ia lupu rtoa ma?, i le valti taala puluTe ee o te Tavana.
putu,
ei
nia ra i le tumarii e rahi roa 'i. No rci-Papaihia : BRIOT.
ra hoi i liai e, ia faaile papu hia mai le hau, i te
huau o te taa haere raa o le laata i nia iho i le
0 le hoe o tc niau parau i feruri muite hia e fenua nei, le vahi laata putupulu, c le vahi laate Tavana, a faali haere ai oia na rolo i le mau ta ore; ia lia hoi tona touo haerea ' tu i tana
malaeinaa o te l'enua nei, o te faulaa tnaileraa mau ravea, no le rapaau raa mai, i le mau vahi
ia i le olia e luu'i na malaeinaa ra o Taulira e i roohia i te hepohepo ra. ’
o Pueu- 0 te komite hoi i maiti hia ci faataa i I teienei ra, le faaue hia'tu nei te mau tavataua parau ra, (o mili Ailam Kuscvski hoi e o te na nialaeinaa’loa, ma le lauturu hia'tu e lemau
Toohitu ra o Nuutere lahi pae) aita ia i luu mai i haava e te mau oromelua o le mataeinaa, e e
le parau i taa ia ralou ; e mahere ra eita e roros papai oioi iho i le ioa o te mau laata 1toa i roto
i te mataeinaa, ma te faalaa maile i lo tera fare
rea e roaa mai ai.
e lo te ra fare e ati noa’e le malaeinaa ; ei letahi olia haamatu'i, e liaere roa'i i le lahi otia. E
Te tuuluu ore noa nei â te ohipa i te rave raa papai
ralou i le ioa o na falu lare, te rahi
hia i nia i te vahï tatai raa pahi, e te luahu huri raa e lemaite
ioa
tamaroa e le tamarii
raa; o
pahi atoa hoi, ili noa iho ai a le tamahine, ts oioanao lamarii
te
taata
e te mau lavini e
parari, te baere maite mai ra ia ionei lalai ai, parahi i rolo^ laua fare ra ;ee,
e
e
faaile maite hoi
ma le hinaaro ore i te mau vahi ê ae atoa. Ia
I’AEAU PAH.UJ 0 TE H UJ.

�*\ e lane aiuii, e e valifno ; e na reira niailt* lioi
t ■ laio haerea i lo rolo i lc mau (aro' loa, o ali
noaV t&lt;; malueinaa. I oti mailai lei reira oliipa
ra, e maraoiarama roa'i; lupu noa aera lioi te
niar, e ia parupaau noa 'e hoi te taala i lelarii
\alii ra, te ilea liia ra le noho raa o laua mai ra.
IJa oli aenei hoi lo Fuaa i le laio liia; e oliipa
liuru ralii hoi leienei ; napehea ra, e rnea oti
maitai roa e le niaramarama i le rave raa liia e
Atiau tane, raua o Alaheanuu. Eta'u vahi riiliaihai roa lei loef eiia ra lei reira e roroa, ua oli,
e nehenehe roa' lura.
Iiiaha, ua lalara maitai liia'lu le ravea; e mahere paha le mau lavana malaeinaa toa i le faailoilo maile i te pee raa i lei rave liia e Aliau,
te tavuna valiine no Eaaa.
Parau faaite i

le.

rahiraa

Te faaite liia ' tu nei to l'apara e In Papaoa,
e ua pau roa ta ralou iimar^. i le hoo liia; e lii
oioi mai ra ralou i (a ralou ra tau tulaa moni e
rnaitai ai.
Te mau palii i lapae mai, mai le maliana ~l mai
a 110 dilema.
Tira piti o Caroline, tapena Rousseau, mai
Matuita mai.
Na palii i reva.
Tira toru marite Indianola, ua reva i Tarifonia.
*

ote m&lt;mi i roaa mai no roto i te mau aua hau i Tahili e le Tuambtu,
no 'Ienuare 1853, e tae noa mai i te inaliana 12 no Ditema 1833.

te mahanu I mai a]

R .111 RAA

0 TE MATAEINAA.
I0.\
/

O te

MUXI.

387.20
9(5.80
170.
41.»»
684.»»
171. »»
614.40
133.60
496.»»
124.»»

I’apekte. — Te mony aufau hia no na

tufaac maha. .
Ta l^aiala no te faaitoito raa i tc faaapu.
Ï
. — Tcmffni i aufau hiaift na tufaae maha.
.
Ta tc afata no tc faaitoito raa i te faaapu.
P lxaauia. — Tc moni i aufau hia f.o na tufaa c raaha. .
Ta te afata no tc faaitoitoraa i te faaapu. .
P
. — Tc moni i aufau hia no na tul'aa c niaha. . .
Tn tc afata no tc l'if.iiloito raa i lc faaapu. .
P apaha. — Tc moni i aufau hia no na tul'aa c maha. .
Ta tc afata no tc faaitoito raa i tc i'aaapu. .
Ati.maono. — Tc irioni i aufau hia no na tufaa cmaha.
Ta te afata no tc faaitoito raa i te faaapu. .
P apeuhihi. — Te moni i aul'au hia no na tul'aa c maiia. .
Ta te afcta no te faaitoito raa i tc faaapu. .
P apeahi. — Tc moni i aufau hia no na tufaa c maha. .
Ta te afata no te faaitoito raa^ tc faaapu.
T oahotu. — Te moni i aufau hia no na tul'aa c maha. .
Ta tc afata no te laaitoito i te l'aaapu. . .
\ airao. — Tc moni i aufau hia no na tufaa e maha. .
Ta te al'ata no te faaitoito rtia i faaapu. .
M ataoae. — Tc moni i aufau hia no na tufaa e malia. .
Ta te afata no tc faaitoito raa i tc faaapu.
T eahupoo. — Te moni i aufau hia no na tufaaeraaha. .
Ta te alata no te i'aaitoito raa i tc faaapu.
T autira . — Te moni i aufau liia no natufaa e raaha. .
Ta te afata no tc l'aaitoito raa i te faaapu.
Pi kc. — Tc moni i aufau hia no na tufaa c raaha. .
Ta te afata no te faaitoito raa i te faaapu. .
A faaiiiti. — Tc moni i aufcyi hia no na tufaa c maha. .
Ta te al'ata no tc faaitoito raa i te faaapu. .
Hitua. — Te moni i aufau hia no na tufaa c maha. .
Ta te afata no te faaitoito raa i te faaapu.
M ahaeha. — Te moni i aufau hia no na tufaa e maha. .
Ta te afata no te faaitoito raa i te faaapu.
T iarei. — Te moni i aufau hia no na tul'aa c malia. .
Ta te afata no te faaitoito raa i te faaapu.
P apbnoo. — Te moni i aufau hia no na tufaa e mah;i. .
Ta te afata no#tc faaitoito raa i tc faaapu.
H aapape . — Tc moni i aufau hia no na tufaa e maha. .
Ta te afata no tc faaitoito raa i te faaapu.
P apaoa. — Te moni i aufau hia no na tufaa e maha. .
Ta te afata no te faaitoito raa i te faaapu.
aaa

aea

la amui taatoa hia ra.

mai

AMUIRAA

484.
»»
220.
833.
768.
620.

311.70 639.
127.92
470.40 388.
117.60
184.»» 230.
46.»»
406.»» 307.
101.30
373.20 409.
93.80*
38.80 48,
9.70

E aua tota ratou, e aita i
lioi o hia.

E aua to ta ratou e aita a i
horo hia.
Ii aua to ta ratou e aita
i horo hia.

232.»» 290.»»
38.»»
344.»»
86.»» 430.»»

168.»» 210.»»
42.»»

774.40 902,»»
127.60
184.»» 230.»»
46.»»
283.20 336.30
71.30

• • 4

7848.12 7848.12

Ei tc Yea o le Sapati i mua
nei te toe.

Te êe no te Tayana .• BRIOT.

r

tA '

t

�</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </file>
    <file fileId="1173" order="68">
      <src>http://anaite.upf.pf/files/original/54b7ba780d2319a457520958de61f1df.pdf</src>
      <authentication>8a97d60a20011a4e73b16585834c27de</authentication>
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="4">
          <name>PDF Text</name>
          <description/>
          <elementContainer>
            <element elementId="55">
              <name>Text</name>
              <description/>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="29697">
                  <text>yiYiuini ',i u i \

m .m i .w

v 2-2 \©

d h i: m v

iHrV 'y L / f
/

Tat.ial;i luii . p ere le T.irann e le Ititnvit . ii tei lnnnaro i le hne Imhna o teienei oea. aufau mai ia e
3 f.irane no na nvae elnru.

3

F inan inai ia Tepilo le ne- Ki haapariire r:ia i Ig parau rii api ft faufaa liiu'i lo
nei parau i Papcete.
t* ma enua i rolit i le llau l .imai u; e ueia i te mau maliana malia loa;

’

vmKia u

O le iVia Imo lana, e Ir* ui*»u
taala e tiaipau i le iaui
raa laua, e tia ta n iim t i
ato.i iiia (a laloo m ni pi&lt;
rau faule i r«ilu i rr ipI t &gt; &lt; i . i.t aulau tii m r.Kou
I faranc no te m n tvoe
Faaauniaiia lt*|*iio le neneipjraii.

alu, ia ile palu uia. e aore roa lo haâva i faaha&gt;a c i lniri naere i lc ravo raa i lana nliipa.
Mai lc mca ia man to lc l av ina malaeiuaa. nn
le Ime mea e rnanao hia c aua, i* e nre taua haFAATOHOA RAA.
ra i itea i le muloi ra cau ia liaava liia, I* f a a i l c
I rotn i l&lt;* V k v no to lap;ili i mairi aenfti, ua
liapa roa lelioc 'alii i faailc hia!lu, ua nao !iia mai ia ota i lc hau nei, i lc mau parau e Jaailc
On laua valii ra e ; « Lia faalnroa liia o Turimai lia niai i rolo i l»* hebedoma ra.
l'e muloi i laaue liia e leTavana malaeinaa ci
« ei rnuioi no Papara ci nnmo ia Mailii ; » Ua
ïari
i lc hoe laala i mua i le liaava ra, e rave. ia
liapa roa la Ia a valii ra. Tcic le faaloroa raa
oia
i
rnua i lana Tiripuna ra, i le loroa A u v h Iiii
inau : ua laaloroa I ia o Iluciearoa ci muioi no
Ture,
oia lei haapaoliia, e h'aapulu i le mau pate mataeinaa ra o Papara , ei mono ia Mailii o
rau
aloa
c itea i lana liara ra, o le laailc i li*
lei faaore liia acnci le loroa.
j
mau
parau
aloa, e o lc liUju ia (aaolua hia mai
Papeetc. lc 15 Dilerna 1853.
te au i te Ture. Te haava,lci haapaohia ei faau,
Tc ôiV o l(* Tavana .
e i le talii mau parau raa, i tc haamaramarama
Papailiia : BUIOT’.
i le Ture, lc faataa raa i nia i lc huru e lc ralii
o latia hara ra, e i lc ulua i.-&gt;i e au uo lana haFatlc raa no tc lntru o te haaoa raa i rotn I te ra ra.
mau malaeinaa.
Ua mamio le Ilau e mea faufaa rahi ia faaile
noa i o nei i te luuiu no te haapao raa i te mnu
Raverahj aenei to lia raa i te hau ia parau, maliana loa, ei faaile i te leia loroa no le maii
e i roto i te faaliliaifaro raa i le parau lia, ua malacinaa, i lo raloiv toroa mau, e le olia o lc
tuu hia le mau parati i faalaahia e le mau haava mau ohijia e au ia ralou aloa ia rave.
mataeinaa, i le parau a le laala ee, tei paloi hia |
i laaulua hia e te Turc. E mea lia roa, ia faaile
atu i le mau Tavana, to mau haava, e le rnau
mutoi lioi, i te valii e au ia ratou, e (e olia o lo ; Mai le mea, ua faaile hia tii le mau malaoiralou ra mau loroa, ei faaore i leienei anotau i 1 naa, no lo ratou haapao mailai e le iloilo i le
mua nei i le peapea, e le maro raa i to ralou’ faa apuraa i la ralou rnau auahau,e lia ia aruêhia; o mea tia loa ia faailcalu i na mataeiuâara
inau toroa.
Te Tavana malaeinaa tei hau i te mana i le o Tiarei e o Fapa, e e rave ralou i leienei e faafaatere o le hau i roto i lona malaeinaa. E ore lia e e vaere i te hoo aua api, e ia tanuhia i tc
no le lamau raa i le maitai anae ra e hio hia tu uhi, e aore ia i le umara; iana reira raiou fa, tc
ai oia, e liiopoa maile aloa ra oia ia rave te taa- pec atoa ra ia ralou i te iloilo raa i nia i lc ohila loa i lona loroa, li'.i le ilea raa ia le hoe hara pa, lei faaile atea bia e le tahi mau mataeinaa;
i te rnutoi ra, e faaile oioi alu yi, te raalira mu- leiPunaauia lei hau roa, tei rahi te moni i rotai le
toi i teTavana mataeinaa. Na leTavana malaei- tahula rahi faaite hia i rolo i le Vea no leTapati i oti
naa ia c faataa, rnai le mea e lia ia afai i te haa- aenei.Emeamaii,eohipa rahi ta leienei lau Ma^
va ra, ia faaulua hia mai e le Ture;e aore ia, no taeinaa,te lahi i te rave raa i laraloupurumu,e te
t»nTne™mea, o te au iana nac ra ia manao, liaae- tahi, teoliipa no le faatiaraa i la ratou fare pure
ra iana le faaore ae i laua haava raa ra, mai le raa, no reira i ore i tia'i ia ratou i le rave i te
mea, le manao ra oia e au ia haava. E faaite alu aua api, e te haapao pabu aloa liia ra lci reira
oia i te haava ra,nanaiho e faaite alu te reira ia, mau ohipa; i leienei ra, ua oli alura taua mau
nana e faaue atu ite hoe muloi e faaile ra, o te ohipa ra, e haa peepee ia ralou i le lilau faahou
reira ia. E tei te tae raa tu ataua oliipa ra i roto raa i le reira maa taime i-pau.
Ua itea'toa hia hoi e o te fenua lanu pine-r
i le rima o le liaava, e ore roa lu ia e tia i te
Tavana malaeinaa ia haapeapea noa’tu, ei huri pine hia ra, e ore ia e rahi te maa e tupu mai ia
e raa i taua baava raa ra. Tei mua le haava i tanu faahou; e o te huru mau hoi ia i teienei tau
roto i tana Tiripuna i te aro o te Ture, e i tona malaeinaa e parau hia nei; e vaere hua ra, e e
tnanao lia nae ra. E ore e tia iana ia parau atu, tanu i te hoe fenua api,vaihonoa lu ai laua mau
e ia faatia lu i te tauturu raa mai o le Tavana. E aua lahilo ra ia vai noa na, ia maitai faahou, e
faaolua ra oia, e aore ia,e faaora mai le au i te ia rahi mai le hotu raa i teienei malahili i mua
lure, e tona ite raa. Na le hau ia e hiopoa maite nei.
PAEAU PAltAU 0 TE IIAl .

�t*nt
PARAl' FAAITfi NA TE IIAÏ .
M;i| lci t'ïiaito liia niai i rolo i lo irava fi,o l('
Turo no to papai raa fonua; lo mau falu fonua i
rolo i lo mau malaoinaa ra i Paro, Aruo, Faaa,
Punaauia o l’aoa no rnloulemau fonua i luirihia e
li'i ore i papailiiae leKomile no to papai raa femia, no lc moa na inaro liia; (oi rave hia ra e
lei laalaa liia o le Tiripuna lioru raa, e aore i
huio faaliou i le r»au l ooliilu ra; e o tei laalaa
liia lioi c le Tiripuna a le mau I'ooliilij ra, lei
riro ei rave raa liopea, e le lia oro ia lioro laaliou; (i Ii.aere anae mai ralou iPapeele n&lt;*i i le
mau maliatia malamua no leienei avae iaTenuare nei; e liaere lia ralou i lo faro no Miii Darlingfoia hoi Itoomolua) le papai parau no ieKomite, e ia papai liia l&lt;* ratou nuiu h'nua, mai tei
faaile Ina i roio i latia mau parau laalaa lii i e
taua na Tiripu-na ra, Mai le mea, &lt;! femia ravo
bia o I(! l ii ipmia lioro rna. o uore i hopoi hia i
te Tiripuna a t(! mau Tooliitii ra, e afai atoa mat
ia oia i (e )»oe parau/naile na laua Tiripuna ra i
te luaile raa,e ua riro laua fenua ra iana^ e i le
hoe Imi paraii na U^fapai parau a le rnau Tooliitu, i le laaiie &lt;ia, e aore le^ ere i iioro alu i le
mau Tooliilu ra. Mai le meu, e fenua rave hia e
laatau liia e l&lt;! mau Tohilu ra»; e alai niai ia oia i
te hoe ho' oa no le parau i laa laaliia e l&lt;! mau
Toohilu lei faa riro iana
falu; e uore ia i lo
hoe Vea no Tahili, lei laaile i roio i le jmeau
parau no te liau i le parau laataa hia e l&lt;! mau
Toohilu no laua feuua ra,. Te mau ravea
toa i lamata hia e le mau taote no te patia raa i te pirSu i tae mai nei no le mnu
vahi aioa, e o te hapono atoa liia mai e mili
Darling no Punaauia i telahi mahaha aenei, aore foa ia i manuia. 15 ore roa te flau e faaore
noa'e i lelioe ravea, ei paruru i leienei mau fenua i le mau mai rarahi, lei lupu liaere i telalii
mau fenua aera, c mai le mea aore te mau ravea
i rave hia aenei e tue roa mai i leienei malianu
ï faufaa hia, (e hinaaro nci ia manuia ia tae mai
te pahi ra o Moselle. Teie nei pahi manua tei
tiaï hia i te mau mahana loa nei, le horo rnai nei
mai Vuihi mai, le afai mai nei ia i le pirau api,
e ia lae mai ci reira e palia oioi hiu' i.

Te mnu palii i tapae mai. mai le muhana 7 mai
a no dilema.
t
Tfra pili farani o Caroline, tapena Hotisseaii,
mai Ana mai.
Tira loru amerika o Contesf, tapena Brevisler, mui Oahu mai.
'l’ira pili amerika o Emma Parker. tapena Lothan, mai Calilbrnia iiKii.
Na pahi i reva.
Palii auahi Furani a Duroc, toinana de laViiisiêre,
«
HAWA RAA I TK MAUAXA II NO TITEMA 1858.
Ilaava raa a t&lt;‘ tirïpuna matamua. n tei faautua i to taata tahiti ra ia Viri, o tc tia i l'apara, i tc ntua hoc hanere farane, e
e nae alnirn tarane utua no te IJau. e e anfau atoa hoi i te taranu no tc haava raa, o oia i hoo noa i tê hoe peïu ahu, ma
te roaa ore iana te hoe uarau faatia na te llau.
l a faauc e ia laahoi lna te mau taoa i ham hia ite taata taoa
ra nana ra, c tuu mai i te tarahu no te uta raa mai i Papeets
nej, ia hope tana utua e te tarahu no te haava raa i te aufau
hia’ tu e ana i roto i te fare vai raa inoiiia te Hau.
Ua faaue eia nenei hia tc parâu no taua haavaraa ra, i roto
i te niu pcpa farani, e i roto atoa Imi i te Vea no Tahiti.
Haava raa in na taua tiripuna ra. o tei faaora ia Le Uardel,
taata faaapu farani o te, tia i Papara, i te pari raa ô, ua liooi
te uina, e aore ana e parau faatia i te hoo raa.
l a raautua ianae e aufau i te tarahu o te haava raa.
ï'a faaue c ia nênei hia te parau no taua haava raa ra i roto
i na Vea no Tahiti nei.
Haava raa ia na taua tiripuna ra o tei faautua ia Lefevre, ,,
taata faaapu farani e tia i l’apoete, i te, utua e pae 'ahuru fa- 1
ne, e i te tarahu no te haava raa. &lt;&gt;&lt;&gt;ia i rave noa i te ohipa
patu e te para^ farc ma te roaa ore mai iana tehoe parau
faatia.
lTa faaue e ia ricnei hia te parau no t&lt;; liaava raa i roto i na
Nea no Tahiti.
•
«'
E liohoa man :
Te papai parau m te haava raa,
Papaihia : \ or DUPO.ND.
Ua hio hia e au :
Te peretiteni,
Papuihia : LEBRKfANT.

I

Te êe no te Tavana ; BIUOT.
S

#

1 f ! 1!

.

• t'Jft
n li ;ip

...

•• 1
.

-

• • ï'

r

t *
■M

y,i‘Y

�</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </file>
    <file fileId="1174" order="69">
      <src>http://anaite.upf.pf/files/original/5d7bac09a1042886f68ecab1b2a997fe.pdf</src>
      <authentication>33fb75626c99cfe27b6a74c7a301ae70</authentication>
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="4">
          <name>PDF Text</name>
          <description/>
          <elementContainer>
            <element elementId="55">
              <name>Text</name>
              <description/>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="29698">
                  <text>JIVII w

im im i u\ ha
i IrtAln (&lt;in .

p

pro tfi T.i-

/

fjD 1 J

&gt; aiM&lt; e le hnav.i , n tei h i -

E

Iior liohou o teieiietiJiert. nuf.in m:ii i» e
'ifojrttte rni

\JLAr-

/ 7

'I

g /

■

itii a va e e toro.

Piistr mai ia.Tepito te ne-&gt;Ki
:ioi parau i Papeet#.

liaapurarc raa i lo puviiu rii upi c faufaa hia’i to

e &lt;na

eniia i roto i le llao T.unaru; e neia i le inju inuhana inaha lo.r

\i HFit\ m
0 le fei.'i hOn taoa, u te mau
taata e haapau i te l«ui
raa laoa, e tia ia ia nenui
aloa hia ta raluii mau purait faaite i rolo i r&lt;-:o *■
l'eii. ia aitfau inai raton
1 farane no t« reni hoe.

Faaau mai ia Tepilo le uenciparaii.

e, o le rnailai no le hoo e le faatere liaerea o te
T A R lv TORO.V A TE PAF'AI PARAl 0 TE pahi lei faaino hia ra, te riro ra ia ei liara ino
roa; e mai le reira lioi le liuru o la lo mau Turtt,
TIRIPUNA.
I I
/ Rretune e lo Marite liio raa tu i te feia e imi
Huava raa o loi fiiahapa i lo liiati raa a Mili
Inere i le rayêa ei faairi e ei liaapau haere i le
LiiCflt raua o Miti Co lie, i nia ia Mili W ilson.o J
palii; e lia roa hoi te mau parau haavare i faai'e
ia Vairaalo:i; la rana i lilau mai e ia faaoro hia
hiu nei, ia faaau liia i nia i tei reira. E ere unei
lo hoo raa i lo palii tira piti ra o « Diana. »
te mea tia ia riro a Tahiti nei ci vahi tuluu raa, »».
IJa faaulua ia raua i le ulua e pae ahuru Faei hoo raa maa na le mau pahi? E taea lu anei
raiic, e.i le ulua toa hoi o taua haava raa ra.
o Honolulu e le mau puhi atoa i hinaaro i le
Ua fauuluu loa iioi ia rana, o rana i lapea tia
maa, le pape, e ia latai iiia lioi ? E ia itea hoi e,
orti noa i laua ; a!ii tira pili ra o «D iana,» e au- '
0 Tahili le liaapu raa falata no laua pahi i roo-&lt;
fau alu na Vairaaloa, le latu muu'o lana' pahi;
hia i te iiepohepo ra, le riro ~a anei lei reira ei
ra,i i na Farano e 800, no tona ino raa e te fauoliipa mailai, oia hoi le Itaava -e raa lu i le tnau
fau,
fulu, te Raalira e te eêâo i ii|â i te mau pali:, ia
Te papui parau o te Tiripuna.
orê hoi laua palii i falaia i le lomo e lei pohe:hoi
Papaihia i : lll'PONll.
1 le oe ra, ia litau mai i leienei !'aapu raa maiVa hio e te Peretiteni.
lai ?
*'
Papaihia : DF.COOI.S.
1 rotopu hoi, i lo Vaihi, e to Tahili nei, aila
roa lu iae feii raa,aita roa lu lioi tatou i hinaaro,
FAATLV RAA IIIA 0 TAHITL
noae i le faalupu i te faatitiaua raa. 0 . Yailn
Tla nenei hia i rolo i le Niu pepa no Honolulu hoi te vahi c falata 1 te moana palia raa
ra o New-Era. tehoe rala i papai hia e le foia tohorn; le ea e larava tia na ropu i Tarifonia e
maijiilai no Tahili nei, ei faa' apa raa i le mau Kina ra, lei rolo ia i leienei moana; eaha ihora
1 pirau. hurue, e le haavare a: .Vlili Wakemanii, hoi i tulnala liiui e e faaere ia tatou i lemaa fauteTVaatira o te pahi auahi marile ra o Neio-Or- faa iti i luu hia mai e te Atua : to lalou nei ava
leans, i lo«a ftainoraa ia Tâhili nei.e le hau aloa mailai; e ava maitai ei lito raa pape, ei faaula
hoi o leienei fenua. Ua nenei hia hoi Uina parau, raa hoi i te m*a rii hoo mama roa? Eaha i faam$i te rulu ra le huru, i rolo i te niu pepa vaihi hapa hiai le mau maitai i roaa mai ia latou nei;
te tamaru raa hia mai e lehoe hau tiama, ve
Polvnesien.
ï -' i:aq
*
puai,
te haimani.naitai, c te litau i le peapea
Ua ile e na hoi matou i laua parau haavare
ore
?
e
ealia loa hoi i lamatai i le haamatahehe
nâpa ra, aila ra hoi i faaiiapa vave liia, no le
mea, te riro ra ei parau vahavaita roa i lo ma- le mau taala o leienei fenua, te ite maitai
top nej hio raâ; te manao liia nei hoi e, ia hio mai, e le lauluru pinepine mai ? Eila roa to Vainoa aeiia te taala i le liuru mau o to latou nei lii e faufaa noa hiae i lei reira ravea, le faahapa,
fe*Hia, ,i tona lere maile raa i muJ, e mahere ia roa hia ra hoi ia e te parau mau e le haapao raâ
i te itea papu roa hia le baavare o laua parau lia.
r u T e hinaaro nei lioi te hau i te faalia ia0 le haava ra o Meluaaro, o le i faaore hialioi
na n.vma roto i tana mau ohipa anae ra. E ere
hoi tona le aho mure noa, c le itea papuhia nei te haava raa hia matamua ra, no te mea e, na
e ,.f fââhâpa tia ore noa hia mai ai oia, a faaino tehoe Tiripuna tia ore tei reira ohipa i rave, ua
pgx4i noâ' hia mai ai, e riro anae a ia ei faaleilei hora mai ia i mua i te aro o le Tiripuna i P âraa i tona roo maitai i rolopu i leienei mau peete nei; ua haava hia oia i reira ma te au i te
Ture, e ua faautua hia, lera tana utua, e one
moaiia.
Area. ra te feia Ii'oo laoa, no te mea e. o to avae i le tapea raa liia.
Ua faalia hia tu le hinaaro o Meluaaro, e ei
ratb'irra mau fuufaa le ino tio l olo i laua parau
Taravao
oia lapea hiai.
taaino ra, aila tura ratou i mamu noa, ua papai
Te
faaite
hia nei ra i teienei, le haamaru raa
ra'^rtehoe râla maramârama maitai, o lei nenei
hia i rolo i te mau niu-pepa i Vaihi. E parau tia ore, e aore ra hoi, le maua mau i nia i le
mafu anae hoi ta ratou. e mea lano maitai roa Ture, a laua feia i (aatupu i te liaava raa mata«
ra te asau mea toa i faahili hia i reira. I leienei mua ra,o lei faautua ia Metuaaro, e ia hoe ahu*
r ^ t e .fijaite hia lu nei lahi pae o taua parau na ru ma pae noaiho mahana i le rave raa i te obiratou f-i. « Te panu ra hoi te feia i papai i taua pa a le hau. Area ra hoi lê Irava 7 p;te Ture
rala ra e
mau parau haavare, mai te raea XIX, te au maitai roa ra ia i nia i taua vahi e

�I,. |, a ,va n /f ttlfVAOT I HVV l TE T UUT.A I M-.NKI IIIA l TK «VKA*.
iim tiia ïiei; ua haapao pupu
NO NA TAPKTI I MAlltl VKNKI.
1‘apu i lei reira, ma lo maiamarama e ti' paari i r
NO TK &gt;10.M 1 ROAA XO ROTO I TK MAL' At A HAl*.
n.alau maile iana.
Ut-a liirti boi lc laui'aa rahi roa u ti'icnci inuii. anii hau. e te

[Ja roaa mai nei (e Pirau palia i na nia liia
mai i te manua Farani ra ia Mosellr: laaiie hia
tura te Taole e e taniala oioi i taua Pirau ra, e
te mïftiao Itia nci i teioiiei e, e mahere i l-e maJiuia coa liia.
Te i mai nei te ava i lcpalii maoa lohora,e le
areiirea faaliou nei lo talou nei o ir c,o tei htliu
moemoc roa i na maliana i mua tu.T e tere haere nei te laata, le puaa,e le pô.reoo aioa hoi i te
laattfurô Iraerea ilem au pahii haapaohia ei faauta
tia lu i IMarile e i Furopa, i le himi i roaa haere
i te rnau palii palia ia. To huri tia nei hoi i ula i
le hihu a te mau pahi i Linaaro o ia talai hia, e
0 leHiaapao hia e , . e faatere faahou a i te vahi
maoa raa ia i roio i te moana etaeia. Tc faaite
luuluu ore hia lu nei ra (e mau Tavana e le hui
Raalira e, lei roto i #&lt;o ratou ra rima te ravea e
teiloi ai le roo oTaluii nei, na rolo i le al'ui haerea mai i le maa rii', ei miiu raa na lo taua mau
pahi ra, o le ore -hoi e roaa liaere i rolo i le
mau fare hoo ra/^raoa.
Te ile hia nei noi na rolo i*le man purau i mua
ner, e le feii rnaira lahi paejenua i te roomailai
e te htiperupe raa o Tahili nei. Te ile ra hoi ralôu e, te faito aloa nei lo Tahili teilei i lo ratou, e no reira rutou i pafoi uana mai ai iana,
ma to ralou atoa ra puai; e aita toa hoi ralou i
haamoremere noae i le faahiti raa i lc parau
haavare; ia ore alu a le pahi ia lapae mai ionei.
E riro ra la ratou’ aloa ra ei mau ravea faufaa
ore, e e vai maite a te liau o Tahili nei i niaiho
1 teienci moana, mai te mea e, rj faailoito rii
no$‘e loTahiti, i te faariro raa ia ralou iho ei
jmau lamarii au maiiai no leienei feuua mailai;
Eiaha ra outou ia varea noa na i le laolo; ia rahi
ra te hinaaro i le mailai raa o lo oulou nei fenua,
e ia lauturu maite hoi i leienei hau i tana loa e
jave nei, eo tei haapao hia no le ruperupe raa
0 Tahiti nei. 0 lo oulou iho ra mailai teie e liaoro pinepine alu nei e; a hopoi mai,a liopoi mai
1 te maa i tolo i te matete nei; ia rahi mai âj

rahi raa o te iiioni e roa a ohie hoa mai. no ruto i le maa oliiM
iti haihai roa, eila e liope rea na T apli e torn. Te ilea j&gt;aj»n:.
sitoa hia nei ra e, te liui u laarue taue nei tahi pae mataeinaa- i
ta ratou niau ana hau, ia pau hoi te mifa i te hmi hia rn. iia
vaitoo noa hia tura, ia tupiia noa hia iia e-te aihere e te Tuata.
a hio na ra i na mataeinaa ra ia l'unaauia. I’aea, Pa|iai:a_c o
Papenôo hoi, o tei liau roa. e e mahere ratou i te ite e. ua hau e
Toa te moni a tei reira mau matacinaa i tii ratou. Te faaliapn
nana roa hia nei temau Tavana mataeinaa. o tei manao, e a tahi aera paari raa o te utnara i roto i la ratini aua hau i te mataliiti hoe ra, o tei pau ra hoi te rahi i te ne e i te eia liia, ua lmpe
roa ia ta ratou ohijia i i:eira. la faatere hia tu hoi te iriaji jiaBi
rii o te hau e tii haere i le maa i mto i te mau mataeinaa ra, te
manao ra ia te taata toa e, e tia rtoa ia ratou ia rave haeie noa i
taua maa ra, ta tetahi, hoe haapee. ta tetahi hoi, e piti ia haaP*ee,
?0’ caha
1 tura ra te hopca o tei reira ra haapao raa»? Teie ia.‘
0 te moni rtlrid e ro'aa mai no roto i taua auri hau ra. ahiri i ho»
maitai hia te maa ra. e 600 ia farnne, area ra i teienei ia pau i#
te haru hacie noa hia e te taata e 200 n«a ilio ia faranee roaa
mai. K orc roa (e liau e faa hcrehere faahmi i te taata e na reira.
ij 0 tahi pae ra hoi, te parau ra ia e. ua ino te femih 'i to ratoii
mataeinaa, eila e idiia te inaa ia tarili! la lia.reira fii hoi e pee
i ia ratou ite haapao raaa tahi nae T'avana malaeinaa, o te on*.
e tiai mai i te faatie raa a te Auvaha o te Emejwra, na ratou iho
ra e vaere noa, c e tânu i te ami maa api, i nia i te fenua repo'
maitai.
1 Mai le niea hoi e, no.-.fe hio raa i te lni.rft o te pnrumu i roto i
te mataeinaa, te nehcnehe vaa e te ino raa, e itea toa hiai tê hu
ru o te Tavana o te mataeina , te paruparn raa , e fe
itoito raa. Oia toa hoi te inau aua hau, mai te mea hoi e, ia raj ve ino hia e ia faaivie taue hia le aua hau ra, to itea papu h a
ra ia e, e taata paru pani roa te Tavana, o tei re.ira mataeinaa,
e te au ôre ia tuu hia tu naua, te mau laufaa foa e tun hia mai
e te Ture.
Tei muri e roa to Moorea, aita roa Vu i faito noae i Tahiti nei;
aore roa tu hoj tctahi mataeinaa iti a.e i tuu &lt;jai i te môrii no
roto i te aua liau. I teinei ra, e faaite oioi mai te maii Tavana nu
Moorea, i te rahi raa o te Moni i roaa mai no mto i ta ratou mau
aua han.

Haava raa i le maliana 21 no Ditema

1° llaava raa o lei laauiua i le papaa ra ia
JolvnSmith, laalahoouainai P ap eele,iie nlualioe
ahuru nva ono larane, i le ulua na le liair, e pae
Rhuru faranl*, e i te rnau laialiu aloa Iroi no taua
haava raa ra, o oia i faaino.alu e i faatiaia*tu i
te lomilera muloi, a rave ai oia i te obipa e au i
lona ra loroa.
2' Haava raa o lei faaulua ia mili Manceau,
laala farani e lia i Papeele nei, i le irlna e paeahuru faranc, e i le larahu atoa hbi o le haava
raa, o oia i rave haere noa i te ohipa parai peni
e aore A i roaa* mai iana le parau faalia na te
hau,
Ua faaue e ia nenei hia teic nei tau haava raa
i rolo i na V ea no Tahili nei.
■“p
Te papai parau o te haava raa,
F A IU U FAAÏTK.
Papaihia : V. DUPGND.
E hapono mai le mau haava i le ioa o le feia
Te peretileni,
Papaihia ; LEBRIGANT.
ji faaulua hia i rolo i lo ralou ra mau mataeinaa
i te avae o Dilema nei, e e faaineine rnaitai ilio Te mau palii i lapae mai, mai le mahana 21 m a i
a no dilema.
te mauTavana i le t&lt;'*no mai ia ratou i Papeelc
Pati.i ia maritc o S. II. Waterman, tapena Hnll, mai Oahu mai.
nei, ia faaue hia lura.
I’atia ia marite o Olympia. tapena Russel, tnai Oahu mai.

Mai te mea, le llrnara e le ufi hia ra la v e tahi mau malaeinaa i rolo i la ratou ra mau aua
bau, e faaile oioi mai ia e liai; no (e mea, (e rahi nei le palia ia, e te hinaaro paaloa ra hoi ratou i taua na maa ra. E faaitoilo aloa lu le mau
Tayana i Le Taata o lo ratou ra mau# malaeinaa,
e e ula pinepine mai i le maa i Fapeete nei, ia
rahi.
v

^&lt;/*t
.A-

#

Patia ia marite o Sca, lapenaSoule, mai Oahu mai.
Tira toru marite o Stralo, tapcnaCuttcr, mai Boston mai (Marite).
Palia ia mariteo Clconc, tapcna Shcrman. maiHuahine mai.
Patia ia marite o Benjamin TuCker, tapena Sands, mai Oahu
mai.
Tjra piti farani Q j’aruru, tapcna Ilaflikins, mai Aratuamai.
Tira piti farani o Tairapu. tapcna Tetoho. mai Ana raai.
Palia ia marile o Georgc VVashinglon, tapcna Edwards, mai
Oahu mai.
t
,

Na pahi i reva.

,

Manua farani o Tancmanu., tapcna Mabire, ua reva i Niu-Kaledonia.

Te ee no le Tavana ; BRIOT.

�</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </file>
  </fileContainer>
  <collection collectionId="23">
    <elementSetContainer>
      <elementSet elementSetId="1">
        <name>Dublin Core</name>
        <description>The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/.</description>
        <elementContainer>
          <element elementId="50">
            <name>Title</name>
            <description>A name given to the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="35431">
                <text>Revues et Journaux</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
        </elementContainer>
      </elementSet>
    </elementSetContainer>
  </collection>
  <itemType itemTypeId="1">
    <name>Text</name>
    <description>A resource consisting primarily of words for reading. Examples include books, letters, dissertations, poems, newspapers, articles, archives of mailing lists. Note that facsimiles or images of texts are still of the genre Text.</description>
    <elementContainer>
      <element elementId="54">
        <name>Établissement</name>
        <description/>
        <elementTextContainer>
          <elementText elementTextId="31119">
            <text>Université de la Polynésie Française</text>
          </elementText>
        </elementTextContainer>
      </element>
    </elementContainer>
  </itemType>
  <elementSetContainer>
    <elementSet elementSetId="1">
      <name>Dublin Core</name>
      <description>The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/.</description>
      <elementContainer>
        <element elementId="50">
          <name>Title</name>
          <description>A name given to the resource</description>
          <elementTextContainer>
            <elementText elementTextId="12784">
              <text>Te Vea No Tahiti </text>
            </elementText>
          </elementTextContainer>
        </element>
        <element elementId="40">
          <name>Date</name>
          <description>A point or period of time associated with an event in the lifecycle of the resource</description>
          <elementTextContainer>
            <elementText elementTextId="12785">
              <text>1852/1853</text>
            </elementText>
          </elementTextContainer>
        </element>
        <element elementId="41">
          <name>Description</name>
          <description>An account of the resource</description>
          <elementTextContainer>
            <elementText elementTextId="12883">
              <text>Le Vea no Tahiti est un hebdomadaire, premier journal en langue tahitienne sous l’administration française.</text>
            </elementText>
          </elementTextContainer>
        </element>
        <element elementId="48">
          <name>Source</name>
          <description>A related resource from which the described resource is derived</description>
          <elementTextContainer>
            <elementText elementTextId="12884">
              <text>Service du patrimoine archivistique et audiovisuel (SPAA)</text>
            </elementText>
          </elementTextContainer>
        </element>
        <element elementId="47">
          <name>Rights</name>
          <description>Information about rights held in and over the resource</description>
          <elementTextContainer>
            <elementText elementTextId="12885">
              <text>Domaine public</text>
            </elementText>
          </elementTextContainer>
        </element>
        <element elementId="42">
          <name>Format</name>
          <description>The file format, physical medium, or dimensions of the resource</description>
          <elementTextContainer>
            <elementText elementTextId="12886">
              <text>Chaque numéro est composé de deux pages mesurant 33 centimètres</text>
            </elementText>
          </elementTextContainer>
        </element>
        <element elementId="44">
          <name>Language</name>
          <description>A language of the resource</description>
          <elementTextContainer>
            <elementText elementTextId="12887">
              <text>tah</text>
            </elementText>
            <elementText elementTextId="12901">
              <text>fre</text>
            </elementText>
          </elementTextContainer>
        </element>
        <element elementId="51">
          <name>Type</name>
          <description>The nature or genre of the resource</description>
          <elementTextContainer>
            <elementText elementTextId="12888">
              <text>Texte imprimé</text>
            </elementText>
          </elementTextContainer>
        </element>
        <element elementId="38">
          <name>Coverage</name>
          <description>The spatial or temporal topic of the resource, the spatial applicability of the resource, or the jurisdiction under which the resource is relevant</description>
          <elementTextContainer>
            <elementText elementTextId="12889">
              <text>Polynésie française</text>
            </elementText>
            <elementText elementTextId="36080">
              <text>Tahiti</text>
            </elementText>
            <elementText elementTextId="36081">
              <text>19ème siècle</text>
            </elementText>
          </elementTextContainer>
        </element>
      </elementContainer>
    </elementSet>
  </elementSetContainer>
</item>
